UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

Management educațional

Management organizațional

Managerul școlar

Coordonator ştiinţific:

Lect. Univ. Dr. Ștefănescu Cornelia

Masterand:

Melnic (Dogaru) Oana

An: I
 Managerul școlar este acea persoană care exercită activități manageriale la nivelul unei
instituții de învățământ (grădinițe, școli primare, gimnaziale, profesionale sau speciale, licee,
școli postliceale neuniversitare).

Se pot deosebi doua tipuri de manageri în cadrul organizației școlare: managerul

instituției si managerul clasei. Capacitatea de a conduce este dată de triunghiul format din
competențe , autoritate si responsabilitatea manageriala. Diferența de statut și rol între un
profesor și director este una extrem de importantă deoarece saltul de la o funcție la alta
presupune o pregatire diferită. În general s-a constatat că cei mai buni profesori devin cei mai
buni directori, dar pentru a fi un bun director e nevoie de ceva mai mult decât o bună
activitate la clasă. A conduce o clasă de elevi poate fi o performanță dar nu una suficient de
mare pentru a conduce o instituție. E nevoie de o calificare specială dobândită si prin
participarea la cursuri speciale de management.

După opinia lui H. Mintzberg atribuțiile ce le revin managerilor școlari ar interpreta

următoarele roluri (Nicolescu ,1992,p. 130-133):

a)în domeniul interpersonal:

- de reprezenta

- leader

- ”contactor” de persoane

b) în domeniul informațional:
- de monitor
- diseminator
- purtător de cuvânt
c) în domeniul deccizional:
- de întreprinzător
- mânuitor de disfuncționalități
- alocator de resurse
- negociator
În funcție de nivelul ierarhic la care se manifestă atribuțiile managerilor, de profilul și
mărimea organizației, rolurile de mai sus au o importanță mai mare sau mai redusă. Peste
media ca importanță sunt menționate rolurile de întreprinzător și cel de monitor.
 Directorul școlii este în primul rând un reprezentan al statului în instituția școlară (de
stat sau privată), situație în care el este mandatat să aplice legile statului, ordinele și
dispozițiile organelor școlare superioare, prevederile regulamentelor școlare etc. În cadrul
instituției pe care o conduce. El este în același timp reprezentant al comunității educative din
instituația de învățământ pe care o conduce în relațiile cu mediul exterior.

Eforturile de îmbunătățire a școlii se bazează foarte mult pe un management de

calitate. Managerii unităților de învățământ sunt însărcinați cu stabilirea unei viziuni clare
pentru îmbunătățirea școlii și inițierea schimbării pentru a stimula inovația, pentru a asigura
învățarea elevilor și pentru a crește gradul de promovabilitate. Managerul unității de
învățământ are un rol hotărâtor în ceea ce privește dimensiunea performanțelor obținute de
unitatea școlară. Modalitatea în care managerii își exercită atribuțiile ce le revin în
planificarea, organizarea, antrenarea și coordonarea activității din unitatea școlară se reflectă
în modul în care managerul gândește și acționează.

Un manager trebuie să fie flexibil, astfel încât să se poată adapta la schimbările

permanente, iar stilul managerial trebuie să-i permită o conducere autoritară, dar
comunicativă, bazată pe ample cunoştinţe manageriale şi administrative. Un director trebuie
să deţină cunoştinţe teoretice, experienţă practică, informaţii suficiente, cunoştinţe minime de
pedagogie, psihologie, sociologie, economie, drept, administraţie, completate cu solide
cunoştinţe manageriale în cazul nostru al şcolilor. Dar numai cunoștințele de specialitate nu
sunt suficiente atunci când probleme care apar sunt variate , iar schimbările sunt din ce în ce
mai frecvente. Aici trebuie să dea dovadă de un talent managerial care presupune o
flexibilitate deosebită completată cu experienţă şi „simţ” managerial sau organizatorico-
administrativ.

Un bun director trebuie să aibă o pregătire complexă, să fie în acelaşi timp şi

specialist, să aibă talent organizatoric, un larg orizont cultural, capacitate de a mobiliza și
motiva colectivul la îndeplinirea sarcinilor. Toate acestea trebuie „simţite”, cunoscute de
manager şi aplicate la momentul oportun.

Sarcina unui director de școală este aceea de a face o schimbare în viața elevilor. Să
conduci și să predai este o provocare  care necesită un nivel ridicat de înțelegere și răbdare. Ei
trebuie să aibă următoarele calități vitale de lider:
1. Viziunea. Este ușor să respingem conceptul „viziune” ca fiind un concept vag, dar cei mai
buni lideri de școală sunt vizionari în sensul clar al scopului moral. Liderii de succes au 
abilitatea de a formula și de a modela viitorul, mai degrabă decât să fie modelați de
evenimente.

2. Curajul. Managerii de școală de succes trebuie să dea dovadă de  determinare, de voința și
răbdarea de a vedea lucrurile așa cum sunt. Ei sunt dispuși să își asume riscuri și sunt fermi în
a face față slabei performanțe sau unui comportament defectuos. E un curaj mental de la care
nu se pot abate. Trebuie să fie  dispuși să încerce lucruri noi și să aibă o stare de spirit pentru a
încerca în continuare până la ameliorare ca rezultat final. Ca factorii de decizie cei mai
eficienți, ei își asuma riscuri, dar asta nu fără să știe rezultatul final.

3. Autoritatea. Dreptul de a lua decizii și de a cere subordonaților aducerea lor la îndeplinire.

4. Răspunderea. Ceea ce managerul datorează organizației și recunoașterea dreptului

superiorului ierarhic de a controla și de a solicita/ primi rapoarte privind activitatea depusă.

5. Pasiunea. Managerii de școlii, ca și cadrele didactice, sunt acolo pentru copii și nu trebuie
să uite asta niciodată. Managerii de  școală de succes sunt pasionați de predare și de învățare
și arată un mare angajament față de copii . Ei trebuie să fie în permanență interesați de munca
elevilor lor și cea a personalului lor. Managerul eficient nu renunță la copii sau la  personalul
lor. El este simbol de conducere și de  instruire și va arăta cadrelor didactice cum să devină
mai eficiente, bazându-se  pe date evaluative.

6. Responsabilitatea. Sentimentul intern al datoriei față de organizație care induce

autoimpunerea îndeplinirii sarcinilor primite sau asumate.

7. Inteligența emoțională. Managerii de școală construiesc echipe. Ei înțeleg importanța

relațiilor, împuternicesc personalul și elevii și arată empatie. Este foarte important ca relațiile
dintr-o școală să fie corecte, de încredere și totul va decurge natural. Toți vor fi motivați să
urmeze un astfel de manager. Factorul uman este extrem de important. Directorii trebuie să
stabilească o cultură școlară pozitivă prin tratarea oamenilor așa cum și-ar  dori ei să fie
tratați. Cum ne zâmbește, spune salut și se angajează în conversații,  toți sunt factori
importanți în stabilirea unui ton pozitiv.
8. Puterea de judecată. Cei mai buni manageri de școală dau dovada unei judecăți corecte și
sunt lideri înțelepți. Însă acest lucru nu înseamnă a acționa singur. Este vorba despre
implicarea întregii comunități școlare.

9. Putere. Munca de manager de școală este full-time și uneori este istovitoare. Managerii de

succes sunt  optimiști și rezistenți , rămân calmi într -o situație de criză și sunt energici și
pozitivi în orice moment. De pe altă parte, puterea înseamnă și posibilitatea concretă a
managerului de a influența și de a controla comportamentul subordonaților.

10. Puterea de convingere. Cei mai buni manageri de școală sunt comunicatori foarte
încrezători și povestitori remarcabili gata oricând să-ți spună povestea școlii lui. Ei sunt de
asemenea mari motivatori. Să facă oamenii să îndeplinească anumite sarcini și să facă și în
plus,  asta înseamnă management de succes.

11. Curiozitatea. Liderii de școală de succes sunt orientați spre exterior și curioși. Acest lucru
înseamnă să arunce un ochi și în afara școlii și să vadă ce se mai întâmplă în alte părți, de
unde să ia părțile bune.

Tot mai exigent și mai complex, rolul liderilor școlari necesită o gamă largă de
competențe și atribute printre directori pentru a le permite să conducă școala în mod eficient și
să îmbunătățească rezultatelor educaționale ale copiilor. Directorii de școală eficienți  au ca
valori cheie centrarea pe oameni , cu accent moral și un accent pe egalitate și respect. Ele
combină atributele cheie ale inteligenței emoționale, rezistenței și convingerea cu pasiune  și
nu au nici o problemă în a-și asuma  riscuri cu obiectivul constant de îmbunătățire a școlii.

Cel mai important lucru pentru un director este ca actul sau managerial sa fie
încununat de succes. Pentru ca acest lucru sa se realizeze este necesara îndeplinirea unor
motivatii, cum ar fi: propunerea unor obiective rationale; abordarea problemelor în ansamblul
lor; identificarea resurselor si a variantelor de solutionare a unor probleme; luarea rationala a
deciziilor, alegerea variantelor organizatorice directe si economicoase; recunoasterea
propriilor limite si greseli precum si identificarea solutionarii acestora. Desigur e necesara si o
permanenta comunicare cu toti partenerii educationali precum si e un stil managerial adecvat.

Fiecare manager scolar are propria sa personalitate, se manifesta într-un anume stil si e
capabil de un anumit nivel de eficienta. Stilul de conducere trebuie sa fie în acord cu
personalitatea managerului, sa fie diferentiata în functie de situatia pe care o rezolva, precum
si de posibilitatile subalternilor. Un manager poate fi mai autoritar, altul poate fi mai
participativ. Performantele pe care le pot realiza managerii tin de nivelul lor de pregatire
manageriala, de capacitatile lor de efort si de disponibilitatea întregii lor personalitati fata de
problemele concrete din comunitatea care asteapta de la el decizii corecte, sprijin în caz de
nevoie, succes în activitate.

Consider că atât competența profesională cât și integritatea morală sunt definitorii

pentru un manager de succes în general,și pentru un manager școlar în particular. În profilul
personaltății managerului școlar ar trebui să se regăsească acele calități care înlesnec relațiile
interumane și comunicarea. Înteligența emoțională joacă un rol important, aceasta ghidând
conportamentul adaptat la situațiile și temperamentul membrilor organizației, conflictele fiind
detensionate cu diplomație iar climatul organizational va fi unul agreabil.

Bibliografie:

1. Cristea. S. (1996). Managementul organizației școlare. București: EDP

2. Joița. E. (2000). Managementul educațional-Profesorul-manager: roluri și
metodologie. București: Polirom
3. Moraru. I. (1995). Introducere în psihologia managerială. București: EDP
4. Ortan. F. (2004). Management educațional. Oradea: Editura Universității
5. Petrescu. I. (1991). Management. București:Holder Reporter