Bariere/blocaje in comunicare

Bariere/blocaje in comunicare
In procesul de comunicare dintr-o institutie/organizatie principalele tipuri de
bariere care pot afecta calitatea comunicarii sunt :
• bariere de perceptie ;
• bariere de exprimare ;
• bariere contextuale.
Barierele de perceptie apar ca o consecinta a limitelor perceptiei umane,
caracterizata prin selectivitate (filtrarea anumitor semnale/stimuli), organizare si
stocare specifica a informatiilor (modelarea informatiei primite) si interpretare
(atribuirea unui anumit inteles informatiei selectate prin raportare la experienta
anterioara a persoanei). Aceste elemente determina aparitia unor tendinte comune
de denaturare/distorsionare a semnificatiei mesajelor, intâlnite in forme ca :
• selectivitatea - tendinta de concentrare a atentiei doar asupra acelor elemente care
confirma sau par sa fie in concordantă cu valorile, credintele si modul de gandire al
persoanei ;
• erorile de atribuire - perceperea diferita a evenimentelor/mesajelor prin activarea
unor grile/constructe cognitive personale de evaluare și intelegere a acestora;
• efectul halo - tendinta de formare a unei impresii generale asupra unei persoane
pe baza uneia sau mai multor trasaturi (fizice, psihice, de caracter etc.) ale
persoanei respective;
• stereotipia - tendinta de a atribui caracteristici unei persoane pe baza evaluarii
grupului din care face parte;
• evaluarea anticipata - evaluarea prematura a continutului unui mesaj ;
• pierderea concentrarii - apare ca o consecinta a diferentelor dintre viteza de
transmitere a mesajului de catre un emitator și viteza de receptare a mesajului de
catre receptor;
• proiectarea - tendinta de a presupune ca ceilalti impartașesc aceleași ganduri și
sentimente cu ale noastre, fapt care poate incuraja o comunicare unilaterala;
• apararea - tendinta de a ignora sau deforma informatiile care nu ne convin sau
care nu corespund cu convingerile noastre personale ;
• autoaprecierea - tendinta de a ne atribui meritul pentru succesul in activitate și
de a atribui responsabilitatea pentru eșecuri celor din jur.
Barierele de exprimare pot fi determinate de:
• probleme semantice - sunt dificultăti de comunicare rezultate din modul de
alegere a cuvintelor; nu este obligatoriu ca acestea sa fie interpretate identic de
toata lumea. Pentru o comunicare cat mai eficienta, este necesar ca repertoriul
receptorului sa fie cat mai apropiat de repertoriul emitatorului. Un exemplu tipic in
acest sens il reprezintă folosirea jargonului profesional, adica a limbajului specific
unei anumite profesii, dar nefamiliar sau strain celor din afara acesteia ;
• complexitatea mesajului - mesajele complexe sunt greu de decodificat și de
aceea este indicata descompunerea acestora in mai multe mesaje mai simple, care
faciliteaza perceperea intelesului lor real;
• aglomerarea mesajelor - un numar prea mare de mesaje transmise sau
receptionate in același timp poate duce la confuzie și la diminuarea intelesului lor.
Barierele contextuale depind in cea mai mare masura de :
• factori externi - zgomot, interferenta mesajelor, distanta prea mare sau prezenta
unor obstacole intre interlocutori etc. ;
• statutul interlocutorilor (spre exemplu, diferenta mare de ranguri in ierarhie sau
diferenta intre nivelurile de pregatire).

Bibliografie:
Alois Ghergut, MANAGEMENT GENERAL SI STRATEGIC IN EDUCATIE
Ghid practice,POLIROM 2007