ZADOROȘNIC ADRIANA

AMG III A
Modul: Nursing comunitar

INGRIJIRILE LA DOMICILIU PENTRU PERSOANE VARSTNICE

Notiunea de imbatranire desemneaza, in primul rand un fenomen individual, cel al

incidentei varstei, in dimensiunile sale biologice si psihologice asupra individului, de la nasterea
sa pana la moarte.

Serviciile de ingrijiri la domiciliu sunt serviciile care permit persoanelor suferinde de

incapacitate totala sau partiala sa traiasca pe cat de independent posibil in propriul lor camin si
au scopul de a preveni, a intarzia si inlocui ,,ingrijirile active” (in mediul spitalicesc) sau
ingrijirile de lunga durata (in institutiile de ocrotire).

Serviciile de ingrijire la domiciliu acorda suport si asistenta pe de o parte persoanei

varstnice dependente pentru a o ajuta sa-si continue viata in propria casa, intr-un mod cat mai
independent posibil, iar pe de alta parte, acorda suport si asistenta familiei acestei persoane, ca
principal sustinator al varstnicului dependent.

Cele 7 etape ale intregului proces de coordonare a ingrijirilor sunt:

       informarea populatiei (a potentialilor beneficiari) despre gama de servicii oferite, informatii
despre timpul cel mai scurt in care se poate furniza serviciul si de asemenea care este procedeul
prin care se poate obtine serviciul respectiv;

       luarea in evidenta: procedeul prin care se face o luare in evidenta a nevoilor si astfel sa se
poata aprecia care ar trebui sa fie nivelul de evaluare pentru a se potrivi cu nevoile fiecarui
client;

       evaluarea nevoilor: sa se inteleaga nevoile fiecarui individ care solicita servicii si a le oferi
in functie de prioritati, dar si de resursele pe care le are organizatia;

       planul de ingrijire: pe baza nevoilor identificate se intocmeste planul de ingrijire individual;

       implementarea planului de ingrijire; asigurarea cu resurse pe toata durata stabilita pana la
atingerea obiectivelor din planul de ingrijire;

       monitorizarea serviciilor; controlul si asigurarea cu resurse astfel ca serviciile sa fie

furnizate la un anumit standard de calitate;

       examenele de bilant; reanalizarea periodica a nevoilor si, astfel ajustarea planului de
ingrijire.
[Type text]

Primul pas in managementul serviciilor de ingrijire la domiciliu este acela de a informa

populatia cu privire la gama de servicii oferite care pot sa raspunda la anumite nevoi. O
organizatie, o unitate, care ofera servicii trebuie sa-si informeze potentialii beneficiari despre:

- ce tipuri de servicii poate sa ofere;

- in cat timp poate sa ofere acele servicii;

- care sunt criteriile pe care trebuie sa le indeplineasca clientii pentru a beneficia de un serviciu;

-daca serviciile trebuie platite sau nu;

-care sunt procedurile de plangeri si de sesizari, in cazul in care apar nemultumiri din partea
beneficiarilor;

-cine este responsabil de caz din partea organizatiei furnizoare;

-contractul in care se vor specifica drepturile si responsabilitatile fiecarei parti.

Criterii de eligibilitate ale beneficiarilor:

Accesul la serviciile de ingrijire la domiciliu se face pe baza unor criterii de eligibilitate

in care gradul de dependenta este esential; pot beneficia de ingrijiri la domiciliu urmatoarele
persoane varstnice: persoanele singure, lipsite de sprijin la domiciliu, care necesita ajutor din
partea comunitatii. Exista de asemenea, trei categorii de prioritati:

       cei care sunt intr-o situatie de risc si au nevoie urgenta de ingrijiri personale:

       cei care au o boala cronica si au nevoie de ingrijiri personale;

       cei care sunt singuri si pe langa o boala cronica fizica, dezvolta si o boala
mentala, iar riscul la aceste persoane este crescut.

In anumite cazuri, tratamentul si ingrijirea diferitelor boli necesita deplasarea la domiciliu

a numerosi interventionisti. Astfel este necesara interventia unei echipe formate din:

a)                      medici curanti- joaca un rol fundamental in mentinerea la domiciliu; ei

cunosc si urmaresc persoanele varstnice, familia lor, dar si mediul lor de viata;
ei sunt cei care trebuie sa fie principalii efectori ai evaluarii si ai punerii in
practica a planului de ajutor in cadrul prestarii specifice dependentei;

b)                     asistentele medicale- intervin pe baza prescriptiilor medicale;pe langa

actele medicale curente, ele evalueaza si actele de nursing (igiena,
supraveghere, observare, preventie etc.);
[Type text]

c)                      kinetoterapeutii- intervin in toate situatiile de ingijiri la domiciliu, pe baza

prescriptiilor medicale; ei continua activitatea inceputa in spital si contribuie la
adaptarea progresiva la autonomie, necesara la domiciliu; ei contribuie si la
organizarea locuintei;

d)                     logopezii- terapeutii limbajului trebuie sa intervina pentru reeducarea

tulburarilor de origine neurologica ce produc reducerea sau absenta comunicarii
verbale, a tulburarilor articulare, a tulburarilor de deglutitie, a disfoniei, sau a
afoniei. In tarile vest-europene, acest tip de serviciu este platit in mod
conventional per activitate. In Rominia, acest tip de serviciu este dezvoltat in
principal pentru copiii cu asemenea deficiente, dar pentru varstnici, el este prea
putin dezvoltat;

e)                      ergoterapeutii- fac numai legatura intre spital si domiciliu; ei propun

adaptarea locuintei in functie de incapacitate;

f)                      asistentul social- evalueaza nevoile sociale, face legatura intre varstnic si
diversi specialisti, prezinta abilitati in ingijirile la domiciliu.

Asistentul social are numeroase atributii in cadrul serviciilor de ingrijire la domiciliu, si anume:

-evalueaza cazul din punct de vedere social, la domiciliul pacientului (familie, venituri,
locuinsa, relatii intre membrii familiei etc.);

-identifica nevoile de ordin social ale persoanei in varsta si autoritatile competente pentru
rezolvarea acestora;

-apara demnitatea individuala a varstnicului, fara discriminari privind originea, rasa,

religia, optiuni politice etc. ;

-consulta persoana varstnica in toate situatiile de ordin social, ajutandu-l sa ia cele mai
bune decizii; atunci cand persoana varstnica nu este capabila sa decida, o va reprezenta,
asumandu-si intreaga responsabilitate;

-consiliaza persoana varstnica, dar si familia acesteia, in functie de cerinte;

-asistentul social trebuie sa posede un intreg sistem de abilitati, deprinderi, aptitudini de

consiliere;

-este responsabil, atunci cand problemele persoanei varstnice sunt preponderent de natura
sociala sau necesita numai serviciile ingrijitorului la domiciliu;

-participa la intalnirile de lucru din cadrul echipei care se ocupa de varstnicul ingrijit la
domiciliu;

-participa la intocmirea planului de ingrijire individuala a varstnicului;

[Type text]

-urmareste evolutia si efectueaza reevaluarea periodica a persoanei varstnice;

-este interzis asistentului social sa ceara sau sa dobandeasca in vreun fel bunuri materiale,
bani sau servicii de la beneficiari sau rude ale acestora.

Finantarea sistemelor de ingrijire variaza foarte mult de la o tara la alta, in functie de

gradul de dezvoltare socio-economica, traditie, cultura, gradul de implicare al societatii civile si
al decidentilor politici.

In tarile europene, are loc o dezbatere legata de finantarea ingrijirilor de lunga durata
pentru persoanele varstnice dependente, care priveste modalitatea de sustenabilitate a sistemelor
de securitate sociala, avand in vedere costurile foarte mari ale dependentei.

De obicei, statul se implica in finantarea de lunga durata a ingijirilor, prin alocarea unor
resurse pentru co-finantarea acelor servicii care incurajeaza ramanerea la domiciliu a persoanelor
varstnice.

Prin ingrijirile acordate la domiciliu se urmareste atingerea unor rezultate si anume:

       imbunatatirea starii de sanatate, integrarea in colectivitate si imbunatatirea

calitatii vietii persoanelor varstnice, realizarea unei vieti active, utile familiei,
societatii, pentru o perioada cat mai indelungata;

       impiedicarea marginalizarii psiho-socio-medicale a persoanelor varstnice;

       imbunatatirea habitatului in care isi desfasoara activitatea vietii de zi cu zi;

       imbunatatirea circuitului retelei informale si non-informale, prin mentinerea

legaturii cu familia, cu prietenii, cu vecinii, mass-media;

       imbunatatirea relatiei de incredere a persoanelor varstnice in propriile lor

capacitati, mentinerea demnitatii umane;

       cresterea autonomiei proprii, diminuarea sau chiar inlaturarea gradului de

dependenta, transformand persoanele varstnice dependente an persoane varstnice
independente sau partial independente.

Standarde de calitate privind ingrijirile la domiciliu

Populatia varstnica inregistreaza o crestere rapida si constanta in Europa, ca de altfel in

intreaga lume.

Schimbarile demografice constituie o reala provocare pentru guvernele statelor membre

ale Uniunii Europene, inclusiv pentru Romania, consecintele socio-economice ale fenomenului
de imbatranire a populatiei avand implicatii majore in elaborarea de perspectiva a politicilor
publice.
[Type text]

Dupa cum bine stim batranetea nu este o boala. Ea reprezinta un proces de involutie,
foarte complex, care impune o alta abordare din perspectiva politicilor sociale, mai ales din
domeniul asistentei sociale, medicale si a ingrijirilor de lunga durata.

Batranii constituie cel mai eterogen grup populational, iar nevoile lor difera mai mult de
la un individ la latul decat in cazul celor de o alta varsta, datorita ritmului diferit de imbatranire,
starii de spirit, zestrei genetice, trasaturilor de personalitate, experientei de viata, evenimentelor
traite etc. . In consecinta masurile de sprijin pentru aceste persoane trebuie sa fie puternic
individualizate si de asemenea trebuie sa existe diversitate in ofertele de servicii ale asisstentei
sociale a persoanelor de varsta a treia.

In ceea ce priveste serviciile sociale, pentru beneficiar calitatea inseamna:

 timp si disponibilitate;
 finalitate- nivelul de realizare a serviciului;
 deferenta- cat de bine este tratat beneficiarul de catre personalul care furnizeaza
serviciile;
 stabilitate- nivelul serviciilor furnizate este acelasi la toate vizitele;

Criteriile de baza ale unor servicii de calitate sunt:

 curtoazie- beneficiarul sa nu se simta umilit pentru ca are nevoie de ajutor;

 respect;
 simpatie- necesara pentru a avea o relatie cat mai deschisa cu beneficiarul;
 promptitudine;
 ascultare activa- pentru a identifica problema reala de rezolvat;
 exactitate- solutionarea problemei in cauza, nu a alteia;
 accesibilitate- serviciile acordate trebuie sa raspunda tuturor solicitarilor, fara nici o
discriminare; de asemenea institutia care ofera serviciile sociale trebuie sa fie asezata
astfel incat sa fie accesibila si sa aiba un program care sa raspunda nevoilor
beneficiarilor;
 claritate- pasii interventiei trebuie sa fie descrisi astfel incat beneficiarul sa inteleaga
cum se va solutiona problema;
 personal bine informat si specializat- pentru a se mentine si a se imbunatati nivelul de
calitate a serviciilor;
 obiectivitate;

Aspectele de asigurare a calitatii in ingijirile la domiciliu sunt mai dificile, intrucat locul
de desfasurare a acestora creeaza multe impedimente in a asigura o ingijire de calitate. Acest
lucru se intampla pentru ca, in general, pacientii sunt izolati la domiciliu si depind de
profesionistul care ii ingrijeste acasa, beneficiarii ingrijirilor se pot simti vulnerabili si de aceea
se vor abtine de la a pune in discutie calitatea ingrijirilor care le sunt oferite.

Serviciile oferite in cadrul ingrijirilor la domiciliu

[Type text]

Serviciile sociale reprezinta ansamblul complex de masuri si actiuni realizate pentru a

raspunde nevoilor sociale individuale, familiale, sau de grup, in vederea prevenirii si depasirii
unor situatii de dificultate, vulnerabilitate sau dependenta pentru prezervarea autonomiei si
protectiei persoanei, pentru prevenirea marginalizarii si excluziunii sociale, pentru promovarea
incluziunii sociale si in scopul cresterii calitatii vietii.

Principiile si valorile care stau la baza furnizarii serviciilor sociale sunt, conform
Ordonantei numarul 68/2003, art. 3, privind serviciile sociale, urmatoarele:

       Solidaritate sociala;

       Unicitatea persoanei;

       Libertatea de a alege serviciul social in functie de nevoia sociala;

       Egalitate de sanse si nediscriminarea la accesul de servicii sociale si in

furnizarea serviciilor sociale;

       Participarea beneficiarilor la intregul proces de furnizare a serviciilor sociale;

       Transparenta si responsabilitate publica in acordarea serviciilor sociale;

       Proximitate in furnizarea serviciilor sociale;

       Complementaritate si abordare integrata in furnizarea serviciilor sociale;

       Concurenta si competivitate in furnizarea serviciilor sociale;

       Confidentialitate;

       Parteneriat intre partile implicate in procesul de furnizare a serviciilor sociale si

beneficiarii acestora.

Serviciile de asistenta sociala

,,Serviciile de asistenta sociala au drept obiectiv, refacerea sau dezvoltarea capacitatilor

individuale si a celor familiale necesare pentru a depasi cu forte proprii situatiile de dificultate”.

Scopul serviciilor de asistenta sociala este acela de a ajuta persoanele aflate in dificultate
sa depaseasca situatiile respective, resimtite ca situatii-limita, pentru a functiona la parametrii
optimi din punct de vedere social.

Legea numarul 17/2000 prevede trei categorii de servicii acordate persoanelor varstnice
la domiciliu si anume: servicii sociale, servicii socio-medicale si servicii medicale:
[Type text]

a)     servicii sociale, privind in principal ingrijirea persoanei, prevenirea marginalizarii

sociale si sprijinirea pentru reintegrarea sociala, consiliere juridica si administrativa,
sprijin pentru plata unor servicii si obligasii curente, ingrijirea locuintei si
gospodariei, ajutor pentru prepararea hranei;

b)     servicii socio-medicale privind in principal ajutor pentru igiene personala,

readaptarea capacitatilor fizice si psihice, adaptarea locuintei la nevoile persoanei
varstnice si antrenarea in activitati economice, sociale si culturale, precum si
ingrijirea temporara in centre de zi, aziluri de noapte sau alte centre specializate;

c)     servicii medicale, sub forma consultatiilor si ingrijirilor medicale la domiciliu sau in
institutii de sanatate, consultatii si ingrijiri stomatologice, administrarea de
medicamente, acordarea de materiale sanitare si dispozitive medicale.

Standardele minime specifice de calitate pentru serviciile de ingrijire la domiciliu pentru

persoanele varstnice prevad ca unitatile de ingrijiri la domiciliu sa furnizeze urmatoarele tipuri
de ingrjiri:

1. Servicii de ingrijire personala, constand in ajutor pentru activitatile de baza ale vietii
de zi cu zi: igiena corporala, imbracare si dezbracare, igiena eliminarilor, hranire si hidratare,
transfer si mobilizare, deplasarea in interior, comunicare;ajutor pentru activitati instrumentale ale
vietii zilnice: prepararea hranei sau livrarea acesteia, efectuarea de cumparaturi, activitati de
menaj, insotirea in mijloacele de transport, facilitarea deplasarii in exterior, companie, activitati
de gestionare si administrare a bunurilor, activitati de petrecere a timpului liber;

2. Servicii medicale privind supravegherea si mentinerea sanatatii; din aceasta categorie

fac parte urmatoarele activitati de supraveghere si mentinere a sanatatii: indrumare, sprijin si
consiliere pe probleme de sanatate, educatie pentru sanatate, igiena si ingrijiri medicale, evaluari
periodice la nevoie, asistare pentru respectarea prescriptiilor medicale si efectuarea de
tratamente, (dupa caz) , nutritie si dieta, asigurarea accesului la medicul de familie sau la medicul
specialist, precum si procurarea de dispozitive de tipul: ochelari, orteze, proteze etc.,
monitorizarea in scop preventiv si terapeutic a starii de sanatate somatica si psihica a
beneficiarilor;

3 Servicii de recuperare. Activitatile de recuperare sunt destninate, in principal,

recuperarii abilitatilor de autoservire, ingrijire personala si autogospodarire, fiind incluse aici si
serviciile de adaptare a ambientului;

4. Sprijin pentru integrare sociala si participare. Acest tip de servicii ofera posibilitatea
mentinerii si dezvoltarii relatiilor cu familia si comunitatea. Sunt oferite servicii de
acompaniament a varstnicului sau are loc facilitarea accesului acestuia la evenimente sociale
dezvoltate in comunitate, la alte institutii sau servicii publice, precum si servicii de informare si
consiliere a beneficiarului cu privire la utilizarea serviciilor publice in comun.
[Type text]

Orice persoana, care are statutul de asigurat, are dreptul la 90 de zile de ingrijiri la
domiciliu o singura data in timpul vietii. Serviciile de îngrijire la domiciliu sunt oferite în regim
de gratuitate, dacă ele sunt recomandate de către medicul specialist curant al pacientului, pe baza
unui formular deservind acest scop, după spitalizare sau în loc de aceasta.

Pachetul de servicii medicale de bază pentru îngrijiri medicale la domiciliu şi îngrijiri

paliative ladomiciliu cuprinde:

1. Măsurarea parametrilor fiziologici: temperatură + respiraţie |

2. Măsurarea parametrilor fiziologici: puls + TA |
3. Măsurarea parametrilor fiziologici: diureză + scaun |
4. Administrarea medicamentelor: intramuscular/subcutanat/intradermic/oral/pe mmucoase
5. Administrarea medicamentelor intravenos( sub supravegherea medicului)
6. Sondaj vezical la femei şi administrarea medicamentelor intravezical pe sondă vezicală
7. Administrarea medicamentelor prin perfuzie endovenoasă (sub supravegherea
medicului)
8. Recoltarea produselor biologice
9. Alimentarea artificială pe gastrostomă/sondă gastrică şi educarea asiguratului
aparţinătorilor
10. Alimentarea pasivă, inclusiv administrarea medicamentelor per os, pentru bolnavii cu
tulburări de deglutiţie
11. Clismă cu scop evacuator
12. Spălătură vaginală în cazuri de deficit motor
13. Manevre terapeutice pentru evitarea complicaţiilor vasculare ale membrelor
inferioare/escarelor de decubit: mobilizare, masaj, aplicaţii medicamentoase, utilizarea
colacilor de cauciuc şi a rulourilor
14. Manevre terapeutice pentru evitarea complicaţiilor pulmonare: schimbarea poziţiei,
tapotaj, fizioterapie respiratorie
15. Îngrijirea plăgilor simple/suprimarea firelor
16. Îngrijirea plăgilor suprainfectate
17. Îngrijirea escarelor multiple
18. Îngrijirea stomelor
19. Îngrijirea fistulelor
20. Îngrijirea tubului de dren
21. Îngrijirea canulei traheale şi instruirea asiguratului
22. Monitorizarea dializei peritoneale
23. Aplicarea de ploscă, bazinet, condom urinar
24. Aplicarea de mijloc ajutător pentru absorbţia urinei
25. Evaluarea asiguratului: stabilirea şi aplicarea unui plan de îngrijiri controlul durerii şi
altor simptome asociate bolii şi reevaluarea periodică
[Type text]

26. Evaluarea mobilităţii, a capacităţii de auto-îngrijire, a riscului de apariţie al escarelor sau

gradul escarelor, identificarea nevoilor nutriţionale şi recomandarea dietei şi modul de
administrare, implementarea intervenţiilor stabilite în planul de îngrijiri şi reevaluarea
periodică - de către asistentul medical
27. Masaj limfedem şi contenţie elastică
28. Masaj limfedem cu pompa de compresie
29. Montare TENS
30. Analgezie prin blocaje nervi periferici
31. Administrare medicaţie prin nebulizare
32. Aspiraţie gastrică
33. Aspiraţie căi respiratorii
34. Paracenteză

Chiar daca ingrijirile la domiciliu sunt ca o alternativa la spitalizare, respitalizare si

spitalizare prelungita, acestea pot prezenta unele avantaje si dezavantaje.

Avantaje:

Este mult mai ieftin sa ingrijesti acasa decat in spital. Se reduc cheltuielile hoteliere,
medicamente, materiale sanitare, hrana, de intretinere si administrative;

Reducerea riscului aparitiei infectiilor intraspitalicesti;

Beneficiul fizic si psihic al pacientului de a fi ingrijit in mediul sau, alaturi de familie;

Medicul de familie si specialistul, pot sa urmareasca prin intermediul furnizorilor

autorizati, care este evolutia pacientului si poate interveni, daca este cazul;

Se creeaza sentimentul de securitate al pacientilor care pleaca acasa fie dupa externare,
fie de la cabinetul medicului de familie, fie din ambulatoriude specialitate;

Dezavantaje:

Situatiile inregistrate la domiciliu depasesc uneori posibilitatea de interventie a echipelor

medicale necesitand cadrul institutional. Prin îngrijire la domiciliu se întelege orice activitate de
îngrijire medicala prestata de personal specializat, la domiciliul pacientului, care contribuie la
îmbunatatirea starii de bine a acestuia din punct de vedere fizic si psihic.Beneficiarii îngrijirilor
medicale la domiciliu sunt persoane cu afectiuni acute si/sau cronice, care prezinta un anumit
nivel de dependenta si o capacitate limitata de a se deplasa la o unitate sanitara în vederea
asigurarii îngrijirilor ambulatoriirecomandate de medici. Asigurarea asistentei medicale si a
îngrijirii la domiciliul bolnavului este efectuataîn conformitate cu nivelul de pregatire
profesionala a furnizorilor acestor servicii.