UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ,,NICOLAE

TESTEMIȚANU’’

FACULTATEA MEDICINĂ NR.1

CATEDRA FILOSOFIE ŞI BIOETICĂ

DISCIPLINA COMUNICARE ŞI COMUNICARE ÎN
MEDICINĂ

REFERAT

,,FUMATUL ŞI TABAGISMUL’’

Student: Roşca Cezar

Anul I, grupa M1720
Profesor: Banari Ion

Chișinău, 2018
 CUPRINS

1. Introducere
2. Noţiunea de fumat, tabacism şi dispozitive
3. Consecinţe fumat
4. Metode de renunţare la fumat
5. Încheiere
6. Bibliografie

2
 Introducere

Istoria fumatului este extrem de încâlcită, semnificaţia viciului diferind în

funcţie de locaţie, perioadă si context istoric. De la serbarea comunităţii la o armă
de seducţie sau obiect divin, de la sacrilegiu pasibil de pedeapsa capitală la
prescripţia ca medicament tutunul a îmbrăcat toate ipostazele posibile. Fumat
pentru prima dată de atzeci cu mai bine de 4000 de ani in urma, tutunul ajunge
târziu în pe vechiul continent . Europa descoperă tutunul odată cu Cristofor
Columb care îl aduce înSpania. Plantele de tutun au fost menţionate pentru prima
oară, în 1558, de Fernando Hernandez de Toledo, medicul lui Fillip al II lea.
Către mijlocul secolului XVI-lea este aclimatizat în Portugalia, iar ambasadorul
Franţei la Lisabona, Jean Nicot de Villemain trimite circa 1500 de frunze de tutun
tocate Catherinei de Medici, descriind tutunul ca fiind capabil să calmeze
migrenele. Treptat tutunul începe să se raspândească în întreaga Europa, începe să
fie consumat în cantităţi din ce în ce mai mari. În 1690 agronomul Jean de la
Quintinie descoperă proprietăţile insecticide ale tutunului, iar extractul apos de
tutun se folosea pentru stropirea pomilor. Termenul „fumat” nu a existat până la
sfârşitul secolului al XVII-lea. Până atunci i se spunea „beţia uscată”.

Fumatul, acest obicei zilnic atât de nociv pentru oameni, este tot mai
răspândit, iar ţigările sunt cel mai comercializat obiect din întreaga lume. În ciuda
tuturor campaniilor sociale antitabac, antifumat, antiţigări, oamenii (de la copii de
9-13 ani, la vârstnici) continuă să deţină viciul fumatului. În ciuda oricărei crize
financiare, nu se renunţă la cumpărarea ţigărilor.

3
 Noţiunea de fumat, tabacism şi dispozitive

Fumatul este definit ca fiind procesul de inhalare a fumului de combustie al

tutunului, pentru a obține efectele psihologice și biologice scontate și fixate.
Există 3 tipuri de fumători şi anume: activi , pasivi sau “second hand smokers” ce
sunt expuşi voluntar sau involuntar la fumul de tigară emanat de un fumator,
respectiv inconştienţi sau “third hand smokers” (THS); aceştia aspiră
componentele fumului de ţigară care sunt “depozitate” pe suprafete,haine, etc.
. Esența fumatului constă în pătrunderea în organism a unor substanțe obținute
din procesul arderii frunzelor de tutun. Cel mai important produs chimic, eliberat
prin astfel de metodă, este nicotina, care creează dependență, numită tabagism.
Fumul de țigară conține peste patru mii de compuși chimici, dintre care 300 sunt
toxici, inclusiv 43 cu efect can-cerigen. Renunțarea bruscă la fumat poate produce
o stare de sevraj, ca și în cazul alcoolismului. Tabagismul mai este definit si ca
fiind o intoxicație cronică și acută cu substanțe toxice, existente în frunzele
de tutun, după un consum excesiv și de lungă durată prin fumat.

Fumatul activ se poate subîmparţi in mai multe categorii in funcţie de obiectul

folosit in vederea satisfacerei acestui viciu. Câteva dintre obiectele folosite in
timpul fumatul sunt:

 Ţigara clasică sau ţigareta (din germană zigarette), numită și cui de

coșciug (datorită efectului nociv, pericolului morții) este un tub mic
cilindric făcut dintr-o hârtie foarte fină umplută cu tutun tăiat mărunt,
folosită ca obiect de fumat. Țigareta este aprinsă la un capăt, iar din

4
 celălalt capăt, pus între buze, se inhalează fumul în piept. Majoritatea
țigaretelor moderne sunt cu filtru și sunt compuse din tutun și alți aditivi.
 Un trabuc este un pachet rulat de foi de tutun fermentate și bine uscate,
care se aprinde, astfel încât fumul său poate fi tras pe gură
 Narghileaua este un instrument de fumat oriental folosit în general în
Orientul Mijlociu sau Africa, dar mai nou și în Europa și America.
Originile sale se găsesc la granița Indiei cu Pakistanul. Originea
narghilelei este veche de peste o mie de ani și se pierde pe tărâmurile
Indiei de nord-vest la granița cu Pakistan. La început construcția
narghilelei era simplă, având la bază nuca de cocos și un tub atașat
acesteia. Era folosită pentru fumatul opiului și hașișului, de unde si o
imagine denaturată in societate a acestui instrument.
 Țigara electronică (sau e-țigară) este un dispozitiv alimentat cu baterii cu
ajutorul căruia se pot inhala doze de nicotină sau non-nicotină sub forma
de vapori. Este o alternativă la produsele de fumat ce conțin tutun, cum ar
fi țigările, trabucurile sau pipele. Țigara electronică este concepută sa
ofere un gust și senzație fizică similară cu a țigări din tutun, în timp ce nici
un fum sau ardere nu sunt implicate în funcționarea acesteia.
 Pipă (denumit și lulea) este un obiect folosit la fumat având o parte
îngroșată cu o cavitate înăuntru (găvan), în care se pune tutunul, și alta în
formă de tub, uneori curbat, prin care se trage fumul.

5
 Consecinţe fumat

Se estimează că în întreaga lume exista 1,2 miliarde de fumători care

consumă, zilnic, circa 6 miliarde de ţigări. Acest viciu provoacă, anual, 3,5
milioane de decese cauzate de bolile declanşate de fumat, cu o frecvenţă de un
deces la fiecare 8 secunde.
În România există peste 6 milioane de fumători activi si anume 72% dintre
bărbaţii adulţi si 40% dintre femei, ocupând primul loc între ţările din estul
Europei, cu o creştere constantă a numărului de noi fumători, mai ales printre
femei si tineri. S-a ajuns ca mortalitatea provocată de tabagism în România să fie,
în prezent, de 3 ori mai mare decât în anii ’50, astfel ca peste 30.000 de români
vor muri, anual, din cauza tutunului.
Indiferent de sexul fumătorilor, tabagismul se află la originea multor boli:
– afectiuni cardiovasculare, inclusiv angina pectorală, infarct miocardic, cresterea
tensiunii arteriale, arterite obliterante şi tromboze;
– boli pulmonare cronice şi acute, bronşite, tuse tabagică, pneumonie, scleroză
pulmonară, emfizem pulmonar, tuberculoză;
– cancere cu diferite localizări (plămâni, laringe, esofag, buze, limba, pancreas,
ficat, stomac, colon, prostată);
– boli gastro-intestinale (gastrite, ulcer gastric şi duodenal, halena);
– slabirea reflexelor la conducatorii auto, contribuind la creşterea riscurilor de
accidente;
– slăbirea potenţei sexuale.
Datele statistice arată ca tutunul provoacă 35% din totalitatea cancerelor
diagnosticate pe plan mondial, 85-90% din cazurile de cancer pulmonar, 25% din
decesele prin boli cardiovasculare si circa 40% din cazurile de hipertensiune. Un
studiu amplu publicat in Anglia, bazat pe observarea timp de 12 ani a peste
40.000 de persoane, arată că mortalitatea anuală prin cancer pulmonar este la
nefumători de 7 la 100.000 locuitori dar creste vertiginos la fumatorii a peste 35
tigari pe zi, ajungand la 315 decese la 100.000 locuitori ( de 45 ori mai mult).
Viaţa fumătorilor este mult scurtată si prin alte afecţiuni. Decesele prin emfizem
pulmonar şi bronşite sunt de 6,1 ori mai frecvente la fumatori, cele de cancer
laringian de 5,4 ori, de cancer faringian de 3,4 ori, de ulcere de 2,8 ori, de
pneumonie de 1,3 ori şi de incidenţa accidentelor rutiere şi a sinuciderilor de 1,2
ori.

6
 O boală gravă provocată de tabagism este bronho-pneumonia cronica
obstructiva (BPOC), care afecteaza aproximativ 600 milioane de locuitori pe plan
mondial, din care peste 1 milion români. Prin acutizare, boala prezinta cateva
simptome distincte: sufocare severă, producerea excesiva de sputa, respiraţie
şuierătoare, usturime în gât, congestie şi hipersecreţie nazală, tuse, febră,
somnolenţă, intoxicare cu CO2, insomnie, depresie psihică, pofta de alimente
dulci şi reducerea atenţiei. La o acutizare mai avansata, unul din opt pacienţi
necesită spitalizare şi terapie intensiva.
Fumatul este un factor de risc care poate declanşa complicaţii in timpul
operaţiilor chirurgicale sau postoperatorii, ducând la afecţiuni circulatorii,
pulmonare, infecţioase şi de cicatrizare a rănilor. Riscul acestor complicaţii se
reduce semnificativ în cazul renunţării la fumat cu cel puţin doua luni înainte de
operaţie.
Bărbaţii care fumează peste 15-20 ţigări pe zi vor deveni, foarte probabil,
impotenţi sexual înainte de a implini vârsta de 40 de ani. În plus, vor avea
plămânii puternic afectaţi, cu manifestări de la tuse pana la cancer pulmonar,
arterite obliterante la picioare, chiar cu riscul amputarii lor.
La femei, consumul de tutun este mult mai dăunator, fiind asociat cu
declanşarea multor boli grave, inclusiv cancere de sân, de col uterin, de stomac,
colon si plămâni. La fumătoare creşte, in mod dramatic, incidenţa cancerului
pulmonar, mai ales la vârste între 40-60 de ani, ajungând să se apropie de
frecvenţa cancerului mamar. Din nefericire, cancerul de plămâni provocat de
tabagism se poate finaliza cu decesul pacientelor in numai 5 ani dupa punerea
diagnosticului. Cum numarul femeilor fumatoare este intr-o continua crestere, mai
ales in mediul urban, se pune un mare semn de intrebare asupra sanselor de
crestere a sperantei de viata la femei. Anual tabagismul secera vietile a circa
500.000 de femei pe glob. Exista o stransa legatura intre fumat si fertilitate, astfel
ca femeile fumatoare risca sa nu ramana niciodata insarcinate. De asemenea,
apar anomalii ale ciclului menstrual, tulburari de libidou, provocarea de avorturi
spontane, aparitia unor sarcini extrauterine, cu hemoragii puternice si nasteri
premature, cu copii subponderali sau cu deficiente congenitale. Efectele tigarii
sunt devastatoare asupra fatului ceea ce face ca atat mama fumatoare cat si tatal
fumator devin principalii dusmani ai propriului copil.
Important este si rolul fumatului asupra îmbătrânirii si ridarii premature a
pielii intrucat provoaca o crestere in derma fumatoarei a secretiei unei enzime
care deterioreaza colagenul, cel care asigura elasticitatea, supletea si vigurozitatea
tenului.

7
 La copii şi adolescenţi exista riscul cel mai mare al dependenţei şi
intoxicaţiei cu tutun. In primul rând, din mai multe motive psihologice, tinerii
adoptă cu mare usurinţa fumatul, pe care îl asociază cu maturitatea, independenţa,
virilitatea şi modernismul, fără să cunoască riscurile majore ale unor îmbolnăviri
grave după instalarea dependenţei de nicotină. O statistică recentă arată că o
treime din elevii din România au fumat prima ţigară înainte de 14 ani, rămânând,
în majoritate, dependenţi de nicotină. Această dependenţă se instalează cu o
rapiditate surprinzatoare, fiind suficiente numai câteva zile de fumat, întrucât
creierul tinerilor, încă în formare, este mai vulnerabil la intoxicaţia tabagică
comparativ cu creierul adult.
Fetele devin mult mai rapid dependente de tutun decât baieţii. Ele încep să
acuze dureri de stomac şi de spate, hemoragii uterine, tulburări de creştere în
înălţime, migrene, oboseală dimineaţa la trezire, chiar daca erau perfect sanatoase
inainte de primele drogari cu tutun. In plus, s-a constatat ca fetele mai grasute, cu
complexe din cauza corpului lor, adopta fumatul, in mod nejustificat, in scopul
slabirii rapide si a diminuarii poftei de mancare.
Nefumătorii care inhalează, fără voia lor, fumul de ţigară din mediul de
viaţă (locuinte, birouri, sedinte, restaurante, trenuri) vor trebui sa beneficieze de o
protectie speciala, intrucat se apreciaza ca fumatorii preiau doar 15% din fum, iar
restul de 85% se imprastie in atmosfera din jur. Fumatorii pasivi, in primul rand
copiii, se pot imbolnavi de aceleasi boli ca si fumatorii activi. Mai intai apar
iritatii oculare, urmate de afectiuni ale cailor respiratorii (tuse, bronsite), ulcere,
boli coronariene si unele forme de cancer (pulmonar si laringian). S-a constatat ca
un nefumator care sta 20 de ani langa o persoana ce fumeaza cate 20 tigari pe zi,
acumuleaza in plamani circa 4 kg de funingine, prezentand cantitati mari de
nicotina in sange si urina.
Toate aceste date demonstrează, fără nici o exagerare, ca tabagismul poate fi
comparat cu ravagiile generate de tuberculoză, prin caracterul său agresiv şi prin
consecinţele nefaste, adesea iremediabile.
Simptomele intoxicarii cu tutun incep cu dureri de cap, ameteli, greata,
voma, oboseala generala, pierderea memoriei, tremuraturi. sughit, transpiratii reci,
salivatie abundenta, degradarea dintilor si a papilelor gustative, lipsa poftei de
mancare, scaderea rapida in greutate, uneori lesin.

8
 Metode de renunţare la fumat

Dacă ne referim la metodele de renunțare la fumat, atunci este necesar

de a adopta un comportament reieșind din trăsăturile proprii fiecărui fumător:
tipul personalității, statutul psihologic și temperamental, mediul social, colectivul,
familia etc. Până a purcede la stabilirea și de-rularea procesului renunțării la
fumat este necesar de a configura și exclude motivația fumatului. În continuare,
este necesară respectarea ur-mătoarelor condiții: pregătirea mentală, identificarea
unui grup de reper, substituirea activităților, obiceiurilor legate de fumat prin
altele noi, crearea unor strategii pentru cazuri dificile și de eșec. Este specific
procesul medicației sau al tratamentului tabacismu-lui. Este de menționat faptul
că fumatul poate fi abandonat pur și simplu prin puterea voinței. Dacă această
modalitate nu este posibilă, se poate apela la medicamente:
grupul nicotinic:
− plasture cu nicotină;
− gumă de mestecat cu nicotină;
− tablete cu nicotină;
− inhalator cu nicotină;
− spray nazal cu nicotină;

grupul fără nicotină:

− buprapion;
− vareniclina;
− tabex.

Personalul medical de alte profiluri decât cel din domeniul psihiatriei sau
narcologiei poate aplica cu succes metoda consilierii ca metodă de renunțare la
fumat și tratament al tabacismului. În această privință, se aplică: metoda
consilierii individuale (têt-à-têt), consilierea la distanță (prin telefon sau internet).
Ca metodă suplimentară consilierii se mai poate aplica psihoterapia individuală
sau de grup, sugestia și hipnoza. În cadrul strategiilor de anihilare a fumatului și
tabacismului, sunt eficiente aplicarea unor scheme cognitiv-comportamentale și
de constrân-gere, ridicare a prețurilor la țigări, utilizarea inscripțiilor de avertizare
referitor la nocivitatea tutunului pe țigări, promovarea modului sănătos de viață
etc.

9
 Măsurile de prevenție includ:
− realizarea unei campanii informaționale la toate nivelurile și pentru toate
categoriile sociale;
− promovarea modului sănătos de viață;
− organizarea unor forme speciale de comportament cu fumătorii;
− ținerea unor lecții referitoare la fumat

Încheiere

Indiferent dacă vrem sa recunoaştem sau nu fumatul, deşi un obicei

nesănătos şi foarte costisitor va continua să existe. Putem să o interpretăm
şi din postura unei găselniţe istorice. Fumatul reduce stresul, calmează, iar
nicotina are si efecte benefice asta nu poate fi contestat. Cu toate acestea
multitudinea de compusi chimici ce impanzesc fumatul si simplul act de
ardere adauga toxinele ce insotesc nicotina . Cu toate ca in 2003 au fost
inventate tigarile electronice este greu de crezut ca acestea vor putea
vreodata sa devina majoritare. In multe tari din cauza pretului exorbitant al
tigaretelor oamenii isi cumpara tutunul separat pentru acestia rentand fata
de cumpararea clasicelor pachete. Tigarile si cafeaua sunt cele 2 droguri
usoare ce au cucerit planeta si indiferent cat de multi combatanti ar avea
cele 2 eradicarea lor este imposibila

10
 Bibliografie

http://archive.is/20120805100450/www.ms.gov.md/public/info/Ghid/in
struire/factirii/Tutunul/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Tabagism

https://www.edumedical.ro/post-fumat/

manualul de curs

https://simplestaridespirit.wordpress.com/tag/istoria-tutunului/

http://www.tarancutaurbana.ro/tutunul-o-planta-cu-o-istorie-de-4-
000-de-ani-de-la-tigara-la-pipa-si-apoi-tigara-electronica/

http://www.rasfoiesc.com/sanatate/medicina/Tabagismul-diagnostic-
si-trata96.php

11