ocTAv PANCU-rA$I

EAT-FRUMOS
CAI{D ERAMIC

Textul din prezentul volum a fost reprodus dupl edi{iile: Octav Pancu-Iagi,
Fdt-frumos chnd era mic,Edfiuralon Creangl, Bucuregti, L982; Pere alae,
editie lngrijite de Oct4v Pancu, Editura ,,Timpul", Iagi, 1991. ibxtul a fost
adaptat normelor ortografice tn vigoare azi' aprobste de Academla RomAn[. A,
 VINE, VINE, ppllutlVl,RA/ ........... ...........74
A Fosr ooerA uN c/REg ......................77
CUPRINS uAnur ...................2e
AFosrooerAuNELEFANT............ .......................8r
ALBASTRA CA CEKNEALA ............. ..........5
NU NUMAr LA GRADrNrTA... .......... ......12
ToATEAU uvsrfryrr............... ............83
F ET ITA, CHEITA, P ORTARU L SJ CELELALT E .,............,,......... 86
DATI-MI O GUMA, COHr... ....................1s
TREr FLUTERE $1iNC/{ UNUL .............."...................18
zruA cANp roTr AU $AprE ANr ........88

povESTEA CU BATATUL SJ BLOCUL ......... ............21

sA Nn epuNnut on uenA ....................e2

iN pAnunn TOATE-S BUNE, NUMAI CROITORII

IEDUL CU TREI CAPRE ........94

sLD\rTpRO$fl............ ...............24
pencA iyt tut,u m,MANE cEuA'. ........98

pAovnne MEA sJ A cRocoDrLULUr-rerA .......2e N/MEN/NU $TIENIMIC

FARFURIA ..............s2 o rESTE MARE DESPRE uN nAar MIC ......... ...104

cna,s,neLA DE NEIERTAT .......... .............3s .............

OASTANA D/NPOyESTE ..........107
povESTE cAMGHroAsi .............
PNNTUL ................38 .......112

vN aApalir LA cASA oMULUT ............41 FETTTACAREL-ALUATpSTUIN BRATE ..........ns

RECLD.rosc EUSUNT D)MNU' ,,DA, uA RoGr' ...................43 nAurut ctpa twANCA BLocuN ...11e

ueceNyA cu PLoAIE ..........4s PaVESTE DE NECREZUT DESPruE UN TATA,

..........
vN nAar g/... UNDEGET
NU FUGI, nIUA MEA pnuptoesA .........48
...........121
povE$Tr ELE-FANTASTTCE ............,....131
CARNAVAL ............... ................s2
UN FEL DE BUCUNE ...,.......133
sEARA .inr caRr a Fosr zruA BUNrcuLUr ......................."....ss
PUr$ORUL GALBEN..
tutAcAnuN ]UVINTEL ........s7
ilN/$r4 STELELE DORM......
............136
................138
MAI E MULr pAxA DISEARA? ..,..,,...,.,.5g
uAttrut ACELApRosruI ...................142
PNETENII ..............62
TN5T8T8..............
n4noeng............. ............64
uN puMN on
TATA $1 LDJP/C DE
VOPSEA PENTRU MEDUZE
...................146

pruptAul,RA $/ TREI surE

nouAznct
PrsrRUr
grruoul DE .............66
$/PENTRU MULTE ALTELE...... ............149
PrE TI-AM PROMTS O MrNGE
fivrarcor ............68
ZMEUL ?ORTOCALTU ,.....,....
..............1s2

wsuL ......................70
coprr,.eAnrupn sJ IoEANELE
.................1s4
.............................1s6
POMUL CARE FACE CIOP.J .....................72
coLEcTrA cLASrd ROMANT
Seria AGORA|unior

Edifie ingrijiti de
Valeria Filimon AIBASTRA CA CERNEAI,A
dupd Fralii Grimm - pentrufrafii Alexandru Si
Bogdan, dar Ei pentru allifrali Si surori)

...Cici a fost odati, mai de mult - se tot fie de atunci doui sipti-
meni, ba poate gi mai mult - o fetite. $i di" pricini ci mAinile, obrajii,
fruntea gi birbia ei erau mereu manjite cu magiun, cu dulceafi, cu
vopsele de api gi cu alte vopsele, dar mai dese, mai mari gi mai albas-
tre erau petele de cerneall - colegii, la gcoali, fi spuneau ,,Albastri ca
Cernealdi
$i iar cici, intr-o zi din acea weme, un coleg al fet4ei se afla acase
qi desena Dunirea pe caietul de hnrgi. O desena, firegte, cu un creion
albastru, astfel ci Dunirea ieqea cit se poate de bine Ei, mai cu seami,
cit se poate de albastri. Ceea ce il frcu pe biiat s-o intrebe:
'Dundre albastrd, Dundre cu apeline,
spune-mi cine-i mai albastrd catine?

Iar Dunirea o apibine crescuti, fi rispunse indati:

Coordonare grafici:
Sunt eu albastrd, dar de ce te-aS minli,
Liviu Constantin Chigcariu
.Albastrd ca Cerneala" e astdzi Si mai Si!
Coperta:
,,Cum? se mirl biiatul care nu era unul la intAmplare, ci tocmai
Carmen Lucaci
elevul de serviciu la curilenie. Tot nu s-a spilat? $i are de gind si vini
aqala qcoali? Ei, nu! futa n-o si se intAmple cind sunt eu de serviciu!"
Copyright @ Editura AGORA Bucuregti, 2014
Apuci repede telefonul gi formi numirul ,,Albastrei ca Cernealdl
Toate drepturile asupra prezentei edilii aparlin in exclusivitate
Editurii AGORA, Bucuregti.
li respunse fratele fetilei:
- Sori-mea e in baie. Se spali. \A rog s-o scuzali
Lucrare apiruti cu acordul COPYRO - - S-o scuz? Poate a{i wut si spunefi: s-o felicit, transrniteti-i din
Societate de Gestiune Colectivd a Drepturilor de Autor partea mea cele mai calde salutiri.
$i, bucuros, elevul de serviciu la curlfenie inchise telefonul.
ISBN: 978-606-839I-23-6
 Aga cum se va vedea insi, copii, bucuria si fie scurti. Ade-
avea
virul era altul. ,,Albastri ca Cerneald'spusese numai ci intrl in baie.
Cand se vizu iegiti din cameri, o porni in cu totul alti parte. Da in cu
totul alti parte. Merse ea ce merse qi didu de o c[su]i. Obositi, bitu la
ugi, qi cum nu-i rispunse nimeni bineinfeles, intri.
Mai tirziu sosiri gi stipanii cisulei. Dupi cum aritau, acegtia nu
puteau fi al$i decAt,,Cei $apte Murdirici'. Cu siguranfi, dupi cum
aritau, chiar ei erau,Cei $apte Murdirici'in carne, oase gi tot soiul de
pete mai mari qi mai mici, mai grase gi mai slabe, mai colorate gi mai
decolorate. Se intorceau de la o adunare unde, vorbind fiecare cite un
ceas, frcuri in qapte ceasuri gapte propuneri, una mai importanti ca
alta gi toate qapte,la un loc, deosebit de importante.
Primulpropuse:
- Si nrr mai fie rostite, niciodati gi de citre nimeni, cuvintele ,,pis-
trafi curifenia!"
Al doilea:
- Si nu mai fie scrise, niciodati gi de citre nimeni, cuvintele: ,,lisa1i
goEonii gi galoqii la garderobi'l
Al treilea:
- Si fie intoarse pe dos toate tiblilele cu: ,,nu aruncali hArtii pe
Jos!
Al patrulea:
- Si fie intoarse cu rotile in sus toate maqinile care stropesc strizile!
Al cincilea:
- Si fie distruse, imediat gi frrn intirziere, toate miturile, mituri-
cile, periile, periufele, cArpele gi aspiratoarele de praf,
Al gaselea:
- Si fie distruse, imediat gi ftri intArziere, toate cogurile gi cogule-
!ele, lizile gi lidiple de gunoi!
Al gaptelea:
- Si fie secate toate izvoarele, pAraiele, rAurile, fluviile, mirile gi
oceanele. Si se termine odati pentru totdeauna cu apa, si se termine
odati pentru totdeauna cu spilatul!
Intrand in cisufi, ,,Cei $apte Murdirici" igi didurl imediat seama
ci aici se petrecea ceva neobignuit. in ordine, de la cel dintei pann ta al
qaptelea, intrebari:
Cine s-a a$ezat pe scaunul meu proaspflt vopsit?
- Cine a umblat cu tocul meu, care are pompa stricati qi curge?
- Cine s-a manjit cu marmelada mea de caise?
- Cine s-a inci$at cu pantofii mei plini de noroi?
- Cine a qters cu coatele praful de pe masa mea?
- Cine qi-a manjit nasul cuvopsele din cutia mea?
- Cine a muiat ir g*n creionul meu chimic?
- Eu! rispunse ,,Albastri ca Cerneald: Me simtbine lavoi qi mi-ar
place si rirnin aici.
,Cei $apte Murdirici" scoaseri un chiot cum de mult nu le mai fu
dat perelilor si aud6. Ce surprizi plicuti! Ce cinste! Ce onoare! Oare,
nuvisau? Oare, era adevirat?
Ca si fie siguri ci nu se ingali, ci ,,Albastri ca Cerneala" se afli
aievea in mijlocul lor, se traseri fiecare de nas Ei, o clipi mai tirziu,
toate cele qapte nasuri strinutari zgomotos. Da, era adevirat! Nu,
nu visau! Ce surprizi plicut6! Ce cinste! Ce onoare! Se repeziri s-o
imbrafigeze, fi ceruri voie s-o socoteasci sora lor, iar cand ea ii numi
,,frafii mef'plAnseri cu gapte rinduri de lacrimi. Ce mai! Cisufa trlia
o zi mare, o zi de neuitat. Fiecare din ,Cei $apte Murdirici" qi tofi
gapte impreuni se gribiri si-i arate ,,Albastrei ca Cerneald'cit de bine
o va duce la ei:
- Cand vom pleca de acasi, tu o si ne faci murdirie...
- O s[ ne riscolegti cisu]a...
- O siveghezicanimeni si nu miture qi si nu strangn gunoiul...
- O si tai toati ziua hirtii gi o si le arunci pe jos...
- O si pizeqti ca nimeni si nu deranjeze piianjenii din colgurile
lor...
- O si te sui inci[ati in pat, pe masl qi pe bufet...
* O si te murdireqti din tn$i pAnn in creqtetul capului cu tot ce-o
si-ti pofteasci inima...
,iAlbastri ca Cerneald'le mulpmi qi le fbgndui si nu iasi din
cuvintul lor.
- Numai ci, trebuie si-fi mai spunem ceva... rostiri,Cei $apte
Murdirici' intr-un glas. Cand nu vom fi noi acasi, si te feregti de
elevul de serviciu la curifenie. Nu ldsa pe nimeni si intre in cisuli. Fii
cu ochii in patru!
... In acest timp, elevul de serviciu la curifenie continua si dese-
neze Dunirea pe caietul de hlrti. li acoperi bilflle cu culoare albastri,
astfel cn bil1ile iegiri cit se poate de bine, gi mai cu seami, cAt se poate
de albastre. Ceea ce il ftcu pe bliat si intrebe din nou Dunirea:
Dundre albastrd, Dunrdre cu apeline,
spune-mi cine-i mai albastrd ca tine?
Iar Dunirea fi rispunse:
Sunt eu albastrd, dar de ce te-a; minli,
pe o stradd strdmbd, nu departe de-aici,
in cdsula,,Celor $apte Murddrici",
,,Albastrd ca Cerneala" e astdzi;i mai;i!
Biiaful seposomori: ,,AEa va si zici! Ei, las'pe mine!"
Se repezi la dulapul bunicii, scoase o rochie, o pilirie, o poqeti qi
o umbreli gi se deghizi in bitranavtnziltoare de la drogheria din col1.
Bngi in pogeti un sipun qi pleci spre clsula,Celor $apte Murdiricii
Aqteptn ca aceqtia s[ plece Ei b[tu in fereastri. Din clsu]d arzi glasul
fetilei:
- Degeaba ba[i. Nu deschid. S-ar putea si fii elevul de serviciu la
curilenie gi de tine trebuie si mi feresc.
- Deschide, zise biiatrl. Elevul de care vorbeqti e acasi, deseneaz[.
Eu sunt bitrana vinziltoare de la drogheria din co$.
,,Albastri ca Cerneali' ilcrezugi deschise fereastra:
- Ce dorifi?
- Nuluali un sipun minunat?
- Nu, mulqumesc, nu folosesc...
- Picat, picat, pentru ci acesta nu e un sipun obignuit. Nu curili
nici un fel de pete. Face doar o spuml deasi in care, daci suflali cu un
pai sau cu o macaroana doband{i niEte baloane de toati frumusefea.
- Adevirat?
- Garantat! De nu v-o pl[cea, scrieti in ,Condica de sugestii qi
reclamaliii Illuali?
- il iau!
$i uite-aqa, ,,Albastri ca Cerneala" lui sipunul qi se duse cu el la
chiuveti. Aici incepu si-l frece cu api ca si facl spumi. Dar nu trecu
mult gi fetifavinucum, odati cu spuma, una cite una, ii dispireau qi
petele de cerneali de pe miini. Scoase un {ip[t gi legini.
Astfel o gisiri ,,Cei $apte Murdirici' care, cu chiu, cu vai, izbutiri
s-o aducl in sim]iri - gi numai dupi ce:
Primul inchise robinetul,
Al doilea arunci sipunul,
Al treilea aduse cilimara,
Al patrulea o destupi,
Al cincilea muie tocul in ea,
Al gaselea il scoase plin de cerneali,
Al qaptelea manji cu el degetele fetifei.
Cand igi simfi iarlgi degetele pitate cu cerneali, fetila se trezi:
- Oh, ce lung somn am dormit... Unde mi aflu?
ii vezu pe ,,Cei $apte Murdirici" gi se dumiri. Povesti ce i se intAm-
plase, qi murdiricii, dupi ce o ascultari, chibzuiri o weme, apoi ii
spuseri:
- Afle, draga noastri surioarl, ci bitrina vAn zbtoare dela magazi-
nuldin coll afosttanirultlu coleg, elevul de serviciula curifenie. Alti
dat[ si nu mai lagi pe nimeni si intre cind suntem noi pleca]i
... in acest timp, elevul de serviciu la curifenie era acasi qi continua
sd deseneze Dunirea pe caiehrl de hargi. ii acoperi Delta cu culoarea
albastri, astfel ci Delta iegi cdt se poate de bine si, mai cu seami, cdt se
poate de albastri. Ceea ce - da, ali ghicit! - il ftcu pe biiat si intrebe:
Dundre ahastrd, Dundre cu apeline,
spune-mi cine-i mai albastrd ca tine?
Iar Dunirea ii rispunse:
Sunt eu albastrd, dar de ce te-a; minli? L
Pe o stradd strhmbd, nu departe de-aici,
in cdsula,,Celor $apte Murddrici",
,,Albastrd ca Cerneala" e astdzi ;i mai;i!
Biiattrl, firegte, iarigi se posomori: ,Agava si zici? Ei,las'pe mine!"
Se repezi la dulapul fratelui siu mai mare, scoase o haini, o qapci, o
servieti gi un baston qi se deghizi in tanlrul vAnzitor de la drogheria
 din celilalt co\. Bign in servietl un burete qi pleci spre cisufa,Celor
$apte Murdlrici". Agtepti ca acegtia si plece qi ciocini in ugi. Din
cisuli auzi glasul fetipi:
- Degeaba bafi. Nu deschid. S-ar putea si fii elevul de serviciu la
curilenie Ei de tine trebuie si md feresc.
- Deschide frri teami, zise biiahrl. Elevul de care vorbegti e acasi,
deseneazi. Eu sunt vAnzitorul de la drogheria din celilalt co\.
,,Albastri ca Cerneald'il crezu qi acum gi deschise uqa:
- Nu lua{i un burete minunat?
- Nu, mulfumesc, nu folosesc...
- Picat! Picat, pentru ci acesta nu este un burete obiqnuit. Nu
curif[ nici un fel de pete. fucAndu-vi cu el in api, ve{i vedea ci se
intinde ca o pragtie qi sare ca o minge.
- Adevirat?
- Garantat. De nu v-o plicea, reclamafi responsabilului. il luali?
- il iau!
$i uite aqa, ,,Albastri ca Cerneald'lui buretele qi se duse la chiuve-
ti. Aici incepu si se joace cu el in api. Dar nu trecu mtrlt qi fetila vizu
cum odati cu salturile buretelui, ii dispireau, una cite una, gi petele
de cerneali de pe miini. Din nou scoase un fipit gi din nou legin[...
Aga o gisiri,Cei $apte Murdiricii Acum insi gtiau ce au de ftcut
ca s-o aduci in simfiri.
Nu mi indoiesc cn qtrtr gi voi, copii. De aceea n-o si mai repet ci:
Primul inchise robinetul... etc. etc..., ci spun de-a dreptul:
Al gaptelea minji cu el degetele feti1ei...
Cand igi simli degetele pitate de cerneali, fetila se trezi, povesti ce
i se intAmplase gi murdiricii, dupi ce o ascultart chibzuiri o weme
qi spuseri:
- Afla, draga noastri surioari, ci tanerul vinzitor de la drogheria
din celilalt coll a fost tot colegul tiu, elevul de serviciu la curifenie.
Yezi ce pileqti daci nu ne ascu[i? Feregte-te de el! Nu mai lisa pe
nimeni si intre cAnd suntem noi plecali.
... In acest timp, elevul de serviciu la curilenie era acasi qi termina
de desenat Dunirea pe caietul de ha4i. O mai indrepti pe ici pe colq
o indrepti, desigur, tot cu culoare albastri, astfel ci Dunirea cu bi$i,
cu Delti, iegi cdt se poate de bine qi, mai cu seamd, cAt se poate de
albastri. ceea ce il ftcu pe biiat s-o intrebe... vi amintifi intrebarea...
iar Dunirea ii rispunse... vi amintifi gi rispunsul!...
Numai ci, de data asta biiahrl nu-gi mai zise: ,,Ei, las'pe mine!" ci,
dimpotrivi: ,Gata! S-a sfrrgit cu ,,las'pe rnine!" E timpdin mi sfttu-
iesc cu grupa!"
Nu se mai deghizi in nimic, ci se imbrici aga ca de obicei: cu
cimagi albi, cu cravati la gAt.
Adunarea grupel, cireia biiatul ii ceru sfatul, se sfrrgi cu o hotird-
re: si aparr neintarziat un articol la gazetade perete. in el, ,,Albastri
ca Cerneall' sl,fiefrecatd qi sapunitd cumtrebuie.
Articolul apiru aga cum se hotirdse - neintdrziat.
Cum afli despre el ,,Albastrd ca Cernealdl povestea nu ne mai
spune. Eu cred ci, venind la qcoali,l-a citit cu propriii ei ochi gi mai
-
cred ci, citindu-l, nu avu nici un motiv de bucurie.
Povestea mai spune insi ci a doua zi,in orade geografie, erevul de
serviciu la curifenie se mai uiti o dati la Dunirea desenati de el in
caietul de ha{i. ii pHcu atit de mult cum ii iegise gi, mai cu seami, cit
de albastri ii iegise, incAt, pentru ultima oari o intrebi:
Dundre albastrd, Dundre cu apeline,
spune-mi cine-i mai albastra ca tine?
Iar Dunirea, pentru ultima oarl, ii rispunse:
Acum cea mai albastrd, din nou, sunt eu, bdiete,
;i-i mullumac din sufut gazetei de perete!
$i mai spune povestea ci, de supirare, ,pei $apte Murdirici, ple-
card in lume:
Primul wu si treaci un izvor - gi cizu in el.
Al doilea wu si treaci un pAriu - gi c6zu in el.
Al treilea wu si treaci un rdu - qi cizu in el.
Al patrulea wu si treaci un fluviu - gi cizu in el.
Al cincilea wu sl treaci un lac - gi cizu in el.
Al gaselea wu si treaci o mare - gi cizu in ea.
Al qaptelea wu sd treaci un ocean - gi cizu in el.
Iar cind iegir5, erau curafi, foarte curafi, seminau cu qapte frali
nepltafi, necolorafi. Ce mai!Aritau spalafi!

NU NUMAI I,A GRADINITAI.
Povestea asta este despre unbiietei care l-a uitat pe ,,buni ziudi
- Sirut mina, bunicufo, incepui. Iarti-mi ci te iau de la treburi.
Nepotul dumitale e la mine. I s-a intdmplat ceva, l-a uitat pe ,,buni
ziudi Nu cumva l-a uitat acasi?
- Nu, auzii de la celilalt capit al firului. Din picate, nu l-a uitat
.. casl. Daci-l uita, il giseam. Nici cand a trecut pe acasi nu-l avea la el.
A deschis uqa de la bucitdrie, a spus: ,,Bunici, mi-e foame!", a infulecat
o pirjoali, dar lin bine minte, l-a uitat pe ,,buni ziudl Nu Etiu unde l-a

Cum adic6,,l-a uitat"? o si mi intrebafi voi, ci doar,,buni ziud' uitat. $tii cumva dumneata?
nu-i o umbreli s-o ui{i la un vecin qi nu-i o pilirie s-o ui}i in tren. - Nu, dar o si aflu. Mulfumesc, bunicufo. Sirut mina.
,,Buni ziui' - gtie oricine - e ,,buni ziud'gi nu poate fi uitat, spuneti Lisai receptorul in furci gi-ivorbii biiefelului:
voi qi aqteptafi de la mine si vi dau dreptate gi si inchid aceasti discu- - Nu l-ai uitat acasi. Ai mai fost pe undeva?
fie ftri rost. - Da. Am trecut pe la un chiogc de ziare.
imi pare riu, dar nu pot. $i iati de ce: - Care chioqc.
Ieri veni la mine acasi un biiefel si mi invite la o serbare, la - Cel din co\. Am intrebat daci a apirut...
grldinili. Nu-l mai agteptai sl sfrrgeasci. AEa cum eraln' in cimaga cu Papu-
Biiefelul intri gi imi spuse: cii de casl in picioare, o zbughii spre chiogcul de ziare din col1.
- Copiii vi invitn h gridinifi. Dlm o serbare. M-au trimis pe mine - Noroc! il salutai pe vAnzitor. Fii bun qi di-mi o informalie. Nu,
si vi spun. nu,,Informafia Bucuregtiuluii altfel de informafie. A trecut pe la dum-
V-am spus, acum plec... neata un bliefel aga gi aga...
(Prin ,,aqa qi agd' cititorii sunt rugali si infeleagl descrierea ami-
- Asta-i tot?
- Tot. nunfiti abiiatului.)
- N-ai uitat nimic? - A trecut, imi rispunse vAnzitorul.
- Nimic. - Fii bun atunci gi uiti-te... Nu cumva l-a uitat aici pe ,,buni zittd'?
- Ba ai uitat. L-ai uitat, cAnd ai intrat, pe ,,buni ziudi Unde l-ai - N-are nici un rost si rnl uit. Ntr l-a uitat. N-avea cum. Nu l-a
uitat? lisat nici o dipe.A intrebat daci a apirut o revisti, dar n-am auzit nici
- Nu gtiu. un ,,buni ziudi Poate l-a uitat in alte parte.
- Cum se poate si nu gtii? Amintegte-li! Nu poli pleca aga la drum, - Bine. O si aflu unde l-a uitat. Noroc!
ftri,,buni ziudi Gandegte-te pufin! Ai mai trecut pe undeva lnainte Biietelul mi agtepta acasi, jucAndu-se cu maqina mea de scris.
de aveni la mine? (Am fostnevoit s-o daula reparat dupi aceea, dar astav-o sptrn numai
- Am mai trecut pe acasi. aga,in treacit...)
- Poate I-ai uitat pe ,,bun[ ziud' acasi. Ai telefon? - Nu l-ai lisat pe ,,buni ziud'nici la chioqc - ii zisei, in timp ce fi
- Da. luam din fali magina de scris, firi s[ blnuiesc c6 era prea t6rziu... N-ai
* Ce numi,r? mai fost pe niciieri?
imi spuse numirul qi sunai la el acasi. Rispunse bunica. - Nu.
- Atunci inseamnl ci l-ai uitat la gridinifi. Stai si mi interesez.
Luai telefonul qi formai numlrul grldini]ei:
I Povestirea a apflrut qi cu titlul: S-a pierdut ceva... Alo, vi salut... Nu vi supl"rafi, cu cine vorbesc?
 - Cugridinifa! imi rispunse ovoce groasi.
- Chiar... gridinifa?
- Chiar.
- Atunci, iati ce ag dori si vi intreb: acum, dupi ce au plecat copiii
acasi, afi frcut curifenie?
- Desigur.
- $i afi miturat sub fiecare sciunel, sub fiecare misuli, afi gters
praful de pe raftul cu jucirii, afi...
- Mai incapevorbi?!
- Intr-adevir, nu mai incape qi, totugi, ag mai avea ceva de spus:
cred ci un biiefel l-a uitat la gridinili pe ,,buni ziua'i Nu cumva l-a1i
gisit?
- Ba da. L-am gisit in dulapul cu sorfuri, in buzunarul unui gorf. E
al unui bei.{.I care, cand pleaci de la gridinte, il uite mereu in buzu-
narul go4ului. La gridinili il are tot timpul la el. Il di doamnei edu-
catoare, doamnei directoare gi mie,lngrijitorului. Cum s-ar spune, cu
alte cuvinte,la gridinili e un biiefel respectuos. Dar, de wime ce-l
uiti mereu pe,,buni ziud'inbuzunarul qo4ului, cred ci acasi sau in
alti parte nu-i la fel.
- Mrrlpmesc. M-am limurit.
$i pentru ci mi limurisem, ii spusei biiefelului:
- fi l-am gisit pe ,,buni ziudi il ui{i mereu la gridini}i, in buzu-
narul gorplui. Asta nu se poate. Ai nevoie de el nu numai acolo. Ai
nevoie de el pretutindeni.
$i spundndu-i acestea bliefelului..., dar mai bine si ne oprim aici.
Gata. Punct. Buni ziua!
DATI-MI O GUMA, COPII...
- Domnule, eu cu dumneata nu mai am ce discuta! Te-am crezut
un arici cumsecade: te-am primit in cas6,fi-am ftcut culcuq in piln-
ria mea cea noui, te-am ospitat cu toate bunitilile, ai vrut muzici
- ti-am deschis radioul, n-ai mai wut - l-am inchis; {i-a fost sete la
miezul noplii - m-am sculat la miezul nopfii gi !i-am adus de biut;
te-am gisit dimineala rozAndu-mi o carte de poveqti - am spus: ,,nu-i
nimic,ie intAmpli!" M-am purtat cu dumneata cum m-ag fi purtat cu
un frate, dacl ag fi avut weun frate gi poate chiar mai bine decAt cu un
frate, pentru ci n-am avut nici un frate. Te-am crezutun arici cumse-
cade, dar m-am inEelat. Nu eqti, domnule, ce te-am ctezut..
Uite, cam aga, copii, ag vorbi daci ne-am mai intalni weodati cu
,,Ariciul-1epi-o-mie, o testea de ace vie, toate ftrl gimiliei'
De ce?
De pomani? Din senin? Oi fi eu un certire!? Un cusurgiu?
Nu, dragii mei, am cele mai intemeiate motive.
Ariciul ista - mi-am dat seama t drziu - barfeqte, umbli cu scorneli
despre unul gi despre altul. Stali si vedefi!
bupe noaptea in care l-am gizduit, dimineafa,Iacafea, am rimas
la taifas cu el. Nu mai fusesem de ciliva ani prin pidure gi mi interesa
ce mai face ursul, cum o mai duce bursucul, ce mai spune veverita.
Mi rog, ca omul care wea vegti despre nigte prieteni pe care nu i-a mai
vlzutde mult qi de care ii este dor.
- ursul? pufni ariciul. caraghiosul ila fbrl coadi? ce sl faci3l
umbli teleleu prin pidure... Nu se pricepe la nimic. un terchea-ber-
chea, doi lei perechea. Se crede voinic ai puternic, dar cu un bobdrnac
il dai jos... Bursucul? Mototolul ila? vai de capul lui cum o duce! E
prost ca o ciuboti giuriti; daci il intrebi citt face unu 9i cu unu, 9i
nu-1i rispunde imediat,,cincil" atunci si Etii ci se mai gandeqte ca si-|i
rispundi ,,gapte"... Veveri{a? Obrlznicituru ua? Habar n-am ce mai