Spitalul de Pneumoftiziologie „Dr.

Nicolae Rușdea"
Baia Mare

Consecinţele fumatului
activ şi pasiv asupra
sănătăţii

Asistent medical: Șomotiuc Claudia Veronica

Fumatul de ţigarete = singura
şi cea mai de evitat cauză de
deces şi boală

Obişnuinţa de a fuma

Tutunul
Dependenţa de nicotină

Boli legate de fumat

Epidemia tabagismului
 Efectele complexe ale
fumatului asupra sănătăţii
omului

 Efectele biologice ale componentelor chimice din fumul de ţigară:

monoxidul de carbon, nicotina, gudron, iritanţi
 Riscurile pentru boli
 Organele ţintă (boli respiratorii, cardiovasculare)
 Dependenţa nicotinică: aspecte sociale şi comportamentale, aspecte
psihologice
 Fumatul este nociv
 Dacă nu apare nici o boală: speranţa de viaţă se
scurtează cu 5-8 ani!
 Dacă apare o boală: speranţa de viaţă se scurtează
cu 18-22 ani!!
 Există o relaţie puternică doză-răspuns între fumatul
excesiv, durata cât a fumat şi fumatul la o vârstă
fragedă. Aceasta se reflectă în riscurile crescute pe
care le au fumătorii pentru boli grave şi chiar mortale.
 Discrepanţa pe sexe
 Riscul relativ (RR) = riscul unui fumător de a dobândi
o anumită boală comparativ cu riscul pe care îl poate
avea un nefumător pentru aceeaşi boală.
 Fumul de ţigară este periculos
 Tutunul şi fumul de ţigară conţin o mulţime de
potenţiale toxine incluzând oxidanţi, compuşi organici,
metale toxice şi metale tranzitive care pot cauza
inflamaţie şi boală pulmonară.
 Fumul de tigara contine peste 50 de carcinogene
dovedite

 S-a demonstrat de asemenea că tutunul şi fumul de

ţigară conţin endotoxină, un potenţial mediator al
inflamaţiei căilor aeriene.

 Lucrări recente au concluzionat că mediul poluat şi

endotoxina din fumul de ţigară pot duce la dezvoltarea
şi progresia bolilor respiratorii, sugerând că CD-14,
receptorii Toll-like şi GST pot modula răspunsul
individual la virusuri, fumul de ţigară şi endotoxina
inhalată.*

* Simpson A, John SL, Jury F, Niven R, Woodcock A, Ollier WE, Custovic A. Endotoxin
exposure, CD14, and allergic disease: an interaction between genes and the environment.
Am J Respir Crit Care Med. 2006 Aug 15;174(4):386-92.
Principalele componente toxice
(se găsesc în porţiunea centrală a
ţigaretei, cea care este fumată
efectiv)

Lungimea: 85-100 mm
Diametrul – 8 mm
Filtrul: 20-30 mm
 Nicotina

 Fumul de tutun conţine în primul rând nicotină,

un drog care determină dependenţă puternică,
la fel de puternică ca heroina sau cocaina.
 Are efecte cardio-vasculare: favorizează apariţia
hipertensiunii arteriale şi are rol constrictiv
asupra vascularizaţiei.
 Efectul său cerebral de stimulare a sistemului
nervos central, face ca ţigara să fie atât de
căutată, pentru îmbunătăţirea activităţii
intelectuale, creşterea atenţiei, a vigilenţei,
impresia generală de “energizare” asociată
aportului de nicotină în organism.
 Monoxidul de carbon

 Responsabil de apariţia plăcilor de aterom şi implicit a

numeroaselor afecţiuni cardio-vasculare. Ateroscleroza,
cardiopatia ischemică cronică, accidentele vasculare
cerebrale, arteriopatiile obliterante ale membrelor, care
pot ajunge până la consecinţe mutilante - amputarea.
 Se leagă de hemoglobină, formând carboxihemoglobina
cu o consecinţă nefastă asupra oxigenării normale a
sângelui.
 COMPUŞII IRITANŢI: bioxidul
de azot, fenoli, crezoli, acidul
cianhidric

 Modifică clearance-ul mucociliar (care asigură

capacitatea de apărare a aparatului respirator în faţa
agenţilor infecţioşi şi a impurităţilor care pătrund în căile
aeriene) determinând infecţii respiratorii mai frecvente,
care se vindecă mai greu.
SUBSTANŢELE CANCERIGENE:
hidrocarburi aromatice
policiclice, nitrosamine,
formaldehida

 Reprezintă un pericol major pentru sănătate, prin rolul

dovedit în producerea de cancere cu diferite localizări:
pulmonar, gastric, cavitatea bucală, esofag, laringe, etc.
 Alte efecte toxice

 Trabuc: nitraţi,amoniac
 Ţigări mentolate: mentol- prin acţiunea sa răcoritor-
anestezică induce bronhodilatare şi creşte fluxul salivar, ceea ce
duce la absorbţia crescută a substanţelor în cavitatea bucală şi
face posibilă o apnee (ţinerea respiraţiei) de durată mai mare -
consecinţa: un aport crescut de compuşi ai fumului de tutun în
organism
 Filtrele ţigărilor: diverse microparticule materiale pot fi
absorbite în organism din filtre: fragmente celulozice, de filtru
charcoal rezistente biodegradării în organism, răşini, metale precum
cuprul, zincul şi aluminiul.*
 Hârtia de înveliş, pe bază de fibre de in, pânzeturi şi
ameliorată cu adaosuri chimice* - sare, citrat de Na şi K,
 Pigmentul de înălbire (carbonat de calciu)
 Adezivul, care poate fi clei natural sau amidon prelucrat.
 Fumatul şi sănătatea

 Efecte pe termen scurt:

Psihoactive: memoria, energia, dispoziţia, emoţiile,
atenţia, comportamentul, tulburările de somn;
Creşte frecvenţa cardiacă şi presiunea arterială;
Vasoconstricţie periferică;
Creşterea frecvenţei respiratorii.
 Fumatul şi sănătatea

 Efecte pe termen lung:

Boli respiratorii;
Boli cardiovasculare;
Boli oftalmologice, digestive, orale, urinare şi
osteoarticulare;
Diferite tipuri de cancere;
Scade imunitatea;
Consecinţe negative asupra fertilităţii, sarcinii şi fătului.
 Fumatul şi aparatul respirator

 Afectează dezvoltarea pulmonară (în caz de expunere

prenatală);
 Creşte reactivitatea bronşică, datorită acţiunii iritante;
 Creşte nr. celulelor neuroendocrine în plămân;
 Modifică răspunsul imun.
 Aparatul respirator

 Bronhopneumopatia cronică obstructivă

 Cancerul bronhopulmonar
 Astmul bronşic
 Infecţii respiratorii frecvente
Adapted from Fletcher and Peto, Burrows
 BPOC
( Bronhopneumopatia cronică obstructivă)

• principalul factor de risc: Fumatul (toxic şi iritant)

• de 6 ori mai frecventă la fumători;
• rata de supravieţuire la 5-10 ani de la diagnosticare
este de 50%
Petty TL., 2000

Pacient cu BPOC forma severă, Clinica

de Pneumologie Iaşi-Dr. A.Trofor
(2004)
 BPOC
Fumul de ţigară

Componentele chimice active (toxice şi iritante) din

fumul de ţigară induce:
 Modificări inflamatorii ale căilor aeriene în parenchimul
pulmonar (infiltraţie neutrofilică, alveolite) cu afectarea
structurii şi sistemului de apărare celular;
 Afectarea clearance-ului mucociliar a căilor aeriene.
 Cancerul pulmonar

 Peste 95% din

cancerele
pulmonare au
ca factor de
risc fumatul
(carcinogen).
Clinica de
 Relaţie doza- Pneumologie Iaşi-
efect. Dr. A.Trofor(2003)
 CBP – istoricul natural
Leziuni Evoluţie asimptomatică
a tumorii Simptome Metastaze
preneoplazice

Celule
bronşice Timp Deces

normale

Prevenirea Chemopreventie Chirurgie Chimioterapie

fumatului Agenti antioxidanti

Preventie Detectare precoce Tratament

CBP – 2 studii de referinţă
Fumatul determină apariţia
cancerului

E.L. Wynder, E.A. Graham, JAMA 1950;

143:329-346
R. Doll, A.B. Hill, Br Med J 1952;
2:1271-1286
 CBP şi numărul de ţigarete
fumate
Număr Risc relativ
ţigarete/zi
Bărbaţi Femei
nefumători 1,0 1,0
1-9 ţig/zi 4,6 1,3
10-19 ţig/zi 8,6 2,4
20-30 ţig/zi 14,7 4,9
>30 ţig/zi 18,7 7,9
R.Doll, R.Peto –1978
 CBP şi durata fumatului

Durata Incidenţa anuală a CBP %

fumatului Fumători Mari
(ani) fumători
15 0,005 0,01

30 0,1 0,2

45 0,5 1
 CBP şi durata fumatului

Numărul de ţigarete fumate / zi

Durata fumatului
1-10 11-19 20 21-30 > 30
(ani)
21-30 2.9 6.7 13.6 18.4 18.9

31-40 7.9 19.2 19.2 26.5 25.3

41-70 10.0 17.0 25.1 34.3 38.8

L. Garfinkel, Cancer Res 1988;48:6951-6955

 Infecţii ale tractului respirator
mai frecvente

 (compuşii chimici din fumul de ţigară afectează

mecanismele de apărare ale organismului)
 Pneumonii

 Bronşite cronice

 Alte infecţii respiratorii

 Spectrul de infecţii respiratorii la
 Pneumonii: fumătorii adulţi
- Patogeni atipici: Legionella, Chlamidia;
- Asociaţi cu boli cronice legate de fumat: Gram negativ
(Pseudomonas) sau Pneumococcus, risc major de bacteriemie.
- Risc semnificativ pentru pneumonie severă
- Factor de risc puternic şi independent pentru formele invazive
a infecţiilor respiratorii la imunocompromişi
 Bronşite cronice: - 50% din marii fumători (10-20% dintre
ei dezvoltă afectarea cronică a căilor aeriene)
- recurenţa exacerbărilor infecţioase.
 BPOC:
- Exacerbare acută obişnuită: Streptococcus pn., Haemophilus
infl., Moraxella catarrhalis
- Formele severe cu VEMS<35%, bacterii enterice şi speciile
Pseudomonas.
 Bolile cardio-vasculare

Fumatul – factor de risc

important : în 81% din
cazurile de cardiopatie
ischemica (nicotina şi
monoxidul de carbon)
 Boli cardio-vasculare
 Hipertensiunea arterială sistemică
 Ateroscleroza
 Arteriopatiile obliterante ale membrelor
 Anevrismele - arteriale
 Cardiopatia ischemică cronică
 Accidente vasculare cerebrale
 Tulburări de ritm cardiac (îndeosebi
fibrilaţia ventriculară)
 Moartea subită
 Stenoze de arteră carotidă
 Trombangeita obliterantă Buerger
 Fumatul şi funcţia endotelială

Atât fumatul activ cât şi

cel pasiv favorizează
disfuncţia endotelială →
aterogeneza.
 Diverse forme de cancer
 Cancerul pulmonar
 Cancerul laringian
 Cancerul de colon
 Cancerul de pancreas
 Cancerul de esofag
 Cancerul gastric
 Cancerul renal
 Cancerul cavităţii bucale
 Cancere din sfera genitală (prostată,
penis, col uterin, sân
 Fumatul şi cancerul

 Carcinogenele din fumul de tutun includ:

 Benzopyren, N-nitrosamine, aminobiphenyl, acetaldehyd,
benzen, isopren, cadmium, nickel, polonium, etc.
 Cancerele dezvoltate extrapulmonar sugerează
transportul de carcinogene sau alterări ale mecanismelor
reparatorii ale ADN.
 Cancerul laringian

 Fumatul este răspunzător de apariţia

cancerului laringian în peste 84% din cazuri.

Dr.Raluca Daraba, studii

doctorale, Iaşi, 2004
 Cancere ale cavităţii
bucale

 De 4 ori mai frecvent la fumători (carcinogeni) vs. nefumători

 Riscul este crescut la consumatorii de alcool, smokeless
tobacco ( tutun mestecat ).
 2/3 apar în cavitatea bucală, cel mai frecvent (20%)
interesând limba; 1/3 interesează faringele.

Clinica B.M.F., UMF, Iaşi, 2004

 Alte forme de cancere

 Cancerul gastric: 72% sunt fumători ( carcinogeni)

Gastro-enterologic Institute, Iasi, Prof.dr.C.Stanciu, 2004

 Cancerul esofagian

 De 2- 4 ori mai frecvent la fumătorii

de pipă şi trabuc (carcinogeni)

I.G.H., Iaşi,
Prof.dr.C.Stanciu, 2004
 Alte boli pentru care fumatul este
considerat factor de risc
 Boala Alzheimer
 Cataracta
 Leucemia
 Anxietatea
 Diverse simptome psihice: tulburări
depresive, modificări ale comportamentului
şi dispoziţiei, tulburări de personalitate, de
memorie
 Schizofrenie
 Ulcerul peptic
 Fractura de mandibulă
 Afecţiuni periodontale
 Afecţiuni oculare

Cataracta: în special la tineri, prin

expunere îndelungată la fumul de ţigară
(cadmiu).

Dr. D.Todea, UMF Cluj, 2004.

 Fumatul & Ulcerul
Gastro-Duodenal*
 Legătura epidemiologică între fumat şi ulcerul
gastroduodenal datează din 1927, când s-a semnalat că
proporţia fumătorilor este de 82% la bolnavii ulceroşi,
faţă de 55% la neulceroşi.
 Prevalenţa ulcerului este de 2,1 mai mare la bărbaţii
fumători şi de 1,6 ori mai mare la femeile fumătoare,
decât la persoanele nefumătoare.
 Bolnavii ulceroşi fumează mai mult şi timp mai
îndelungat decât fumătorii neulceroşi.
 Fumatul a peste 15 ţigarete pe zi multiplică de 2 ori
riscul de apariţie a unui ulcer gastroduodenal,
prelungeşte evoluţia ulcerului prin scăderea vitezei de
cicatrizare a ulcerului evolutiv (mai ales a celui
duodenal), creşte riscul de recidivă a UD, predispune la
complicaţii (hemoragie, perforaţie) şi dă nota
rezistenţei la tratament.
* Fumatul - implicatii etiopatogenice in bolile respiratorii cronice si ulcerul gastro
duodenalA. Somesan*, Ghe. Dancau**Articol preluat din publicatia Medicina
Moderna pentru sectiunea EMC medicina interna, luna august 2007
Alte afecţiuni atribuite fumatului

 Osteoporoza
 Gangrene
 Afecţiuni
articulare
 Alopecie
 Fumatul şi osteoporoza
 Se cunoaşte de mult că fumatul reprezintă
un factor de risc pentru osteoporoză la
femei, dar noile studii (două în Suedia şi
China) au descoperit că fumatul accelerează
eroziunile osoase şi la bărbaţi.
 Studiul din China demonstrează, pentru
prima dată, faptul că şi fumul inhalat pasiv
poate creşte semnificativ riscul pentru
osteoporoză şi fracturi, atât la femei cât şi la
bărbaţi.
 Deşi fumatul a fost anterior corelat cu
densitatea osoasă joasă la bătrâni, fumătorii
tineri au de asemenea pierderi semnificative
ale densităţii osoase.

* Based on news releases about research presented at the IOF World

Congress on Osteoporosis in Toronto, June 2 to 6, and does not
necessarily reflect the positions of Osteoporosis Canada.
 Efecte negative ale tutunului la
nivelul cavităţii bucale
 Leucoplazia
 Stomatită nicotinică
 Boala periodontală
 Leucoedemul
 Retracţii focale gingivale cu pierderea
ataşamentului periodontal
 Gingivita acută necrotic-ulcerată
 Candidoza cronică hiperplastică
 Glosita mediană romboidă
 Limba păroasă
 Lichen plan
 Cariile dentare
 Efectele fumatului asupra
cavităţii bucale
 Cel mai des întâlnite sunt:
leucoplazia, stomatita
nicotinică, afecţiuni
periodontale, pierderea
dinţilor (la 64% dintre marii
fumători), traume dentare
(abrasiuni), gingivita , carii,
plăci dentare, îngălbenire,
candidoza orală cronică etc.
Bibl: Pindborg J.J. et. al., 1980
Dr.C.Borta,UMF, Iasi, 2004
 Candidoza
orală cronică

Gingivitia, boala periodontală Tartru

Dr.C.Borta, UMF, Iaşi, 2004
 Noi descoperiri

 Asocierea fumatului de ţigarete cu deficitele

osoase alveolare la femei în postmenopauză.
Payne JB, Reinhardt RA, Nummikoski PV, Dunning DG,
Patil KD

CONCLUZII: Femeile fumătoare în postmenopauză

sunt mai predispuse de a pierde densitatea osoasă
alveolară cât şi înălţimea ei, faţă de nefumătoarele
cu periodontite similare, carii şi hemoragii
gingivale. Suplimentar atât fumatul cât şi
osteoporoza/osteopenia au produs o influenţă
negativă asupra alveolei dentare.
 Rolul fumatului asupra
aspectelor estetice la
fumători
 Melanoza gingivală (melanoza fumătorilor)
 Pierderea dinţilor
 Petele de tutun ale dintilor
 Calculii dentari
 Hialitoza
 Modificări salivare (creşterea secreţiei
glandelor salivare şi leziuni degenerative)
 Tulburări ale acuităţii olfactive şi gustative
(reducerea capacităţii de a simţi mirosul şi
gustul)
 Piele îmbătrânită cu riduri
 Influenţe ale fumatului asupra
vieţii sexuale:
 Bărbaţi:
 Scăderea libidoului şi potenţei sexuale
 Infertilitate
 Reducerea numărului de spermatozoizi şi
motilităţii acestora
 Femei:
 Amenoree secundară
 Infertilitate
 Instalarea precoce a menopauzei
 Interacţiunea cu pilula contraceptivă
 Viaţa sexuală

 Scade potenţa bărbaţilor fumători, peste 45 ani.

www.tobacco.health.usyd.edu.au./site/supersite/resources/docs/gallery/poster.htm.
 Femeile şi fumatul

 Amenoree
secundară
 Scăderea fertilităţii
 Climacterium
prematur (2-5 ani)
 Interacţiuni cu
contraceptivele
orale
 Copii cu greutate
mică la naştere
 Sarcină : naşteri
premature, avorturi
spontane frecvente.

Ministerul Sănătăţii, Brazilia

 Fumat pasiv & stress oxidativ la
nou născut

 Fumatul în timpul sarcinii este asociat cu un

risc crescut de stress oxidativ la copil la vârsta
de 3 luni. Thorax. 2007.Mar.
 CONCLUZII: Deşi acest studiu nu separă
efectele fumatului pre şi postnatale, aceste
descoperiri indică faptul că fumatul pasiv în
perioada precoce postnatală afectează
nefavorabil statusul pro-oxidativ/antioxidativ
în cursul primelor săptămâni de viaţă ale
copilului.
Efectele fumatului în timpul
sarcinii asupra dezvoltării
prenatale a creierului
 S-a demonstrat în studiile de pe animale că nicotina este un
neuroteratogen, chiar şi în concentraţii care nu cauzează
retardare crescută.
 În concluzie, continuarea fumatului în timpul
sarcinii conduce la reducerea dezvoltării
normale a creierului fătului. Cercetările
viitoare ar trebui să se concentreze asupra
studiului legăturilor cauzale dintre expunerea
prenatală la fumul de ţigară, dezvoltarea
creierului şi efectele asupra funcţiilor cognitive
şi comportamentale.
The Generation R Study.Eur J Neurosci. 2007 Feb;25(3):611-7. Epub
2007 Feb 12 .
Fumatul în timpul sarcinii şi
comportamentul agresiv al
copilului

 Factorii demografici, comportamentul maternal

necorespunzător, afecţiune scăzută din partea mamei,
fumatul în timpul sarcinii au fost asociaţi cu urmaşi cu
un comportament agresiv.
 Lipsa de afecţiune şi un comportament neconvenţional
din partea mamei au fost corelate independent cu
agresivitatea din copilărie.
Am J Addict. 2006 Nov-Dec;15(6):450-6.
 Fumatul maternal şi durata
alăptării

 CONCLUZII: Femeile care au fumat în timpul sarcinii au

un risc mai ridicat să nu atingă targeturile naţionale şi
internaţionale pentru alimentaţia la sân.
 Încurajarea renunţării la fumat în perioada antenatală
este un mare câştig pentru sănătatea publică.

Acta Paediatr. 2006 Nov;95(11): 1370-4

 Fumatul pasiv
Creşterea riscului de boli
respiratorii atât la copil cât
şi la adult.
Creşterea riscului de
afecţiuni cardiovasculare la
adult.
Creşterea riscului de
cancer pulmonar.
 Fumatul pasiv

 Făt : creşterea riscului

 de prematuritate şi greutate mică la naştere
(asociate complicaţiilor perinatale)
 de diabet si obezitate la vârsta adultă
 Copil : creşterea riscului
 de tuse, otite, crize de astm, spitalizare pentru boli
respiratorii,
 de apariţie de probleme şcolare
 de moarte subită
« Fumatul ucide ! »