Sunteți pe pagina 1din 1

Revista de Asisten]\ Social\, anul XII, nr. 2/2013, pp.

165-167
www.swreview.ro

Consilierea în asistenţa socială


[Counseling in Social Work]
Hanibal Dumitraşcu (coordonator), Iaşi:
Editura Polirom, 2012, 296 p.

Introducere
Lucrarea Consilierea în asistenţa socială a apărut în anul 2012 la Editura Polirom în seria
„Collegium. Asistenţă socială”. Coordonatorul lucrării este Hanibal Dumitraşcu, conferenţiar
universitar în cadrul Departamentului de Asistenţă Socială al Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă
Socială, Universitatea Bucureşti. Sub coordonarea sa şi alături de el îşi publică perspectivele
ştiinţifice, sub forma capitolelor cărţii, autorii – în mare parte cadre didactice din învăţământul
universitar, dar şi absolvenţi ai studiilor de specialitate în domeniul abordat. În linia volumelor
publicate deja la aceeaşi editură de alţi specialişti români1, cartea prezintă perspectiva celor
menţionaţi asupra unor aspecte importante ale câmpului autohton al asistenţei sociale. Mai mult,
tema lucrării fiind consilierea asistenţială, lucrarea este bine‑venită, în contextul în care literatura
de specialitate românească are nevoie de cât mai multe lucrări care să abordeze această dimensiune
praxiologică făcând referire la perspective teoretice şi metode de intervenţie moderne.
Sistemul de asistenţă socială, atât de necesar astăzi României, are nevoie de o efervescenţă
ştiinţifică şi praxiologică şi, din această perspectivă, apreciem că orice lucrare bine documentată,
aşa cum este volumul la care facem referire în recenzia de faţă, poate contribui cu clarificări
conceptuale pe direcţii specifice, cu sinteza unor perspective teoretice importante, precum
şi cu instrumente, tehnici de intervenţie şi exemple de bune practici la îmbunătăţirea activităţii
asistenţiale.
O secţiune importantă a volumului se ocupă cu definirea cadrului teoretic şi etic al
activităţii de consiliere asistenţială, subliniindu‑se aspecte importante legate de limitele
acesteia şi făcându‑se precizări, din perspectivă filosofică, asupra surselor fragilităţii umane
şi provocărilor ridicate de aceasta. Sunt abordate şi chestiuni ce ţin de deontologia profesiei
de asistent social, precum şi de nevoia de a‑i re‑defini şi actualiza competenţele.
În capitolul „Etică şi valori în practica consilierii asistenţiale” sunt prezentate conceptele
de etică profesională (deontologică şi teleologică), morală, moralitate, conştiinţă morală
(idealuri, principii, norme şi valori morale), practică morală (subiectul moral, manifestarea
morală, aprecierea morală), deontologia profesiei de asistent social, precum şi principiile şi
valorile care ghidează practica asistenţei sociale. Se tratează, de asemenea, despre drepturile
beneficiarului serviciilor de asistenţă socială, dilemele etice generate de situaţia în care
„profesionistul este pus să aleagă între două variante echivalent dezirabile sau indezirabile”
(32), modelele de soluţionare a acestor dileme (modelul tradiţional, modelul moral, modelul
decizional etic) şi nici chestiunile legate de responsabilitatea utilizării informaţiei private.

S-ar putea să vă placă și