Fumatul țigărilor este cauza unor boli grave și creează dependență

Atunci când aprindeți o țigară, tutunul arde și creează fum. În fumul de țigară au fost
identificate peste 8.000 de substanțe chimice sau „compuși ai fumului”. Autoritățile de sănătate
publică au clasificat aproximativ 100 dintre aceste substanțe ca fiind cauze sau potențiale cauze
ale bolilor asociate fumatului precum cancerul pulmonar, bolile cardiovasculare și emfizemul.
Acești compuși includ, printre altele, arsenic, benzen, benzo[a]piren, monoxid de carbon, metale
grele (de exemplu, plumb, cadmiu), cianură de hidrogen și nitrozamine specifice tutunului.
Toate țigările sunt dăunătoare și creează dependență?
Da, toate țigările sunt dăunătoare și creează dependență. Deși pe piață există o varietate
de mărci de țigări cu diferite caracteristici (de exemplu, cu diferite amestecuri, diametre, lungimi
pentru țigară, precum și cu cantități diferite de gudron, nicotină sau monoxid de carbon),
fumătorii nu trebuie să presupună că o țigară este mai puțin dăunătoare sau cu potențial adictiv
mai mic decât alta. Chiar dacă renunțarea la fumat poate fi foarte dificilă, milioane de fumători
au reușit.
Cantitățile de gudron, nicotină și monoxid de carbon
Gudron
Gudronul este reziduul particulelor din fumul de țigară. Nu reprezintă o substanță
chimică, ci este un amestec de mai multe mii de compuși ai fumului. Cantitatea de gudron este
măsurată în condiții de laborator, captând particulele pe un filtru și apoi eliminând apa și
nicotina.
Nicotină
Nicotina este o substanță chimică produsă în mod natural în planta de tutun. Atunci
când tutunul este ars, nicotina trece în fum. Deși creează dependență, nicotina nu este cauza
principală a bolilor asociate fumatului.
Monoxid de carbon
Monoxidul de carbon este un gaz care se formează în fumul de țigară. S-a dovedit că
monoxidul de carbon este principala cauză a bolilor cardiovasculare (afecțiuni cardiace) la
fumători. Fumatul pasiv
Fumatul pasiv, cunoscut și sub denumirea de fum de tutun din mediul ambiant
(FTMA), este o combinație dintre fumul produs la capătul aprins al țigării și fumul expirat de
fumători. Autoritățile de sănătate publică, inclusiv Organizația Mondială a Sănătății (OMS), au
concluzionat că fumatul pasiv cauzează boli, inclusiv cancer pulmonar și boli de inimă, la adulții
nefumători, iar la copii afecțiuni precum astm, infecții respiratorii, tuse, șuierătură respiratorie,
otită medie (infecția urechii medii) și sindromul morții subite la sugari. În plus, oficialii
sistemului de sănătate publică au concluzionat că fumatul pasiv poate exacerba astmul la adulți și
cauza iritații ale ochilor, gâtului și nasului. Publicul trebuie informat cu privire la aceste
concluzii, urmând a se ghida în funcție de ele atunci când decide dacă frecventează sau nu locuri
în care există fumat pasiv sau, în cazul în care fumează, unde și când se poate fuma în preajma
celorlalți. Fumătorii nu trebuie să fumeze în preajma copiilor sau a femeilor însărcinate. Anumite
țigări disponibile pe piață au caracteristici legate de fum, precum miros redus sau fum vizibil
redus. Prezența acestor caracteristici nu înseamnă că produsul este mai puțin dăunător decât alte
țigări pentru fumători sau nefumători.
Fumatul și sarcina
Femeile însărcinate nu trebuie să fumeze și nu trebuie să folosească niciun alt produs cu
nicotină. Conform autorităților de sănătate publică, femeile care fumează înainte sau în timpul
sarcinii prezintă risc crescut de:
 naștere prematură, complicații la naștere și naștere de copii morți
 având copii cu greutate scăzută la naștere. Copiii cu greutate scăzută la naștere au risc
mai mare de dezvoltare a unor boli în copilărie sau la maturitate și chiar de deces.
 copii care suferă de sindromul morții subite
 copii cu funcție pulmonară redusă. Nu fumați dacă sunteți sau credeți că sunteți
însărcinată.
 Efectele tutunului

Tutunul este o planta o care provine din America de Nord si Sud. Originile
sunt in anii 6000 a.Chr cand se crede ca indienii americani au inceput sa cultive tutun.
La inceputul erei noastre, indienii americani au inceput sa foloseasca tutunul atat in
practicile religioase, cat si medicale. S-a crezut ca tutunul este un panaceu universal,
folosit la rani si la combaterea durerii. Mestecatul de tutun se credea ca inlatura
durerile de dinți.
In 15 octombrie 1492, lui Cristofor Columb i s-au oferit pentru prima oara
frunze uscate de tutun, ca dar din partea indienilor americani cuceriti. Curand dupa
aceasta, marinarii au adus tutunul in Europa, care a început sa se cultive peste tot pe
batranul continent. In timpul Razboiului de Independenta din 1776, culturile de tutun
au ajutat financiar obtinerea independentei de catre americani.
Fumatul tigarilor a cunoscut o explozie in timpul Primului Razboi Mondial,
cand tigarile au fost denumite "fumul soldatilor". In 1923, Camel controla 45% din
piata Statelor Unite, motiv pentru care Phillip Morris a inceput sa scoata pe piata
Marlboro o tigara pentru femei, "usoara ca luna mai". Ca sa faca fata concurentei,
Compania Americana de Tutun, producatoarea gamei Luky Strike a scos pe piata
tigarile sale pentru femei, castigand 38% din piata.
Incidenta fumatului printre femei si adolescenti s-a triplat in timp scurt, intre
anii 1925-1935, ca urmare a acestei concurente.

In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial (1939-1945), tigarile erau incluse
in ratia soldatilor. Companiile de tutun au trimis milioane de tigari soldatilor, gratis,
iar cand acestia s-au intors acasa, companiile au avut consumatori loiali.
In timpul anilor 80 a inceput razboiul impotriva industriei de tutun, datorita
efectelor daunatoare ale fumatului. Companiile de tutun nu au mai avut sustinere
politica si au aparut tot mai multe locuri publice unde fumatul a fost interzis. Recent,
au aparut tot mai multe dovezi ca industria de tutun avea informatii ca fumatul este
daunator sanatatii, dar au continuat sa vanda tutun. De asemenea, sunt dovezi ca
aceste companii stiau ca nicotina duce la adictie si au ascuns aceste informatii pentru
ca milioane de oameni sa devina dependenti de acest obicei periculos.

 
 

EFECTELE FUMATULUI ASUPRA SANATATII

Efectele negative de foarte scurta durata:

   - la cateva minute dupa primul fum;:
   - ritmul inimii se accelereaza;
   - tesutul laringelui devine iritat;
   - oxidul de carbon intra in sange;
   - substantele cancerigene intra imediat in plamani aerul este poluat;
   - ochii pot fi iritati;
   - temperatura pielii scade.

Efecte pe termen mediu si lung:

Plamani
   - Fumatul este responsabil pentru 80-90% dintre bronhopneumopatiile cronice
obstructive - obstructie cronica a cailor respiratorii.
   - Fumatul este responsabil de 85% dintre cancerele bronhopulmonare, de aparitia
bronsitei cronice, inflamatii ale gatului, nasului si alte infectii respiratorii.
Efectele pot dura pana la 20 de ani de la renuntare.

Inima si vasele de sange:

   - Fumatul este raspunzator de 30% dintre decesele prin boli cardiovasculare.
   - Monoxidul de carbon din fumul de tigara creste nivelul de colesterol din sange,
care duce In final la depunerea acestuia pe peretii vaselor de sange.
   - Fumatul cauzeaza de asemenea rigidizarea peretilor arteriali.
   - Nicotina din tigari creste presiunea sangelui, bataile inimii si cerinta de oxigen a
muschiului inimii. Provoaca, de asemenea, constrictia vaselor, ceea ce poate duce la
infarct miocardic.
   - Sangele se coaguleaza mai repede la fumatori decat la nefumatori, ceea ce poate
duce la formarea unor cheaguri care pot duce la astuparea vaselor de sange si aparitia
infarctului.
Efectele pot dura pana la 15 de ani de la renuntare.

Cancer
   Fumatul duce la aparitia cancerului de buze, limba, glande salivare, gura, laringe,
esofag si faringe.
   Aparitia cancerului de stomac este de asemenea asociata cu fumatul.
   Cancerul de vezica urinara are printre factorii de risc si fumatul. De asemenea,
cancerul renal, de col uterin si pancreas.
   Exista o relatie puternica de dependenta intre fumat si aparitia leucemiei.

Probleme hormonale
   La femeile care fumeaza, menopauza se instaleaza in medie cu 5 ani mai devreme
decat la nefumatoare.
   Fumatul si nicotina pot produce disfunctionalitati la nivelul hormonilor implicati in
functia reproducerii.
   La femeile care fumeaza este crescut riscul de aparitia a osteoporozei, iar la barbatii
care fumeaza este scazuta mobilitatea spermatozoizilor.

Alte efecte
Eficacitatea medicamentelor este mult redusa la fumatori.
Nicotina duce la aparitia gastritelor, ulcerelor duodenale, ulcerelor gastrice.
Fumatul accelereaza procesul de imbatranire si este asociat cu sforaitul si apneea in
timpul somnului, de asemenea cu moartea subita a noului-nascut.
Vocea ragusita la femei apare de 17 ori mai frecvent la fumatoare. Pilozitatea faciala
mai frecventa, ingalbenirea tegumentelor degetelor, a unghiilor si impregnarea cu
miros de tutun apare de asemenea la fumatori.

NICOTINA ESTE UN DROG

Nicotina este unul dintre cele mai des folosite droguri. psihoactive, dupa
alcool. Fiecare tigara aduce in organism cate 6-8 mg de nicotina. Dependenta de
nicotina apare atunci cand o persoana are nevoie compulsiva (necontrolabila) psihica,
fizica si/sau sociala pentru a consuma nicotina. Cantitatea si frecventa consumului de
nicotina creste (de exemplu, o persoana care fuma un pachet va ajunge sa fumeze 2
pachete, datorita instalarii tolerantei). O buna parte din timp fumatorul si-o petrece
incercand sa faca rost de tigara.
Persoanele dependente de nicotina nu reusesc sa renunte datorita
fenomenului de sevraj: stare de rau, crestere in greutate, o dorinta puternica de a
consuma nicotina, iritabilitate, tremor la nivelul degetelor. De aceea, recaderile la
persoanele care incearca sa renunte la fumat sunt numeroase. Aceste fenomene pot sa
apara la cateva ore dupa ultimul fum de tigara si pot dura pana la o saptamana.
Cantitatea de nicotina ce ajunge in plamani, in cavitatea bucala si in sistemul
gastrointestinal creste prin fumat (aproximativ 90% este absorbita de organism).
Moleculele de nicotina actioneaza la nivelul fiecarei celule ale organismului.
Aceasta poate creste salivatia, creste cantitatea de acid si motilitatea stomacului,
creste frecventa batailor inimii si presiunea arteriala. La nivelul celulelor nervoase,
aceasta actioneaza ca un stimulent psihomotor, inducand starea de alerta, creste
puterea de concentrare, creste atentia si scade senzatia de foame.

MOTIVATIA FUMATULUI

Fumatul este o boala care poate incepe in copilarie.

Presiunea anturajului joaca un rol important. Fumatul de senzatia tinerilor ca sunt
adulti, mai "macho", devenind rebeli fata de generatiile mai in varsta.
Modelul parintilor.
Femeile cred ca fumatul le ajuta sa-si mentina silueta.
Experimental, de obicei experienta trabsformandu-se in adictie.
Tinerii nu cred ca toate efectele fumatului asupra sanatatii pot fi asociate cu persoana
lor.
Influenta reclamei asupra tinerilor - fiecare dintre marile companii vehiculeaza
imagini care sugereaza stralucire, sex appeal, barbatie, distractie, oferite de modele
care promoveaza marca respectiva.
 MIJLOACE TERAPEUTICE

Vestea buna este ca exista posibilitatea, cu suport si asistenta din partea

personalului calificat, sa se renunte la dependenta de nicotina.
Astfel de produse sunt:
Guma cu nicotina A aparut in 1984. Aceasta guma contine 2 mg/buc. de
nicotina, fata de 6-8 mg fata de o tigara. Nicotina se absoarbe mai lent cand este
mestecata (90% In 20-30 minute). Se indica folosirea timp de 3-6 luni. Dupa un an de
tratament, asociat si cu alte metode de terapie, 30% au reusit sa renunte la fumat. Fara
psihoterapie si consiliere din partea medicilor, succesul este scazut.
Plasturele cu nicotina A aparut in 1990. Ele se lipesc pe piele si au continut
mai mic de nicotina decat tigara. Dupa un an de tratament, 20% din cei tratati reusesc
sa renunte la fumat.
Sprayurile nazale cu nicotina

Alte metode terapeutice:

"Fumatul rapid"
Este gandit a sensibiliza privind efectele negative ale fumatului. Se fumeaza, contra
cronometru, trei tigari, inspirand cat mai adanc fumul de tigara pana apare starea de
rau. Fumatul rapid este eficient in combinatie cu alte terapii. Sensibilizarea deghizata
Inseamna asocierea fumatului cu stimuli negativi, cum ar fi starea rau - voma si
greata. Terapii alternative - hipnoza, acupunctura, fitoterapia, hidroterapia si nutritia.

10 MOTIVE CA SA TE LASI DE FUMAT

 1. Fumatul te ucide - renuntarea la fumat iti prelungeste viata

 2. Nu ai vrea sa traiesti depinzand de tubul de oxigen
3. Chimioterapia (medicatia impotriva cancerului) nu este ceva ce iti doresti.
 4. Poti sa imbolnavesti persoanele dragi din jurul tau.
 5. Te-ai saturat de tusea si expectoratia zilnica.
 6. Economisesti banii de medicamente si medic.
 7. Fumatul este tot mai putin tolerat in public. La moda este sa fii nefumator.
 8. Economisesti bani (la un pachet/zi - cca. 20.000 lei economisesti intr-o luna
600.000 lei)
 9. Fumatul nu iti rezolva problemele, renuntatul la fumat, da.
10. Daca altii au putut, poti si tu!