Întâlnire de lucru cu specialişti din

domeniul protecţiei drepturilor copilului şi

adopţiei

Eforie Sud – septembrie 2014

Managementul de caz pentru

copiii cu dizabilități și/sau cerințe
educaționale speciale
- continuare -
Formarea serviciilor de evaluare complexă și a
comisiilor pentru protecția copilului - 2017
3. Planificarea beneficiilor,
serviciilor și intervențiilor
a) PLANUL DE ABILITARE-REABILITARE (PAR)
 anexa certificatului de încadrare în grad de
handicap
 de sine stătător pt copiii cu dizabilități pt care
părinții nu doresc grad, ci doar servicii
b) PLANUL DE SERVICII INDIVIDUALIZAT (PSI), anexa
certificatului de orientare școlară
 pt copiii încadrați în grad de handicap și la prima
orientare școlară/ orientare școlară ulterioară
acordării gradului, serviciile educaționale din PSI
sunt integrate în PAR la prima reevaluare periodică
Precondiții cumulative pt planificare:
1. Harta serviciilor publice și private pt copiii cu
dizabilități și/sau CES este disponibilă pt SPAS,
SEC, CPC, DSP și ISJ/ ISMB.
Harta este întocmită și actualizată anual de
DGASPC, DSP și ISJ/ ISMB.
2. Copilul a fost evaluat complex.
 Profesionist responsabil

PAR
Elaborat de managerul de
caz împreună cu SEC și cu
specialiștii evaluatori,
precum și cu consultarea
copilului și a părinților.
Monitorizat de:
 managerul de caz pt
copiii din protecție specială servicii psihoeducaționale
 RCP (SPASP) pt copiii din
familie
PSI
Elaborat de responsabilul
de caz servicii
psihoeducaționale, cu
consultarea SEOSP, a
specialiștilor evaluatori,
părinților și copilului.
Monitorizat de
responsabilul de caz
 Managerii de caz

 Fiecare copil cu dizabilități înregistrat la nivelul

DGASPC are un manager de caz

 Managerul de caz se numește în cel mai scurt timp

după înregistrarea cazului la DGASPC

 Managerii de caz sunt din:

 compartimentul management de caz pt copiii din
protecție specială cf HG 967/2010
 SEC pt copiii din familie
 Managerii de caz

Atunci când capacitatea SEC este depășită, se numesc

manageri de caz din alte compartimente DGASPC sau se
nominalizează din afara DGASPC:
 parteneriat DGASPC – OPA
 contract DGASPC – OPA
 contract DGASPC – formă independentă de
exercitare a profesiei de asistent social
 Managerii de caz
– condiții
 sunt asistenți sociali și au experiență de cel puțin
2 ani în servicii pt protecția copilului
sau
 au studii superioare socio-umane sau medicale și
vechime de cel puțin 3 ani în servicii pt protecția
copilului
sau
 au alte studii superioare, au absolvit un curs
postuniversitar în domeniul asistenței sociale și au
vechime de cel puțin 5 ani în servicii pt protecția
copilului
 Responsabilul de caz servicii
psihoeducaționale
 profesorul itinerant și de sprijin
pt copilul cu CES din înv. de masă
 dirigintele (prof. de psihopedagogie specială)
pt copilul cu CES din înv. special
 dirigintele
pt copilul cu CES înscris în înv. de
masă și școlarizat la domiciliu
 dirigintele/ cadrul didactic care lucrează cu copilul
pt copilul cu CES înscris în înv. special
și școlarizat la domiciliu
 Responsabilul de caz servicii
psihoeducaționale
Elaborarea PSI la prima orientare școlară: DUPĂ
ELIBERAREA CERTIFICATULUI DE ORIENTARE ȘCOLARĂ
 în 30 de zile de la începerea frecventării cursurilor
pt copiii care nu erau înscriși în înv.
(la evaluarea în SEOSP)
 în 30 de zile de la numirea RC-SPE*
pt copiii care frecventează cursurile
+ ulterior, PSI este transmis COSP pt aprobare
* Numirea RC-SPE se face de către directorul unității de
înv. unde este angajat RC-SPE, în 5 zile de la primirea
certificatului de orientare școlară
 Responsabilul de caz servicii
psihoeducaționale
Elaborarea PSI la următoarele orientări școlare se face
de către RC-SPE în timpul evaluării complexe la SEOSP.

PSI este transmis COSP pt aprobare odată cu raportul

sintetic de evaluare.
 Obiectiv
PAR PSI
Urmărește dezvoltarea Urmărește facilitarea
personală și socială, integrării școlare și
maximizarea potențialului, profesionale și
dobândirea autonomiei valorificarea
personale și sociale a copilului potențialului
în vederea incluziunii sociale. intelectual, emoțional
- Pt copiii peste 16 ani: +tranziția și aptitudinal al
la viața de adult. copilului, contribuind
- Pt copiii în îngrijire paliativă: astfel la incluziunea
menținerea calității vieții/ socială.
încetinirea degenerării stării de
sănătate.

PAR
Durata planului este
aceeași cu valabilitatea
certificatului de încadrare
în grad de handicap.
Durată
PSI
Durata planului este
aceeași cu valabilitatea
certificatului de orientare
școlară și profesională.
 Intervenții
PAR PSI
a) Transportul la unitatea a) Transportul la unitatea
de înv. din altă localitate de înv. din altă localitate
b) Transportul la serviciile
din alte localități – pt
copiii din familii cu
venituri insuficiente
c) Cazarea părintelui pe
perioada abilitării-
reabilitării copiilor în
centre din alte localități
– pt familiile cu venituri
insuficiente
 PAR PSI
d) Măsurile de sprijin pt b) Măsurile de sprijin
educația incluzivă – pt copiii pt educația incluzivă –
cu dizabilități fără CES din pt copiii cu dizabilități
înv. de masă + copiii cu și CES din înv. de masă
dizabilități și CES care care beneficiază doar
beneficiază de ambele de certificat de
certificate orientare școlară
e) Măsurile de sprijin pt
tranziție
f) Responsabilitățile părinților
pt dezvoltarea abilităților
copiilor ca urmare a aplicării
criteriilor psihosociale
 a) Transportul la unitățile de înv. din
altă localitate

Legea educației naționale 1/2011

 Art. 84 alin. (2) – pt copiii cu CES, copiii orfani
și copiii instituționalizați

 Art. 84 alin. (3)

 Art. 85 alin. (1)

 b) Transportul la serviciile din alte
localități
HG 680/2007 pt aprobarea normelor metodologice
privind modalitatea de acordare a drepturilor de
transport interurban gratuit persoanelor cu handicap
 copiii cu grad grav și accentuat și însoțitorii lor din
familii cu venituri insuficiente

Pt copiii cu grad mediu și ușor din familii cu venituri

insuficiente, SPAS identifică soluțiile de transport
 c) Cazarea părintelui

Copiii cu dizabilități și/sau CES beneficiază de servicii

de abilitare și reabilitare prin internare/ cazare în unități
sanitare/ centre hospice/ centre de reabilitare
Prezența părinților e necesară pt a învăța un minim
de tehnici și proceduri pe care să le continue acasă cu
copilul
Cazarea părintelui cu venituri insuficiente are loc în
unitate/ centru, cf ROF sau managerul de caz identificp
o soluție împreună cu șeful unității/centrului, SPAS,
DGASPC, DSP și ISJ/ISMB .
 d) Măsurile de sprijin pt promovarea
educației incluzive

Măsuri de sprijin pt pentru prevenirea și combaterea

barierelor de atitudine
Măsuri de sprijin pt prevenirea și combaterea
barierelor de mediu, prin adaptarea rezonabilă a
unității de învățământ în care învață copilul
Prevenirea și combaterea barierelor de
atitudine
a) informarea celorlalți părinți
b) informarea celorlalți elevi - limbaj adaptat vârstei,
educație de la egal la egal
c) informarea conducerii unității de învățământ și a
cadrelor didactice
d) prezența facilitatorului (shadow) alături de copil în
unitatea de învățământ
e) informări și campanii de conștientizare în
comunitate cu privire la acceptarea diversității,
educația incluzivă și incluziunea socială a copiilor cu
dizabilități și/sau CES
Prevenirea și combaterea barierelor de
mediu
a) servicii de sprijin educațional cf OMECTS 5574/2011

 sprijin pt învățare (educație remedială)

 consiliere psihopedagogică
 servicii de sprijin specializate prin profesorul
itinerant și de sprijin (adaptare curriculară,
realizarea de materiale didactice, instrumente de
lucru și de evaluare specifice ș.a.)
 servicii de consultanță pt cadrele didactice, elevi,
părinți și comunitate
Prevenirea și combaterea barierelor de
mediu
b) accesibilizarea mediului fizic, informațional și de
comunicare din unitatea de învățământ adaptată la
tipurile de dizabilitate
 mutarea claselor și laboratoarelor la parter – pt
copiii în fotoliu rulant sau alte dizabilități
locomotorii
 construirea/ utilizarea unui lift, accesibilizarea
balustradei
 tehnologii de asistive și de acces
 dispozitive asistive
Facilitatorii din unitățile de învățământ

 Părintele

 Asistentul personal

 Persoană numită de părinți și față de care copilul

are o relație de atașament

 Specialist recomandat de părinți

 Specialist numit de părinți din organizații,

universități, alte instituții cu care unitatea de
învățământ are încheiate acorduri
Facilitatorii din unitățile de învățământ
Prevăzut în ROFUIP și ROF

Obligatoriu pt copilul cu grad grav cu AP

Inclus în PAR/ PSI

la solicitarea părinților
la recomandarea profesioniștilor, cu
acordul părinților

Dacă nu se poate numi facilitator pt copiii care

necesită tratament pe durata cursurilor, contractul
cu unitatea de învățământ conține prevederi
referitoare la asigurarea tratamentului
Facilitatorii din unitățile de învățământ
Atribuții
a) Supravegherea și îngrijirea copilului în timpul
orelor de curs, al pauzelor și activităților
extrașcolare

b) Facilitarea relației copilului cu colegii, în timpul

orelor de curs și în pauze

c) Facilitarea relației copilului cu cadrul didactic, în

timpul orelor de curs

d) Sprijin la efectuarea exercițiilor predate, în timpul

orelor de curs
Facilitatorii din unitățile de învățământ
Atribuții
e) Colaborarea cu cadrul didactic de la clasă, cu
profesorul itinerant și de sprijin și cu alte cadre
didactice și profesioniști din școală

f) Facilitarea relației copilului cu colegii și profesorii

în cursul activităților extrașcolare

g) Colaborarea cu părinții/ reprezentanții legali

 e) Măsurile de sprijin pt tranziție

1. Pt intrarea copilului într-o unitate de educație

timpurie antepreșcolară/ preșcolară, tranziția dintr-
o unitate antepreșcolară într-o unitate preșcolară,
tranziția de la grădiniță la școală sau intrarea
copilului direct în învățământul obligatoriu
2. Pt tranziția de la pubertate la adolescență
3. Pt tranziția de la gimnaziu la liceu sau școală
profesională
4. Pt integrarea socio-profesională
5. Pt tranziția la viața de adult
 1. Intrarea copilului într-o unit. de educație timpurie,
tranziția dintr-o unit. antepreșcolară într-o unit.
preșcolară, tranziția de la grădiniță la școală și intrarea
copilului direct în înv. obligatoriu

pregătirea copilului prin informare adecvată vârstei

și tipului dizabilității – familie și cadre didactice

vizitarea unității înainte de înscriere

program de adaptare primele 2 săptămâni de la

înscriere/ admitere

facilitator la grupă/ clasă

 2. Tranziția de la pubertate la
adolescență

pregătirea copilului prin informare adecvată

educație pentru sănătate – disciplină opțională/

cursuri -furnizori de servicii sau
furnizori formare

consiliere – consilier școlar/ furnizori de servicii

dezvoltarea abilităților de viață independentă –

servicii/ cursuri
3. Tranziția de la gimnaziu la liceu/ șc.
profesională
pregătirea copilului prin informare adecvată
educație pentru sănătate – disciplină opțională/
cursuri -furnizori de servicii sau
furnizori formare
consiliere – consilier școlar/ furnizori de servicii
dezvoltarea abilităților de viață independentă –
servicii/ cursuri
+
orientare școlară și profesională
 4. Integrarea socio-profesională

pregătirea copilului prin informare adecvată

educație pentru sănătate – disciplină opțională/
cursuri -furnizori de servicii sau
furnizori formare
consiliere – consilier școlar/ furnizori de servicii
dezvoltarea abilităților de viață independentă –
servicii/ cursuri
orientare școlară și profesională/
+ orientare în carieră
evaluare și consiliere vocațională
sprijin și consiliere pentru găsirea unui loc de muncă,
angajare și adaptare la cerințele postului, inclusiv
mediere pe piața muncii
 5. Tranziția la viața de adult

+
pregătirea copilului/ tânărului prin informare
adecvată – familie și managerul de caz
– acordarea gradului de handicap pt adulți

sprijin pentru părinți

– pregătirea documentelor necesare
acordării gradului de handicap pt adulți
 5. Tranziția la viața de adult

medierea relației părinților cu SECPAH

vizitarea centrului rezidențial/ domiciliului APP

– tinerii care urmează să părăsească sistemul
de protecție specială a copilului și să fie
transferați în sistemul de protecție al
persoanelor adulte cu dizabilități
Atribuțiile managerilor de caz în etapa
de planificare
a) elaborează proiectul PAR
b) stabilesc prioritățile și ordinea acordării serviciilor
din PAR
c) înregistrează dosarul copilului la secretariatul CPC
d) informează părinții cu privire la data ședinței CPC
e) susțin cazul în CPC
f) transmit persoanelor responsabile din PAR
procedurile de monitorizare
 Atribuții în etapa de planificare

Manageri de caz Responsabili de caz servicii

psihoeducaționale
a) elaborează proiectul PAR/ PSI

b) stabilesc prioritățile și ordinea acordării serviciilor

din PAR/ PSI
c) înregistrează dosarul
copilului la secretariatul
CPC
c) Transmite proiectul PSI*
la COSP (prima orientare)
sau la SEOSP (reorientare)
*avizat de directorul
unit.de înv. unde e angajat
RC-SPE
 Atribuții în etapa de planificare

Manageri de caz Responsabili de caz servicii

psihoeducaționale
d) informează părinții cu d) transmite proiectul PSI
privire la data ședinței CPC avizat directorului unit. de
înv. unde e înscris copilul
e) susțin cazul în CPC

f) transmit persoanelor e) transmit persoanelor

responsabile din PAR responsabile din PSI
procedurile de procedurile de
monitorizare monitorizare
 Atribuții în elaborarea PAR/ PSI

Manageri de caz Responsabili de caz servicii

psihoeducaționale
a1) identifică măsurile necesare și termenele de
realizare în acord cu rezultatele evaluărilor
a2) identifică capacitatea și a2) identifică capacitatea și
resursele familiei și resursele unit. de înv., ale
comunității pt a pune în familiei și comunității pt a
practică măsurile pune în practică măsurile
a3) se asigură că beneficiile, serviciile și intervențiile
recomandate răspund nevoilor reale și priorităților
copilului și ale familiei sale
 Atribuții în elaborarea PAR/ PSI

Manageri de caz Responsabili de caz servicii

psihoeducaționale
a4) se asigură că familia și copilul au acces efectiv la
serviciile și intervențiile recomandate
a5) identifică persoanele responsabile în furnizarea
serviciilor și intervențiilor, trecând în PAR/ PSI numele
complet și datele de contact
 în cazul în care nu se identifică persoana
responsabilă, se trece reprezentantul legal al
furnizorului de servicii, urmând ca persoana
responsabilă să fie comunicată ulterior, la prima
reevaluare periodică a PAR/ PSI
 Atribuții în elaborarea PAR/ PSI
Manageri de caz Responsabili de caz servicii
psihoeducaționale
a6) definitivează proiectul PAR/ PSI, cu consultarea
SEC/ SEOSP, de preferință în cadrul unei întâlniri de
lucru
a7) realizează demersurile
necesare pentru corelarea
și integrarea PAR cu alte
planuri, după caz
PS – risc de separare
PIP – protecție specială
PRRS – violență
PSI - CES
 Corelarea și integrarea PAR cu alte
planuri
1. Cu planul de servicii (PS) – pt copiii din familie
 PS se întocmește pt prevenirea separării copilului de
familie, cf Legii 272/2004
 PS este întocmit de SPAS atunci când identifică o
situație de risc, prin aplicarea Fișei de identificare a
riscurilor
 MC care elaborează PAR colaborează cu SPAS care
elaborează/ a elaborat PS pt a stabili cum anume
corelează cele două planuri
 Modalitățile de colaborare pe parcursul
monitorizării celor două planuri sunt incluse în PAR
 Corelarea și integrarea PAR cu alte
planuri
2. Cu planul individualizat de protecție (PIP) – pt copiii
din protecție specială
 Pt copiii care au deja PIP, MC revizuiește PIP prin
introducerea beneficiilor, serviciilor și intervențiilor
necesare abilitării și reabilitării copiilor pt care
urmează să se acorde grad de handicap
certificatul de încadrare are drept anexă PIP revizuit
 Corelarea și integrarea PAR cu alte
planuri
 Pt copiii pt care se decide PRU/ urmează să se decidă
o altă măsură de protecție și
nu au certificat, încadrarea se amână până la
decizia măsurii de protecție și ulterior se aplică
procedura anterioară
au certificat, în PIP se vor include beneficiile,
serviciile și intervențiile care rămân valabile din
PAR și altele noi care țin de abilitarea și
reabilitarea copilului certificatul are drept anexă
PIP (care include componenta de abilitare-
reabilitare)
 Corelarea și integrarea PAR cu alte
planuri
3. Cu planul de reabilitare și reintegrare socială (PRRS)
– pt copiii victime ale violenței
 Pt copiii din familie, încadrați în grad de handicap,
care devin victime ale violenței, RCP colaborează cu
managerul de caz care gestionează cazul de violență
pt a stabili cum anume corelează cele două planuri
 Pt copiii din protecție specială, încadrați în grad de
handicap, care devin victime ale violenței, cei doi
manageri de caz colaborează pt a include PRRS în
PIP
 Corelarea și integrarea PAR cu alte
planuri
 Pt copiii din familie, victime ale violenței – dacă
managerul de caz, pe parcursul evaluării, constată că
e vorba de un copil cu dizabilități, contactează SEC și
se vor decide modalitățile de colaborare pt
corelarea celor două planuri
 Pt copiii din protecție specială, victime ale violenței
– dacă managerul de caz, pe parcursul evaluării,
constată că e vorba de un copil cu dizabilități,
contactează managerul de caz protecție specială și
PRRS va fi inclus în PIP
4. Furnizarea beneficiilor,
serviciilor și intervențiilor
 Contractul cu familia

 Încheiat între părinți și instituția care asigură

profesionistul responsabil cu monitorizarea PAR/ PSI
 excepție – copiii din protecție specială
 în cazul PSI, contractul cu familia este inclus în
contractul cu unitatea de învățământ

 Pe durata PAR/ PSI & se revizuiește odată cu

revizuirea PAR/ PSI

Model în anexa 16
 Echipa mobilă pt copiii cu
dizabilități

 Pt copiii care nu au acces la servicii, de ex.

 Copii nedeplasabili
 Copii din familii cu venituri insuficiente
 Copii din zona rurală
 Copii din zone izolate

 Serviciu licențiat sau compartiment DGASPC

 Echipa mobilă pt copiii cu
dizabilități
 Structura orientativă de personal
 Asistent social
 Kinetoterapeut
 Logoped
 Psihopedagog
 Psiholog
 Cadru medico-sanitar
 Educator specializat
 Echipa mobilă pt copiii cu
dizabilități
Serviciile sunt incluse în PAR și SPAS sprijină echipa
mobilă

Servicii de abilitare și reabilitare pt copil

 Servicii pt părinți
 Informare
 Consiliere
 Pregătire pt aplicarea de tehnici simple de lucru
cu copilul
5. Monitorizarea și reevaluarea
periodică
 Profesionistul responsabilul cu
monitorizarea
 Managerul de caz
pt copiii din protecție specială
 Responsabilul de caz prevenire (SPAS)
pt copiii din familie
 Responsabilul de caz servicii psihoeducaționale
pt copiii cu CES din familie (PSI)
pt copiii școlarizați la domiciliu (PSI)
pt copiii cu dizabilități și CES
(PAR și PSI)
Monitorizarea
monitorizarea progeselor înregistrate de copil =
monitorizarea PAR/ PSI

Reevaluarea periodică
reevaluarea periodică a progreselor înregistrate de copil
= reevaluarea periodică a obiectivelor din PAR/ PSI

Reevaluarea complexă
pt reîncadrare în grad de handicap/ reorientare școlară și
profesională
 Monitorizarea
 Menținerea legăturii cu părinții
 orice mijloace de comunicare
 vizite de monitorizare (MC & RCP)

 Menținerea legăturii cu profesioniștii responsabili din

PAR/ PSI
 orice mijloace de comunicare și rapoarte de
monitorizare

 Reevaluarea periodică a obiectivelor din PAR/ PSI ±

revizuirea PAR/ PSI
 Monitorizarea

 Aprecierea gradului de satisfacție a beneficiarilor

 consemnată în raportul de monitorizare

 Monitorizarea post-servicii (RCP)

 pt copiii reintegrați în familie (care au fost în
protecție specială)
 3 luni
 cel puțin o vizită de monitorizare

Reevaluarea complexă
 Reevaluarea periodică

Exemple de obiective avute în vedere:

ameliorarea stării de sănătate sau încetinirea
degenerării stării de sănătate
 progresele înregistrate în abilitare și reabilitare
 gradul de creștere a autonomizării copilului și a
familiei
adaptarea copilului pe perioada tranziției
diminuarea riscurilor
 Reevaluarea periodică
RAPORT DE MONITORIZARE
trimestrial
pt copiii din protecție specială
semestrial
pt copiii din familie
pt copiii cu PSI cu valabilitatea
de 1 an
anual
pt copiii cu PSI pe nivel de învățământ
ocazional = de câte ori e nevoie
 Rapoarte de monitorizare
RAPORT DE MONITORIZARE – MC/ RCP/ RC-SPE
 Model în anexa 17
 Model în anexa 1 din Ordinul MMFPSPV 1733/2015 – pt
copiii din protecție specială
RAPOARTE INDIVIDUALE DE MONITORIZARE –
persoane responsabile în PAR/ PSI
 se transmit MC/ RCP/ RC-SPE în 3 zile de la
constatarea dificultății de implementare a PAR/PSI sau
 se consemnează în raportul de monitorizare în
ședință de reevaluare, dacă profesioniștii lucrează în
același loc
 Raportul de monitorizare
MC/ RCP/ RC-SPE
 întocmit în 3 zile lucrătoare de la data reevaluării
 avizat de șeful ierarhic al MC/ RCP sau de
CIEC – pt copiii din înv.special și special integrat
consiliul profesoral
– pt copiii înscriși în înv.de masă și
școlarizați la domiciliu
– pt copiii înscriși în înv.special și școlarizați
în spital
trimis în 3 zile de la întocmire persoanelor
responsabile, părinților și copilului (PAR)
 Raportul de monitorizare
MC/ RCP/ RC-SPE
Surse:

 Părinți
 Persoane responsabile
 Vizite de monitorizare (PAR)
– la domiciliu
– la sediile serviciilor
 Revizuirea PAR/PSI

în 48 de ore de la înregistrarea situațiilor de admitere

într-o instituție, neprevăzute în PAR/ PSI (spital,
centru hospice, serviciu rezidențial, adăpost ș.a.)
în 48 de ore de la luarea măsurii de protecție specială
corelarea PAR-PSI prin introducerea serviciilor
psihoeducaționale din PSI în PAR cu ocazia primei
reevaluări periodice de la eliberarea PSI
reevaluare complexă înainte de termen/ la termen
ori de câte ori este nevoie
 Atribuții în etapa de monitorizare

Manageri de caz Responsabil de Responsabili de

(MC) caz prevenire caz servicii
(RCP) psihoeducaționale
(RC-SPE)
a) urmărește furnizarea beneficiilor, serviciilor și
intervențiilor din PAR/ PSI
b) reevaluează periodic PAR/ PSI
c) face propuneri de revizuire a PAR/ PSI +
d) revizuiește d) trimite MC d) revizuiește PSI
PAR propunerile de
revizuire PAR
 Atribuții în etapa de monitorizare

Manageri de caz Responsabil de Responsabili de

(MC) caz prevenire caz servicii
(RCP) psihoeducaționale
(RC-SPE)
e) face propuneri de revizuire/ reziliere a contractului
cu familia (ocazionate sau nu de revizuirea PAR/ PSI)
f) revizuiește f) trimite f) trimite
contractul cu propunerile de propunerile de
familia revizuire a revizuire a
contractului la contractului la
primar directorul unit. de
înv.
 Atribuții în etapa de monitorizare

Manageri de caz Responsabil de Responsabili de

(MC) caz prevenire caz servicii
(RCP) psihoeducaționale
(RC-SPE)
g) înaintează g) înaintează PSI
PAR revizuit la revizuit la COSP
CPC
h) transmite informația monitorizată către părțile:
profesioniști, copil și familie, SEC/ SEOSP
i) înregistrează permanent informațiile, progresele,
evoluția cazului în dosarul copilului
 Atribuții în etapa de monitorizare

MC RCP RC-SPE

j) propune SEC j) propune SEOSP

reevaluare reevaluare
complexă înainte complexă înainte
de termen de termen
k) decide începerea k) asigură
monitorizării post- monitorizarea
servicii când post-servicii
obiectivele PAR
sunt atinse înainte
de termen
 Monitorizarea furnizării beneficiilor,
serviciilor și intervențiilor

MC RCP RC-SPE
a1) menține legătura cu copilul, părinții și persoanele
responsabile
a2) verifică începerea furnizării
a3) colectează informații legate de implementarea
PAR/ PSI
a4) identifică dificultățile de implementare a PAR/ PSI
a5) mediază relația părinți – persoane responsabile
 Monitorizarea furnizării beneficiilor,
serviciilor și intervențiilor
MC RCP RC-SPE

a6) organizează ședințe de lucru cu persoanele

responsabile + întâlniri cu părinții
a7) solicită RCP/ a7) efectuează
SPAS vizite de vizite de
monitorizare la monitorizare la
domiciliu domiciliu
a8) efectuează vizite de
monitorizare la sediile serviciilor
a9) evaluează gradul de satisfacție a beneficiarilor
6. Încheierea planurilor și
închiderea cazurilor
 Închiderea cazului
 expirarea certificatului (= încheierea PAR/ PSI)
 schimbarea domiciliului în alt județ/sector
tranziția la viața de adult
refuzul părinților de a colabora cu DGASPC și CPC pt
încadrarea în grad și/sau implementarea PAR
la cererea părinților, în cazurile de acordarea a
gradului de handicap
părinții nu mai solicită reevaluarea complexă pt
încadrare în grad de handicap
decesul copilului
Proceduri la schimbarea domiciliului

Părinții
înainte de mutare
SPAS domiciliu actual

SEC/ SEOSP
transferă
dosarul copilului
DGASPC CJRAE/CMBRAE

SPAS domiciliu nou

Proceduri pt tranziția la viața de adult

SEC
copia ultimului dosar
SECPAH

Același MC/ MC nou pt Același MC pt tinerii din

tinerii din familie protecție specială
Colaborarea interinstituțională
 Colaborarea MC/ SEC - SEOSP

evaluarea educațională și psihoeducațională a copiilor

nedeplasabili și a celor din familii cu venituri
insuficiente
 MC/ SEC contactează SEOSP în cazul copiilor care
nu au evaluare educațională/ necesită reevaluare
psihoeducațională
revizuirea PAR prin introducerea serviciilor
psihoeducaționale din PSI
 MC ține legătura cu RC-SPE, SEC și SEOSP
 Colaborarea MC/ SEC - SEOSP

evaluarea psihoeducațională și depunerea fișei de

evaluarea psihoeducațională odată cu dosarul de la
CPC la COSP
 pt copiii încadrați în grad de handicap pt care se
solicită prima orientare șc./ reorientare șc.
 MC/ SEC contactează SEOSP
schimb de informații, sesiuni comune de informare -
formare
 Colaborarea MC/ SEC - SEOSP

transmiterea trimestrială la SEC/DGASPC de

informații nominale privind copiii orientați șc,
 cf unei fișe de monitorizare emisă de ANPDCA
(elaborată cu consultarea MENCS)

transmiterea trimestrială la SEOSP de informații

nominale privind copiii încadrați în grad de handicap,
conform fișei de monitorizare
 cf fișei de monitorizare
 Colaborarea CPC - COSP

dosarul de la CPC este valabil și pentru COSP

 la acesta se adaugă fișa de evaluare
psihoeducațională și raportul sintetic de evaluare
 MC înmânează părintelui o copie a dosarului
(certificată cu originalul) pt a-l depune la COSP sau
CPC transmite copia dosarului la COSP

schimb de informații, sesiuni comune de informare -

formare
 Colaborarea CPC - COSP

organizarea și programarea ședințelor CPC și COSP se

fac astfel încât numărul de deplasări ale părinților să
fie cât mai mic
 audierea părinților și a copilului de către COSP nu
este necesară
 COSP audiază părinții, la solicitarea acestora
 COSP audiază copilul numai în situații bine
fundamentate și motivate, expuse în convocare
 Colaborarea DGASPC – ISJ/ ISMB

evaluarea complexă a copiilor nedeplasabili și a celor

din familii cu venituri insuficiente
realizarea hărții cu servicii pt copiii cu dizbailități
și/sau CES
colaborarea dintre SEC/ MC și SEOSP
schimbul de informații
soluționarea cazurilor de încălcare a dreptului la
educație
întocmirea statisticilor în domeniu, cf fișei de
monitorizare
Protocolul CJ/ CL de sector – DSP –
ISJ/ ISMB
evaluarea complexă a copiilor nedeplasabili și a celor
din familii cu venituri insuficiente
Colaborarea dintre CPC și COSP, MC/ SEC și SEOSP și
DGASPC și ISJ/ ISMB
înființare a serviciilor necesare copiilor cu dizabilități
și/sau CES, inclusiv de intervenție timpurie
informarea profesioniștilor care interacționează cu
copiii cu dizabilități și/sau CES cu privire la prevederile
prezentului ordin
formarea continuă a profesioniștilor care
interacționează cu copiii cu dizabilități și/sau CES
Responsabilități ale autorităților
locale și centrale
 Responsabilități comune ale
autorităților care asigură
evaluarea
Să asigure resursele umane, financiare și
instrumentale necesare evaluării, cu precădere în
comunitate, bazat pe principiul „resursa urmează
copilul”
Să asigure dreptul și asistența adaptată pentru copiii
cu dizabilități pentru a-și putea exprima liber opiniile
Să se asigure că nu este separat copilul de părinții săi
pe criterii de dizabilitate
 Comunicarea cu copiii cu dizabilități

Legea 221/2010 pt ratificarea Convenției ONU privind

drepturile persoanelor cu dizabilități
limbaje vorbite, ale semnelor și alte forme de limbaje
non-verbale
afișare de text, Braille, comunicare tactilă
imprimare cu corp mare de literă
mijloace multimedia accesibile
modalități de exprimare în scris, audio, în limbaj simplu,
prin cititor uman
moduri augmentative și alternative
mijloace și formate de comunicare, inclusiv informație
accesibilă și tehnologie de comunicare
 Comunicarea cu copiii cu dizabilități

Profesioniștii care asigură comunicarea cu copiii cu

dizabilități senzoriale, mintale, psihice și asociate sunt:

angajați ai DGASPC sau CJRAE/ CMBRAE sau ai unităților

de învățământ special

contractați de instituțiile de mai sus

în relație de colaborare în baza unui parteneriat public-

privat cu instituțiile de mai sus
 Alte responsabilități

MMFPSPV-ANPDCA, MS și MENCS elaborează

programa de formare și formează formatori

DGASPC asigură coordonarea metodologică a SPAS

(HG 691/2015)

CJ/ CL de sector asigură formarea continuă a CPC

(HG 1437/2004)

CJ/ CL de sector asigură formarea continuă a SPAS

Prefecturile sprijină informarea SPAS

 Alte responsabilități

DGASPC organizează sesiuni de formare pt SEC,

CPC și SPAS

DSP organizează sesiuni de formare pt medici

(medici de familie, medici de specialitate –
pediatrie, neurologie, psihiatrie) și psihologi
clinicieni din unitățile sanitare

ISJ/ ISMB organizează sesiuni de formare pt SEOSP,

COSP și CIEC
 Alte responsabilități

DGASPC informează profesioniștii din serviciile

private pt copiii cu dizabilități

DSP informează asistenții medicali comunitari și

mediatorii sanitare, medicii de specialitate din
unitățile sanitare private și asistenții sociali din
unitățile sanitare pentru copii

ISJ/ ISMB informează cadrele didactice care

lucrează cu copiii cu dizbailități și/sau CES