Universitatea din Bucureti Facultatea de Psihologie i tiinele Educaiei

Eseu
Dac a fi directorul unui liceu...

Gheorghe Andreea Ioana an II, seria 1, grupa 4

coala, asemenea oricrei alte instituii, trebuie s aib un conductor, un lider care s ia decizii i s acioneze pe msura acestora, s apere interesele celor ce sunt sub autoritatea lui i s menin echilibrul i buna funcionare a instituiei care i s-a dat n 1

grij. n rndurile urmtoare a vrea s portretizez mai ales obligaiile pe care acesta le are de ndeplinit ct i trsturile pe care acest lider colar trebuie s le dein. Deoarece exist aceast nevoie, a unui lider n instituia colar, a fost desemnat o persoan care s poat ndeplini toate aceste funcii, avnd rolul special de director. Persoana directorului are numeroase atribuiuni. Aceast funcie, n unitile de nvmnt preuniversitar, este ocupat prin numire,dup rezultatele obinute n urma concursului organizat de inspectoratul colar. Condiia participrii se face bazat pe propunerile realizate de consiliile profesorale ale colii respective. Concursul const n analiza i evaluarea Curriculum-lui - vitae, al persoanei propuse, plus participarea la un interviu prin care acestuia i sunt evaluate cunotinele de legislaie colar i de management educaional. Numirea n aceast funcie se face de ctre inspectorul colar general, pe baza unui contract de management educaional, de obicei, ncheiat pe o perioad de patru ani. O dat numit n funcie, directorul devine imaginea colii, reprezentnd coala n orice instituie n care merge. Directorul mai poart i numele de manager colar, deoarece se consider c el este acela care administreaz att resursele materiale ct i cele umane ale unitii pe care o conduce, el organizeaz i ia decizii, avnd aceleai funcii ca oricare alt manager, el fiind direct responsabil de conducerea unitii. Daca as fi un director de liceu ,ceea ce ar face totui diferena ar fi c eu,ca manager colar,director, nu as pune accentul pe a avea, ci pe a fi,a deveni, pentru c coala este o instituie ce investete n oameni , prin urmare acest lucru trebuie s l ndeplineasc mai ales directorul.

Daca as fi un director de liceu sunt multe ntrebri care apar in mintea mea atunci cnd mi imaginez sau mi doresc sa ajung undeva anume si sa devenim ceea ce poate am visat mereu. Cei cu pers mai puternica care sunt siguri pe ei,cu forele proprii si i doresc cu ardoare sa dein controlul n majoritatea situaiilor din viata,vor adesea ,cnd se simt pregtii s ias la suprafa la vedere dup o ntreag perioad de analiz ndelungata a personalitii lor i a altor tipuri umane ,s ocupe o funcie de conducere. Aceti indivizi

se recomanda a fi puternici ,responsabili , care tiu foarte bine sa administreze altora funcii ,responsabiliti i s strneasc celorlali interesele fa de studiu ,fa de munca,recompensnd-ui cu admiraie si sfaturi utile pentru mai departe. Atunci cnd te simi pregtit pentru preluarea unei funcii att de importante trebuie sa i poi asuma rspunderea pentru orice eveniment care se poate ntmpla ntr-o instituie publica. ntr-o coal ca sa poi avea rezultatele pe care ti le imaginezi si la care poi tinde c o s ajungi trebuie s ai alturi un grup de persoane compatibile cu funciile pe care le ocup,s i poi considera pe fiecare dintre ei, omul potrivit la locul potrivit ca s poat face fa cu brio problemelor cu care se confrunt n domeniul lor i totodat micilor evenimente inoportune care apar ,astfel nct tot timpul s poat domina acea plcu armonie de care fiecare are nevoie pentru bunul curs al fiecrei aciuni. Fiind o instituie n care sunt tineri cu dorina de a-i aprofunda cunotiinele dobndite toi avnd gndiri i temperamente total diferite ,idei mai bune sau poate mai puin bune, trebuie tratai cu egalitate explicndu-le ce poi face si cum ar trebui sa acioneze ca sa obin ceea ce vor, ce transformri trebuie sa sufere pentru a ajunge la acea cariera plina de succes din a crei cauz au venit sa nvee orice este necesar pentru ca visul lor sa poat deveni realitate. Ca director, prin urmare cel ce conduce fiecare regula,aciune sau criteriu ,dup care se ghideaz oricare angajat al instituiei trebuie sa dein o multitudine de informaii i soluii att pentru fiecare persoana cat si problema acesteia . trebuie sa aib naturalee,sa fie dezinhibat si sincer pentru a putea asculta si soluiona diversele chestiuni ce le va ntmpina in anii de conducere a unei funcii in care nu prea sunt tolerate greelile pentru care ar putea fi luate apoi ca exemplu. Aceste trebuie sa adopte strategii cat mai bune pentru nvmnt ca in instituia pe care o administreaz sa fie rezultate cat mai bune ca toi cei care se afla acolo pentru a lucra sau a nva sa se poat bucura de roadele muncii ntregului colectiv. Activitile si seminariile ar trebui sa fie ore de ncntare pentru tineri aranjate astfel nct sa fie o plcere, o relaxare si nu de multe ori o povara sau un timp pierdut. Ca sa poi rezista la conducere trebuie sa ai de asemenea o mana de fier ,corectitudine si putina severitate pentru ca nu vei avea parte numai de disciplina si armonie ci trebuie cum sa tii sa te compori oricnd si sa tii sa treci peste orice impas . Nu e uor sa le poi avea pe toate, i trebuie in special dorina de a face totul

sa mearg cat mai bine si plcerea de a lucra in acest domeniu si apoi toate vor veni de la sine. n primul rnd ca sa poi face totul aproape ca la carte ,pentru nceput ar fi bine,daca eti o fire egoista ,sa nu te gndeti la absolut nimic ce reprezint vreun avantaj sau interes pentru tine si sa nu fi mult prea mndru ca sa nu mai tii apoi ce trebuie sa faci dup ce ai ajuns acolo unde ti ai dorit. Telul tu trebuie sa fie reprezentat de bunstarea copiilor si angajailor pe care ii ai in subordine ,de bucuria care ai vrea sa o vezi pe chipurile lor si mulumirea din ochii prinilor lor. Relaiile dintre director si profesori ar trebui sa fie cat mai bune ,relaii panice si de nelegere ca tot colectivul sa aduc scolii prin modul lor de munca si prin interesul fata de ceea ce practica cat mai multe laude si prestigiul acesteia sa creasc de la an la an. Studenii sa fie mndri de instituia in care nva si de pregtirea oamenilor care ii ajuta sa i fixeze cunotiinele. Ar mai fi indicata din punct de vedere al studiului pentru preluarea de cat mai multe informaii colaborarea cu alte scoli din alte tari pentru schimbul de experiena intre elevi si astfel ar fi o schimbare care ar pune capat rutinei de zi cu zi din nvmnt. Auzim deseori sintagmaschimbare accelerata a societii contemporane .Concepte ca transformare,reform ,schimbare sunt frecvente n definirea vieii sociale. coala nu este nici ea ocolit de aceast dinamic a societii. Ca subsistem al sistemului social,sistemul de nvmnt este i el in continu schimbare. Totui,n ultimii ani ,dinamica acesteia ndeamn la identificarea unor noi resurse educaionale. Acest aspect presupune pregtirea elevilor pentru schimbare,nelegerea mecanismelor luntrice ale schimbrii comportamentale i dezvoltarea de ctre cadrul didactic a unor strategii eficiente pentru a folosi schimbarea n folosul elevilor si. Printre cele mai importante funcii pe care le are directorul, sunt incluse planificarea,organizarea, controlul, decizia, ndrumarea i evaluarea activitii educative din unitatea colar pecare o conduce. Pentru a desfura o activitate organizat n coal, a explica ct mai clar obiectivele educaionale ale unitii pe care o conduc; a lua msuri concrete pentru realizarea acestor obiective; a coordona propriu-zis activitatea din unitate att cea educaional ct i administrativ; a preciza obligaiile i drepturile fiecrui membru

al personalului unitii; a alctuia fia postului pentru fiecare salariat; a numi n funcie cadre didactice competente,pentru obinerea unor rezultate de calitate; a organiza audiene i sistemul de relaii cu publicul;a rezolva conflictele existente ntre peroanele ce lucreaz n unitatea colar pe care o conduc. Pentru a menine controlul, a urmri activitatea i rezultatele obinute de elevii cadrelor didactice numite n funcie; a controla pregtirea pentru lecii a personalului de predare, efectund cteva ore sptmnal de inspecie i ndrumare, mai ales n cazul cadrelor didactice care nu au obinut la clas rezultate bune recent;a veni la ore dac ar fi nevoie pentru a suplini o profesoara,a verifica inuta i comportamentul elevilor din unitatea colara. La nivelul deciziei, care este considerat a fi cea mai important funcie deinut de managerul unei uniti de nvmnt, deoarece ea mpletete armonios toate celelalte atribuiuni ale acestuia. Nu ar putea exista o organizarea bun dac nu ar fi luate decizii potrivite, la momentul potrivit i cu siguran nu s-ar putea menine controlul atunci cnd deciziile luate sunt mai mult n favoarea haosului. Decizia este un act deliberativ de alegere a variantei optime de executare a unei aciuni ce se ntreprinde de ctre un individ sau organism colectiv( IoanNicola). Pentru coala a incerca s gasesc decizia cea mai bun, gsirea celor mai bune soluii pentru ndeplinirea obiectivelor alese. Dar, pentru ca deciziile luate s fie eficiente, este necesar o cunoatere profund a realitii, a tuturor resurselor ce stau la dispoziia colii. Cu alte cuvinte, o cunoatere profund a tuturor factorilor implicai n desfurarea activitii colare, a managementului colar deoarece analiznd superficial contextul n care o anumit decizie trebuie luat, nu va fi nici un rezultat concret sau n cel mai ru caz, luarea unei decizii greite poate duce, de exemplu la crearea unei stri de tensiune ntre personalul colii sau la urmri neplcute asupra elevilor,prinilor,personalului. Urmrind pe scurt responsabilitile unui director, ne ntrebam imediat, care sunt sau ar trebui sa fie trsturile de personalitate a acestuia pentru a putea ndeplini cu succes sarcinile avute? Ca director, as fi mai nti profesor pentru ca avnd si un statut de profesor as putea rspunde mai eficient nevoilor elevilor. Spuneam ntr-un eseu anterior ca pentru a fi un profesor ideal e nevoie de o buna cunoatere a propriilor capaciti. Pentru a fi ncreztoare in propriile puteri, e necesar, ca orice alt profesor sa tiu ce puncte tari ori

slabe am, sa fiu contient de domeniile n care trebuie sa mai lucrez sau ce sa schimb. Dar pentru aceasta, am nevoie si de acel tact pedagogic plus o foarte buna pregtire mai ales n domeniul managerial, pentru a putea face fata tuturor situaiilor cu care m voi confrunta. Pe lng toate acestea, importanta n activitatea unui director e disciplina personala Nu e de ajuns ca managerul colar sa ofere exemple teoretice cadrelor didactice din unitatea pe care o conduce, ci trebuie ca acestea sa vad n director un exemplu, de la organizarea activitii la clasa si n scoal, pn la modul n care vorbete cu femeia de serviciu. Toate acestea in de caracterul deja format al directorului, disciplina personala fiind o trstura de caracter. Consider de asemenea,important ca director, ca orice lider, sa ascult si opiniile sau sfaturile celor din jurul meu, chiar si sugestiile elevilor, pentru ca n final, o decizie buna, nu trebuie luata niciodat fr o consftuire cu oamenii de ncredere de lng mine. Dar, asta nu nseamn ca m voi lsa influenat de sfaturile ce mi se dau, cci nu mereu acestea sunt benefice pentru comunitate si n totalitate lipsite de egoism. nsa, voi ti sa aleg care opinii ori sfaturi sunt cu adevrat preioase. nsa, una dintre cele mai importante trsturi care trebuie sa fac parte din personalitatea directorului, este autoritatea lui. Dup cum tim, autoritatea unui lider poate fi expresia funciei pe care o deine sau expresia modului sau de aciune. Cea dinti este o autoritate instituional avnd un caracter coercitiv, provenit din valoarea sociala a funciei, pe cnd cea de-a doua este o autoritate ctigat, avnd un caracter stimulativ, decurgnd din valoarea persoanei nine. n activitatea director pe care as ndeplini-o as uni aceste doua tipuri de autoritate armonios, pentru a obine rezultatele dorite. Daca as folosi doar autoritatea data de funcia mea, nu as fi nimic mai mult dect un simplu administrator al unitii ceilali s-ar simi doar condui,iar acest fapt poate conduce la disfuncionaliti care se pot manifesta n diverse forme vizibile sau mascate. mi aduc aminte de unul dintre directorii mei din liceu, care a gsit ca e mai bine sa se impun prin funcia pe care o deine. Ct timp a fost el director ( ceea ce a fost foarte scurt), a ncercat sa fac curatenie n scoala, si a reuit pe deoparte ( nu s-a mai fumat n bai n acel timp);nsa s-a folosit de functia pe care a avut-o pentru asi rezolva vechi divergente cu unul dintre dirigintii din scoala, exmatriculnd o serie de elevii de la acesta din clasa ( nu ca elevii nu ar fi fost vrednici de exmatriculare dar, nu trebuia procedat asa

cum s-a procedat, si multi dintre profesori nu au dat dreptate directorului) si interzicnd-i sa continue ca diriginte la clasa respectiva,considerndu-l probabil incapabil sa mai conduca clasa. Prin urmare, exercitarea autoritatii institutionale, fara cea persuasiva poate duce uneori chiar la haos. Autoritatea adevarata se cstiga prin simpla expresie a culturii si a pregatirii sale, a trasaturilor de personalitate pe care le detine. Personal,cred ca este destul de greu sa pui in practica si sa ti cont de toate aceste aspecte cand te lovesti de un conflict,o situatie neplacuta,cand ai de luat o decizie. Transpunerea n practica a notiunilor teoretice sunt dificil de aplicat si iti trebuie o buna formare si experienta.. Gradul de reusita este determinat si de calitatile personale ale individului care detine o anumita functie de conducere. Daca n primul caz se poate vorbi de stiinta, n cel de-al doilea intervine arta conducatorului de a putea aplica stiinta n mod creator, n functie de situatie. Am nteles ca functionarea n sine a unei organizatii scolare nu nseamna neaparat ca aceasta este una de succes. Esential este modul n care este condusa, principiile si valorile care se reflecta n practica. Dificultatea principala n ceea ce priveste conducerea unei scoli este complexitatea variabilelor care intervin: elevi, profesori, programe de studiu, tehnologie educationala s.a. n plus, schimbarile legislative si de strategie din nvatamntul romnesc au ngreunat misiunea echipelor de conducere din scoli. Realitatea mi-a aratat ca un director de scoala trebuie sa fie nu numai un bun profesor, ci si un bun manager. Etapele pe care care trebuie sa le urmeze conducerea unei scoli sunt aceleasi pe care trebuie sa le urmeze conducerea oricarei institutii / ntreprinderi care urmareste realizarea unei activitati eficiente: cunoasterea domeniului condus, a problemelor cu care se confrunta scoala, prin diagnoza; construirea unui proiect de evolutie a scolii pentru rezolvarea problemelor cu care se confrunta, prin prognoza; un moment esential este cel al formularii si adoptarii deciziei referitoare la solutionarea unei probleme sau la viata ntregii scoli; organizarea activitatilor, pentru punerea n practica a deciziei; motivarea angajatilor pentru a se obtine actiunea eficienta a acestora; controlul, prin care rezultatele sunt masurate, sunt comparate cu costurile si se stabilesc masurile de corectare corespunzatoare pentru noul ciclu de activitate.

Un bun manager este preocupat de maximizarea rezultatelor ,n cazul unei scoli, gradul n care profesorii reusesc sa transmita cunostintele necesare elevilor, si diminuarea costurilor. Daca toate actiunile manageriale sunt bine realizate va avea loc o crestere dezvoltare a organizatiei scolare cu efecte benefice. Dezvoltarea nu se realizeaza oricum, ci ntr-un context extern corespunzator:social, politic, dar si ntr-un context intern psihologic n care preponderente sunt relatiile interumane si gradul de motivare. Directorul tie c, dac el nsui dovedete seriozitate i profesionalism n munca sa, coala va ctiga ncrederea prinilor, a comunitii. Seriozitatea cu care sunt tratate problemele nvmntului n coal, mbinarea armonioas a interesului cadrului didactic cu cel al elevului i cu cel al prinilor stau n permanen n atenia directorului. Ca director, echipa cu care lucrezi e esentiala . n concepia mea, directorul, ca i profesorul, este responsabilul pentru procesul educativ. Dup cum se tie, procesul educativ instituionalizat este unul extrem de complex, att sub aspectul organizrii, ct, mai ales sub acela al fundamentrii tiinifice a raporturilor instituite ntre principalii factori implicai n acest proces. n sistemul educaional de astzi ntlnim multe disfuncionaliti. Anual sunt angajate persoane care nu au aptitudini pedagogice, anumii directori de coal nu tiu s gestioneze problemele profesionale ale angajailor pe care i au n subordine i au o atitudine autoritar, neproductiv, nu au abilitile necesare liderilor autentici i nu reuesc s motiveze angajaii. Astfel, pentru noii profesori ,imi voi dedica timpul pentru orele de formare dupa modelul organizatiei,voi aplica pentru niste traininguri la care sa participe profesorii pentru a fi buni pedagogi si de a nu se face cursurile total traditional. Anumite elemente trebuie preluate din modelul traditional dar foarte multe trebuie inlocuite cu predarea moderna. La clasa profesorul sa dea dovad de acuratee i precizie n diverse activiti pe care le ntreprinde. S aiba un mare respect pentru ordine i disciplin,s nu se dea btut n faa obstacolelor ,s persevereze n atingerea obiectivelor propuse. Un profesor bun ar trebui s preuiasc planificarea i organizarea,s fie atent la detalii i s ia n considerare toate aspectele problemei nainte de a se hotar n privina unei decizii. De asemenea un punct forte la un profesor l reprezint corectitudinea n notarea fiecrui

elev,atenia la detalii,posibilitatea de a-i exprima nelmuririle ntr-un anumit timp pentru a exista o rezolvare a eventualelor probleme. Leciile s fie organizate asfel ncat toi elevii s neleag exact ceea ce au de facut,s nu lase loc de interpretare a unei probleme. Informaia prezentat s fie organizat,structurat i corect. Creativitatea pedagogic i are raiunea de a fi, n faptul c predarea presupune ntotdeauna situaii unice,elevi diferii,contexte de via diferite,experiene de via variate. De asemenea profesorii sa descopere motivatia din cariera de profesor. Un profesor demotivat este un profesor ineficient. Motivarea cadrului didactic se transpune identic in motivarea elevilor. Un profesor demotivat produce o stare de demotivare in clasa cu care lucreaza. Un profesor bun incepe prin a fi automotivat. Profesorul trebuie sa fie empatic,sa ofere feed-back,sa ofere libertate de alegere elevilor,sa ofere incredere elevilor,sa fie creative,sa ofere sansa elevilor de a lucra macar o data pe saptamana in echip. Fie c i dorete sau nu acest lucru, directorul ca i profesorul acioneaz in faa elevilor sub o ipostaz de model. De fapt ,toate persoanele cu care interacionm exercita influene permanente asupra modului nostru de a gandi,de a percepe si de a ne comporta si cum o mare parte din timp elevul i-l petrece la coal unde simbolul autoritii este cadul didactic si directorul atunci aceste persoane posed o influen potenial care de multe ori nici nu i d seama. Desigur c pe de alt parte aceasta influen nu este ntotdeauna cea intenionat de ctre profesor sau director si de multe ori elevul preia elementele marginale ,nerelevante sau negative din comportamentul lor. Imi amintesc ca in general aveam un profesor foarte dur de istorie care mai i lovea copii cand nu nvau dar ce-i drept ora urmatoare tiau lecia perfect. Abia ateptam s cresc mare sa pot sa fiu profesoar si ca model l aveam pe domnul profesor de istorie pentru ca la ora dnsului toi copiii nvau. Dincolo de aceste aspecte,funcia de model pentru elevi se bazeaz i pe un element al dovezii sociale. Oamenii tind sa respecte acele persoane pe care si ceilali le respect. Harris (2006) a iniiat urmtorul experiment:o persoan las s-i cad pe jos nite dischete. n primul caz,complicele trecea indiferent mai departe ,fr a-i veni n ajutor. Sa urmrit reacia persoanelor care treceau pe lng subiect. n cazul sprijinului oferit de ctre complice, 50% dintre trectori sreau i ei n ajutor,fa de 23% n situaia n care

complicele mergea indiferent mai departe. Evident,dac un director ctig simpatia i respectul unora dintre elevi,acest lucru este o bun baz pentru declanarea unei reacii asemntoare i la ceilali. Ca director,pedagog trebuie sa cunoti foarte bine metoda explicaiei. Ea este folosit in scopuri strict didactice ,de transmitere a unor noi cunotiine si mult mai puin sau deloc cand vorbim despre crearea unei atitudini pozitive n clas,n coala si in al doilea caz,profesorul sau directorul cand are de anunat ceva folosete mai mult un limbaj directiv. Cercetrile arat ca folosirea in acest domeniu a explicaiei ar fi foarte util. Ar crete procentajul elevilor care ar urma indicaia i s-ar implica profund n sarcina propus de cadrul didactic sau director. Acest lucru este posibil deoarece nu ne place s urmam ordine,n schimb,dac avem motivaia acestor ordine,logica lucrurilor ne face sa resimim respectivul aspect mai putin constrngtor i s aderm la motivaia respectiv ajungnd s considerm c avem un grad de libertate lrgit ,iar respectiva decizie este i a noastr deci supunerea de care dm dovad are loc prin propria ncuviinare. Mai mult dect att,explicaia unui lucru face mai uor de acceptat,ne induce sentimentul de siguran i de control al situaiei. S-a realizat un experiment surpinztor prin care s-a demonstrat c doar ideea de explicaie i nu neaprat coninutul explicaiei ca atare este suficient pentru a provoca acceptarea din partea celuilalt. Daca a fi directorul unui liceu, a dori,ca orice alt director ca profesorii,elevii smi urmeze indicaiile. Aadar, pentru a spori succesul ca acest lucru s se ntample, nu o sa spun, sau sa fac niciodat nimic fr a-mi argumenta decizia in faa elevilor si profesorilor. Dac a fi directorul unei coli sau a unui liceu a proceda astfel: a afla ce-i doresc salariaii printr-un chestionar, discuii; a testa anual profesorii prin diferite,teste,chestionare; a adopta cu personalul colii un comportament asemntor cu cel pe care a dori s l adopte eful meu cu mine; a asigura bune condiii de munc: cldur, ap, iluminat, msuri de securitate a personalului etc.; a crea o atmosfer de lucru plcut i dezvolt spiritul de echip;a sprijini dezvoltarea profesional a salariailor, mai ales a celor debutani n sistem; a felicita angajaii i le-a mulumi pentru toate lucrurile bine fcute; a fi loial fa de unitatea de nvmnt i responsabil n deciziile mele; a ndruma i controla activitatea ntregului personal al

10

unitii de nvmnt ; a elabora planul de colarizare n concordan cu cerinele elevilor, prinilor i obiectivele de dezvoltare ale comunitii locale; a coordona activiti de pregtire suplimentar a elevilor participani la examenele naionale, olimpiade, concursuri, a celor cu dificulti de nvare; a verifica modul de inere la zi a contabilittii; a monitoriza prezena la programul de lucru i a consemna absenele personalului; a dezvolta i promova o imagine favorabil asupra colii, manifestnd receptivitate fa de problemele comunitii, capacitate de organizare, creativitate , responsabilitate, profesionalism;as dori crearea unei mai bune securiti n coal i cred ca acest lucru s-ar putea oferi prin prezena permanent a unui gardian, prin ua nchis a curii colii astfel nct pe parcursul zilei s nu poat intra alte persoane din afara colii. a dori un magazin n coal cu produse ct mai sntoase,fr chipsuri sau sucuri acidulate;a Organiza spectacole educative cat mai dese pentru ca elevul s aib posibilitatea de a-i arta talentul; a organiza proiecte pentru schimbul de experienta care e foarte important in dezvoltarea elevului cu alte licee din ar i din strintate; chemarea unor specialisti de 2 ori pe an pentru a vorbi elevilor de diferite cariere pe care sa le imbratiseze si a organiza un program de teme after school pentru cei care au nevoie de pregtire,nelegere suplimentar. n concluzie ca sa poi avea succes ntr-o misiune att de important trebuie s ndeplineti o mulime de criterii i tot timpul s fi pregtit pentru a nva lucruri noi ,s fi deschis la noi oportuniti att pentru tine ct i pentru cei din jurul tu crora vrei s le deschizi o u spre speran, spre mulumire spre sine i a avea o via mai bun.

11