Interviul (I)

Definire
Caracteristici
Clasificare
Caracterizarea tipurilor de interviu
Demersul anchetei pe bază de interviu

1
 Termeni

 R. - interviu
 Eng.- interview
 Fr. - entretien

2
 Caracterizare
 o metodă/ tehnică de producere a datelor verbale
în interacţiunea intervievator – participant,
 oferă informaţii despre valorile şi preferinţele
subiecţilor, atitudinile şi activităţile lor,
 metodă universală în ştiinţele sociale (Hyman,
1954),
 cea mai adecvata in psihologie (C. Willig, 2008)

3
Caracterizare (2)

 cale privilegiată pentru a explora fapte al căror

vector este cuvântul,
 un discurs in situ (în mediul natural, la fața locului),
 produce o vorbire socială despre cum ar trebui
să fie lumea.
(Cohen, 2002)

4
Schimbare de paradigmă faţă de
cercetarea cantitativă

 Participantul
- este privit ca actor al evenimentelor (Blanchet &
Gotman, 1998),
- nu mai este perceput ca manipulabil (Ccant).
 Cunoaşterea

- nu este considerată exterioară subiecţilor,

- ia naştere în interacţiune, în discursul
intervievatului (Kvale, apud. Cohen, 2002).
5
 Interviul şi întrevederea

Interviu Întrevedere/conver
 Urmăreşte satie
obţinerea unor
informaţii - nu urmărim
 presupune o obţinerea unor
întrevedere informaţii

6
 Interviul şi convorbirea

INTERVIU CONVORBIRE
 temele se schimbă în  temele se schimbă
funcţie de obiectivul
predefinit şi, frecvent,
aproximativ, într-o  emiţătorul şi receptorul
anume ordine, îşi schimbă rolurile
 rolul de emiţător şi frecvent,
receptor sunt definite,  nu există un conducător
 există o persoană care  nu e direcţionată într-un
impune sensul discuţiei
sens anume.

7
Interviul şi interogatoriului

Trăsături comune:
- există o persoană care adresează întrebările, care
dirijează discuţia,
- se desfăşoară în folosul comunităţii <cercetătorului>.
Trăsături diferite:
- interogatoriul presupune o constrângere
exterioară, obligaţia de a răspunde,
- interviul se bazează pe libertatea de exprimare a
personalităţii, pe bucuria de a împărtăşi propria
opinie.

8
Cercetări care au folosit interviul ca
metodă de investigare
 J. Piaget – Psihologia copilului, tr. 1969, 2007 (int. clinic)
 J.C. Kaufman - La trame conjugale (1992) - cum se transmite de
la o generaţie la alta sensibilitatea faţă de ordine şi curăţenie.
 D.Levinson - The season’s of a man’s life, 1978, Seasons of a
woman’s life, 1996.
 Studiul reprezentărilor asupra unor obiecte semnificative social:
psihanaliza (Moscovici, 1961, La psychanalyse, son image et son
public), boala, nebunia, SIDA, vânătoarea, banii, violenţa,
persoanele cu handicap etc.
 Pekrun et al., 2002 emotii pozitive in educatie
Proiectul EMMS, CNCSIS tip A,., 2007-2008, violenta conexa
evaluării şcolare (Cocoradă, E. et al)

9
D. Levinson – interviul in cercetarea fundamentală
The seasons of a man’s life, 1978
Seasons of a woman’s life, 1996

The season’s of a man’s life, 1978

 Interviu biografic - 40 bărbaţi americani
 35 - 45 ani: prof. de biologie, prozatori, oameni de afaceri,
muncitori in ind.
 Durata: 1-2 ore
 6-10 întrevederi cu fiecare participant
 Întrebările au vizat:
- viaţa după adolescenţă,
- probleme personale, evenimente majore in punctele cheie ale vieţii,
educaţie, religie, credinţe politice

10
Pekrun,R., Goetz,T., Titz, W., & Perry, R. (2002).
Positive emotions in education. Oxford: Oxford
University Press.

 Neglijarea studierii emoţiilor pozitive în educaţie

Emotii 1974-1990 1991-2000

Anxietatea >700 articole >500 articole
Bucuria 32 29
Speranta 0 9
Admiratia 0 0

11
 Cercetarea calitativă a emotiilor +
studiu de explorare
 cinci studii calitative: experimentarea emoţiilor pozitive în
contextul academic,
 participanţi: studenţi şi elevi din licee
1. să-şi amintească situații academice personale și emoțiile resimțite
în aceste situații (autobiografii, retrospectiv)
Situaţii: participarea la ore, studiu/învăţare, examene,
2. experiențele emotionale proprii imediat după participarea la un
examen (prezent)
 povestiri scrise sau orale, după o serie de întrebări fixe, fără
prescripții clare privind modul de a răspunde la ele;
 3 studii au utilizat interviuri care au fost înregistrate și transcrise.
(Pekrun, 1992; Spangier ,Titz, 2001).

12
 Emoţiile pozitive în educaţie -
rezultate
 emoții pozitive raportate frecvent: bucurie, satisfacție, plăcere,
ajutor, speranță, curiozitate / interes , mândrie , simpatie și
admirație
 plăcerea - legată sistematic de cogniții privind:
- gândurile despre materialul de învățat ,
- succesul ,măiestria academică.
 satisfacția și mulțumirea - emoțiile orientate spre rezultate şi
utilitatea percepută a învățării academice (viitorul loc de muncă)
 coeficientul de contingenţă: relațiile dintre emoții și evaluări
cognitive specifice în situații academice - 0,60, p < 0,001
(Pekrun, 1992, 2002)

13
 Emoţii negative
 Anxietatea - reportată de 50 de studenţi intervievaţi,
 Anxietatea apare în 19% din 414 episoade
emoţionale povestite,

Cz: prevalenţa anxietăţii la studenţi.

(Zeidner 1998).

14
Interviul de explicitare: invatare
implicita invatare explicită

 învăţare tacită, realizată făcând, prin experienţă,

 slab conştientizată, spontană,
 rezistentă la dezordine şi la disfuncţii.
 constituită din proceduri (a şti să faci),
 include şi elemente cognitive - scheme, credinţe, modele
mentale, elemente tehnice corespunzătoare acestor
proceduri
 cunoştinţele tacite se simt şi se resimt, dar sunt
incomunicabile fără efort

15
Interviul de explicitare – transmiterea
competentelor de la experţi la ucenici
(formarea adulţilor+resurse)
Importanta - împărtăşirea cunoştinţelor
Demers
 desfăşurarea unei acţiuni/munci;
 povestirea muncii proprii, ca mijloc de a formula ceea ce ai învăţat;
 reflecţia nu se face în timpul acţiunii ci cu un recul temporal (şterge
detaliile, reduce emoţiile personale aflate la limita subconştientului);
 povestirea muncii proprii este văzută ca o abordare metacognitivă în
care acţiunea este verbalizată, interiorizată;
 începe cu o experienţă personală compactă, care se conceptualizează
prin observaţie reflectată;
 naraţiunea poate fi pentru altul sau pentru tine: când este pentru altul
favorizează împărtăşirea cunoştinţelor, compararea acestora şi
atingerea unui nou nivel de învăţare.

16
Clasificarea interviurilor (1)
Criterii de clasificare Tipuri de interviu
faţă în faţă
Canalul de comunicare telefonic +convorbirea prin telefon asistată de calculator
Numărul persoanelor individual
participante de grup
de explorare
Funcţia în cercetare cu funcţie principală
cu funcţii complementare
Gradul de standardizare a interviul conversaţional informal sau nestructurat
instrumentului interviul semistructurat / pe baza unui ghid de interviu
interviul standardizat calitativ pe baza unui ghid de interviu
interviul standardizat cantitativ = chestionarul
Gradul de stimulare a neutru
intervievatului cu întrebările directive
Timp si număr de persoane Extensiv
Intensiv
17
Clasificarea interviurilor (2)

Criterii de clasificare Tipuri de interviu

Domeniul de cercetare Politic
Cultural
Clinic
Gradul de libertate a Directiv, cu intrebari inchise
intervievatorului Nondirectiv (libertate mare de inovare,
adecvare, spontan)
Conţinutul De opinie
comunicării De documentare
18
Probleme ale folosirii interviului

 Efectul de operator,
 Efectul de dezirabilitate socială (EMMS, 2008)
 Minciuna deliberată – (rară, nu trebuie exagerată!)
 Autoînşelarea (cu bună credinţă) a intervievatului
- interpretare greşită a întrebărilor,
- mecanisme de apărare,
- eu privat ≠ eu public (relaţia este secundară, se
dezvăluie parţial – Cooley, 1909)
19
Avantaje şi dezavantaje ale


interviului comparativ cu
chestionarul

20
Comparaţie interviu şi chestionar

CHESTIONARUL INTERVIUL
Răspunsurile subiecţilor sunt Răspunsurile intervievaţilor sunt
provocate spontane
Asigură anonimatul Nu se asigură anonimatul
Permite compararea datelor Surprinde caracterul unic,
compararea - dificilă
În varianta chestionarului prin Permite înregistrarea limbajului
poştă sau e-mail, nu e posibilă nonverbal al subiecţilor
observarea limbajului nonverbal al
intervievatilor

Aplicarea este mai uşoară Aplicarea cere competente ridicate

Chestionarele sunt aplicate de către Interviurile sunt realizate de
operatorii de anchetă/ personalul cercetătorii înşişi
auxiliar Cost ridicat
Cost redus 21
 Avantajele şi dezavantajele interviului

Avantajele interviului Dezavantajele interviului

Rata răspunsurilor - ridicată (şi din Costul ridicat
partea acelor persoane care nu ştiu
să citească / să scrie) Necesită timp îndelungat

Posibilitatea observării Dificultatea accesului la

comportamentului nonverbal al participanţi
interlocutorului
Lipsa de standardizare în
Răspunsurile sunt spontane formularea întrebărilor (puternica
pt. interviul nestandardizat ce
Răspunsurile sunt personale limitează comparabilitatea datelor)

Întrebările sunt flexibile Erori multiple datorate intervie-

vatorilor neexperimentaţi
22
Avantaje şi dezavantaje ale utilizării
interviului

 Chelcea, S. (2007). Metodologia cercetarii

sociologice. Metode cantitative si calitative.
Bucureşti: Economica, pp. 300-303

 Willig, C. (2008). Introducing Qualitative

Research in Psychology, Open University
Press.

23
 Interviuri de explorare

 în perioada preliminară a cercetării (cantitative sau

calitative)- când ipotezele/ întrebările nu sunt
complet formulate ori se schimbă,
 familiarizare cu problema
 cunoasterea unor cazuri particulare,
 identificarea de ipoteze testabile, întrebări utile
 pot fi i. nestructurate sau semi-structurate.

24
Ex. Cercetare asupra evoluţiei modelului
de familie nucleară în Franţa - 1975
 interviul explorator – identificarea de probleme
pentru a construi un chestionar
 vizaţi părinţii şi copiii căsătoriţi ai acestora
 s-a pornit de la disjuncţia dintre menajul tinerilor şi
familiile de origine ale acestora.

 Întrebările:
- pentru părinţi „Aţi putea să-mi vorbiţi despre relaţiile
care există între dv. şi copiii dv.?”
- pentru copii „Aţi putea să-mi vorbiţi despre relaţiile
care există între dv. şi părinţii dv.?”

25
 Interviul cu funcţie principală şi
complementară

 Interviul cu funcţie principală:

- ancheta cu interviu structurat, semistructurat, de
profunzime
- formularea unor întrebări organizate în modele
explicative, existenţa unui ghid pt. confruntarea datelor
cu întrebările cercetării.

 Interviul cu funcţie complementară

alături de alte metode, calitative sau cantitative observaţie,
experiment, studiul documentelor scrise - triangulare

26
 Interviul structurat calitativ

 ghidul conţine toate întrebările ce urmează a fi

adresate subiecţilor
 toţi subiecţii vor răspunde aceloraşi întrebări,

adresate în acelaşi fel şi în aceeaşi ordine ,

 întrebările sunt:

- închise (~răspunsuri exacte)

- sau într-o variantă deschisă (oferă o imagine
asupra categorizărilor proprii subiecţilor).

27
 Interviul structurat
Avantaje :
 efectul intervievatorului este minimizat;
 datele se analizează mult mai uşor şi mai rapid;
 timpul necesar realizării - redus;
 se poate utiliza în cercetările-panel (repetate după un interval de timp);
 compensează lipsa abilităţilor la intervievatorii neexperimentaţi;
 în studiile multi-site asigură comparabilitatea datelor;
 în echipă, se asigură constanţa între intervievatori.

Dezavantaje :
 flexibilitate redusă în adaptarea funcţie de subiecţi şi circumstanţe.
 standardizarea limitează naturaleţea şi relevanţa întrebărilor şi a
răspunsurilor.
 nu permit abordarea unor teme care nu au fost anticipate.

28
Diferentiati intre intrebarile
cercetarii si intrebarile din
ghidul de interviu!!!!!

29
 Întrebări intr-un interviu structurat /
directiv

1. Vi s-a întâmplat să fiţi nedreptăţit la examenul final? Da.

Nu.
 Dacă da, de câte ori la ciclul licenţă?
 Dacă da, în ce împrejurări s-a întâmplat?
 Dacă da, care au fost efectele asupra Dv.?

Intrebarile:
- se testează,
- se ameliorează
- cu posibilitatea de a face ameliorări în funcţie de
datele obţinute.

30
Demersul adresării întrebărilor din interviul
semi-structurat (Kaufmann, 1998)
 Utilizarea unei grile: ordonează întrebările din ghid in
functie de intrebarile cercetării,
 Întrebările centrale se scriu mai rarefiat pentru a fi
vizibile
 Întrebările periferice pot aduce informaţii suplimentare,
neprevăzute iniţial
 Un volum mare de întrebări - o capcană pentru începători
 Grila - schimbată în funcţie de evoluţia cercetării, uneori
total la o nouă rundă de interviuri
 Grila realizată:
- se testează,
- se ameliorează
- în final se foloseşte,
- Poate fi ameliorată în funcţie de datele nou obţinute.

31
 Interviul nestructurat 1

 focalizat pe concepte-cheie, relevante (sensitizing

concepts)
 ghidat de un scop general,

 cercetătorul - ghidat de date şi de subiecţii săi, NU are

un instrument cu întrebări prestabilite
(Nu exista ghid de interviu!)
 întrebările iau naştere în contextul conversaţiei, pe baza
unor observaţii ale intervievatorului sau anterioare
interviului dat
 ? sunt adresate cât mai natural (subiecţii ~nici nu
realizează că sunt intervievaţi).

32
Interviul nestructurat 2
Avantaje
 oferă flexibilitate maximă;
 sporeşte gradul de relevanţă şi semnificaţie a întrebărilor;
 întrebările - specifice fiecărui subiect;
 răspunsurile anterioare pot fi revizuite şi aprofundate, dacă cercetătorul
petrece mai mult timp în teren;
 comunicarea este profundă, autentică.

Dezavantaje:
 necesită timp îndelungat
 de obicei nu se iau notiţe, informaţiile - dependente de fidelitatea memoriei
 cere intervievatorului abilităţi speciale
 organizarea datelor şi analiza lor - dificile

33
 Întrebări (interviu nestructurat/
comprehensiv) la o selecţie de
personal
 Vorbeşte-mi despre un proiect la care ai fost în prima
linie, ai condus oamenii.
 Vorbeşte-mi despre proiectul tău favorit / cel care nu ţi-a
plăcut/ ai lucrat cel mai mult / a avut succes etc.
 Vorbeste-mi despre modul în care îi convingi pe ceilalţi.

Intrebarile:
- se testează,
- se ameliorează
- cu posibilitatea de a face ameliorări în funcţie de datele
obţinute.
34
 Interviu nestructurat (2)

I. Iti multumesc pentru că ai acceptat să participi la acest interviu. Este

vorba despre o cercetare prin care urmărim sa aflăm cat mai multe
despre viaţa femeilor din Brasov. M-am gândit să începem cu
activităţile tale de munca: as vrea sa-mi vorbeşti puţin despre
munca ta si ce înseamnă munca pentru tine...
P…………………………..
I. Daca vrei sa-mi povesteşti cum te înţelegi tu cu angajaţii sau ... Sa-
mi povesteşti mai mult despre ce se întâmplă acolo, care este
activitatea ta zilnica...
P………………………………………..
I. Ce înseamnă o decizie strategica?

35
 Interviul clinic

 Interviu luat de psiholog clientului in scopul psiho-diagnozei si

planificarii interventiei (=conversatie cu scop)
 Structurat (ex. Interviul clinic structurat pentru DSM-5 (SCID-5)
pentru stabilirea diagnosticului cf. DSM-5, administrat de un
medic sau de un specialist în domeniul sănătății mintale care este
familiarizat cu criteriile de clasificare și diagnostic DSM-5 )
 Nestructurat /nondirectiv - Rogers
 Scopuri: diagnoză, dezvoltare, uneori în cercetări de explorare,
 sprijină efortul de conştientizare a problemelor, soluţiilor
 diferit faţă de şedinţa de psihanaliză

36
Interviul clinic structurat
pentru DSM-5 (SCID-5)
 Debuteaza cu intrebari privind familia, istoricul bolii.

 Intrebari specifice (ex. obsesii)

De cât timp ați avut aceste obsesii/ probleme?
Cum v-au afectat ele viața?
Au început după o nouă boală sau cand luati un medicament
nou ?
Ați fost bolnav fizic înainte de a începe obsesiile/ probleme?
Foloseati medicamente înainte de a începe obsesiile/
probleme?
De câți ani au aparut aceste probleme /simptome?

37
Interviul în profunzime

 Centrat pe o singură temă, problemă,

persoana
 Nu vizează persoana în ansamblu
 Diferenţe mici faţă de interviul clinic
 Cere intervievatorului mai mult să asculte
(activ!) decât să vorbească
 Impune definirea unor reguli de respectat in
timpul intervievarii

38
Exemple de intrebari pt interviul de
profunzime
Ce știi despre….? (intrebare factuala adresata inainte de cele deschise/ de
opinie)

Te rog să descrii ….
Vrei să-mi dai un exemplu?

Poţi dezvolta această idee?

Vrei să explici mai departe?

Nu sunt sigur că înțeleg ce spui.

Este acolo ceva?

Nu adresati mai mult de 15 intrebari deschise!

39
 Interviul semistructurat

 ghidul de interviu fixează teme si intrebari ce

urmează să fie dezbătute
 întrebările sunt deja creionate
 cercetătorul dezvoltă întrebările şi decide asupra
cărora să insiste
 ordinea întrebărilor poate varia, se pot relansa pentru
a elucida tema

40
Elemente esenţiale ale interviului structurat
si semistructurat

Structura ghidului de interviu:

 Instructajul initial

 Intrebarile

 Prefaţările si

 Tranziţiile

 Incheierea

(F. de Singly et al. (1998). Ancheta şi metodele ei. Chestionarul,

interviul de producere a datelor, interviul comprehensiv. Iasi:
Polirom)

41
Ghidul de interviu semistructurat
Impune fixarea:
 temelor care vor fi discutate,

 subtemelor specifice fiecărei teme

 posibilelor întrebări adresate intervievatului,

 posibilelor relansări pentru anumite teme/

subteme/ întrebări,
 prefaţărilor pentru fiecare temă,

 consemnelor pentru fiecare temă/subtemă

A nu se confunda temele de discutat cu temele/

categoriile rezultate din analiza de continut.
42
 Interviul semistructurat

Avantaje :
 păstrează nota de naturaleţe, caracterul conversaţional şi
contextual,
 oferă posibilitatea sistematizării mai uşoare a datelor;

 timpul necesar - mai redus comparativ cu interviul nestructurat.

Dezavantaje:
 pot fi omise anumite teme/subteme care ar fi putut fi relevante.

 de obicei, cercetătorul nu abordează subteme noi;

 flexibilitatea intervievatorului în stabilirea ordinii întrebărilor poate

reduce comparabilitatea răspunsurilor (conduce la răspunsuri
diferite).

43
 Tranziţiile

 Enunţuri intermediare - anunţă pe subiect că un

anumit set de întrebări, referitoare la o anumită
subtemă/temă, s-a încheiat şi urmează o altă
temă/subtemă.
 Includ:

- o rezumare a celor spuse până în acel moment

- o invitaţie de a mai adăuga ceva sau de a mai clarifica
ceva.
 Roluri:

- tranziţia dovedeşte subiectului că e ascultat (+)

- sumarul inclus într-o tranziţie dovedeşte intervievatului
că se realizează o selecţie în cele spuse de el (-).

44
Prefaţările

 îl informează pe subiect asupra întrebărilor care-i vor

fi adresate,
 direcţionează atenţia, o focalizează,
 oferă subiecţilor câteva secunde pentru a-şi organiza
gândurile,
 prefaţările sunt precedate de tranziţii.
 prefaţarea conţine şi un feedback – mulţumiri!

45
Exemple
 Tema generală de cercetare ”Climatul şcolar în liceele teoretice
braşovene”
 Subteme/subiecte : calitatea relaţiei elev-elev, calitatea relaţiei
elev-diriginte, calitatea relaţiei profesor-profesor, calitatea relaţiei
profesor-director, calitatea relaţiei elev-director.
 Participanţi: elevi/profesori de liceu din liceele teoretice braşovene.
 Consemnul: dorim să …
 După epuizarea primei teme:
 Tranziţia: ”Până acum am discutat despre voi, elevii/ profesorii:
…….. Doresti sa mai adaugi ceva?
 Prefaţarea: ” Ceea ce mi-ai spus până acum mă va ajuta foarte
mult în cercetarea mea şi-ţi mulţumesc. În cele ce urmează vom
povesti/ discuta despre …”.

46