Focus grupul 2

Întrebările
Transcrierea
Cazuri speciale de FG
 Ghid tematic vs. demers interogativ
(similare instrumentelor pt. interviul individual)

Ghidul tematic Demersul interogativ

(similar listei de teme)
(~Ghidul de interviu semistructurat )
• Listă cu teme, • Întrebări complete
cuvinte, expresii • Ajută analiza
• Moderatorii - • Creşte coerenţa
profesionişti
 Întrebările
FG de 2 ore ~12 întrebări (Krueger şi Casey, 2005).
• numărul ? variază după timpul alocat si numărul
participanţilor.
• întrebările bune:
- sună natural în conversaţie,
- sunt formulate în limbajul folosit de participanţi,
- sunt uşor de pronunţat,
- sunt clare, scurte, deschise, unidimensionale,
- conţin indicaţii clare,
- sunt organizate (Krueger & Casey, 2005).
(~ similar interviul individual semistructurat)
Tipuri de intrebari dupa ordine/ loc

Întrebările de deschidere
Întrebările cheie
Întrebările de încheiere:
• întrebarea evidenţiatoare,
• întrebarea de sumar,
• întrebarea finală.
 Intrebarea de deschidere

• Spuneţi-mi cine sunteţi, unde practicaţi … (ex.

medicina) si ce faceţi când nu lucraţi –răspuns in
30 sec.
• Toţi membrii grupului vor răspunde la întrebările
de deschidere!
• Nu întrebăm:
- sunteţi medic primar sau specialist?
- Sunteţi in supervizare sau principal autonom?
(introducem relaţii de putere)
 Ordinea întrebărilor

Urmăreşte axa general-particular

1. întrebările de deschidere
- nu solicită informaţii detaliate - de multe ori nu
sunt analizate
- participanţii - să se simtă confortabil,
- să permită tuturor membrilor să răspundă
fără efort şi în timp foarte scurt.
2. întrebările cheie (li se acordă cel mai mult
timp)
3. întrebările de încheiere
 Tipuri de întrebările de încheiere

• întrebarea evidenţiatoare – identificarea celor

mai importante aspecte pentru fiecare participant
• întrebarea de sumar - scurtă prezentare a celor
spuse de-a lungul discuţiei+completări sau
clarificări
• întrebarea finală - aspecte importante care nu au
fost atinse
Ex. „Credeţi că am omis ceva, este ceva ce aţi
dorit să spuneţi şi nu aţi avut prilejul încă?”
(Krueger şi Casey).
 Îmbunătăţirea calităţii întrebărilor

• vezi interviul individual semistructurat

• Suplimentar: pauza +insistenţa
• Pauza (câteva sec.), după comentariul unui
participant – provoacă alte intervenţii diferite sau
similare celui expus.
• Insistenţa - solicitarea de informaţii
suplimentare (Puteţi explica pe larg?, Un exemplu, vă rog etc.)

Cumpătare la pauze si insistente!

 Alte activităţi pt. participanţii
(specific pt.FG)

• Să facă liste…
• Să evalueze pe fişe unele elemente importante (ex. aspecte ale
climatului organizational/scolar, ale relaţiilor cu terapeutul)
• Să deseneze, taie, aranjeze, să dezbată pt. a imbogăţi informaţiile,
a destinde prin variaţie.

Evaluările, desenele, schiţele realizate se discută in FG.

Evaluările, desenele, schiţele sunt postate pe panouri de asistentul

moderatorului.
• Participantii pot sa raspunda la chestionare anterior FG
(răspunsurile se compară cu cele din timpul FG, pentru a identifica
schimbări, conformare)
 Cazuri speciale de FG

• Organizaţii
• Copii si tineri

10
 Adaptarea FG – organizaţii 1

• Zonă sensibilă: participanţii se cunosc, cenzură (funcţie

de valorile companiei)
• FG poate fi imposibil: lipsa încrederii in colegi, lipsa
interesului pt. alte păreri, sentiment de ameninţare
• Atenţie la distribuţia participanţilor - evitarea diferenţelor
de putere
• Moderator adecvat – exclus seful!
• Moderatori interni (cunosc cultura, dar pot fi părtinitori)
sau externi (neutri, dar nu cunosc cultura)?
• Cultura org.: se încurajează divergenţa, toleranţa faţă
de cei divergenţi/ critici?
• Se vor descrie clar si precis beneficiile FG.

11
 Adaptarea FG – organizaţii 2

• Confidenţialitatea:
- cei care solicită studiul nu vor avea acces la numele
participanţilor
- confidenţialitatea - obligatorie pt. moderator si toţi
participanţii!!!
- in legătură cu unele aspecte, moderatorul poate solicita
discuţii particulare.
• La final, cereţi participanţilor sfaturi despre cum să fie
tratate datele (specific pt. acest mediu), păreri despre
discuţie, cum s-ar îmbunătăţi abordarea problemei.
• Mulţi participanţi sunt f. critici cu organizaţia sau
sponsorul studiului, sunt cinici, sceptici. Sunt posibile
reacţii negative la ideile exprimate.

12
 FG pentru copii si tineri

• Diferite de FG pt. adulţi

- Copiii+tineri numeroşi in şcold/ univ., dar nu deţin
puterea
- Experienţe negative privind exprimarea unor idei
critice
- Presiunea colegilor este puternică
- Copiii au puţine experienţe, “nu ştiu” este
răspunsul corect de multe ori
- Nu cunosc regulile de interacţiune: ridică mana,
se tem să vorbească, nu sunt politicoşi cu colegii.

13
 FG pentru copii si tineri (2)

• Comportamente frecvente la participanti

• sub 9/10 ani: dificil de ascultat, dificultăţi de exprimare,
- băieţii cer atenţie, se distrează;
- fetele se integrează mai uşor, respectă regulile,
 12-14 ani: separare după gen; fetele se adaptează mai
bine, băieţii tind să domine discuţia
- grupurile de prieteni, găştile – reduc informaţia, presiuni
de conformare, influenţa liderului puternică.

14
 FG pentru copii si tineri (3)

- Moderatorul f. important: adaptabil, răbdător, simţul

umorului, degajat, respect pt. participanţi, bun improvizator
- Întrebări mai puţine, durata: 10-15 min.
- Se organizează obligatoriu şi alte activităţi în afara
discuţiei: liste, desene, imagini etc.
- Se folosesc: mâncarea, sucurile (se vor consulta asupra
felurilor!)
- Spaţiul – să nu fie asociat cu autoritatea (cab. directorului!),
posibil in afara scolii
- Acceptul părinţilor, tutorilor – se redactează un protocol
adecvat si se trimite înainte de focus

15
 Analiza FG

• Slab elaborată in literatura

• De folosit imaginaţia pentru a găsi soluţii
• Programe informatice: TEXT BASE,
ALPFA, NVivo, ETHNOGRAPH
• este precedată de transcriere
 Transcrierea
• Integrală sau prescurtată
• Se completează cu:
- notiţele din timpul discuţiei (asistentul
moderator)
- date din memoria moderatorului
profesionist (se notează imediat după
şedinţă)
- schiţa modului de aşezare a
participanţilor
 Transcrierea
Transcrierea integrală
• FG 2 ore: 30-50 de pagini, 8-12 ore pt.
transcriere
• Punere in pagina specială pentru notiţe
+comentariile analistului
Transcriere prescurtată – versiune condensată
• Doar porţiuni relevante
• Reduce la ½ timpul
• Se realizează de un membru al echipei de
cercetare
 Reguli pt. transcriere

• Numerotaţi paginile, marcaţi data si grupul

• Evidenţiaţi intervenţiile moderatorului
• Folosiţi punctuaţia doar când are sens
• Transcrieţi fidel, inclusiv greşeli gramaticale
• Atenţie la sunete deosebite, importante pt.
analiză
• Creaţi rezerve ale înregistrării şi transcrierii
(Krueger&Casey, 2007)
 Analiza FG

• scop clar
• sistematică
• verificabilă
• realizabila prin metode variate

20
 Metode de analiză a conţintului
FG

• Analiza temelor
• Masa încăpătoare clasică sau cu PC
• Analiza thematelor
• Analiza conversaţională

21
 Analiza conţinutului

• Met clasică
• Bazată pe teme/categorii pt.a reduce
complexitatea,
• Ignoră esenţialul: natura comunicaţională a
FG
• Se foloseşte ca primă etapă, pentru a identifica
teme si subteme supuse altor analize
• Grila de codare (Markova)=grila de analiza
(Chelcea)=grila categorială (Bardin)
22
 Grila de codare (Markova)
• Functia esentială: identificarea temelor şi subtemelor
• Se stabilesc categorii, subcateg., relatiile lor = codificare
(deschisa, axiala, selectiva)- vezi analiza documentelor si
a interviului
• Se aleg unităţile semnificative
• Se preferă codificarea cu 2 persoane ce lucrează
independent ( pt. a creste fidelitatea codării)
• Dezavantaje:
- nu studiază dezvoltarea argumentelor, secvenţele
discursului,
- neglijează subtilitatea comunicării intragrupale.

23
 Tehnica “Masa încăpătoare” 1

• Se identifică temele si subtemele

• Se scrie fiecare întrebare pe o pagină (masă, hârtie,
fişier) Nr. paginilor / meselor=nr. întrebărilor
• Se împart paginile în sectoare, corespunzătoare FG
organizate (Sect 1- FG 1, Sect 2-FG 2,… Sect n-FGn)
• Se localizează fiecare grup într-un spaţiu special Nr.
spaţiilor speciale=nr. FG
• Se fac 2-3 copii / fişiere identice (F) pentru fiecare
transcriere a fiecărui FG:
- în F1 se numerotează unităţile semnificative (US)
- în F2 se decupează US

24
 Pregătirea transcrierii
• Intrebarea 1
Marcare cu linii, diferit colorate pt a evita confuziile.

FG 1 (angajati) FG 2 (angajati) FG 1 (angajatori) FG 2 (angajatori)

………………… ………………… ………………… …………………
………………… …………. ………………… …………………
………………… ………………… ………………… …………………
………………… ………………… ………………… …………………
………………… ………………… ………………… …………………
………………… …………………. ………………… …………………
… … …

25
 Masa incapatoare
Prima intrebare

FG1 angajati
FG2 angajati
US1…………………..

US2 ………………….

US3……………………

FG1 angajatori
Scrieti un
rezumat al
fiecărui
sector!

26
 “Masa încăpătoare” - pasi
Citiţi transcrierile.
Când identificaţi răspunsuri la întrebarea căutată,
decupaţi şi lipiţi fragmentul pe pagina şi în sectorul
corespunzător.
Rearanjaţi citatele pentru a face şi mai multă ordine.
După finalizare, scrieţi un rezumat al fiecărei pagini,
descriind răspunsurile la ? pentru fiecare grup.
Începeţi să comparaţi.
Luaţi o pauză de câteva zile.
Reveniţi şi scrieţi raportul.
27
 “Prelucrarea” răspunsurilor

• Frecvenţa (=studiul doc.) – nu o confundaţi cu

importanţa - discutabila!!!!
• Răspândirea – câte persoane au spus acelaşi
lucru (dif. de frecv.)
• Precizia – sunt importante răspunsurile care
oferă detalii (descriere precisă, nu doar “nu–mi
place…”)
• Implicarea emoţională – răspunsuri entuziaste,
pasionate, elocvente, nefericite etc. au
importanţă în interpretare.
28
 Modalitati de analiză

• Teme/ categorii+ subteme/ subcategorii

• Frecvenţa temelor – discutabilă!
• Precizia
• Răspândirea
• Progresia tematică
• Analiza conversaţională
• Analiza temathelor

29
 Analiza thematelor

• Thematele - unităţi semantice de bază, care în gândirea

comună exprimă o opoziţie
Ex. comestibil-necom, bine-rău, bărbat-femeie, egalitate-
inegalitate, practică-teorie, profit-protecţia mediului, act.
didactica-cercetarea st. (universitatile actuale),
• Thematele - obiecte privilegiate ale analizei FG,
- sunt ancorate cultural (diferite de la cultura la alta)
- se transmit prin limbaj,
- problematizate specific intr-un context social şi suscită
discuţii contradictorii,
- se analizează prin raportare la caracteristicile
participanţilor, ale contextului.
30
 Identificarea thematelor

• Dificilă, dar facilitată de apartenenţa la aceeaşi cultură

(cercetator+participanţi)
• Rezultă din cercetări anterioare – moderatorul prezintă
explicit FG-ului themata respectivă,
• Poate fi descoperită în analiza unui FG, fără a fi fost
propusă,
• Când o themata nu este relevantă pentru participanţi, ei
nu se implică nici dacă este propusă (francezii si punctul 8
de la Timisoara/ Apel către lichele)
Ex. adecvată pt. germanii si ungurii - legea lustraţiei

31
 Cand thematele propuse sunt
irelevante pt. un grup…

• membrii nu analizează situaţia,

• fac declaraţii scurte,
• fac exclamaţii nethematizate, fară
discuţii (“este bine, este dezgustător,
oribil, e o problemă delicată..”)
• folosesc analogii pt. că le lipsesc
cunoştinţele sau reprezentările sociale

32
 Exemplu de prezentare a unei themata

Sunteţi consilieri ai M. Sănătăţii. Sarcina Dv .- să

limitaţi epidemia de SIDA.
Bolnavii sunt protejaţi de secretul medical, dar ei pot
fi mai puţin responsabili şi îi contaminează pe
alţii.
Ce sfat daţi MS?

• Mai multe themata: sanatate-boală, viaţă-moarte,

responsabilitate-iresponsabilitate, negociabil-
nenegociabil, confidenţial-neconfidenţial

33
 Analiza progresiei tematice - APT

• Reia lectura si analiza răspunsurilor,

• Arata cum se dezvoltă o temă de la prima ei
apariţie până la finalul interviului
• Nu doar ce se spune, ci cum se spune in grup
• APT-implicarea participanţilor prin modul de
dezvoltare a argumentelor altora, justificări,
repetări, exemple…

34
 Analiza conversaţională

• Se efectuează după analiza tematică, prin reluarea

activităţii.
• Acordă atenţie interacţiunii, specifică pt. FG
• Identifică acorduri (cine cu cine), dezacorduri (cine cu
cine), acceptarea contradicţiilor proprii (schimbarea
opiniei iniţiale)
• Acordurile/ dezacorduri, acceptarea contradicţiilor proprii
- marcate prozodic
• Se poate combina analiza conversaţională
(acorduri/dezacorduri cu altul) cu analiza tematică
(progresia argumentelor)

35
 Analiza limbajului nonverbal

• Poate constitui o investigaţie independentă in FG

• Amploarea manifestarilor nonverbale
• Elemente utile in interpretare:
- Directia si durata privirii,
- Miscarile ritmice ale capului, trunchiului, bratelor,
- Mimica

36
 Directia si durata privirii

• Normal:
- Privim pe altul cand vorbeste, acordam atentie
- Privim in departare cand suntem pe cale de a
vorbi
• Atentia vizuala crescută - simpatie, mânie,
agresivitate
• Atentia vizuala scăzută – dispreţ, jena, ruşine,
refuz de a interacţiona.

37
 Miscarile ritmice: cap, trunchi, braţe

• Apar in momentele importante ale comunicarii

• Gesturi de marcaj, slab elaborate (miscari scurte
sacadate ale mainilor):
- vorbitorul are constiinta ambiguitatii potentiale a
declaratiilor sale,
- introduc un element important in discurs,
- subliniaza etapele rationamentului.
Gesturi de marcaj specifice unor situatii
- reciprocitate: dreapta si stanga se indeparteaza una de
alta
- coliziune: mainile se lovesc etc.
Gesturi simbolice - inlocuiesc uneori discursul verbal.

38
 Mimica
• Poate fi redusa sau accentuata deliberat
• Scapa atentiei interlocutorului, adesea.
• Cand miscarile corporale sunt:
- ample,
- concordate cu discursul verbal,
atunci tema place participantului, este
spontan si sincer.

39