Tutunul

Tutunul sau tabacul este o plantă din genul Nicotiana,

familia Solanaceae. În lume există peste 70 de specii de
plante de tutun, cea principală din punct de vedere comercial
fiind Nicotiana tabacum.

Frunzele uscate de tutun sunt fumate în țigarete, trabucuri și

pipe.

Folosirea tabacului este un factor de risc pentru multe boli,

în special cele ce afectează inima, ficatul și plămânii, și poate
cauza apariția cancerului. Conform Organizației Mondiale a
Sănătății, tutunul este cea mai importantă cauză de deces
prematur în lume.

Efectele consumului de tutun asupra sănătății sunt

semnificative, depinzând de felul în care tutunul este
consumat (fumat, aspirat, sau mestecat), precum și de
cantitățile utilizate.

Principalele efecte ale fumatului de tutun (principala

modalitate de consum) sunt mărirea riscului de cancer la
plămâni și de boli cardio-vasculare. Organizația mondială a
sănătății a estimat în 2002 [1] că în țările în curs de
dezvoltare, 26% din decesele bărbaților și 9% din decesele
femeilor au la origine fumatul. În mod similar, în Statele
Unite, Centrul pentru prevenirea și controlul bolilor, descrie
folosirea tutunului drept "cel mai important factor de risc, ce
poate fi prevenit, asupra sănătății locuitorilor țărilor în curs
de dezvoltare - o importantă sursă a morții premature de pe
glob

Fumatul este una din cauzele majore de imbolnavire si

mortalitate in intreaga lume, fiind stiut ca speranta de viata a
unui fumator este cu 5 – 20 de ani mai mica, iar aceasta
depinde daca se imbolnaveste sau nu din cauza fumatului.

S-a estimat că fumătorii trăiesc cu 2,5[3] până la 10[4] ani

mai puțin decât nefumătorii.[3] Aproape jumătate dintre
bărbații care fumează vor muri din cauza unei boli cauzată de
fumat.[5] = Bolile cauzate de tutun omoară aproximativ 438
000 de oameni anual în Statele Unite ale Americii,[6]
aproximativ 1 205 pe zi, ceea ce o face cea mai importantă
cauză a a morții care poate fi eliminată în Statele Unite.
Organizația Mondială a Sănătății a făcut o declarație publică
prin care se afirmă că tutunul va ucide un miliard de oameni
în acest secol.[7]

Riscul cel mai important al consumului de tutun îl prezintă

asupra sistemului cardiovascular, mai precis fumatul este
unul dintre cei mai importanți factori de declanșare a
infarctul miocardic (atacul de cord), boli ale sistemului
respirator, precum Bronhopneumonie Obstructivă Cronică
(BPOC) (în engleză: Chronic Obstructive Pulmonary Disease
(COPD)) și emphysema, și cancer, în special cancer la
plămâni sau cancer la laringe sau gură. Înainte de primul
război mondial, cancerul la plămâni era considerată o
maladie foarte rară, cu care marea majoritate a doctorilor nu
ar fi ajuns să o întâlnească în întreaga lor carieră. Odată cu
popularizarea fumatului de tutun de după război, a apărut
practic o epidemie de cancer la plămâni.[8][9]

În prezent, dintre oamenii care au fumat la un moment dat

orice formă de tutun, aproape unul din zece se va îmbolnăvi
de cancer la plămâni.[1] Unul din șase oameni care fumează
tutun în mod curent, se va îmbolnăvi de cancer la
plămâni.[10] Pentru comparație, pentru nefumători, doar
unul din 75 oameni se va îmbolnăvi de cancer la plămâni.

Apariția impotenței este cu aproape 85 la sută mai mare la

fumători decât la nefumători,[11] fiind o cauză majoră pentru
problemele cu erecția.[12][13] Fumatul cauzează impotența
pentru că duce la îngustarea arterelor sanguine.[14]

Tabagismul​ este o intoxicație cronică și acută cu

substanțe toxice, existente în frunzele de tutun, după un
consum excesiv și de lungă durată prin fumat. Actiunea
nocivă a tutunului se exercită prin cele 4.000 de substanțe
chimice existente în frunze, dintre care 480 sunt toxice, iar
peste 30 de compuși sunt cancerigeni. Principalii compuși
toxici din fumul de țigară sunt: nicotina, gudronul,
monoxidul de carbon, benzopirenul, diferiți alcaloizi, crezoli,
piridine si elemente radioactive (cadmiu, poloniu).[1]
Potrivit unui studiu publicat în revista American Journal of
Respiratory and Critical Care Medicine, fumatul dublează
riscul de îmbolnăvire cu tuberculoză.[2]

Tabagismul stă la originea unor boli foarte grave, îndeosebi

cancere, boli cardiovasculare și boli respiratorii cronice. Alte
afecțiuni legate de consumul de tutun sunt, în principal,
ulcerul duodenal, ulcerul gastric, boala lui Crohn,
osteoporoza și herniile cauzate de tusea fumătorilor. Se
apreciază că tabagismul este cauza a 2 milioane de morți pe
an în țările industrializate, dintre care aproximativ jumătate
din decese survin înaintea vârstei de 65 ani.[3] Practic,
tabagismul este a doua cauză de deces la nivel mondial.[4]
Numărul estimat al fumătorilor în lume se ridică la 1,22
miliarde de fumători, din care 800 milioane în țările în curs
de dezvoltare.[5]

Tabagismul​ ​este un factor major de risc pentru 24 boli:

cancer bucal (al limbii, gingiilor sau al planșeului bucal),
faringian sau laringian - riscul este de 6 ori mai mare decat al
populației nefumătoare; cancer pulmonar – fumatul este
responsabil pentru 90% din cazurile de cancer pulmonar;
cancer de vezică urinară – reziduurile cancerigene sau toxice
sunt în parte evacuate prin urină, crescând riscurile de
cancer al vezicii urinare; cancer al pancreasului; cancer
renal; boli cardiovasculare (arterioscleroza, degradarea
mușchiului cardiac, accident vascular cerebral, anevrism
aortic) – riscul de deces prin boli coronariene este de 70%
mai mare la populația fumătoare; bronșită cronică și
emfizem; disfuncții erectile – riscurile sunt de două ori mai
mari decât la nefumători; probleme prenatale și postnatale –
avort spontan, complicații ale sarcinii, deficit de creștere
fetală, sindromul morții subite a sugarului, susceptibilitate
crescută la infecții, dificultăți de învatare; hipotensiune
arterială; hipercolesterolemie; bronhopneumopatie cronică
obstructivă; pneumonie; gripă; guturai; ulcer
gastroduodenal; boli intestinale cronice (boala Crohn); carii
dentare; afecțiuni ale gingiilor; osteoporoză; tulburări ale
somnului; cataractă; boli tiroidiene (boala Basedow-Graves);
cancer de col uterin; tulburări menstruale;probleme de
fertilitate; avort spontan; disfuncții erectile (impotență). [6]
Încercarea de a întrerupe fumatul este dificilă, ducând, de
regulă, la sevraj tabacic.

Pentru a contribui la stăvilirea acestui adevărat flagel, în anul

1987, Organizația Mondială a Sănătății a declarat data 31 mai
ca Ziua mondială fără tutun, care se serbează anual în toată
lumea.

Situația în România

Conform celor mai recente statistici, în România fumatul

omoară 33.000 de persoane pe an. Peste 70% dintre aceștia
mor între 35 și 69 de ani.[7]
În scopul reducerii efectelor nocive ale fumatului, în
România fumatul este interzis în spații închise de la locul de
muncă. În spatiile publice închise, fumatul este permis
numai în camere special amenajate pentru fumat, cu
respectarea unor condiții obligatorii. Se interzice
comercializarea produselor din tutun în unitățile economice
situate în incinta și la o distanță mai mică de 50 metri față de
orice punct de acces în spitale și unități de învățamânt, cu
excepția unităților de învățământ superior. Există
obligativitatea de a tipări pe pachetele de țigări un
avertisment și o fotografie color sau altă ilustrație care
ilustrează consecințele fumatului asupra sănătății.[8] De
asemenea, se interzice orice publicitate pentru produsele din
tutun prin orice formă de comunicare comercială care are ca
scop sau ca efect direct ori indirect promovarea unui produs
din tutun sau a fumatului.