Primii pasi in integrarea copiilor cu CES

Cerinţele educaţionale speciale reprezintă necesităţi educaţionale suplimentare, care sunt

adaptate:
-particularităţilor individuale
-caracteristicilor unei anumite deficienţe/afectări sau dizabilităţi sau tulburări/dificultăţi de
învăţare
şi care presupun o asistenţă complex: medicală, socială, educaţională etc.

Categorii de CES (după UNESCO)

Difi cultăţi/dizabilități de învăţare
Întârzieri/dizabilități intelectuale/ dificultăţi severe de învăţare
Tulburări (dezordini) de limbaj
Dizabilități fizice/neuromotorii
Deficienţe de văz
Deficienţe de auz
Tulburări emoţionale (afective) și de comportament
Copilul cu CES este:  cu dificultăţi uşoare de învăţare  cu dificultăţi perceptiv-motrice
(orientare în timp şi spaţiu, schemă corporală)  cu deficienţe mintale uşoare/asociate/severe
(spre exemplu copiii cu sindrom Down)  cu deficienţe senzoriale (vizuale, auditive)  cu
deficienţe locomotorii  cu deficienţe de pronunţie, scriere, citire (spre exemplu copiii cu
dislexie, disgrafie, discalculie)  cu tulburări de comportament sau emoţionale (spre exemplu
copiii cu ADHD sau cu autism

Familia e cea care află prima de eventualele deficienţe, dificultăţi care afectează viaţa, sănătatea,
educaţia propriului copil. Din moment ce ea este informată de persoane precum cadre didactice,
consilier şcolar,  profesorul itinerant şi de sprijin, psihologul, medicul de familie, asistentul
social, în legătură cu problemele copilului, ea este cea care trebuie să realizeze o serie de acţiuni
în vederea clarificării situaţiei. În acest sens, familia se poate adresa Serviciului de Evaluare şi
Orientare Şcolară şi Profesională (SEOSP) din cadrul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă
Educaţională (CJRAE).
Aceasta ar fi ordinea logică şi firească de abordare responsabilă a situaţiei propriului copil:
1. părintele remarcă faptul că elevul are dificultăţi la şcoală prin observaţie personală sau este
anunţat de învăţător/diriginte/ psiholog
2. Părintele merge la Serviciul de Evaluare şi Orientare Şcolară şi Profesională din cadrul
Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională unde primeşte o listă cu actele necesare
pentru întocmirea dosarului.
3. Parintele intocmeste dosarul pentru eliberarea certificatului copilului cu CES:
- medicul de familie realizează evaluarea medicală iniţială, întocmeşte fişa medicală şi
eliberează biletul de trimitere către medical specialist
- De de la medicul specialist va primi certificatul medical şi
- de la psiholog va primi fisa de evaluare psihologică
- primăria de domiciliu – întocmeşte şi eliberează ancheta socială
- şcoala de provenienţă (în cazul în care copilul este deja într-o şcoală de masă): va intocmi fişă
psihopedagogică, foaia matricula si adevrinta de inscriere
- copii acte personale: certificat de naştere copil, carte de identitate copil, carte de identitate
părinţi, sentinţă divorţ, certificat căsătorie, certificat deces, decizie DGASPC de plasament -
după caz
Toate acestea se pun în dosarul care este predat la SEOSP deoarece analiza datelor din evaluarea
psihoeducaţională şi aplicarea criteriilor de orientare şcolară şi profesională în vederea orientării
şcolare şi profesionale de către COSP se realizează de către SEOSP .
Părintele va fi anunţat când are loc şedinţa Comisiei de Orientare Şcolară şi Profesională, prin
care se va emite Certificatul de Orientare Şcolară şi Profesionala, Comisia de Orientare Şcolară
şi Profesională poate să orienteze copilul spre şcoală specială sau spre şcoală de masă
In concluzie scopul evaluării psihoeducaţionale, orientării/reorientării şcolare şi profesionale a
copiilor cu CES este identificarea nevoilor specifice ale acestora şi asigurarea condiţiilor optime
de integrare şcolară, profesională şi social, iar finalitatea acesteia este de a asigura integrarea
socială şi profesională a acestora prin egalizarea şanselor.

La nivelul unitatii de invatamant unde este incadrat copilul, in termen de 5 zile de la primirea
certificatului de orientare şcolară şi profesională directorul unităţii de învăţământ numeste
responsabilul de caz servicii psihoeducaţionale deoarece planificarea serviciilor
psihoeducaţionale se realizează de către responsabilul de caz servicii psihoeducaţionale, iar
Planificarea serviciilor pentru copiii cu CES se concretizează în planul de servicii individualizat.

Responsabilul de caz servicii psihoeducaţionale poate fi:

a) profesorul itinerant şi de sprijin pentru elevul cu CES integrat în învăţământul de masă;
b) profesorul de psihopedagogie specială cu funcţia de diriginte pentru elevul cu CES din
învăţământul special;
c) cadrul didactic cu funcţia de diriginte pentru elevul cu CES înscris într-o unitate de învăţământ
de masă, şcolarizat la domiciliu sau în spital;
d) cadrul didactic cu funcţia de diriginte/cadrul didactic care desfăşoară activitatea de instruire
pentru elevul cu CES înscris într-o unitate de învăţământ special, şcolarizat la domiciliu sau în
spital.

Atribuţiile responsabilului de caz servicii psihoeducaţionale în etapa de planificare:

a) elaborează proiectul planului de servicii individualizat, în cel mai scurt timp de la încheierea
evaluării şi de comun acord cu SEOSP, părinţii/reprezentantul legal şi copilul, în raport cu
vârsta, gradul său de maturitate şi tipul dizabilităţii realizând următoarele activităţi:
a.1) identifică serviciile şi intervenţiile necesare, precum şi termenele de realizare în acord cu
rezultatele evaluărilor;
a.2) identifică capacitatea şi resursele de care dispune unitatea de învăţământ, familia şi
comunitatea pentru a pune în practică planul;
a.3) se asigură că serviciile şi intervenţiile recomandate răspund nevoilor reale şi priorităţilor
copilului şi ale familiei sale;
a.4) se asigură că familia şi copilul au acces efectiv la serviciile şi intervenţiile recomandate;
a.5) identifică persoanele responsabile în furnizarea serviciilor şi intervenţiilor, trecând în plan
numele complet şi datele de contact ale acestora; în cazul în care nu se identifică persoana
responsabilă, se trece reprezentantul legal al furnizorului de servicii, urmând ca persoana
responsabilă să fie comunicată ulterior, la prima reevaluare a planului;
a.6) definitivează proiectul planului de servicii individualizat cu consultarea SEOSP, de
preferinţă în cadrul unei întâlniri de lucru;
b) stabileşte priorităţile şi ordinea acordării serviciilor din plan;
c) transmite proiectul planului avizat de directorul unităţii de învăţământ unde este încadrat
direct la COSP, în cazul primei orientări, sau la SEOSP, pentru a fi inclus în dosarul care se
înaintează COSP în cazul reorientării;
d) comunică proiectul planului avizat directorului unităţii de învăţământ de masă unde este
înscris copilul;
e) transmite persoanelor responsabile din plan procedurile necesare pentru monitorizarea
planului.

Planul de servicii individualizat, are ca obiectiv este de a facilita integrarea şcolară şi

profesională şi de a valorifica potenţialul intelectual, emoţional şi aptitudinal al copilului,
contribuind astfel la incluziunea socială.
Durata planului de servicii individualizat este aceeaşi cu valabilitatea certificatului de orientare
şcolară şi profesională.
Serviciile şi intervenţiile pentru copiii cu CES, familie/reprezentant legal şi alte persoane
importante pentru copil se realizează în mod integrat şi trebuie monitorizate de catre
responsabilul de caz servicii psihoeducaţionale, astfel încât copilul să beneficieze în mod real de
acestea şi adecvat dezvoltării sale.
Se încheie între unitatea de invatamant un contract de profesionistul responsabil cu monitorizarea
şi părinţii/reprezentantul legal al copilului. Contractul cu familia este un instrument utilizat de
către unitatea de învăţământ în cadrul procesului de monitorizare a planului şi se încheie pe
durata acestuia. Profesionistul responsabil cu monitorizarea are responsabilitatea de a prezenta şi
explica familiei şi, după caz, şi copilului, în funcţie de vârsta, gradul de maturitate şi tipul
dizabilităţii: scopul contractului, responsabilităţile părţilor, rolul contractului în implementarea
planului şi condiţiile în care acest contract se poate modifica sau rezilia.

MODELUL CONTRACTULUI CU FAMILIA COPILULUI CU CES

Încheiat astăzi, . . . . . . . . . ., între:
Doamna/Domnul . . . . . . . . . ., în calitate de director al unităţii de
învăţământ . . . . . . . . . ., adresa instituţiei . . . . . . . . . .
şi
Doamna/Domnul . . . . . . . . . ., în calitate de părinte/reprezentant legal al
copilului . . . . . . . . . ., născut la data de . . . . . . . . . ., domiciliat în . . . . . . . . . .,pentru care
COSP a decis orientarea şcolară sau profesională . . . . . . . . . . în temeiul certificatului de
orientare şcolară şi profesională nr . . . . . . . . . ./data . . . . . . . . . .
I. Scopul contractului:
Asigurarea îndeplinirii obiectivelor prevăzute în planul de servicii individualizat.
II. Obligaţiile părţilor:
II.A. Unitatea de învăţământ . . . . . . . . . ., prin responsabilul de caz servicii
psihoeducaţionale . . . . . . . . . ., se obligă la următoarele:
a) să asigure şi să faciliteze accesul copilului şi familiei la beneficiile, serviciile şi
intervenţiile prevăzute în planul de servicii individualizat, anexă la prezentul contract;
b) să monitorizeze îndeplinirea obiectivelor din planul de servicii individualizat;
c) să revizuiască planul de servicii individualizat atunci când este cazul şi copilul nu
necesită, totodată, revizuirea a orientării şcolare/profesionale înainte de expirarea
termenului legal;
d) să sesizeze SEOSP modificările situaţiei copilului ce impun modificarea planului de
servicii individualizat şi/sau orientarea şcolară sau profesională.
II.B. Părintele/Reprezentantul legal se obligă:
a) să asigure participarea copilului la activităţile prevăzute în planul de servicii
individualizat (să îl pregătească, să îl ducă la timp etc.);
b) să colaboreze cu profesioniştii responsabili din planul de servicii individualizat;
c) să colaboreze cu responsabilul de caz servicii psihoeducaţionale în scopul
monitorizării planului de servicii individualizat şi îndeplinirii prevederilor prezentului
contract;
d) să anunţe responsabilului de caz servicii psihoeducaţionale orice problemă, criză,
schimbare care poate conduce la schimbarea planului de servicii individualizat şi
reorientarea şcolară sau profesională înainte de termenul legal;
e) să păstreze toate documentele copilului într-un dosar;

Monitorizarea se realizează prin:

a) menţinerea legăturii cu părinţii/reprezentantul legal prin orice mijloace de comunicare şi vizite
de monitorizare;
b) menţinerea legăturii cu profesioniştii responsabili planul de servicii individualizat, prin orice
mijloace de comunicare şi rapoarte de monitorizare;
c) reevaluarea periodică a obiectivelor din planul de servicii individualizat;
d) reevaluarea complexă periodică a orientării şcolare şi profesionale de către COSP;

Integrarea este un proces complex care presupune: - a educa acei copii cu cerințe speciale în
școli obișnuite alături de ceilalți copii normali; - a asigura servicii de specialitate (recuperare,
terapie educațională, consiliere școlară, asistență medicală și socială) în școala respectivă; - a
acorda sprijin personalului didactic în procesul de proiectare și aplicare a programelor de
integrare ; - a permite accesul efectiv al copiilor cu cerințe speciale la programul și resursele
școlii obișnuite (săli de clasă, cabinete, laboratoare, bibliotecă, terenuri de sport etc.); - a încuraja
relaţii de prietenie și comunicare între toți copiii din clasa/școală; - a educa și ajuta toți copiii
pentru înțelegerea și acceptarea diferențelor dintre ei; - a ține cont de problemele și opiniile
părinților, încurajându-i să se implice în viața școlii; - a asigura programe de sprijin
individualizate pentru copiii cu CES; - a accepta schimbări radicale în organizarea și dezvoltarea
activităților instructiv-educative din

Adaptarea curriculară este definită în legislația românească ca

reprezentând „corelarea conținuturilor componentelor
curriculumului național cu posibilitățile elevului cu CES, din
perspectiva finalităților procesului de adaptare și de integrare
școlară și socială a acestuia.” (OAP 6552, 2011, p.

Planul individualizat de învățare pentru elevul cu CES, ca parte a

planului de servicii individualizat, reprezintă intervenția
pedagogică asupra elevului care alături de celelalte intervenții
sociale, medicale sau psihoterapeutice contribuie la atingerea
obiectivului de integrare: de a facilita integrarea școlară și
profesională și de a valorifica potențialul intelectual, emoțional și
aptitudinal al copilului, contribuind astfel la incluziunea socială.
(OAP 6552, 2011, art.55).
Concret, Planul individualizat de învățare al elevului cu CES este
un instrument conceput de către cadrul didactic pentru un
anume elev, cu dificultăți de învățare, cu scopul a-l ajuta să
atingă nivelul performanței de care este capabil, prin strategii de
învățare adecvate acestuia și nivelului său de dezvoltare.

Literatura de specialitate evidențiază următoarele componente

ale procesului didactic care pot deveni obiectul adaptării și
personalizării:
Obiectivele de învățare;
Timpul didactic;
Activitățile de învățare (structură, formă);
Resurse educaționale (metode de predare, forme de
organizare și mijloace didactice);
Activitățile de evaluare.