STUDIUL DOCUMENTELOR

1. Definirea şi caracterizarea
documentelor
2. Clasificarea documentelor
3. Valoarea şi limitele metodei
studiului documentelor

1
 Obiective
La finalul UI, studentii vor fi capabili:
 Sa caracterizeze un document
 Sa proiecteze o cercetare calitativa bazata
pe documente
 Sa analizeze un corpus de date, in functie
de intrebarile propuse
 Sa analizeze limitele cercetarii si
avantajele ei.
2
 O metodă nonreactivă/
neinvazivă

 Studiul documentelor
- o metodă nonreactivă (eng. unobtrusive
research) (Babbie, 1975/1992)
- studiul urmelor (fr. étude des traces -
documentul =“o urmă” )

Argumente: apelul la documente nu influenţează

derularea faptelor ale căror urme sunt sau
viaţa persoanelor care le-au produs.

3
Documentul
 în limbajul comun: un act oficial cu ajutorul căruia
poate fi probat un fapt, poate fi recunoscut un drept
sau stabilită o obligaţie
(Chelcea, 2007).
 în ştiinţele sociale/ale comportamentului: un
document este un obiect sau text care oferă o
informaţie,

 obiectul sau textul devin documente numai dacă

cercetătorul este capabil să-le utilizeze ca indicii, să-
le facă inteligibile şi semnificative
(Lenclud, 1991/1999).

4
Clasificarea documentelor nescrise
(dupa Chelcea, 2007)
Conţinut Destinaţie Exemple
Vizuale Unelte, instrumente Instrumente de scris, aparate de fotografiat, vase, unelte,
maşini
Produse ale Hărţi geografice sau cognitive, scheme, picturi, desene
activităţii cognitive
Simboluri, Drapele, logo-uri, insigne, uniforme, afişe
Iconografie picturi, desene, discuri, statuete, tapiserii
Audio- Documentare Filme stiintifice (geografice, despre animale, plante,
vizuale înregistrarea unei lecţii etc.)
Artistice Filme artistice
Ştiri Discursurile ministrului educaţiei
Artistice Cântece, povestiri
Auditive Documentare Înregistrarea discursului rectorului la finalul anului
universitar
Artistice Înregistrări ale soliştilor prezenţi la concursul interşcolar

5
Clasificarea documentelor scrise (2)
(dupa Chelcea, 2007)
Publice Oficiale Recensăminte, statistici, buletine informative, notele la
bacalaureat sau la examenele de definitivare în învăţământ

Neoficiale Liste, rapoarte ale firmelor, analize ale unor rezultate din
Cifrice învăţământ
Personale Oficiale Date din acte personale

Neoficiale Liste de cumpărături, balanţe de venituri si cheltuieli,

bonuri de casă
Publice Oficiale Legi, regulamente, metodologii, manuale şcolare,
Necifrice regulamente, analize ale unor situaţii elaborate de
(potrivite organizaţii
pt. Neoficiale Mesaje prin email ale unor angajaţi, scrisori, liste, memorii
analiza
tematica) Personale Oficiale CV, biografii cu destinaţie publică

Neoficiale Scrisori, liste de cumpărături, memorii, jurnale

6
 Categorii de documente
 Scrise
- publice (oficiale şi semioficiale, presa, blog-uri,
pag web etc.),
- personale / private)

 Nescrise
- iconografice (fotografii, filme, afişe, pliante etc.)
- non iconografice (documente sonore şi obiecte
propriu-zise (Ferrero, 2000-2001).

7
 Caracterizare (1)
 Documentele publice - interesează comunitatea, dar nu
sunt private; sunt oficiale şi neoficiale.
 Documentele oficiale - emise de guvern, autorităţi de stat
ex. legi, regulamente, metodologii, cărţi de muncă, statisticile rezultate din recensământul
populaţiei, alte statistici ale direcţiei naţionale sau judeţene
 Documente private - aparţin unei persoane, ceilalti oameni
nu au, de regula, acces la ele (jurnale, scrisorile, email, liste de
cumpărături, analize medicale)
 Documentele personale - aparţin unei persoane si exprimă
caracteristici, note specifice ale acesteia. (ex. buletinul/ cartea de
identitate, carnetele de note, autobiografii nepublicate,)
 Documente cifrice - cele care conţin numere, cifre

8
Caracterizare (2)
 Documente nescrise - desene, fotografii,
filme, obiecte, etc.
 Documentele primare - scrise de către
persoanele care au trăit anumite experienţe
de viaţă,
 Documentele secundare – scrise de persoane
care nu au trăit experienţele de viaţă relatate.
(Chelcea , 2007)

9
 Ex. documente cifrice oficiale

1. Recensământul populaţiei/ al populaţiei şcolare

o formă de observare statistică ce înregistrează
caracteristici sociodemografice şi socioeconomice ale
cetăţenilor unei ţări sau regiuni: domiciliul, vârsta, genul,
starea civilă, naţionalitatea, nivelul de instruire, locul de
muncă, ocupaţia etc.
2. Alte înregistrări statistice privesc natalitatea,
mortalitatea, casatoriile, reyultatele la examenul de
titularizare în inv. etc.
3. Înregistrări ale departamentelor de RU, ale
furnizorilor de formare, centrelor de evaluare etc.

10
Ex. Documente necifrice oficiale şi
personale
 regulamente de ordine interioară,
 rapoarte de bilanţ ale adunării acţionarilor, convocatoare ale
adunărilor/ întrunirilor,
 dări de seamă,
 procese verbale, hotărâri ale consiliilor de administraţie, ale
consiliilor profesorale,
 caiete ale elevilor şi carnete de note,
 CV-uri,
 decizii de încadrare/ angajare, de promovare, trecere în alte
categorii de salarizare,
 cataloage, produse ale activităţii
 manuale şcolare, filme, reviste, afişe, anunţuri, tablouri etc.

11
Analiza documentelor ca mesaje

Trebuie să răspundă întrebărilor:

 cine vorbeşte (actorii);

 ce vor să spună (tip de mesaj - implicit, explicit,

informativ, demonstrativ);
 cui (public ţinta privilegiat);

 cu ce efecte (impact ascuns, recepţie, audienta,

consecinţe directe sau indirecte);
 în ce context /circumstanţe (tara, epoca, moment
istoric, cultura, mediu social etc.).

(H. Lasswell, B.Berelson si S. Foster, 1952)

12
 Ex. Grila de analiză a proceselor
verbale ale şedinţelor de lucru

 Cine vorbeşte si cui (actorii): număr de participanţi, invitaţii, absenţii (atenţie la

numele care se repetă!), cine conduce, cine ia cuvântul, cine întocmeşte procesul
verbal.
 Momentul desfăşurării: ziua şi ora – atenţie la periodicitate!
 Ce vor să spună /probleme abordate: categorii, frecvenţe, momente, impuse sau
propuse de organizaţie, tip de mesaj - implicit, explicit, informativ, demonstrativ.
 Cu ce efecte:
- discuţii – bogăţie, varietate, relevanţa temelor, repetarea unor teme, a unor vorbitori,
- consecinţe directe sau indirecte, tip de decizii, acte adiţionale, anexe ce constituie părţi
ale procesului verbal.
 Circumstanţe: unde, când (epoca, mediu social tara ).
 Modalitatea de întocmire a procesului verbal: structură, limbaj etc.

Descoperim caracteristici ale culturii organizaţiei, tipului de

leadership, trasaturi ale unor persoane, ale calităţii vieţii şi
relaţiilor interpersonale
13
 Documentele necifrice personale

 Ex. jurnale personale, autobiografii şi biografii,

CV-uri, însemnări zilnice, fişe de activitate ale
managerilor, scrisori, e-mail, storytelling
 Specific:
- doc. la persoana I - exprimă direct subiectivitatea
persoanei
- doc. la persoana III – mai puţin preţioase
(Allport).

14
Stadiul actual

AZI: biografiile şi autobiografiile au fost

completate, înlocuite cu „povestea
vieţii/ formării”„ciclul vieţii”, biografia
funcţională, istoria vietii
 utilizate în educaţie, în formarea
adulţilor, viaţa profesională, terapie.

15
Exemple de cercetări care au folosit
analiza documentelor

16
 Exemplul 1. Cercetare ce invoca documente
publice, cifrice si necifrice
Miclea si colab. - România educaţiei, România cercetării (2007)

La problemele intrinseci ale sistemului de învăţământ legate de eficienţă,

relevanţă, echitate şi calitate se adaugă un fenomen extern, cu mari
consecinţe pentru educaţie: declinul demografic. Din analizele
statistice [i] rezultă că, dacă se menţin actualele tendinţe
demografice:
- în 2013, vom avea cu 20% mai puţini elevi decât în 2005,
- în 2025 – cu 40% mai puţini.
- Scăderea este dramatică, iar consecinţele asupra resurselor umane
necesare dezvoltării ţării – uşor de dedus” (p. 7).

[i] Vasile Gheţău: Anul 2050: va ajunge populaţia României la mai puţin de 16
milioane de locuitori? Populaţie şi societate.

17
Exemplul 2. România - poziţia 34 din 42
de ţări

Tip evaluare PISA TIMSS PIRLS

Lectură Matematică Ştiinţe Matematică Ştiinţe
Ţara
ROMÂNIA 428 426 441 45 48 512
Media 500 500 500 48 52 500
internaţională
Bulgaria 430 - - 45 57 550
Ungaria 480 488 496 57 62 543
Lituania nu a participat la PISA 2000 50 58 543
-
-
Letonia 458 463 460 51 54 545

18
 Interpretarea autorilor (Raportul
PISA)

 să punem capăt iluziei că avem un sistem

performant, invocând reuşitele la olimpiadele
internaţionale;
 rezultatele olimpicilor - nerelevante pentru
sistem: ele reflectă excelenţa lor personală şi a
câtorva profesori care îi pregătesc, nicidecum
starea sistemului,
 Cz.: acest sistem are patru mari probleme -
este ineficient, nerelevant, inechitabil şi de
slabă calitate
19
Rezultatele elevilor români la
testarea OECD-PISA 2015
...pe scala generală de Ştiinţe (domeniu principal în PISA 2015), România
a înregistrat un scor mediu de 435 puncte, ocupând poziţia 48 din 70
ţări/economii cu baze de date validate. Din acest punct de vedere,
România face parte din grupul de 11 ţări (între care Columbia, Israel,
Portugalia și Qatar) a căror performanţă medie la Ştiinţe s-a
îmbunătăţit semnificativ între 2006 şi 2015.
Scorul mediu la ştiinţe al ţărilor OECD este de 493 puncte.
Pe primele locuri se poziţionează Singapore (556 puncte), Japonia (538
puncte), Estonia (534 puncte), Taipei-China (532 puncte), Finlanda
(531 puncte) și Canada (528 puncte). Din această perspectivă,
rezultatele României pot fi comparate cu cele obținute de
state/economii precum Emiratele Arabe Unite, Uruguay, Cipru,
Moldova, Albania și Turcia.

https://www.edu.ro/rezultatele-elevilor-rom%C3%A2ni-la-testarea-oecd-
pisa-2015

20
Utilizarea metodelor calitative într-o cercetare
fundamentală
C. Bühler et al. (1967).The Course of Human Life

Performanţe
Creşterea produselor care
supravieţuiesc individului

Durata vieţii: 70 de ani

Curba biologică a vieţii (Bühler, 1967)

Metoda biografică: 100 de biografii din literatură;

Anamneza: 50 de subiecţi;
Studiul produselor activităţii / documente– opere st.+art.)

21
Storytelling
 naraţiuni orale, basme, legende, povestiri,
texte ale cântecelor,
 comentarii politice, naraţiuni istorice,

 povestiri personale, care împărtăşesc altora

propriile experienţe şi le interpretează.
Pot fi analizate pe două axe: de la practică la
filosofie şi de la descriptiv la normativ
 Au 4 funcţii: experienţială, explicativă, de
validare şi prescriptivă
(Kendall şi Kendall, 2012).

22
 Caracteristici ale storytelling

 Calităţile mitice: au un sens mai larg, care dăinuieşte, este adecvat unor
situaţii variate.
 Apel la aventură: îndeamnă la aventură, declanşată de o criză sau o
oportunitate.
 Eroul: este un protagonist mitic.
 Relevarea scopului: Eroul caută ceva.
 Existenţa a două probleme: există o problemă internă a eroului, dar şi una
externă, un obstacol evident. Când povestea este complexă, sunt prezente
ambele probleme.
 Apariţia unei situaţii noi: eroul părăseşte lumea normală şi face un drum
pentru a intra în altă lume, într-un spaţiu nou (cu relief, reguli, aşteptări,
curgere a timpului diferite).
 Eroul este supus unor probe: în căutările lui, eroul va fi testat de mai multe
ori.
 Forţe potrivnice, intervenţii externe: Eroul poate întâlni duşmani, forţe ale
naturii pe care trebuie care trebuie să le învingă.
 Apariţia a noi obstacole: toate obstacolele trebuie depăşite.
23
Caracteristici ale storytelling (2)

 Eroul cunoaşte insuccesul: apar eşecuri temporare.

 Eroul poate fi înşelat: apar personaje „negative” care îl pun în
dificultate, îl mint, îl înşeală.
 Situaţia este rezolvată: apare victoria, sub chipuri variate; eroul
reuşeşte sau moare metaforic.
 Există o lecţie învăţată.
 Apare o mai bună înţelegere a problemelor: eroul sau alt personaj
înţelege mai bine problema şi ne transmite speranţa că va reuşi.
 Reuşitele devin mai uşoare în viitor: cu mai puţin efort sau cu în
timp mai scurt.
 Celebrarea: povestea se termină cu recunoaşterea meritelor eroului
şi cu o bucurie accentuată.
 Epilog: uneori, povestea are o încheiere în care povestitorul explică
ceea ce s-a întâmplat de la rezolvarea problemelor.
24
 Produse literare si plastice ale
bolnavilor psihici

Utilitate:
 stabilirea psiho diagnosticului în diverse faze ale
evoluţiei afecţiunii,
 suport pentru relatia terapeutica,

 nu au scopuri estetice ci de exprimare autentica a

persoanei autorului

Se pot studia prin metode combinate: cantitative

(chestionar+prelucrari statistice) si calitative (studiul
documentelor, studiul de caz, interviul).

25
Genuri artistice si grupe nosologice

 Persoane cu schizofrenie:
- sculptura (80%),
- desen şi pictura (50%),
- lucrări în proză (80%)
- poezie (31,12%)
 Persoane cu nevroze si psihopatie:

- poezia (24,45%),
- sculptura, desenul şi pictura (14-15%),
- lucrări în proză (10%)
( C. Enachescu, 1977). Psihologia act. patoplastice. Bucuresti: ed. Stiintifica si Enciclopedică.)

26
Elemente specifice in produsele
literare si plastice ale bolnavilor psihici

- deformări ale imaginilor,

- revenirea unor idei,
- transparenţa obiectelor,
- suprapuneri ale obiectelor,
- absenţa perspectivei,
- supraîncărcarea spaţiului plastic,
- lipsa organizării
(absenţa autocontrolului critic, caracter morbid)

27
Producţia patoplastică este influenţată

 de psihoterapie
 de medicaţia psihotropă,
 intervenţiile chirurgicale.

Analiza produselor se realizează în funcţie de

criteriile specifice din DSM (Diagnostic and
Statistical Manual of Mental Disorder).

28
 Valoarea metodei studiului
documentelor 1
 cunoaşterea directă, nonreactivă a datelor
 fundamentarea proiectelor de dezvoltare, pentru
munca de cercetare (construcţia eşantioanelor,)
reinterpretare, extragere de noi concluzii,
 reconstituirea evoluţiei în cariera profesională, a unei
persoane sau a unui grup,
 informaţii privind calitatea vieţii,
 informaţii privind valorile, motivaţia, relaţiile,
activităţile persoanei.

Caracteristicile pot orienta cercetarea!

29
 Valoarea metodei studiului
documentelor (2)

 informaţii mai bogate decât chestionarele,

 înregistrează contextul, datele fiind incluse
într-un cadru integrator
 autenticitate
 reprezentativitate.

30
 Limitele metodei studiului
documentelor
1. Autenticitatea informaţiilor - diminuată de motivaţiile
pentru care au fost elaborate
(autojustificare, autoprezentarea favorabilă, din dorinţa de a-şi ordona viaţa, dorinţa de a
găsi o perspectivă sigură asupra vieţii, din motive pecuniare, pentru a-şi asigura
nemurirea)
Deformarea poate fi voluntară sau involuntară (vezi
biografiile lui Skinner si Jung.)

“Actele publice nu sunt făcute spre a spune adevărul, ci pentru a susţine

un interes... ele s-au scris într-o anumită atmosferă de interese de
care nu poate scăpa cel care a redactat.”
(N. Iorga, Adevăr şi greşeală în scrierea istoriei, 1935).

31
Limite ale studiului doc.

2. Reprezentativitatea:
- caracterul fragmentar şi incomplet al datelor,

- suspiciuni asupra autenticităţii,

- numărul de documente studiate,

punctul de saturaţie (Bertaux, 1980) - după un
număr de documente, cercetătorul are impresia
că nu mai obţine nimic nou în ceea ce priveşte
obiectul cercetării - intuiţia cercetatorului!

32