i o let a

V
D i an a
a ri an n iela
M a
r i n el D
sor
Educația ad
Ma N ic u i an a ulților în R
Enac
h e
l i a Ge o rg om ânia
Em i
S t a n
Ce este educația adulților?

0 Educaţia adulţilor ră spunde provocă rilor

societă ţii actuale în raport cu ritmul de
schimbare socială , ea fiind un ideal pentru
modernizarea societă ţii. Acest tip de educaţie
a apă rut ca ră spuns la cerinţele revoluţiei
industriale pentru o forţă de muncă educată
în condiţiile existenţei unor factori de
susţinere: alfabetizarea adulților, tipă rirea
că rţilor şi ziarelor în tiraje de masă , în funcție
de perioada istorică . În modernitatea tâ rzie
învă ţarea pe tot parcursul vieţii devine
condiţie de supravieţuire.
 Abordarea educaţiei adulţilor

Orice strategie şi orice abordare a educaţiei adulţilor derivă din

modelul româ nesc de dezvoltare derivat din istoria, tradiţiile,
mentalită ţile, normele şi valorile proprii, toate acestea acţionâ nd
într-un context diferit astazi de cel din trecut, anume integrarea
Româ niei în Uniunea Europeană . O dimensiune fundamentală a
acestui model este dată de convieţuirea noului cu vechiul, ceea ce
înseamnă limitarea acţiunii de impunere a formelor noi şi
persistenţa formelor vechi. Exemplul edificator în acest sens îl
reprezintă dificultatea cu care se realizează europenizarea
societă ţii româ neşti. Crearea unei infrastructuri autohtone pentru
educaţia adulţilor în Româ nia, de aceleaşi dimensiuni şi de aceeaşi
performanţă ca în Occident, ră mâ ne încă un deziderat pentru
spaţiul să u economic şi spiritual.
 Societatea de risc
Educaţia adulților este discutată prin conceptul de
"societate de risc". În această societate educația adulților
se axează pe teme noi: securitatea ecologică , pericolul de
a pierde controlul asupra inovațiilor tehnologice și
științifice, dezvoltarea unei forțe de muncă mai flexibile.
Se discută despre noi forme de educaţie a adulţilor prin
raportare la societatea puternic informatizată , şi se dă ca
exemplu învă ță mâ ntul la distanță vă zut ca fiind potrivit
modernită ții tâ rzii şi considerat ca fiind un simbol al
acestui tip de societate, diferit de cel conturat de
Iluminism. În acelaşi sens, modernitatea tâ rzie
accentuează importanța educaţiei digitale, dat fiind
impactul tehnologiilor digitale în toate sectoarele
societă ţii, de la comerţ la educaţie. În condiţii de creştere
a polariză rii sociale şi a incertitudinii economice,
învă ţarea continuă poate avea un efect semnificativ de
protecţie prin pă strarea adulţilor aproape de piaţa
muncii în schimbare.
Educaţia adulţilor se produce numai în virtutea
unei viziuni proprii despre proiectul de dezvoltare
a societă ţii cu toate implicaţiile convieţuirii
vechiului cu noul, a progresului cu
conservatorismul, a modernului cu tradiţionalul.
Societatea româ nească este alcă tuită din structuri
destul de eterogene. Se știe că nu a existat, în
istoria noastră modernă , o mişcare socială atâ t de
profundă încâ t să determine o schimbare care să
transforme radical societatea. Cu toate acestea,
trebuie spus că dezvoltarea economicã mai scã zutã
nu a împiedicat statul româ n sã sprijine
modernizarea prin crearea sau susţinerea de
instituţii moderne: şcoalã , armatã , justiţie,
parlament, partide politice. Aceste instituţii au pus
bazele noii identitã ţi, cea româ neascã .
Simptomatice rã mâ n reformele învã ţã mâ ntului din
1864, 1898, 1924 care au impulsionat dezvoltarea
şcolii care, la râ ndu-i, a promovat şi susţinut
valorile modernitã ţii.
 Perioada adultă
Perioada adultă din viaţa omului se
înscrie în intervalul de timp
26-65 de ani. Maturizarea are loc la
altă vâ rstă . Adultul se remarcă prin
maturitate, prin capacitatea de a
decide singur asupra sa şi asupra
lumii în care tră ieşte. El dispune de
întreaga libertate şi i se asigură toate
drepturile umane de că tre societate şi
grupul să u. Aşadar, adultul este o
persoană liberă de a lua decizii şi de a-
şi asuma responsabilită ţi. Din această
cauză adultul poartă ră spunderea
pentru creşterea şi îngrijirea
generaţiilor noi, şi pentru asigurarea
condiţiilor de viaţă generaţiilor
vâ rstnice.
 Educaţia adulţilor a devenit o forţă
Ce este educația adulților principală a dezvoltă rii sociale în
lumea actuală . Educaţia adulţilor
se constituie ca sistem alternativ
de formare la sistemul de
Educaţia pentru adulţi este
învăţământ. Nu este mai puţin
formativã , continuã şi paralelã
adevă rat că şcoala este concepută ca
cu alte forme de educaţie. Are
instituţie fundamentală de pregă tire
ca scop perfecţionarea
a individului, inclusiv a adultului.
abilitãţilor existente şi/sau
Educaţia adulţilor se afirmă sub
dobândirea altora noi precum
diferite forme de educaţie: educaţia
şi asimilarea unor sisteme de
continuă , educaţia nonşcolară ,
valori care s-au dovedit
educaţia nonformală .
performante social şi punerea
lor în practicã. Angajarea în
procesul de educaţie se face
numai la cererea persoanei sau a
grupului.
Este important cum orice acţiune
de învă ţare continuă porneşte de la
nivelul de pregă tire şi de la
experienţa de viaţă a adulţilor, de
la valorile lor, de la principiile lor
de viaţă , de la mediul lor social,
economic şi spiritual deoarece
orice adult dispune de exerciţiul
asumării responsabilităţii
asupra propriei sale existenţe şi
a altora, fie a celor din familia sa,
fie a celor din instituţii în care
lucrează .
Chestiunea fundamentală ră mâ ne gradul de
conştienzare de către adult a nevoii de
continuare a pregătirii. Există o varietate de
structuri de educaţie aparţinâ nd unor instituţii
publice şi private. Toate aceste structuri ar
trebui să formeze o nouă mentalitate cu
privire la mobilitatea socială şi
profesională, adică de a lucra pe parcursul
vieţii renunţându-se la acea stabilitate a
locului de muncă din perioada comunistă,
faţă de care se manifestă un anumit
sentiment de nostalgie. Acesta este un motiv
esenţial pentru implicarea în procesul de
pregă tire continuă în scopul adaptă rii,
reînnoirii sau îmbogă ţirii nivelului de
cunoştinţe şi competenţe.
 Ce este reconversia profesională
Dacă ar fi să definim reconversia profesională printr-un cuvâ nt,
acesta ar fi „schimbare”. Reorientarea profesională presupune un
proces la sfâ rșitul că ruia fie faci altceva în domeniul în care ai
pregă tirea necesară , fie te reprofilezi și te îndrepți spre o sferă de
activitate cu totul nouă . Reconversia profesională se poate face fie
prin programe plă tite de angajator, fie organizate de Agenția
Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă , fie pe cont propriu.
 Importanța reconversiei profesionale
Reconversia profesională joacă un rol esențial pentru că are la bază
motive dintre cele mai diverse și răspunde unor nevoi fundamentale, cum
ar fi:
0 pierderea locului de muncă – jobul nu mai are căutare și domeniul în
care lucrează adultul nu oferă prea multe oportunități;
0 insatisfacția profesională – adultul nu mai este mulțumit de munca
prestată în prezent și simte nevoia de a face și altceva; fie caută să
obțină un alt job în cadrul aceleiași companii, dar pentru care îi trebuie
anumite cursuri fie vrea să-și transforme un hobby într-un job;
0 dorința de a câștiga mai mult – reconversia profesională dă posibilitatea
adultului de a se îndrepta spre domenii ca IT-ul, de pildă, unde
câștigurile salariale pot fi mai bune decât la actualul job;
0 nevoia unui job mai relaxant – un program mai flexibil, care să-i ofere
posibilitatea de a sta mai mult cu familia, mai puțin stresant și care îi
pune în valoare mai mult calitățile, poate fi un motiv suficient pentru a
opta pentru o reconversie profesională.
Momentul oportun pentru reconversia profesională
0 La început de carieră – un adult angajat de doar câteva
luni care constată că studiile absolvite nu sunt cele mai
potrivite pentru ceea ce i se cere să facă, poate participa la
cursuri care să-l ajute să se adaptezi solicitărilor;
0 Adultul are experiență de 2-3 ani – dacă are deja o
experiență de 2-3 ani într-un domeniu și își dă seama că nu
îl reprezintă ceea ce face;
0 Adultul are experiență de zeci de ani – rutina și lipsa
oportunităților de promovare îl pot determina să aleagă
reconversia profesională, chiar dacă are în jur de 40 de ani;
0 Adultul are peste 45 de ani – dacă a rămas fără job, pentru
că meseria sa nu mai este căutată, sau este conștient de
faptul că ramura de activitate nu mai este rentabilă, se
poate îndrepta spre alte domenii.

Avantajele reconversiei
profesionale
0 Adaptarea mai ușoară – reconversia
profesională aduce cunoștințe în plus față
de cele acumulate deja, în domenii în care
este greu de crezut că se poate activa; ajută
la a fi la curent cu cele mai noi tehnologii și
a deveni un angajat valoros;
0 Asumarea de noi responsabilități –
procesul continuu de învățare și de
perfecționare dă posibilitatea de a pune în
valoare noi abilități și obligă la asumarea
de noi responsabilități; prin urmare,
schimbarea de carieră înseamnă
acceptarea unor noi provocări;
0 Creșterea motivației – alegerea noului
domeniu este personală și este în funcție
de nevoil , aptitudini și, de ce nu, de
pasiunile; așadar, odată ce se obține noul
job, va crește motivația de a fi productiv și
eficient;
0 Un control mai bun asupra carierei – atunci
când se alege schimbarea, trebuie curaj și este
nevoie de concentrarea efortului pentru a
stăpâni noțiunile de care este; tot acest
proces dă încredere în sine și oferă mai multă
independență, pentru că oportunitățile sunt
căutate în mod activ;
0 Gestionarea mai bună a situațiilor de criză –
atunci când adultul rămâne fără job și
perspectivele nu sunt deloc optimiste, fie
pentru că are o vârstă, fie din cauza
instabilității economice și, implicit, de pe piața
muncii, reconversia profesională îl poate ajuta
să treacă mai ușor, din punct de vedere
emoțional, peste momentele dificile.
 Conversia profesională în domeniul
educației în Româ nia
Programele de conversie
profesională a cadrelor
didactice din învăţământul
preuniversitar sunt programe
de formare continuă, care au ca
finalitate dobândirea de către
cadrele didactice din
învăţământul preuniversitar de
noi competenţe pentru noi
specializări şi/sau ocuparea de
noi funcţii didactice, altele
decât cele ocupate în baza
formării iniţiale.
Durata programelor de conversie
profesională poate fi de 3 semestre,
dacă prin programul de conversie se
obţin competenţe de predare a unei
discipline din domeniul
fundamental aferent domeniului de
specializare înscris pe diploma de
licenţă sau cu durata de 4 semestre
prin care se obţin competenţe de
predare a unei discipline din alt
domeniul fundamental decât
domeniul fundamental aferent
domeniului de specializare înscris
pe diploma de licenţă.
 Cum se face?
o Pot organiza programe postuniversitare de formare și dezvoltare
profesională continuă toate acele instituții de învățământ superior
care au acreditate cel puțin programe de studii universitare de
licența în domeniul științific respectiv.
o Programele postuniversitare de formare și dezvoltare profesională
se desfășoară pe baza unui regulament propriu de organizare și
desfășurare, aprobat de senatul universitar și cu respectarea
reglementă rilor în vigoare.
o Programele postuniversitare pot utiliza ECTS/SECT și se finalizează
cu un examen de certificare a competențelor profesionale asimilate
de cursanți pe parcursul programului.
o Programele postuniversitare se pot organiza în regim cu taxă sau cu
finanțare din alte surse.
o Au dreptul să participe la studii postuniversitare absolvenții care au
cel puțin studii universitare cu diplomă de licență sau echivalentă.
o La finalizarea programelor postuniversitare de formare și
dezvoltare profesională se elibereaza un certificat de atestare a
competențelor profesionale specifice programului.
În Monitorul educației și formă rii din 2019
întâ lnim urmă toarele date statistice:
 Dezvoltarea educației adulților
Evoluțiile recente reprezintă un pas înainte pentru promovarea educației adulților. Programul național
„Investește în tine” oferă sprijin financiar pentru accesul la educație, formare și cultură prin intermediul unui
împrumut garantat de stat. Documentele de politică guvernamentale
și prezidențiale care oferă o viziune pe termen lung pentru educație menționează, printre altele, învățarea pe
tot parcursul vieții, deși nu în mod consecvent și fără a se referi în mod specific la educația adulților. Pentru a facilita
accesul adulților slab calificați la perfecționare, în cadrul național al calificărilor a fost introdus nivelul de calificare 1.
Clasificarea „lucrători necalificați” a fost redenumită „ocupații elementare” și s-a elaborat o listă de astfel de ocupații.
Ordonanța Guvernului nr. 96/2018 a introdus posibilitatea unui program de ucenicie de șase luni la nivelul 1 din CEC.
Totuși, acest program nu este încă disponibil. Cu sprijinul FSE, Ministerul Muncii este în curs de a stabili
standarde ocupaționale pentru nivelul 1 din CEC și de a elabora o ofertă adecvată de formare. Nevoia de
perfecționare este ridicată. Aproape 2,4 milioane de adulți (sau 21,5 % dintre adulții cu vârsta între 25 și 64 de ani)
aveau doar un nivel de instruire scăzut în 2017. Ponderea adulților slab calificați angajați (55,6 %) a fost, de asemenea,
apropiată de media UE de 56,8 %. Totuși, probabilitatea ca adulții să își actualizeze cunoștințele și competențele prin
programe de educație specifice este scăzută: în 2018, numai 0,9 % dintre adulții din grupa de vârstă 25-64 de ani au
beneficiat de o experiență recentă de învățare în cursul celor 4 săptămâni care au precedat ancheta asupra forței de
muncă (media UE: 11,1 %). Acest lucru este deosebit de îngrijorător, având în vedere numărul mult mai redus de
locuri de muncă ce necesită doar un nivel scăzut de instruire.
Având în vedere că în 2017 doar 824 000 de astfel de locuri de muncă au fost încadrate în categoria „ocupații
elementare”, acest lucru evidențiază în mod clar necesitatea unui efort considerabil de perfecționare și de recalificare.
Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a spori participarea la educația adulților. Centrele comunitare pentru
educația adulților mai trebuie încă extinse, în timp ce nu au fost încă dezvoltate mecanisme de asigurare a calității. Nu
a fost încă instituit un sistem pentru dezvoltarea profesională continuă a profesioniștilor din domeniul educației
adulților. De asemenea, învățarea în rândul adulților ar putea beneficia de un sistem de colectare a datelor mai fiabil și
mai cuprinzător, de acorduri instituționale mai clare și de instituirea unui organism de coordonare.
 Repere de urmat în
Româ nia

S-au prezentat idei concrete pentru o reformă majoră a sistemului de educație și

formare. Este necesar să se ia mă suri clare pentru punerea în aplicare a reformei
respective. Cheltuielile publice pentru educație sunt scă zute în comparație cu cele
de la nivelul UE, în timp ce nevoile de investiții ale sectorului sunt ridicate. S-ar
putea ca orice reformă majoră să necesite finanțare suplimentară în vederea
consolidă rii mecanismelor de asigurare a echită ții și a eficienței. Îmbună tă țirea
sprijinului acordat cadrelor didactice – în special prin reproiectarea formă rii inițiale
a cadrelor didactice și prin consolidarea dezvoltă rii profesionale continue – poate
contribui la ameliorarea calită ții și a echității. S-au depus eforturi pentru a extinde
învăță mântul dual.
Participarea la programele de învă țare pentru adulți ră mâ ne scă zută , în pofida
nevoii ridicate de perfecționare și de recalificare
Bibliografie
0 Hake Barry J. (1999). Lifelong Learning in Late
Modernity: The Challenges to Society,
0 Organizations, and Individuals, Adult Education
Quarterly, Winter 1999, vol. 49 no. 2 79-90.
0 Jarvis, Peter (2004) Adult education and lifelong
learning, London: RoutledgeFalmer.
0 Neagu, Gabriela, Stoica, Laura, Surdu, Laura (2003),
,,Accesul la educaţie în societatea româ nească actuală”,
Calitatea vieţii, XIV, nr. 3–4, 2003, p. 3.
0 Selwyn. N. (2012), Education in a Digital World: Global
Perspectives on Technology and Education
0 Sumner, Jennifer (2000) Serving the System: A critical
history of distance education, Open Learning, Vol. 15,
No. 3 , 267–283.