Tutunul sau tabacul este o plantă din genul Nicotiana,
familia Solanaceae. În lume există peste 70 de specii de plante de tutun, cea principală din punct de vedere comercial fiind Nicotiana tabacum.
Frunzele uscate de tutun sunt fumate în țigarete, trabucuri și
pipe.
Folosirea tabacului este un factor de risc pentru multe boli,
în special cele ce afectează inima, ficatul și plămânii, și poate cauza apariția cancerului. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, tutunul este cea mai importantă cauză de deces prematur în lume.
Efectele consumului de tutun asupra sănătății sunt
semnificative, depinzând de felul în care tutunul este consumat (fumat, aspirat, sau mestecat), precum și de cantitățile utilizate.
Principalele efecte ale fumatului de tutun (principala
modalitate de consum) sunt mărirea riscului de cancer la plămâni și de boli cardio-vasculare. Organizația mondială a sănătății a estimat în 2002 [1] că în țările în curs de dezvoltare, 26% din decesele bărbaților și 9% din decesele femeilor au la origine fumatul. În mod similar, în Statele Unite, Centrul pentru prevenirea și controlul bolilor, descrie folosirea tutunului drept "cel mai important factor de risc, ce poate fi prevenit, asupra sănătății locuitorilor țărilor în curs de dezvoltare - o importantă sursă a morții premature de pe glob
Fumatul este una din cauzele majore de imbolnavire si
mortalitate in intreaga lume, fiind stiut ca speranta de viata a unui fumator este cu 5 – 20 de ani mai mica, iar aceasta depinde daca se imbolnaveste sau nu din cauza fumatului.
S-a estimat că fumătorii trăiesc cu 2,5[3] până la 10[4] ani
mai puțin decât nefumătorii.[3] Aproape jumătate dintre bărbații care fumează vor muri din cauza unei boli cauzată de fumat.[5] = Bolile cauzate de tutun omoară aproximativ 438 000 de oameni anual în Statele Unite ale Americii,[6] aproximativ 1 205 pe zi, ceea ce o face cea mai importantă cauză a a morții care poate fi eliminată în Statele Unite. Organizația Mondială a Sănătății a făcut o declarație publică prin care se afirmă că tutunul va ucide un miliard de oameni în acest secol.[7]
Riscul cel mai important al consumului de tutun îl prezintă
asupra sistemului cardiovascular, mai precis fumatul este unul dintre cei mai importanți factori de declanșare a infarctul miocardic (atacul de cord), boli ale sistemului respirator, precum Bronhopneumonie Obstructivă Cronică (BPOC) (în engleză: Chronic Obstructive Pulmonary Disease (COPD)) și emphysema, și cancer, în special cancer la plămâni sau cancer la laringe sau gură. Înainte de primul război mondial, cancerul la plămâni era considerată o maladie foarte rară, cu care marea majoritate a doctorilor nu ar fi ajuns să o întâlnească în întreaga lor carieră. Odată cu popularizarea fumatului de tutun de după război, a apărut practic o epidemie de cancer la plămâni.[8][9]
În prezent, dintre oamenii care au fumat la un moment dat
orice formă de tutun, aproape unul din zece se va îmbolnăvi de cancer la plămâni.[1] Unul din șase oameni care fumează tutun în mod curent, se va îmbolnăvi de cancer la plămâni.[10] Pentru comparație, pentru nefumători, doar unul din 75 oameni se va îmbolnăvi de cancer la plămâni.
Apariția impotenței este cu aproape 85 la sută mai mare la
fumători decât la nefumători,[11] fiind o cauză majoră pentru problemele cu erecția.[12][13] Fumatul cauzează impotența pentru că duce la îngustarea arterelor sanguine.[14]
Tabagismul este o intoxicație cronică și acută cu
substanțe toxice, existente în frunzele de tutun, după un consum excesiv și de lungă durată prin fumat. Actiunea nocivă a tutunului se exercită prin cele 4.000 de substanțe chimice existente în frunze, dintre care 480 sunt toxice, iar peste 30 de compuși sunt cancerigeni. Principalii compuși toxici din fumul de țigară sunt: nicotina, gudronul, monoxidul de carbon, benzopirenul, diferiți alcaloizi, crezoli, piridine si elemente radioactive (cadmiu, poloniu).[1] Potrivit unui studiu publicat în revista American Journal of Respiratory and Critical Care Medicine, fumatul dublează riscul de îmbolnăvire cu tuberculoză.[2]
Tabagismul stă la originea unor boli foarte grave, îndeosebi
cancere, boli cardiovasculare și boli respiratorii cronice. Alte afecțiuni legate de consumul de tutun sunt, în principal, ulcerul duodenal, ulcerul gastric, boala lui Crohn, osteoporoza și herniile cauzate de tusea fumătorilor. Se apreciază că tabagismul este cauza a 2 milioane de morți pe an în țările industrializate, dintre care aproximativ jumătate din decese survin înaintea vârstei de 65 ani.[3] Practic, tabagismul este a doua cauză de deces la nivel mondial.[4] Numărul estimat al fumătorilor în lume se ridică la 1,22 miliarde de fumători, din care 800 milioane în țările în curs de dezvoltare.[5]
Tabagismul este un factor major de risc pentru 24 boli:
cancer bucal (al limbii, gingiilor sau al planșeului bucal), faringian sau laringian - riscul este de 6 ori mai mare decat al populației nefumătoare; cancer pulmonar – fumatul este responsabil pentru 90% din cazurile de cancer pulmonar; cancer de vezică urinară – reziduurile cancerigene sau toxice sunt în parte evacuate prin urină, crescând riscurile de cancer al vezicii urinare; cancer al pancreasului; cancer renal; boli cardiovasculare (arterioscleroza, degradarea mușchiului cardiac, accident vascular cerebral, anevrism aortic) – riscul de deces prin boli coronariene este de 70% mai mare la populația fumătoare; bronșită cronică și emfizem; disfuncții erectile – riscurile sunt de două ori mai mari decât la nefumători; probleme prenatale și postnatale – avort spontan, complicații ale sarcinii, deficit de creștere fetală, sindromul morții subite a sugarului, susceptibilitate crescută la infecții, dificultăți de învatare; hipotensiune arterială; hipercolesterolemie; bronhopneumopatie cronică obstructivă; pneumonie; gripă; guturai; ulcer gastroduodenal; boli intestinale cronice (boala Crohn); carii dentare; afecțiuni ale gingiilor; osteoporoză; tulburări ale somnului; cataractă; boli tiroidiene (boala Basedow-Graves); cancer de col uterin; tulburări menstruale;probleme de fertilitate; avort spontan; disfuncții erectile (impotență). [6] Încercarea de a întrerupe fumatul este dificilă, ducând, de regulă, la sevraj tabacic.
Pentru a contribui la stăvilirea acestui adevărat flagel, în anul
1987, Organizația Mondială a Sănătății a declarat data 31 mai ca Ziua mondială fără tutun, care se serbează anual în toată lumea.
Situația în România
Conform celor mai recente statistici, în România fumatul
omoară 33.000 de persoane pe an. Peste 70% dintre aceștia mor între 35 și 69 de ani.[7] În scopul reducerii efectelor nocive ale fumatului, în România fumatul este interzis în spații închise de la locul de muncă. În spatiile publice închise, fumatul este permis numai în camere special amenajate pentru fumat, cu respectarea unor condiții obligatorii. Se interzice comercializarea produselor din tutun în unitățile economice situate în incinta și la o distanță mai mică de 50 metri față de orice punct de acces în spitale și unități de învățamânt, cu excepția unităților de învățământ superior. Există obligativitatea de a tipări pe pachetele de țigări un avertisment și o fotografie color sau altă ilustrație care ilustrează consecințele fumatului asupra sănătății.[8] De asemenea, se interzice orice publicitate pentru produsele din tutun prin orice formă de comunicare comercială care are ca scop sau ca efect direct ori indirect promovarea unui produs din tutun sau a fumatului.