Dependenta persoanelor varstnice. Notiunea de dependenta este integrata gerontologic si geriatria fata de care este inseparabila.

Ea are specific geriatric si desi nu este o boala,ea poate fi determinata de boala,de accident,de o anomalie innascuta sau castigata la care se adauga in cazul varstnicilor,procesul de involutie. Dr.Constantin Bogdan subliniaza in 1997 una dintre afirmatiile lui Cardot din 1994:"Batranetea ne este o boala;marea varsta induce o dependenta naturala care necesita ajutor". Evolutia demografica face posibila si o crestere a incapacitatilor si handicapurilor in urmatorii ani.Primele rezultate ale studiilor referitoare la speranta de viata fara incapacitate sunt incurajatoare,aceasta crescand mai repede decat speranta de viata.In ciuda progresului constata,multe din persoanele varstnice devin dependente. Problema dependentei persoanelor varstnice este o problema majora de sanatate publica.Ea determina dimensiunile nevoilor,si serviciile care sunt necesare,ea impune alocarea de resurse in domeniul asistentei mediacale si sociale,sprijinirea familiilor si alte forme de ajutor. Calificand relatia persoanei cu mediul sau inconjurator,dependenta necesita o abordare globala si multidisciplinara. Sub aspect preventiv,care se refera la ansamblul populatiei si in particular la generatia tanara,obiectivul este e a restabili echilibrul rupt intre posibilitatile persoanei(aptitudinile sale) si spatiu de viata pe care si-l alege.In acest scop,este indispensabil a se efectua in prealabil evaluarea situatiei functionale.Ea se refera atat la aptitudinile fizice si psihice cat si la universul social al persoanei.Mijloacele puse in aplicare trebuie sa fie bine coordonate.Aceste mijloace trebuie sa urmareasca triplu scop: -corectarea incapacitatilor; -stabilirea stadiului functional acut; -adaptarea mediului inconjurator social la stadiul functional stabilizat. Adeseori sunt necesare numeroase interventii: -medicale si chirurgicale; -servicii sociale; -servicii de ajutor pentru mentinerea la domiciliu; -institutii de gazduire(centre de zi,aziluri de noapte). Este important asadar buna cunoastere a cazului pentru a da raspuns situatiei intotdeauna aparte a pacientului.

Servicii comunitare pentru varstnici Reprezinta un sistem dorit ideal,care cuprinde o gama larga de componente:servicii multidisciplinare,clinice,de reabilitare, preventive si suportive;pe de alta parte managementul implica cautarea "agresiva" de noi cazuri,precum si coordonarea ingrijirii fizice,mentale si a serviciilor sociale.Este evident ca un asemenea sistem este o fictiune greu de atins,chiar si in cele mai bune conditii. In prezent sunt relevate pentru managementul varstnicului urmatoarele puncte de interes: 1.cresterea importantei ingrijirii institutionale(asistate); 2.accentuarea rolului asistentei medicale primare; 3.aprecierea comprehensiva,globala a problemelor batranului; 4.definirea unor rezultate spre care trebuie sa tinda aceasta ingrijire; 5.clarificarea rolului familiei si a institutionalizarii Ingrijirea asistata. In statele dezvoltate,prin conceptul de ingrijire asistata se intelege "dispensarizarea" varstnicului intr-un sistem medical de stat sau privat.Aceasta trebuie sa fie periodica si capabila sa suporte orice modificare nou aparuta.Ingrijirea asistata include si organizatiile non-guvernamentale abilitate in promovarea sanatatii.Acestea utilizeaza mai multe parghii pentr a reduce costurile pe care le presupune un sistem de ingrijire pentru batrani:monitorizarea medicala,stabilirea unor conduite de viata, asistenta sociala pentru cazurile ce nu reprezinta o urgenta.Ele pot contine:centre de consiliere,centre de dezintoxicare,servicii de interventie in criza.Aceste organizatii trebuie sa-si asume intreaga responsabilitate pentru serviciile lor.Se creeaza astfel un sistem paralel de sanatate pentru varstnici,care se intersecteaza cu asistenta specializata doar in conditii de urgenta. Asistenta primara. Este o subspecialitate conceputa in majoritatea tarilor vestice pentru mai mult de jumatate din numarul total din medicii rezidenti.Medicul de familie are responsabilitatea diagnosticului,tratamentului si managementul pe termen lung al batranului cu bolifizice si mentale,si numai in conditii de complicatii sau raspuns terapeutic ineficient pacientul va fi indrumat catre specialist.Comparativ adultii,batranii sunt ingrijiti mai degraba de catre medicul de familie.Rezultatele studiilor arata ca din numarul total de persoane peste 65 de anu,o treime este tratata de medicul de familie,si o treime de medicul specialist si cealalta treime nu primeste asistenta medicala.In acest context medicul de familie trebuie sa respecte indicatiile medicului specialist.