UNIVERSITATEA BUCURETI

Facultatea de Teologie ,,Justinian Patriarhul din Bucureti

Tema:FORMAREA FORMATORILOR N
ASISTEN SOCIAL
Laborator:Coching i Mentorat n Asisten Social

Coordonator:
Asist.Drd.Victor Marola
Anul II-semII Asisten Social

Student:

28.05.2015

Bucureti
-20150

Cuprins

1.Principiile i obiectivele asistenei sociale...............................pag.2

2.Funciile i roluriile asistenei sociale....................................pag.3-5
3.Formarea formatorilor n asistena social...............................pag.6-8
4.Pregtirea formrii...................................................................pag.9-11
6.Bibliografie...............................................................................pag.12

Principiile i obiectivele asistenei sociale

Principiile asistenei sociale:
Asistena social mbrac forme variate de sprijin pentru persoanele n dificultate i se
bazeaz pe urmtoarele principii:
universalitatea dreptului, respectiv toate categoriile de persoane aflate ntr-o
anumit situaie de criz beneficiaz de acelai drept;
acordarea dreptului n funcie de nevoi, persoanelor sau familiilor, pe baza
analizei situaiei acestora prin anchet social;
autodeterminarea, adic terapia social se stabilete cu acordul persoanei care
urmeaz s beneficieze de asisten social;
confidenialitatea ntemeiat pe secretul profesional al asistentului social, cu
respectarea dreptului persoanei beneficiare de asisten social.1
Obiectivele asistenei sociale:
Sistemul naional de asisten social n Romnia este necesar s se consolideze pe
obiective care s-i asigure funcionarea coerent i eficient, cum sunt:
respectarea demnitii umane prin promovarea de aciuni reparatorii n concordan
curesursele existente;
susinerea i promovarea solidaritii i justiiei sociale;
prevenirea i combaterea tendinelor de discriminare i marginalizare social a unor
categorii de populaie i persoane;
intensificarea i dezvoltarea parteneriatului social ca mijloc de control i eficientizare a
msurilor de spijin a persoanelor i familiilor aflate n dificultate;
asigurarea flexibilitii n acordarea de prestaii n bani i natur, precum i a serviciilor
sociale, pentru a se putea rspunde nevoilor reale individuale;
orientarea politicii de asisten social pentru antrenarea, mobilizarea i participarea
tuturor forelor sociale la relansarea creterii economice;
descentralizarea realizrii msurilor i programelor de asisten social prin delegarea
de competene administraiei publice locale; acest obiectiv este necesar s fie asociat msurilor
de descentralizare financiar.2

1
2

Nedelu M., Isac C. ,, Protecie i asigurri sociale Ed.Focus, Petroani, 2002,pag.65;

Buzducea D.,, Aspecte contemporane n asistena social, Editura Polirom , Iai 2005,pag.23-23;

Funciile i roluriile asistenei sociale

Activitiile practicii asistenei generale se ncadreaz n trei funcii conexe:de

consultan,de management al resurselor i de educaie.Fiecarei funcii i sunt asociate roluri
care explic natura interaciunii dintre client i asistenii sociali n sisteme de la diverse
niveluri.Interveniile concepute pe baza acestui model acoper ntreaga gam de probleme pe
care clienii de la toate niveluriile le aduc n faa asistenilor sociali generialiti.
Funcia de consultant
Prin consultant,asistentul social,ncearc s gseasc soluii pentru problemele de
functionare sociala impreuna cu indivizi,familii,grupuri,organizatii si comunitati.In cadrul
rolurilor pe care le au in asistenta sociala prin prisma functiei de consultanta ,asistentii sociali si
clientii se sfatuiesc si delibereaza impreuna pentru a elabora planuri de schimbare.Practicienii
si clientii isi impartasesc din competenta lor,avand ca obiectiv solutionarea problemelor
personale,familial,organizationale si societatea.Consulotanta accepta
faptul ca atat asistentii sociali,cat si sistemele-client contribuie cu informatii si resurse,curente
si potentiale,vitale pentru solutionarea problemei cu care se confrunta .3
Rolul de mobilizator
In calitate de mobilizator,asistentul social angajeaza indivizii,familiile si grupurile mici in
procese de cosiliere.Un mobilizator incurajeaza actiunea ajutand oamenii sa-si identifice
nevoile,sa-si clarifice problemele si sa-si dezvolte capacitatea de a solutiona eficient.Ca
mobilizator asistentul social devine un agent al schimbarii care
utilizeaza diverse abordari in vederea asigurasrii conditiilor necesare clientilor pentru
atingerea obiectivelor lor,solutionarea probemelor de viata,angajarea in procesele naturale de
dezvoltare si indeplinirea sarcinilor lor.In citate de mobilizatori,practicienii se consulta cu
sistemele-client individuale si familial pentru imbunatatirea functionarii sociale prin
modificarea comportamentului,a modelelor relationale si a mediilor sociale si fizice.
Rolul facilitator
Facilitatorii activeaza participarea membrilor organizatiilor la eforturile de
schimbare.Facilitand procesele de grup,asistentii sociali incurajeaza functionarea competenta a
grupului,stimuleaza sprijinul in interiorul grupului,observa interactiunile din grup,ofera
feedback constructive si comunica informatii privind dinamica grupului.
Rolul planificator
Planificatorii eficace trebuie sa inteleaga structura sociala a socitatii,sociologia
comunitatii,problemele sociale,psihologia comunitatii,planificarea si politicca
sociala.Planificatorii sociali utilizeaza cercetarea si strategiile de planificare pentru a colecta
sistematic date,pentru a explora si alternative de actiune si a recomanda schimbari liderilor de
comunitati.Tehniciile de planificare includ evaluarea trebuintelor,inventarierea
serviciilor,alcatuirea unui profil al comuinitatii,inventarierae comunitatiilor,sondari ale
3

Krogsrud.K,OMelia.M,Dubois.B,, Practica Asistentei SocialeEditura Polirom 2007,pag.68;

mediului si cercetare pe tern pentru intelegerea problemelor sociale si dezvoltarea unor solutii
inovatoare la macronivel.
Rolurile de coleg si observator
Prin roluriile de coleg si obervator,asistentii sociali sustin expectantele privind
comportamentul etic al membrilor profesiei lor.Relatiile consultative intre practicieni din
domeniul asistentei sociale conduc la o practica solida si dezvoltare profesionala.In calitate de
colegi,asistentii sociali dezvolta parteneriate de lucru cu alti parcticieni prin participarea lor la
organizatii profesionale percum NASW si grupurile sale locale de membrii si prin contactele
lor de zi cu zi cu alti profesionisti.
Functia de management al resurselor
In cadrul functiei de management al resurselor,asistenti sociali stimuleaza schimburile intre
resursele pe care sistemele client le utilizeaza deja intr-o oarecare masura,asigura accesul al
resursele disponibile pe care sistemele-client nu le utilizeaza si dezvolta resurse care nu sunt
disponibile in prezent.Resursele reprezinta izvoare de putere si asigura stimulant pentru
schimbare in sistemele de la orice nivel.Resursele se gasesc in indivizi,in relatii si in institutiile
sociale.
Resursele nu reprezinta cadouri din partea asistentilor sociali.Dimpotriva,atat asistentii
sociali,cat si clientii participa active la managementul resurselor.Asistentii sociali contribuie
cu resursele parcticii profesionale-valoarea imperativa a accesului echitabil al resurselor
societatii,cunostintele vaste privind disponibilitatea resurselor si o gama de deprinderi pentru
accesarea si dezvoltarea resurselor.Managementul sunt participative atunci cand sporeste
resursele proprii ale asistentului-client mai degraba prin coordonare,sistematizare si integrare
decat prin control si dirijare.Ca manageri de resurse,asistentii sociali au roluriile de
brokeri,avocat,unificator,mediator,activist si catalizator.
Rolurile de avocat si broker
Mandatul profesiei de asistent social,de a ajuta oamenii sa obtina resurse,este piatra de
temelie a rolurilor de broker si avocat.In calitate de broker,asistentul social conecteaza clientii
la resurse furnizandu-le informatii despre resursele disponibile si facand recomandariile
adecvate.Un broker competent evaluiaza situatiile,le ofera clientiilor optiuni dintre resursele
alternative,faciliteaza legatura dintre client si agentiile recomandate si ii urmareste pentru a
evalua eforturiile.In calitate de avocat,asistentul social actioneaza ca intermediar intre client si
alte sisteme pentru a proteja drepturile clientiilor.
Roluriile de unificator si mediator
Asistentii sociali actioneaza deseori ca unificator sau mediatori in cadrul grupurilor formale
si al organizatiilor pentru a coordona distribuirea si dezvoltarea resurselor.Unificatorii
promoveaza discutiile si planificarea in cadrul organizatiei,mobilizeaza retelele coordonate
pentru furnizarea unor servicii eficiente si sustin politicii care promit o finantare echitabila si
servicii impartial.Unificatorii-mediatori incurajeaza furnizorii de servicii sa se alieze pentru a
identifica bresele in furnizarea de servicii si a stimula planificarea activa inter-institutionalaactivitati de baza pentru eforturiile de preventive in asistenta sociala.
Rolul de activist
Asistentii sociali generalisti sunt capabili sa identifice conditiile din societate care afecteaza
si lucreaza impotriva bunastarii clientilor-o perspective care formeaza asistentul social ca
4

activist.Activisti sociali mobilizeaza resurse ,creeaza cualitii,iau masuri legale,si fac lobby
pentru o legislatie mai adecvata.Ei propun politici sociale echitabile,initiaza noi probrame de
finantare si realocari de fonduri care corespund problemelor prioritare identificate.
Rolul de catalizator
In calitate de catalizator al schimbarii,asistentul social face echipa cu alti profesionisti
pentru a dezvolta furnizarea de servicii catre persoane,pentru a promova politici sociale si
echitabile.In rolul de catalizator,asistentii sociali initeaza,intretin si sprijina cooperarea
interdisciplinara pentru a scoate in evidenta problemele la nivel de client,la nivel local,national
sau international.
Functia de educatie
Asistentii sociali impune un schimb participativ de informatii intre sistemul-client si
practicianul de asistenta sociala.Functia de educatie a asistentei sociale respecta cunostintele si
experenta cu care contribuie fiecare in parte.Functia de educator determina asistentii sociali sasi asume roluriile de professor,instructor/formator,informator precum si cele de cercetator si om
de stiinta.
Rolul de profesor
In asistenta sociala ofera sistemelor-client informatiile necesare pentru a stimularealizarea
eficenta a sarcinilor de viata,indeplinirea rolurilor si controlul asupara propriiei vieti.In calitate
de profesor,un asistent socialreprezinta informatii noi prin care contribuie la solutionarea
problemelor;demonstreaza si modeliaza comportamente noi sau ameliorate si sugereaza jocuri
de rol,simulari si activitati pentru a ajuta clientii sa aplice comportamente noi sau diferite in
situatii problematice.

Rolul de cercetator si om de stiinta

Codul etic al asistentei sociale mentioneaza explicit ca cercetarea stiintifica si constiintele
profesionale sunt fundamentul practicii.Codul etic obliga asistentii sociali sa contribuie la
profesia din care fac parte desfasurand propriile cercetari empirice si impartasind concluziile cu
colegii lor.4

Bocancea C. Neamu G.,, Elemente de asisten social Ed. Polirom, Iai, 1999,pag.88-90;

Formarea formatorilor n asistena social

Formatorul este specialistul n formare care proiecteaz, deruleaz, evalueaz i
revizuiete activiti teoretice / practice i / sau programe de formare i dezvoltare a
competenelor profesionale, derulate n instituii specializate sau la locul de munc.
Aceast definiie extins este compatibil cu definiiile date formatorului la nivel european.
Ca urmare, formatorul descris prin acest standard ocupaional este:
Conceptor al programelor de formare, pe baza documentelor normative n vigoare, a
standardelor ocupaionale / de pregtire profesional i a nevoilor unui anumit sector
sau domeniu de activitate inclusiv al celui de formare a formatorilor.
Proiectant al programelor i al activitilor de formare, pe baza identificrii nevoii i
cererii de formare dintr-un anumit sector sau domeniu de activitate.
Organizator al programelor de formare, asigurnd toate condiiile necesare desfurrii
optime a programului de formare.
Facilitator al procesului de nvare i de dezvoltare prin crearea unor situaii de nv
are adecvate dezvoltrii competenelor profesionale care se constituie n inte ale
formrii.
Evaluator al competenelor efectiv formate sau dezvoltate la participanii la formare,
precum i al propriei prestaii ca formator.
Evaluator al programelor de formare att al celor proprii, ct i al programelor de
formare propuse spre evaluare n vederea autorizrii.
Persoan care nva pe tot parcursul carierei profesionale, dezvoltndu-i permanent
propriile competene de formator.
Standardul ocupaional de mai jos este valabil pentru toate domeniile de activitate i nivelurile
de calificare la care lucreaz formatorul, inclusiv pentru maistrul de ucenicie, aa cum este el
definit prin Legea privind ucenicia la locul de munc (Nr. 279/2005) i prin normele
metodologice asociate.
Standardul se aplic tuturor categoriilor de formatori:
a. Formatorului responsabil cu activitile teoretice i practice de dezvoltare a
competenelor indiferent de nivelul de calificare la care lucreaz. El lucreaz ca formator
(cu norm ntreag sau fraciune de norm) n instituii de formare, dar poate fi i angajatul
unei organizaii (indiferent de natura ei) care are o structur responsabil cu formarea
propriilor angajai.
b. Formatorului responsabil cu activitile practice de dezvoltare a competenelor
profesionale. El lucreaz ca formator (cu norm ntreag sau fraciune de norm) n
instituii de formare dar poate fi i angajat al unei organizaii (indiferent de natura ei) care
are o structur responsabil cu formarea angajailor proprii.
c. ndrumtorului de practic din cadrul ntreprinderilor i altor organizaii. El este
responsabil cu activitile practice de dezvoltare a competenelor profesionale n condiii
reale de munc, n organizaia n care lucreaz. El este angajat al acesteia pe un post de
conducere sau de execuie i, ca ndrumtor de practic, el poate fi sau nu degrevat de
sarcinile obinuite de lucru.
d. Maistrului de ucenicie n condiiile legislaiei privind ucenicia la locul de munc.
e. Formatorului de formatori
Acest standard ocupaional cuprinde competene obligatorii (de baz), care trebuie
6

demonstrate de toi formatorii numi i mai sus, indiferent de nivelul de calificare (inclusiv
maitrii de ucenicie) i competene opionale, care trebuie demonstrate cu precdere anumite
categorii de formatori. Formatorii care dein numai competenele de baz (obligatorii),
realizeaz, de regul, un program de formare conceput de ali formatori, pot lucra n echipe cu
ali formatori, pot ndruma practica n producie i pregtirea ucenicilor.
Competenele opionale vor fi formate numai mpreun cu sau ulterior dobndirii / evalurii
competenelor de baz (obligatorii), coninutul lor fiind adiacent competenelor de baz.
Astfel, formatorii implicai n managementul programelor de formare i / sau personalul
furnizorilor de formare cu funcii manageriale vor deine, n funcie de domeniul de
specializare, una sau mai multe dintre unit ile opionale de competen (Marketing-ul
formrii, Proiectarea programelor de formare, Organizarea programelor i a stagiilor de
formare, Evaluarea, revizuirea i asigurarea calitii programelor de formare).
Formatorii care lucreaz cu participani la formare la niveluri superioare de calificare vor trebui
s probeze deinerea unitii de competen Aplicarea metodelor i tehnicilor speciale de
formare.
Formatorii de formatori vor trebui s dovedeasc toate competenele cuprinse n SO.
Experii de pe listele comisiilor judeene / a Municipiului Bucure ti de autorizare, implicai n
evaluarea programelor de formare profesional a adulilor n vederea autorizrii i n
monitorizarea acestora vor dovedi deinerea competenei de Evaluare, revizuire i asigurare a
calitii programelor - inclusiv a stagiilor - de formare.

UNITI DE COMPETEN

Categorii de

Nr.

Titlul unitii

competene
crt.
Specifice
ocupaiei
Pregtirea
profesional a

Pregtirea formrii

Realizarea activitilor de formare

Evaluarea participanilor la formare

Aplicarea metodelor i tehnicilor speciale de

personalului

formare
Opionale

Marketing-ul formrii

Managementul
programelor de

Proiectarea programelor de formare

Organizarea programelor i a stagiilor de

formare
formare
8

Evaluarea, revizuirea i asigurarea calitii

programelor i a stagiilor de formare

Pregtirea formrii
Descriere
Pe baza programelor de formare elaborate, aprobate la nivelul organizaiei i autorizate,
formatorul i pregtete concret i i organizeaz fiecare activitate de formare, nainte de
nceperea propriu-zis a formrii. Formatorul va fi capabil ca, pe baza standardului ocupaional
utilizat, s descompun activitile profesionale complexe n activiti simple, s redefineasc
activitile simple ca activiti de nvare i s recompun activitile de nvare n
competene profesionale demonstrabile. Un program de formare cuprinde, de regul, mai
multe activiti de formare (sesiuni, secvene, ore, lecii etc.) care, la rndul lor, pot cuprinde,
fiecare, una sau mai multe activit i de nvare. Activitatea de nvare este unitatea de baz
a oricrui program deformare i dispune de obiective operaionale, definite n termeni de
rezultate ateptate, coninuturi care vor fi nsuite i situaiile concrete de nvare (moduri de
nsuire a respectivelor coninuturi . metode, tehnici i procedee de instruire sau nv are,
materiale auxiliare etc.). Pregtirea formrii va ine seama de caracteristicile individuale ale
participanilor la formare i de resursele furnizorului de formare.
Elemente de competen
1. Definirea obiectivelor
formrii

2. Proiectarea activitilor de
formare

3. Construirea situaiilor de
nvare

Criterii de realizare
1.1. Obiectivele programului de formare sunt relevante
pentru competenele-int ale formrii i adecvate la
cerinele de baz ale ocupaiei sau setului de competene
de format.
1.2. Obiectivelor operaionale specifice activitilor de
formare sunt formulate n termeni
de rezultate
ale
nvrii /ce va fi capabil s fac participantul la formare
la sfritul activitii de formare.
operaionale
1.3.
Obiectivele
sunt
adecvate
caracteristicilor individuale ale participanilor la formare.
1.4. Obiectivele operaionale sunt adecvate nevoilor
furnizorului de formare.
2.1. Activitile de formare sunt definite n funcie de
obiectivele operaionale stabilite.
2.2. Activitile de formare sunt adaptate
la
caracteristicile individuale ale participanilor la formare.
2.3. Activitile de formare sunt definite n funcie de
dimensiunea grupului de formare.
2.4. Activitile de formare sunt definite n funcie de
resursele disponibile ale furnizorului de formare.
2.5. Coninuturile de nvare sunt adecvate obiectivelor
urmrite i competenelor int ale formrii.
2.6. Activitile de nvare sunt structurate de la simplu
la complex pentru a asigura atingerea obiectivelor
stabilite.
3.1. Situaiile de nvare proiectate, materialele i
echipamentele preconizate, sunt adecvate obiectivelor
urmrite i competenelor-int formate.
3.2. Metodele i instrumentele de evaluare formativ
prevzute corespund situaiilor de nvare stabilite.
3.3. Metodele i instrumentele de evaluare formativ
prevzute corespund nevoilor grupului int.
3.4. Obstacolele n calea formrii care in de condiiile
n care se desfoar formarea sau de participanii la
formare sunt identificate, evaluate si efectul lor este
diminuat.

4. Organizarea activitilor de
formare.

5. Organizarea spaiului n care

are loc formarea

6. Pregtirea suportului de curs

i a materialelor auxiliare

4.1. Condiiile de formare sunt asigurate n conformitate

cu legislaia n vigoare i cu programul de formare.
4.2. Condiiile de formare sunt adecvate caracteristicilor
individuale ale participanilor.
4.3. Echipamentele i materialele necesare activitilor de
formare sunt disponibile atunci cnd este prevzut a fi
utilizate n procesul de formare.
4.4. Materialele vizuale utilizate sunt lizibile i atractive.
4.5. Resursele i materialele pentru formare sunt
accesibile pentru participanii la formare.
5.1. Locul de desfurare a fiecrei activiti de formare
este ales i organizat n funcie de obiectivele care trebuie
atinse i competenele-int ale programului.
5.2. Modul de aranjare a spaiului de lucru faciliteaz
comunicarea ntre participanii la formare i ntre acetia
i formator.
5.3. Spaiul de formare este clar difereniat fa de cel
destinat pauzelor i relaxrii participanilor la formare.
5.4. Participanii la formare au acces faciliti: grup
sanitar, garderob, spaii de relaxare.
5.5. Echipamentele i materialele necesare fiecrei
activiti de formare sunt disponibile n momentul
nceperii i pe tot parcursul programului de formare.
5.6. Echipamentele sunt verificate nainte de nceperea
activitii.
6.1. Suportul de curs este adaptat la nevoile i
caracteristicile grupului-int
6.2. Informaia cuprins n suportul de curs i materialele
auxiliare este actual i suficient pentru atingerea
obiectivelor de formare propuse.
6.3. Coninutul suportului de curs i a materialelor
auxiliare sunt relevante n raport cu obiectivele
competenele-int i programului de formare.

Caracteristicile participanilor la formare se refer la: caracteristicile de vrst,

culturale, religioase, de educaie, de experien anterioar, aptitudinile personale, cerinele
i nevoile speciale. Nevoile speciale se refer la dificulti:
- senzoriale - de vedere sau auditive;
- de deplasare - persoanele cu capacitate loco-motorie redus;
- de memorie i atenie;
- de nvare, de exprimare, la citit, scriere sau socotit;
- alte dificulti care pot afecta procesul de nvare.
Resursele necesare realizrii unei activiti de formare sunt: umane, materiale i
financiare, de informaie i de expertiz, de timp.
Coninuturile de nvare reprezint informaia vehiculat i cunotin ele care vor fi
nsuite, explicaiile formatorului, aciunile concrete ale participantului la formare i
deprinderile care vor formate, atitudinile profesionale ateptate, modalitile de supervizare
a activitii participantului la formare, obstacolele previzibile n calea formrii.
Situaiile de nvare reprezint modaliti structurate de organizare i desf urare a unor
activiti de nvare, inclusiv de evaluare formativ (de parcurs). Elementele de baz ale
situaie de nvare sunt metodele, tehnicile i procedeele de formare i de evaluare
formativ a rezultatelor formrii, precum i suportul de curs, echipamentele i materialele
utilizate.

Condiiile de formare reprezint totalitatea factorilor care favorizeaz sau care, dimpotriv,
pot stnjeni activitile de formare: spaiul fizic, materialele i echipamentele necesare,
atitudinile i prejudec ile persoanelor implicate, procurarea haine de lucru, a uneltelor sau
materialelor (dac este cazul), realizarea, n prealabil a unor activiti de nvare sau
parcurgerea unor materiale informative, facilitile pentru pauze i igiena personal etc.
Materiale auxiliare: exemple, exerciii, studii de caz, teme de proiect, bibliografie
Materialele vizuale pot fi plane, diagrame, diapozitive, folii, prezentri Power Point,
modele, obiecte reale etc.
Spaiul de lucru poate fi:
- O sal de curs / de clas pentru activitile teoretice i pentru exerciii.
- Un loc de munc pentru practica efectiv n organizaie sau pentru ucenicia la locul
de munc.
Ghid pentru evaluare
Ca metode de evaluare se vor folosi: ancheta cu chestionar i cu interviu, observarea pe
baz de ghid de observaie, analiza documentelor relevante.
Pentru ndrumtorii de practic / maitrii de ucenicie, vor fi folosite, cu precdere,
observarea i interviul (convorbirea) ca instrumente de evaluare.
- Documentele scrise asociate programului de formare vor fi reduse la minimum stabilit
de reglementrile legale sau de cele interne ala furnizorului de formare / ucenicie la
locul de munc.
- Nevoile individuale de formare, cerinele angajatorului, obiectivele operaionale i
coninuturile diferitelor activiti de formare vor fi formulate verbal.
- Confecionarea / utilizarea unui suport de curs, a materialelor auxiliare informative
(fie de lucru etc.) i a celor vizuale (plane, folii, prezentri Power Point etc.) este
recomandat, nefiind obligatorie.
La evaluare se va urmri deinerea:
Cunotinelor referitoare la:
- Cerinele de baz ale domeniului ocupaional / ocupaiei respectiv/e.
- Standardul ocupaional relevant pentru programul respectiv de formare i
competenele-int ale formrii.
- ntregul program de formare.
- Proiectarea i organizarea activitilor de formare.
- Regulile de securitate i sntate a muncii i PSI.
- Cunotinele, deprinderile, i atitudinile care se vor constitui drept coninuturi ale
formrii.
- Aptitudinile, capacitile i experiena anterioare necesare participantului la formare.
Capacitilor / atitudinilor / aptitudinilor:
- De analiz, interpretare obiectiv i decizie.
- De aplicare a cunotinelor n practic.
- De comunicare, utiliznd un limbaj adecvat nivelului de educaie i de experien al
participanilor la formare.
- De prezentare i redactare (facultativ pentru maistrul de ucenicie i ndrumtorul de
practic). 5

Bibliografie
5

Bledea Paul ,,edine reuite,sfaturi i situaiiEditura Didactica Publishing House 2009,pag.18-20;

1. Buzducea D.,, Aspecte contemporane n asistena social, Editura

Polirom , Iai 2005;
2. Bocancea C. Neamu G.,, Elemente de asisten social Ed. Polirom,
Iai, 1999;
3. Nedelu M., Isac C. ,, Protecie i asigurri sociale Ed.Focus, Petroani,
2002;
4. Krogsrud.K,OMelia.M,Dubois.B,, Practica Asistentei SocialeEditura
Polirom 2007;
5. Bledea Paul ,,edine reuite,sfaturi i situaiiEditura Didactica
Publishing House 2009;