STUDIU DE CAZ REPREZENTATIV

Un tanar în vârstă de 34 ani, instituţionalizat, studii medii, şomer, cu familie dezorganizată.

Diagnostic: Tulburare schizoafectivă. Dependenţă de alcool.
Factorii psihosociali implicaţi în îmbolnăvire:
• blamul de copil nedorit, el a fost copilul dintr-o primă căsătorie nereuşită a mamei
• rejectarea continuă de către mama sa
• dezorganizarea familiei de origine
• adulterul soţiei
• divorţul
• pierderea locului de muncă
• tensiunile rezultate din relaţiile cu mama sa pe fondul unor relaţii mai vechi
disfuncţionale accentuate acum de lipsa resurselor financiare şi de lipsa de înţelegere
din partea mamei sale, care, la naştere, i-a încredinţat bunicii pentru creştere
• agresivitate verbală şi fizică
• consumul băuturilor alcoolice
• tendinţa de a cheltui mai mult decât veniturile realizate
• pierderea locuinţei în urma partajului şi cheltuirea ultimelor rezerve din banii rezultaţi
din vânzarea acesteia
• împrumutul de bani şi nerestituirea lor
• decesul celui de-al doilea soţ al mamei, care-i acorda suport financiar la nevoie
• lipsa resurselor financiare ale mamei, pensionară şi care mai avea în întreţinere un
băiat, elev în liceu.
• internările tot mai dese ce n-au putut ameliora complexitatea factorilor, care au stat
la baza tulburării acestui beneficiar
• escaladarea conflictelor până la ameninţări cu moartea a mamei, au condus la
instituirea curatelei, întocmirea dosarului şi instituţionalizarea acestuia.

Strategie recuperatorie aplicată:

• Este de tip sinergic, după formula: psihotrope + psihoterapie individuală şi de grup +
terapie ocupaţională + învoiri în familie + comportament prosocial + participarea la un
program de recuperare ce se adresează bolnavilor psihici cronici.
• În paralel am lucrat şi cu mama beneficiarului acordându-i consiliere şi totodată am
încercat să o conving să devină un partener activ al echipei în activitatea de recuperare
şi reinserţie psiho-socială a fiului său.
Interpretare calitativă:
• beneficiarul a fost puternic frustrat de-a lungul întregii sale existenţe neputând trăi
aşa cum era firesc într-o familie, care să-i asigure afecţiune şi securitate. Din
convorbirea cu el, a reieşit că adesea stătea singur în casă pe când era copil şi nu ştia
când urma să se întoarcă bunica lui, timp în care intra în panică, făcându-şi tot felul de
temeri. Acest fapt s-a repercutat negativ asupra personalităţii sale prin manifestarea
stărilor anxioase.
• Relaţia cu mama a fost mereu disfuncţională, la început a stat departe de ea,
aceasta fiind studentă şi divorţată, apoi a făcut o depresie şi s-a tratat la psihiatrie. Prin
încheierea celei de-a doua căsătorii s-a “hotărât” ca el să rămână la bunica din partea
mamei. Nu a fost în relaţii apropiate cu tatăl său chiar dacă trăieşte în acelaşi oraş.
Ambii părinţi au pregătire superioară.
• Atunci când a constatat adulterul soţiei, beneficiarul a suferit un şoc, s-a închis în el,
a întrebuinţat băuturi alcoolice în exces şi nu s-a mai dus la serviciu.
• La o consultaţie psihiatrică, unul din medicii, care a intuit adevărata cauză a
tulburării sale l-a sfătuit să nu mai întrebuinţeze medicamente şi să se distreze pentru a
se destresa. Beneficiarul a luat acest sfat de bun, s-a recăsătorit şi s-a distrat o vara
întreagă în exces, iar după ce a cheltuit 50 milioane lei în vara anului 1999, a fost
internat în căminul-spital (când a terminat banii, l-a părăsit şi cea de-a doua soţie).
• Fiind o fire receptivă şi totodată foarte inteligent, beneficiarul şi-a mobilizat toate
resursele obţinând o bună restructurare a personalităţii. De asemenea, şi-a redus
agresivitatea prin schimbarea unghiului de vedere asupra evenimentelor vieţii, a
internalizat comportamentele valorizate social şi noi metode pentru a răspunde în mod
inteligent provocărilor vieţii. A renunţat la anumite comportamente indezirabile din punct
de vedere social şi a devenit un model printre bolnavii din instituţie, care mai târziu, şi-au
mobilizat şi ei toate resursele pentru a se putea reintegra în societate. La rândul lui, a
ajutat alţi beneficiari din unitate, devenind pentru ei un suport.
• Mama a venit rar şi nu a făcut nici-un efort în vederea reintegrării fiului, a fost pusă
mai mult în faţa faptelor împlinite şi nu a putut opune rezistenţă cursului evenimentelor.
A continuat să-l devalorizeze tot timpul.
• Data externării:
– 13.09.2000, beneficiarul şi-a găsit serviciu într-o învoire şi a forţat prin
aceasta solicitarea cererii de externare a curatorului.
 – De asemenea, a primit pensia de la INSPECTORATUL TERITORIAL
PENTRU HANDICAPATI şi lucrează fără carte de muncă .
• Prognoza:
– este posibil să mai aibă anumite “căderi”, dar nu se va mai întoarce în
instituţie, depinde de el cum va şti să se mişte în triunghiul dramatic “victimă”,
persecutor, salvator.
Psiholog dr. Aurelia MORARU

Istoricul cazului

Pop Mădălina, în vârstă de 42 de ani trăieşte în concubinaj cu Preda Dan într-un bloc
de nefamilişti de la periferia Bucureştiului, proprietate personală a femeii. Aceasta a fost
angajată pe post de vânzătoare la un magazin din cartier, dar a fost concediată în urma
sustragerii unei sume de bani din încasările magazinului. Momentan este şomeră, dar practică
prostituţia de 20 de ani. Este în vizoril poliţiei şi i s.a întocmit dosar penal pentru prostituţie.
Pop Mădălina are o fiică în vârstă de 17 ani, pe nume Diana, dar nu ştie cine este tatăl fetei.
De asemenea a fost diagnosticată cu sifilis, pentru care nu afce tratament pentru că nu şi-l
permite.

Concubinul ei, Preda Dan în vârstă de 45 de ani momentan ispăşeşte o pedeapsă

privativă de libertate pe termen de 5 ani pentru furt calificat, mai precis pentru furtul unui
autoturism.
Pop Mădălina are o fiică în vârstă de 17 ani, pe nume Diana, dar nu ştie cine este tatăl fetei.
Momentan Pop Diana este internată în spital în urma unei tentative de suicid prin supradoză
de medicamente.Gestul fiind făcut în momentul în care ea a aflat cu ce se ocupă mama ei. Pe
corpul acesteia au fost observate semne mai vechi de abuz fizic.Fata a abandonat şcoala în
urmă cu un an din cauza situaţiei din familie.

Vecinii susţin că în tre cei doi concubini existau scandaluri aproape zinlic şi de multe
ori Dan le bătea pe cele două. Poliţia a fost sesizată în mai multe rânduri, dar intervenţia lor
nu a avut efect. Cazul a fost semnalat la Protecţia Copilului în urmă cu un an, dar după
arestarea lui Preda Dan s-a decis ca fata să rămână alături de mama ei, urmând ca situaţia să
fie reevaluată din trei în trei luni.

Probleme
 Comportamentul suicidal al fetei, abandonul şcolar al acesteia, comportamentul
mamei (prostituţia), lipsa unui venit sigur în familie, bolala de care suferă aceasta, abuzul
concubinului aspura celor două, posibilul abuz al Dianei de către Dan Preda.

Nevoi

Nevoile emoţional afective şi cele economice sunt cele mai importante. În primul rând,
Diana are nevoie de o examinare medicală amănunţită, penteru a se depista posibila boală de
care suferă şi mama ei. În continuare va avea nevoie de consiliere psihologică şi reintegrare în
sistemul şcolar.

De asemenea, mama ei, Mădălina va avea nevoie de om reevaluare medicală pentru

stabilirea diagnosticului exact şi stadiul bolii. Din punct de vedere al nevoilor economice, este
nevoie de un loc de muncă pentru mamă.

Obiective
•
Pe termen scurt

În cazul în care va fi depistată pozitiv pentru sifilis, Dianei i se va admninistra tratamentul

adecvat. Apoi va fi evaluată psihologic şi va face terapie şi consiliere atât in vederea depăşirii
etapei suicidale, cât şi depăşirea abuzului fizic suferit.

Mădălina, mama fetei, va fi supusă de asemenea unui examen medicat amănunţit pentr
stabilirea stadiului bolii curente, cât şi pentru depistarea altor posibile boli cu transmitere
sexuală. Femeii i se va întocmi un dosar în vederea obţinerii unui ajutor social.

•
Pe termen lung

Pop Diana va fi reintegrată în sistemul şcolar, dar petru ca terapia să aibă efect şi pentru a se
evita o nouă tendinţă sinucigaşă, va fi transferată la altă şcoală. Aceasta va continua să fie
consiliată pe o perioadă de minim un an, în tot acest timp asistenţii sociali de la Protecţia
Copilului să evalueze progresele fetei şi ale mamei lunar.

Pop Mădălina va urma un curs de calificare profesională şi va fi integrată în forţa de

muncă. Va rămâne în atenţia asistenţilor sociali de la Protecţia Copilului, pentru a se asigura că
fiica ei nu va fi abuzată şi pentrtu a fi siguri că cele două îşi urmează tratamnentul, astefel
evitându-se contaminarea colocatarilor. De asemena Mădălina va urma o serie de cursuri de
prevenire şi protecţie împotriva bolilor cu transimtere sexuală .
 După ce Preda Dan va fi eliberat, asistenţii sociali de la Protecţia Copilului vor
redeschide dosarul şi vor reîncepe evaluarea psihologică a acestuia pentru a se evita
continuare abuzurilor asupra Dianei.

Planul de intervenţie

Având în vedere situaţia în care se află, Diana va fi mutată la altă şcoală, pentru a se
ascunde aspectele neplăcute din familia ei. De asemenea va fi consiliată psihologic pe termen
de minim un an, până cân psihologul va considera că fata nu mai reprezintă un pericol pentru
ea sau pentru societate. În paralel, va urma tratamentul medical impus şi va trebui să
frecventeze cursuri de socializare, pentru a se asigura că nu va repeta comportamentul
suicidal.

Mama acesteia va urma în primul rând tratametul medical impus, va frecventa cursuri
de prevenire şi combatere a bolilor cu transmitere sexuală. Apoi i se va întocmi un dosar ce va
fi depus la Agenţia Naţională Pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi va urma un curs de
integrare profesională. Se va încerca să se amelioreze situaţia tensionată cu vecinii şi de
asemenea evitarea revenirii la vechile obiceiuri, adică la prostituţie.
Preda Dan, după eliberarea din penitenciar, va fi evaluat atât psihic cât şi medical, pentru a se
evita contaminarea familiei cu o posibilă boală. De asemenea va urma o serie de cursuri de
integrare profesională şi cursuri de control al furiei. Asistenţii sociali de la Protecţia familiei si
a Copilului va lua în primire acest caz şi se vor asigura că nu vor mai exista situaţii de
violenţă domestică. Bărbatului i se va întocmi de asemenea un dosar ce va fi depus la Agenţia
Naţională Pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi va urma un curs de integrare profesională.

Teoria aplicată

Dată fiind situaţia în care se află atât mama, cât şi fiica, consider că cea mai bună
teorie care poate fi aplicată este intervenţia în criză.
Această teorie este de scurtă durată ;i are ca scop ajutarea clientului de a depăşi momentul
crizei, rolul asistentului social fiind activ. Acesta se implică mai mult încă de la inceputul
intervenţei tocmai pentru a reda clientului siguranţa şi încrederea că va depăşi acest moment.
Primul suport acordat clientului este cel emoţional, deoarece suportul moral acordat în
momentul crizei duce la liniştirea clientului, în cazul nostru, a Dianei.
Caplan susţine că o criză are trei stadii: stadiul de impact, adică şocul propriu – zis momentul
în care Diana a aflat că mama ei se prostituează, stadiul de retragere, atunci când clientul
foloseşte metone neconvenţionale pentru a depăşi criza – aici e vorba de tentativa de suicid, şi
în cele din urmă faza de ajustare şi retragere, momentul în care se poate discuta pragmatic cu
clientul, acesta fiin capabil să asimileze informaţiile şi să depăşească momentul crizei într-o
maineră raţională.
Aceast intervenţie are, după Roberts, şapte stadii şi anume: stabilirea unei relaţii între

client şi asistentul social, bazată pe încredere şi respect, apoi este evaluarea crizei şi apercepţiei
individului asupra crizei, urmată de identificarea problemelor sau evenimentelor
majore şi a metodelor obişnuite care au dat greş, apoi urmează analiza sentimentelor şi
oferirea de suport prin ascultare activă, după care se explorează alternativele posibile, urmate
de formularea unui plan de acţiune prin care se restaurează funcţia cognitivă şi se întăreşte
dorinţa de a face faţă problemelor, iar în final asigurarea disponibilităţii de a lucra şi în alte
situaţii de criză în viitor.

Această intervenţie se realizează cât mai rapid posibil, iar intervenţiile sunt limitate de
timp. Cel care acţionează se implică activ şi are ca scop principal reducerea simptomelor care
au dus la situaţia de criză, în cazul nostru, schimbarea mentalităţii Dianei, conform căreia
suicidul este singura soluţie pentru ruşinea cauzată de mama ei; nu în ultimul rând se acordă
sprijin social şi informare. Pe lângă acestea, asistentul socail trebuie să încurajeze
experimentarea sentimentelor, să analizeze capacitatea de a face faţă situaţiei şi să testeze
realitatea prin confruntarea experienţelor stresante, deoarece sunt cazuri în care „victima”
tinde să exagereze.

După ce s-au aflat cauzele crizei, urmează reabilitarea persoanei afectate. Aceasta
trebuie încurajată să revină la viaţa cotidiană şi în acelaşi timp să îi dezvolte capacităţile de a
face faţă unei alte posibile crize. În cazul de faţă Diana trebuie educată cu privire la suicid şi
în acelaşi timp asigurată că mama ei se va redresa şi de asemenea că la noua şcoală poate avea
o viaţă normală.

O teorie care ar putea să funcţioneze pe lângă aceasta ar pueta fi teoria sistemică.

Aceasta are un carcater holistic. Teoria se bazează pe sisteme – dacă un sistem nu
funcţionează, atunci nici celelalte sisteme vor fi afectate şi nu vor putea funcţiona eficient.
Această teorie se bazează pe outputuri şi inputuri, inputurile fiind sisteme închise, care îşi
consumă propria energie, iar outputurile sunt sisteme deschise, receptive la influenşe din
afară. În cazul Dianei, dacă mama ei ar continua să se prostitueze şi concubinul acesteia să o
abuzeze fizic, cu siguranţă ar repeta gestul, adică dacă sistemul familial nu funcşionează
corect, nici fata nu va putea să aibă o viaţă normală