BARIERE IN CALEA COMUNICARII

Comunicarea didactică este un ansamblu de activităţi, o formă de relaționare între educat și

educator, în cadrul căruia comunicarea prin limbaj este doar una dintre componente, este
drept, dar cea mai importantă, prin complexitatea ei. Scopul final al acestei comunicări este
modelarea în sens pozitiv a personalităţii elevului, transformarea lui într-o persoană care a
dobândit competențe care o fac să se integreze pe pia ța muncii și în societate. Uneori
activitatea şcolară nu se poate desfăşura la parametrii optimi din cauza unor surse de
distorsiune, numite şi bariere sau blocaje în comunicare. Studiul de caz realizat a scos în
evidență soluții de ameliorare a barierelor de comunicare. De noi, profesorii țin metodele
prin care ne putem face mai bine înţeleşi de către elevi şi pe de altă parte, îi putem ajuta să
se deschidă mai mult faţă de noi. 
Introducere
Comunicarea didactică este un ansamblu de activităţi, o formă de relaționare între
educat și educator, în cadrul căruia comunicarea prin limbaj este doar una dintre componente.
Comunicarea are un caracter deosebit de complex prin multitudinea de factori care o
infuențează, dar și prin multitudinea de acțiuni pe care le incumbă.
Scopul final al acestei comunicări este modelarea în sens pozitiv a personalităţii
elevului, transformarea lui într-o persoană care a dobândit competențe care o fac să se
integreze pe piața muncii și în societate.
Mesajul didactic trebuie făcut în așa fel încât elevii să transforme situața de învățare
în experiență de învățare.
Comunicarea didactică presupune, aşadar, interacţiune, căci altfel avem de-a face cu
discursuri paralele. Pe lângă canalul verbal, lingvistic, se recurge și la comunicarea
nonverbală și la cea paraverbală. La fel de importantă în comunicare este și spațiul didactic în
care se desfășoară ora. Dirijată de profesor ca manager al clasei de elevi, comunicarea este
instrumentată, rareori spontană, lăsată la voia întâmplării, căci doar așa este spre beneficiul
tutoror.
Comunicarea didactică se caracterizează prin următoarele trăsături:
 Este structurată pe anumite principii,
 Urmăreşte atingerea anumitor obiective educaționale;
 Elevul va căpăta abilități și competențe;
 Se foloseşte de strategii de lucru specifice,
 Se finalizează cu un anumit demers evaluativ.

Bariere în comunicarea didactică

Uneori activitatea şcolară nu se poate desfăşura la parametrii optimi din cauza unor
surse de distorsiune, numite şi bariere sau blocaje în comunicare. Unii elevi nu manifestă
interes față de școală și astfel închid canalul de comunicație.
 Cauzele pentru care elevii se implică prea puțin sau deloc în dialogul școlar sunt
uneori obiective, întemeiate, iar alteori subiective, nejustificate. Chiar și atunci când este
vorba despre cauze subiective, simpla constatare a acestui fapt nu este capabilă sa rezolve
problemele.
Într-o intervenție educativă de succes, după indentificarea cauzelor se recurge la
elaborarea unor strategii acționale de contracarare a manifestărilor nefavorabile și de
promovare a celor favorabile.
În urma unui studiu de caz realizat pe un eșantion reprezentativ de un număr de 168
de elevi, din clasele terminale ale gimnaziului și din primii doi ani de liceu, li s-a cerut să
specifice motivele personale pentru care nu participă efectiv la desfălurarea lecțiilor. După
prelucrarea răspunsurilor, au fost inventariate urmatoarele categorii de cauze:
 Natura temperamentală (în mare măsură genetică): itrovertit, nesociabil,
necomunicativ, timid, pasiv, etc.;
 Gradul de solicitare în realizarea sarcinilor școlare;
 Atractivitatea pe care o inspiră profesorul;
 Atractivitatea pe care o inspiră disciplina de învățământ;
 Capacitatea stimulativa aprofesorului;
 Capacitatea stimulativă a clasei de elevi;
 Gradul de satisfacție personală pe care îl procură interacțiunea;
 Gradul de satisfacție inter-personală pe care îl procură interacțiunea;
 Măsura în care interacțiunea poate satisface așteptările, speranțele, aspirațiile
elevului;
 Climatul psiho-afectiv pe care îl degajă instituția în mod explicit și implicit.
Același studiu a relevant faptul ca profesorii recurg exclusiv la metode frontale de
predare și că ofera extrem de rare oportunități elevilor de a interacționa unii cu ceilalți. De
altfel, multe dintre cauze privesc chiar personalitatea și incapacitatea profesorilor de a
provoca interacțiunile dintre elevi. Elevii invocă - în mod deosebit- nu atât cauze de ordin
logic, rațional, cât mai ales, cauze de ordin sensibil, emoțional.
Printr-o consultare a celuilalt partener al relației- profesorul, a rezultat că, într-adevăr,
ei recurg arareori la lucrul în grup, pe echipe, argumentând că programele școlare sunt
excesiv de încărcate și nu le lasă timp pentru diversificarea metodologiei de lucru.
Soluții de ameliorare a barierelor de comunicarea didactică
Din punctul meu de vedere, al partenerului educațional în procesul instructiv-
educativ, am încercat să realizez și clasificare a barierelor în calea comunicării eficiente la
clasă, să găsesc soluții, căi de ameliorare a comunicării la nivelul tuturor factorilor care
concură la educarea tinerilor, care să prevină reacţiile defensive de comunicare şi să faciliteze
dorinţa de a stabili relaţii de comunicare, de exprimare şi autoexprimare.
Clasificarea surselor de distorsiune în comunicarea didactică:
A. Surse care vin din mediul ambiental,
B. Surse ce ţin de organizarea procesului instructiv-educativ,
C. Surse care țin de profesor.
 D. Surse care țin de familia elevilor
A. Din punct de vedere al surselor care vin din mediul ambiental (factori externi)
Barieră în comunicare Consecință Soluție
Lipsa unui mobilier ergonomic în Elevii sunt nevoiţi să-şi schimbe Mobilier ergonomic
sala de clasă foarte des poziţia și devin neatenți.
Dacă băncile sunt strâmte, elevii se
împing disputându-și ”teritoriul”.
Lipsa unei săli de sport adecvate în Elevii din clase aud zgomotul Izolarea fonică a sălii de sport
școală. jocurilor sportive și nu pot fi atenți improvizate.
la oră
Școala este amplasată în imediata Zgomotul întrerupe fluxul Izolarea fonică prin plantarea de
apropiere a unei străzi aglomerate comunicării, elevii nu aud copaci în dreptul străzii, ceea ce ar
explicațiile profesorului și devin atenua zgomotul.
agitați
B. Din punct de vedere al surselor ce ţin de organizarea procesului instructiv-educativ
Barieră în comunicare Consecință Soluție
Profesorul nu își adaptează nivelul Elevii nu înțeleg ceea ce spune Adaptarea nivelului vocii la
vocii la mărimea sălii de clasă profesorul sau sunt deranjați de mărimea sălii de clasă și/sau la
și/sau la numărul de elevi din clasă vocea ce pare răstită. numărul de elevi din clasă.
Profesorul radică tonul vocii pentru Elevii din clasă sunt stresați, elevii Păstrarea calmului și soluționarea
a soluționa conflictele ce apar în din clasele alăturate, la fel. conflictelor se face prin tactici de
timpul orei negociere și pedagogice.
Profesorul nu folosește metode Elevii devin plictisiți și indiferenți. Diversificarea surselor de
active în procesul de predare - informare pe care le poate folosi
învățare. elevul.
Profesorul organizează autocrat Elevii nu învață decât de frică și Democratizarea relației profesor-
actul instructiveducativ. fără plăcere, încep să urască elev, reconsiderarea rolurilor
materia predată de profesorul actorilor implicați în actul
autocrat. educațional: elevii sunt parteneri în
educație

C. Din punct de vedere al surselor care țin de profesor

Barieră în comunicare Consecință Soluție
Ascultarea elevului este pasivă, Elevii un mai sunt dispuși să Încurajarea elevului prin
fără implicare. comunice cu profesorul și ignoră comunicare nonverbală: privire,
orice mesaj vine din partea lui. ținută corporală; ajutarea elevului
cu întrebări de clarificare cu ar fi:
„Poţi să-mi spui mai multe despre
asta?”, „Unde?”, „Cum s-a
întâmplat?”
Mesaje negative centrate spre Are ca efect apariţia reacţiilor Utilizarea de mesaje centrate pe
elevi: ”Vorbiţi tot timpul”; „Ai să pasive sau agresive propria persoană: ”Nu pot să
te linişteşti sau te dau afară și îți predau lecţia dacă faceţi zgomot.”
pun absent!” „Mă deranjează când vă plimbaţi
prin clasă în timpul orei.”
Folosirea amenințărilor sau Nu numai elevul amenințat devine Catalogând elevul ca „rău” se poate
avertizărilor: ”Dacă mai vorbeşti o stresat, ci și ceilalți elevi. întâmpla ca el să devină rău.
dată neîntrebat, te ascult şi îţi dau Încurajat, elevul poate învăţa să-şi
3!” îmbunătăţească comportamentul.
Profesorul recurge la ordine, Are ca efect apariţia reacţiilor Încercarea de a rezolva problema
comenzi de genul: „Taci odată!”. pasive sau agresive şi conduce la comunicării prin impunerea unor
Moralizarea, predica: ”Ar trebui să scăderea stimei de sine a elevului. argumente logice, folosind
ştii că nu ai voie să faci asta!” formulări de genul: ”Uite cum stau
Oferirea de soluţii de genul: ”Eu în lucrurile...” ”Exprimarea unui
locul tău m-aş apuca de lucru, că reproş prin specificare următoarelor
altfel...” componente: descrierea
Interpretarea, analiza, comportamentului nedorit al
diagnosticare: ”Faci asta numai ca elevului + efectul concret + emoţia
să atragi atenţia!”;„Ai probleme pe care o simţiţi: „Dacă mă
psihice!” întrerupeţi atunci când explic ceva,
s-ar putea să uit lucruri importante,
voi nu veţi înţelege corect.”
Evaluarea negativă a elevilor, Elevii se simt marginalizați, ceilalți Încurajarea tuturor elevilor, mai
etichetarea ridiculizar, blama, copii râd de ei, îi poreclesc, ceea ce ales a celor interiorizați. Centrarea
acuza, de a nu fi de acord cu înrăutățește procesul comunicării, activității de predare nu pe profesor
părerile lor: ”Tu eşti întotdeauna ba în unele cazuri îl blochează. ci pe cel ce învață.
cel care face gălăgie”, „Eşti prost
crescut!”, ”Vă comportaţi ca
sălbaticii!”
Sub şi supra - aprecierea Acest dezacord între ”cerere” şi Evaluarea reală a posibilităților
capacităţilor reale ale elevului. ”ofertă” îl poate determina pe elev elevilor și neetichetarea acestora.
să devină tot mai pasiv şi indiferent
în timpul orelor, să acţioneze fie
prin protest, fie prin respingere a
comunicării, trecînd treptat în
rîndul elevilor rămaşi în urmă la
învăţătură
Profesorul nu folosește metode Elevii nu știu să lucreze în echipă Să creeze condiții la clasă astfel
moderne de predare învățare, de încât elevii să-și poată asuma cât
exemplu pe grupe sau să implice mai multe roluri care să le permită
elevii in proiecte. atât exersarea unor comportamente
 de tip comunicativ cu valoare
școlară, cât și posibilitatea de a
interacționa mai mult între ei.
Secvențele directe să alterneze cu
cele semi-directive și cu cele
nondirective. Profesorul își va
asuma treptat rolul de animator,
apoi pe cel de meditator și,
finalmente, pe cel de evaluator
D. Din punct de vedere a surselor care țin de familia elevilor
Barieră în comunicare Consecință Soluție
Absenţa unui regim relaţional şi Elevul manifestă indiferență Proiectele de tip ”Școala
stabil de viaţă şi activitate a față de orice stimul extern în părinților” sunt foarte necesare
copilului în familie Părinții sunt afară de calculator sau în aceste cazuri. Fără sprijinul
ocupați și nu mai comunică cu televizor. familiei efortul profesorilor un
copilul. este finalizat cu succese în
Lipsa de preocupare a familiei Elevul formează procesal de comunicare
nu-şi și
pentru cultivarea interesului pentru deprinderi de muncă ordonată recuparere a elevilor.
activitatea intelectuală, pentru sistematică. Apar goluri care îl
munca şcolară. împiedică să înţeleagă
cunoştinţele ce urmează și
insuccesul şcolar, ce generează
atitudinea negativă a copilului
faţă de aceasta și lipsa
comunicării.
Lipsa deprinderii de a împărți Elevul nu știe să lucreze în
sarcinile cu membrii familiei. echipă. Refuză să împartă
Satisfacerea de către părinți a sarcinile cu alți elevi, așteaptă
tuturor dorinţelor, scutirea de orice ca cei din jur să îl ajute și un știe
obligaţie de muncă în cadrul să rezolve singur o sarcină.
familiei.
Concluzii
Efectul acţiunii educative depinde în mare măsură de calitatea agenţilor, educator şi
educat, cât şi de relaţia dintre ei.
Sursele barierelor în calea comunicării la școală ţin în mare parte de relaţia profesor-
elev (control aversiv, subiectivism în apreciere, necunoaşterea personalităţii elevului sau a
mediului său social, cultivarea la elevi a unor motivaţii negative, autoritarism, indiferenţă la
succes, disciplină asigurată numai prin interdicţii şi solicitări, tranzacţii compromiţătoare,
reacţii exclusiv punitive la eşec, încurajarea vedetismului, etc.).
În marea majoritate a cazurilor de blocaj în comunicare, soluția stă în mâinile
profesorului. Ascultarea este o verigă principală a actului de comunicare. Unele probleme pe
care le are elevul se pot rezolva la acest nivel, al ascultării, deoarece fiind ascultat, copilul are
ocazia să-şi exprime dificultatea, s-o conştientizeze mai bine, s-o analizeze şi, în felul acesta,
uneori, ajunge singur la o soluţie.
De noi, profesorii țin metodele prin care ne putem face mai bine înţeleşi de către elevi
şi pe de altă parte, îi putem ajuta să se deschidă mai mult faţă de noi.