CONSUMUL DE TUTUN

Consumul de tutun
Cuprins:Proprietati Utilizare Efectele consumului de tutun asupra sanatatii Riscuri primare Notiuni despre compozitia tutunului Formula chimica Stiati ca

Proprietati

Tutunul sau tabacul (Nicotiana) este o plant din familia Solanaceae familie de care aparin i tomatele,cartoful, i matraguna. Tutunul ajunge n Europa dup descoprirea Americii (1492). Francezul Jean Nicot a contribuit la introducerea tutunului n Franta ca planta medicinala. Mai trziu s-a reuit izolarea nicotinei din frunzele de tutun. Iniial, acest alcaloid a fost folosit ca insecticid, ulterior a fost trecut la categoria droguri.

Utilizare
Pn n secolul XVII, tutunul era considerat plant medicinal folosit n afeciunile oculare. Ca plant de cultur sunt folosite n prezent (2009) numai dou varieti dintre Nicotiana tabacum din Virginia este cea mai rspndit. Recoltarea tutunului se face n mod deosebit pentru producerea igrilor.

Tutunul face parte din plantele al cror genom este bine cunoscut de acea este o plant utilizat frecvent n cercetrile genetice. O alt utilizare a plantei este ca plant ornamental, cu variantele Nicotiana sylvestris, Nicotiana x sanderae, Nicotiana forgetiana i Nicotiana alata. Prin ncruciri s-au obinui produi cu flori cu un colorit variat i cu arom plcut ca de exemplu Regina nopii (Nicotiana alata).

Tutunul de culoare nchis obinut prin uscarea frunzelor plantei Nicotiana rustica este un tutun mai apreciat dect tutunul de culoare deschis. n prezent, industria farmaceutic caut obinerea din tutun a unor medicamente. Tot din tutun se obin extracte pentru industria de parfumuri.

n prezent sunt tot mai criticate reclamele care propag fumatul, se caut informarea consumatorilor despre efectele negative ale nicotinei prin material documentar sau prin legi care le impun productorilor ca pe pachetul de igri s existe inscripia tutunul este un produs cancerigen. n Europa sunt localuri sau locuri de munc unde, pentru protejarea nefumtorilor, este interzis fumatul

Efectele consumului de tutun asupra sanatatii

Efectele consumului de tutun asupra sntii sunt semnificative, depinznd de felul n care tutunul este consumat (fumat, aspirat, sau mestecat), precum i de cantitile utilizate. Principalele efecte ale fumatului de tutun (principala modalitate de consum) sunt mrirea riscului de cancer la plamani i de boli cardio-vasculare.

Organizaia mondial a sntii a estimat n 2002 c n rile n curs de dezvoltare, 26% din decesele brbailor i 9% din decesele femeilor au la origine fumatul. n mod similar, n Statele Unite, Centrul pentru prevenirea i controlul bolilor, descrie folosirea tutunului drept "cel mai important factor de risc, ce poate fi prevenit, asupra sntii locuitorilor rilor n curs de dezvoltare - o important surs a morii premature de pe glob."

Fumatul este rspunztor de 30% dintre decesele prin boli cardiovasculare. Studiile demonstreaz c substanele chimice toxice din igar sunt iritante ale endoteliului vascular, produc vasoconstricie i agregare trombocitar, creterea coagulabilitii, efecte ce pot dura i dup 15 ani de la ntreruperea fumatului. Monoxidul de carbon din fumul de igar i nicotina cresc nivelul de colesterol din snge, ducnd n final la depunerea acestuia pe pereii vaselor de snge. Fumatul cauzeaz rigidizarea pereilor arteriali iar nicotina din igari crete presiunea sngelui, frecvena cardiac i nevoia de oxigen a cordului.

Riscuri primare
Riscul cel mai important al consumului de tutun l prezint asupra sistemului cardiovascular, mai precis fumatul este unul dintre cei mai importani factori de declanare a infarctul miocardic (atacul de cord), boli ale sistemului respirator, precum Bronhopneumonie Obstructiv Cronic (BPOC) (n englez: Chronic Obstructive Pulmonary Disease (COPD)) i emphysema, i cancer, n special cancer la plmni sau cancer la laringe sau gur. nainte de primul rzboi mondial, cancerul la plmni era considerat o maladie foarte rar, cu care marea majoritate a doctorilor nu ar fi ajuns s o ntlneasc n ntreaga lor carier. Odat cu popularizarea fumatului de tutun de dup rzboi, a aprut practic o epidemie de cancer la plmni.

S-a estimat c fumtorii triesc mai puin cu 2,5 pn la 10 ani mai puin dect nefumtorii. Aproape jumtate dintre brbaii care fumeaz vor muri din cauza unei boli cauzat de fumat. Bolile cauzate de tutun omoar aproximativ 438 000 de mii de oameni anual n Statele Unite ale Americii, aproximativ 1 205 pe zi, ceea ce o face cea mai important cauz a a morii care poate fi eliminat n Statele Unite. Organizaia Mondial a Sntii a fcut o declaraie public prin care se afirm c tutunul va ucide un miliard de oameni n acest secol.

Riscuri primare

n prezent, dintre oamenii care au fumat la un moment dat orice form de tutun, aproape unul din zece se va mbolnvi de cancer la plmni. Unul din ase oameni care fumeaz tutun n mod curent, se va mbolnvi de cancer la plmni. Pentru comparaie, pentru nefumtori, doar unul din 75 oameni se va mbolnvi de cancer la plmni. Apariia impotenei este cu aproape 85 la sut mai mare la fumtori dect la nefumtori, fiind o cauz major pentru problemele cu erecia. Fumatul cauzeaz impotena pentru c duce la ngustarea arterelor sanguine.

Noiuni despre compoziia igrilor:

Fumul de igara conine peste 4000 de substane, fiziologic active, multe dintre ele fiind toxice, mutagene, cancerigene i farmacologic active. Dintre substanele toxice din fumul de igar: hidrocarburile policiclice aromatice i nitrozaminele (benzpirenul), Nicotina (drogul adictiv), monoxidul de carbon (afecteaz transportul oxigenului n snge), oxizii de azot, acidul cianhidric, acroleina, amoniacul, dioxidul de azot i formaldehida (ce produc mbolnvirea aparatului respirator), 76 metale grele, substane radioactive (Poloniu 210, Potasiu 40, Radiu 226, Radiu 228, Thoriu 228) -cu efect cancerigen.

Formula chimica a nicotinei

Stiati ca
1. Fumatul ucide jumatate din fumatorii din intreaga lume. 2. Fumatorii sunt predispusi la dureri de spate 3. Fumatul accelereaza imbatranirea 4. Anual, mor apoximativ 6 persoane in fiecare minut din cauza fumatului. 5. Fumatorii se confrunta cu problemeale pielii. Majoritatea fumatorilor au pilea mai uscata si mai palida, cu mai multe riduri care apar din cauza ca se reduce rezerva de sange care determina o pierderea elasticitalii. 6. Fumatul reduce resursele de vitamina C ale organismului cu pana la 30%. 7. Fumatul distruge intestinele. 8. Nicotina creste nivelul colesterolului 9. Fumatul afecteaza dintii si gingiile si poate cauza cancer de gura. 10. Fumatul dubleaza sansele de dementa

11. Fumatul favorizeaza instalarea cataractei 12. In tutun se regasesc 6000 de substante chimice printre care cianura, butan, amoniac si monoxid de carbon. 13. Fumatul creste de pana la 6 ori riscul de infarct. 14. Fumatul in timpul sarcinii omoara anual 5000 de fetusi, creste riscul deteriorarii intelectuale, creste riscul nasterii unor copii subponderali predispusi la alergii si leziuni cerebrale. 15. Fumatul in randul femeilor favorizeaza instalarea timpurie a menopauzei. 16. Toate sisteme organismului sunt afectate de fumat, incluziv sistemul cardiac si cel vascular. 17. Fumatul slabeste sistemul imunitar. 18. Fumatul creste riscul de diabet 19. Fumatul scade nivelul de tolernata la efort 20. Fumatul creste riscul de pneumonie.

21. 87% din decesele fumatorilor sunt cauzate de cancerul pulmonar. 22. Fumatul dubleaza infertilitatea la femei. 23. Fumatul slabeste oasele prin demineralizarea lor. 24. Fumatul produce, de asemenea si pagube financiare. 25. Dependenta de nicotina este mai mare decat cea de heroina sau alcool, substanta ajungand la creier in timp de cateva secunde. 26. Fumatul creste riscul instalarii starilor de anxietate si depresie. 27. Fumatul epuizeaza resursele de antioxidanti din organism. 28. Fumatul creste tensiunea care reprezinta un factor de risc pentru infarct si atac cerebral. 29. Incepand cu 2-3 ani dupa ce s-a renunta la fumat se reduc sansele de infarct si atac cerebral. 30. Fumatul scade acutitatea auditiva.

Cum te lasi de fumat

Nicotina reprezinta o adictie ce trebuie luata in serios. Daca ai incercat sa te lasi de fumat si nu ai reusit, stii cat este de greu sa te lupti cu aceasta dependenta. Numai gandul renuntarii la tigara ii determina pe multi fumatori sa devina subit morocanosi si irascibili. Se spune ca adictia nocotinei la nivel psihologic este mai greu de combatut decat dependentele date de cocaina sau de heroina. Daca te afli in postura de a vrea sa scapi de tigari o data penru totdeauna, dar nu reusesti, sunt sigura ca vei fi de acord cu ceea ce urmeaza

Renuntarea la fumat iti este accesibila inclusiv tie. Nu uita ca in fiecare an sunt mii de fumatori care se lasa de acest viciu. Poate ca te intrebi cum de reusesc altii, in timp ce tie ti se pare imposibil. Daca te bazezi pe faptul ca trebuie sa te simti pregatit pentru a te lasa de fumat, risti sa nu ajungi sa te lasi niciodata. Inclusiv oamenii care se simt pregatiti in momentul in care decid ca a venit timpul sa renunte la nicotina, se reintorc la fumat inainte sa treaca un an.

Statisticile sustin ca aproximativ 7% dintre cei care se lasa fara sprijin fumeaza pana la sfarsitul primului an in care renunta la fumat. Cu autoeducatie si o sursa solida de suport, rata succesului creste foarte mult. Pentru a-ti creste dorinta si motivatia pentru a reusi, trebuie sa inveti ce implica renuntarea la tigara. Descopera ce poti face pentru a te pregati si ce anume au facut sau fac altii pentru a reusi.