\

Luis Seprilveda

POVESTEA UNEI
\t
pescqruFe
si
, a motanului
cARE e iNvArar-o sA zsoARE
Editia a II-a

Ilustraqii de Chris Sheban

Traducere din spanioli

de Lavinia Braniste

agTllUR
 Cuprins

PARTEAiNTAt
cAPIToLULUNU.MareaNordului """' 9

cAPIToLUloor. Unmotanmare'negrusigras ' ' ' ' ' ' ' ' 15

cApIToLUL
-rnu. Se vede oraqul Hamburg' ''''' 23

cAPIToLUL PATRU. Sfirqitul unui zbor 29

CAPITOLUL CINCI. in ciutare de sfaturi

35

cAPIToLUL Eese . Un loc ciudat ''' 43

CAPITOLUL $APTE. Un motan care le gtie pe toate '''''' 49

cAPIToLUL opr. Zorbas incepe si se tinS' de promisiuni ' ' '

b7

cApIToLULNouA.Onoaptetristi' """ 61

PARTEAADOUA

CAPIToLUL uNu' Un motan clocitor " " ' 67

cAPIToLULoor.Nueu;orsdfiimdmici''''''' i''''' 73

cApIToLULTnrt. Pericolul stl la pindi

79

CAPITOLUL PATRU. Pericolul nu le d6 pace ' '''' ' 85

cAPIToLUL CINCI. Puiu! sau puiuqS? " " ' 95

CAPIToLUL $ASE. Afortunada, cu adevirat norocoasd ' ' ' ' '
101

CAPITOLUL $APTE. Lecqia de zbor " " " ' 107

CAPITOLUL opr' Motanii hotirisc si incalce tabuul ' ' ' ' ' 115
CAPIToLULNouA.Alegereaomului' " ' ' '119
cAPIToLUL zgcr..O pisicd, un motan 9i un poet' ' ' ' ' ' ' '123
cApIToLULUNSPREZECE. ZboTuI " 131
 CAPITOLUL UNU

Marea Nordului

Banc de heringi la babord! strigi pesciruqul de

-
veghe, iar stolul de la Farul Nisipurilor Roqii primi
vestea cu un liPit de uqurare.
Zburau fSri intreruPere de gase ore 9i, cu toate ci
pesciruqii pilot ii conduseseri prin curenfi de aer
cald care-i ficuseri si planeze cu plicere deasupra
oceanului, simfeau nevoia si-gi recapete forfele, 9i
ce putea fi mai bine pentru ei decAt si se indoape cu
heringi?

l,
 Treceau in zbor pe deasupra gurii de virsare a flu-
viului Elba, in Marea Nordului. De lainllgimevedeau
vapoarele aliniate unul dupi altul, ca nigte animale
.rcvatice ribditoare qi disciplinate care-9i a;teaptl
lAndul pentru a iegi in larg gi a-9i alege apoi calea
spre toate porturile Planetei.
Lui IGngah, o pescirugi cu pene argintii, ii plicea in
mod deosebit si seuite la steagurile arborate de catar-
gele vapoarelor, cici ;tia ci fiecare dintre ele insemna
ceva, numind aceleaqi lucruri in cuvinte diferite.
Noi, pescirugii, lipim la fel
- Ce greu e la oameni!ii spuse odati I(engah unuia
pe tot cuprinsul lumii,
dintre colegii ei de zbor.
e cI uneori chiar reusesc
- A$a e. insi remarcabil
si se ingeleagS, zise acesta.
Dincolo de linia coastei, peisaiul cipita nuanfe
de un verde intens. Era o pajigte enormi pe care se
zireau turme de oi plscAnd la adipostul digurilor 9i
brafele lenege ale morilor de vAnt.
UrmAnd instrucfiunile pesciruqilor pilot, stolul de
la Farul Nisipurilor Rogii se inscrise pe un curent de
aer rece gi se lansi in picai asupra bancului de heringi.
O sutf, douizeci de corpuri stripunseri apa ca nigte
sigefi, iar cAnd iegiri la suprafafi fiecare pescirug
tinea in cioc un hering.

llr
I

i
 Heringi deliciogi. Deliciogi gi gragi. Exact ce aveau
nevoie ca si-pi recapete for;ele inainte si-gi continue
zborul spre Den Helder, unde urma si li se allture
stolul din Insulele Frizone.
Conform planului de zbor, trebuiau si ajungl la
strimtoarea Pas-de-Calais gi la Canalul MAnecii, unde
aveau si fie preluali de stolurile din golfurile Sena gi
Saint-Malo, alituri de care urmau si continue cilito-
ria pAni si atingl cerul de deasupra Golfului Biscaya.
Atunci au si fie cam o mie de pescirugi gi, ca un
nor iute argintiu, numirul lor va creste, cici vor asi-
mila stolurile din Belle ile, Ol6ron, Capurile Machi-
chaco, Ajo gi Peflas. CAnd tofi pesciru;ii imputernicifi
de legea mirii gi avAnturilorvor ajunge in Biscaya, se
va da startul marii convenfii a pesciru;ilor din Marea
Baltici, Marea Nordului qi Atlantic.
Va fi o intAlnire frumoasi. La asta se gAndea Ken-
gah pe cAnd didea gata al treilea hering. Ca in fiecare
an, ascultau povegti interesante, mai ales cele spu-
se de pesclrugii din Capul Peflas, cllltori neobosili
care ajungeau uneori pAni in Insulele Canare sau ale
Capului Verde.
Femelele igi ofereau festinuri grandioase de sardine
gi calamari, in timp ce masculii construiau cuiburi-
le pe falezS. igi depuneau ouile, le cloceau ferite de
orice ameninfare gi, atunci cAnd puilor le cregteau

,, I
primele pene, urlna cea mai frurnoasi Parte a cilito-
riei: ti invi;au si zboare pe cerul de deampra Golfului
Biscaya.
Kengah tgi afundi capul ln api dupa un al patrulea
hering gi dincauzaasta nu auzi strigitul de avertizare
ce zgudui cerul.
Pericol la tribord! Decolare de urgenqS!
-Cand Kengahecoase capul dinapA se trczi singuri
tn imensitatea oceanului-

,/
 CAPITOLUI, DOI

Un motan mare, negru sl gras

Nu-mi place deloc si te las singur, spuse biieqe-

-
lul, mAngAind pe spate motanul mare, negru gi gras.
Apoi continul si-;i aranjeze lucrurile in rucsac.
Lua o caseti a trupei Pur, una dintre preferatele lui,
o finea, se gAndea, o scotea 9i nu qtia daci s-o puni
la loc in rucsac sau s-o lase pe misufi. E greu sI te
hotiriqti ce si iei cu tine invacanfi 9i ce si lagi acasi.
Motanul mare, negru gi gras il privea atent de pe
pervazul ferestrei, acolo unde se simfea cel mai bine.

I'r
 \

Am luat ochelarii de inot? Zorbas, ai vizut oche-

-
l.rrii mei de inot? Nu. Nu gtii tu cum sunt, c51ie nu-1i
place apa. Nu ai idee ce pierzi. inotul e unul dintre
ccle mai distractive sporturi. Vrei ni;te biscuilei? il
irnbie copilul, luAnd cutia cu biscuili pentru pisici.
ii dedu o porfie mai mult decAt generoasi, iar mo-
t.rnul mare, negru gi gras incepu si mestece flri gra-
b.i, ca pentru a prelungi pl5cerea. Ce biscuili deliciogi,
t'r'ocanfi gi cu aromi de peqte!
,,E un biiat tare de treabd', se gAndi motanul cu gura
plin5. ,,Cum adici un biiat tare de treabi? E cel mai
bun!" se corecti dupi ce inghiqi.
Zorbas, motanul mare, negru gi gras, avea motive
{irarte intemeiate pentru a gAndi astfel despre biiefe-
Iulcare nu numai ci-gi cheltuia banii din alocagie pe
biscuilii aceia delicioqi, dar ii gi pistra mereu curati
cutia cu nisip gi-l educa, vorbindu-i despre lucruri im-
portante.
i
Petreceau multe ore impreuni pe balcon, privind
Iorfota neconteniti din portul Hamburg, gi biiegelul
ii zicea, de exemplu:
Vezi vaporul 5la, Zorbas? $tii de unde vine? Vine
-
tlin Liberia, care e o fari africanl foarte interesanti,
intemeiati de oameni care mai ?nainte fuseseri sclavi.
('ind o si mi fac mare, o si fiu cipitan pe un mare

,/
 velier gi o mi duc in Liberia. $i tu o sivii cu mine, Zor-
bas. O si fii un motan de mare excelent. Sunt sigur.
Ca tofi blielii din port, gi el visa la cil5torii in giri
indepirtate. Motanul mare, negru gi gras il asculta gi
torcea, gi sevedea gi el la bordul unui velier ce brizda
mirile.
Da. Motanul mare, negru gi gras simfea o mare
afecliune pentru biiat gi nu uita ci lui ii datoraviafa.

Zorbas ii era indatorat chiar din ziua in care ple-

case de acasi, pirisind cogul pe care-l impirtea cu
cei gapte fra{i.
Laptele mamei lui era cildug qi dulce, dar el voia
sivadi cum sunt cipSlAnile de peqte pe care oamenii
din pialS le dSdeau pisicilor mari. $i nu se gAndea si
minAnce el singur una - nu, avea de gAnd s-o tArasci
pAni-n cog, iar acolo si miaune la fralii lui:
N-o mai stoarcefi devlagl pe biata noastri mami!
-
Nu vedefi cAt a ajuns de slabi? MAncafi qi voi pegte, ci
asta e hrana pisicilor din port.
Cu cAteva zile inainte si piriseasci el cogul, mama
lui ii mieunase foarte serioas5:
E;ti iste! gi vioi, asta e foarte bine, dar trebuie
- griji gi sI nu iegi din cog. Peste o zi, doui o si
si ai
vini oamenii gi vor decide ce e de ficut cu tine gi
fralii tei. O si vi puni nume simpatice gi o si vI dea

'sl
 \

rk, rnAncare. Asta e sigur. Avefi mare noroc ci v-afi

rr.iscut intr-un port, fiindci in porturi pisicile sunt
rrrbite gi protejate. Singurul lucru pe care-l doresc
o.rrnenii de la noi este si finem gobolanii la distanfi.
l).r, fiule. E mare noroc si fii pisicl de port, dar tu
tlcbuie si ai griji, fiindci tu ai ceva care !i-ar putea
,rtluce necazuri. Daci te uili la fralii tii, o sI vezi ci
tofi sunt gri sau dungafi, ca tigrii. in schimb, tu te-ai
nirscut negru-negru, mai pufin pata asta albi de sub
lrarbi. Unii oameni cred ci pisicile negre poarti ghi-
rrion, aqa ci ai grij5, fiule, gi nu iegi din cog.
Dar Zorbas, care pe-atunci era ca un bulgirag de
cirbune, a pirisit cogul. Voia si vadi gi el cum e o
c'ip5lAni din aia de pe;te. $i, in plus, voia si vadi un
pic lumea.
N-a ajuns prea departe. in timp ce mergeavesel cu
coada leapini si vioaie spre o tarabi de pegte, a trecut
pe lAngi o pasire mare ce mo!5ia cu capul intr-o par-
te. Era o pasire foarte urAti gi cu o gugi enorml sub
cioc. Deodati, pisoiul negru simfi cum pimAntul ii
.rluneci de sub labe gi, firl si infeleagi ce se intAm-
pli, se trezi ci se di peste cap in aer. Amintindu-;i
unul dintre primele lucruri inviqate de la mama lui,
ciuti un loc unde si aterizeze in patru labe, dar sub el
il a;tepta pasirea cu ciocul larg deschis. Cizu in gqa
foarte intunecati gi care mirosea ingrozitor.

lrg
I