C 04 - Observatia

OBSERVAŢIA
Metode calitative de cercetare, Master- PSE,

2018-2019, prof. dr. Elena Cocorada
Observaţia ştiinţifică
Presupune
 perceperea directa a activităţilor, prin contactul
nemijlocit al cercetătorului cu respectiva realitate,

 înregistrarea riguroasă de note pentru a atinge
parametrii autenticităţii, acurateţei şi fiabilităţii,

 prelucrarea si interpretarea datelor.
Obs. stiint. ≠ observatia cotidiana

Calitati ale observatorului (obs. ştiinţifica)
 capacitatea de concentrare a atenţiei pentru o înregistrare cât mai fidelă

a datelor,
 dobândirea disciplinei în înregistrarea notelor, dezvoltarea abilităţii de a
scrie descriptiv, nu interpretativ,
 capacitatea de a separa detaliile semnificative de ceea ce este trivial,
 abilitatea de a identifica punctele forte şi limitele propriei perspective
(autocunoaştere),
 folosirea unor metode riguroase pentru validarea şi triangularea
observaţiei.
Calităţile se antrenează!
Patton, 2002

Observaţia experimentală
 Nu apartine Ccal!
 examinează comportamentele
persoanelor/ grupurilor în situaţii create
de observator,
 se desfăşoară în laborator.

Demersul de cercetare in obs
exp.
 existenţa unei ipoteze/ intrebări de cercetare,
 vizarea unor comportamente concrete, observabile şi
măsurabile, categorii stabilite a priori şi riguros delimitate,
 stabilirea variabilelor independente şi a celor dependente
 existenţa protocolui de observaţie detaliat,
 existenţa fişei de observaţie,
 grup experimental şi de control,
 repetarea experimentului în condiţii similare,
 înregistrarea riguroasă a comportamentelor subiecţilor în fişa de
observaţie,
 analiza comportamentelor în grupul experimental (pretest si
posttest) şi de control,
 interpretarea datelor obţinute.

Dezavantaje ale observaţiei
exp.
 spaţii special amenajate, aparatura, instrumentar

 caracter artificial, ne-ecologic
 caracter anistoric (neglijează dinamica procesului,
relaţiei),
 falsa neutralitate a cercetătorului (subiectivitatea
intervine in alegerea iniţială a variabilelor) poate
influenta validitatea cercetării

Observaţia naturală de teren-
calitativă
 este folosită împreună cu alte metode (studiul doc., interviu, FG)

 inclusă în demersul calitativ
 introduce pe cercetător în complexitatea fenomenologică (a experientelor
personale) a lumii participantilor,
 oferă o perspectivă holistică, posibilitatea de a surprinde dinamica
evenimentelor reale,
 derulata în spaţiul natural al participanţilor (se observă acte rutiniere,
nesupuse controlului conştient),
 descoperă informaţii despre care participanţii nu ar dori /le-ar fi greu să
vorbească într-un interviu sau document,
 facilitează generarea unor descrieri dense /bogate, ce conduc spre explicaţii şi
interpretări mai acurate ale evenimentelor comparativ cu cele construite pe
baza inferenţelor cercetătorului.

Folosim observatia naturtala/
aprofundata când…
studiem comportemente obisnuite care s-au automatizat

studiem teme delicate/tabu, despre care nu se vorbeste
cercetăm indivizi, grupuri care verbalizează mai greu,
cercetăm grupuri, persoane putin cunoscute sau necunoscute,
avem acces la obiectele observatiei,
posedăm resurse, suntem antrenaţi si protejati,
se pot observa culturi, organizatii,
durata de la câteva zile la câțiva ani,
o metodă provocatoare și consumatoare de timp, dependenta de
expertiza cercetătorului pentru a observa, analiza datele.

Forme ale obs.
Dupa rolul observatorului:

 Participantul total, complet - membru deplin al grupului (postură ascunsă, mascată a
observatorului). Ex. pentru cercetarea asupra instituţiilor totalitare, Erving Goffman (1961) a
petrecut un an într-un spital de boli nervoase, cu complicitatea conducerii spitalului.
 Participantul observator cu roluri în grupul observat - un membru al grupului cu drepturi
depline, temporar e observator; membru centrat in momentul studiului mai mult pe observatie
decat pe activitatea grupului
 Observatorul participant – cercetător, nu e membru al grupului, e cunoscut subiecţilor ca obs.
(relaţia de încredere) si care participa temporar la act. Grupului
 Observatorul total – nu e cunoscut ca observator (mascat), membrii grupului nu stiu ca sunt
observati.
 Postura flexibilă – schimbarea rolului observatorului in funcţie de evoluţia studiului sau a
condiţiilor
 Observaţia de la distanţă (remote observation) - cercetătorul nu este observat de subiecţi si
datele sunt recoltate utilizând fotografia, mijloacele audio-video, falsa oglindă (cere suport tehnic)
Observatorul ca simplu spectator, care nu are contact direct cu subiecţii observaţi - situaţia tipică
observaţiei experimentale.

Exemplu de observaţie calitativă
 1967 - Paul Ekman, cel mai prestigios specialist în domeniul expresiilor

emoţionale, înclina să creada ca mimica este innascută şi nu se află sub
influenţa educaţiei.
 Ekman voia dovezi în sprijinul ideii sale şi a ales ca site al observaţiei podişurile
din Papua – Noua Guinee, unde locuia tribul fores, care nu mai fusese vizitat
niciodata de un om alb.
 După o perioadă de acomodare, a scos un casetofon si a inregistrat vocile
băştinaşilor. Reacţia acestora a fost de mirare, surpriza plăcută: gurile acestora
s-au deschis cu colţurile ridicate, ochii le sclipeau uşor; oamenii zâmbeau la fel
ca şi occidentalii. Intr-o zi, Ekman s-a repezit cu un cuţit de cauciuc la un copil şi
a înregistrat figurile îngrozite ale părinţilor.
 Concluzia: educaţia nu a influenţat emoţiile de bază.
 Ekman a elaborat fise de observaţie (FACS- Sistemul de codare a mişcărilor
faciale , 1978) pentru identificarea emotiilor.
!! Se admite azi ca există totuşi o modelare culturala în exprimarea acestor emoţii,

iar alte tipuri de emoţii sunt puternic mediate cultural.

Forme ale obs. - continuum
 Durata observaţiei: de la scurtă durată (o singură
observaţie) la lungă durată (multiple observaţii)
 Gradul de focalizare: de la un grad ridicat de focalizare
pe un singur element (obs. selectiva)… la o perspectivă

largă, holistică
 Persoanele care ghidează cercetarea:
- cercetătorii/ echipa de cercetare,

- echipa de cercetare +alte persoane din site,
- doar persoane din site-ul cercetat.

Etape (1)
1.pătrunderea în site-ul cercetării
- identitate ascunsă / mascată (infiltrare)+probleme
etice
- identitate deschisă / nemascată+prob.de validitatea
cercetării,
- identitate deschisă doar faţă de unii dintre membrii
comunităţii +probleme etice.
2.observatorul învaţă să se poarte în site,
dobândeşte un rol - poate fi frustrant pt. el sau pt.
cei observati!
Etape (2)
3. începe să observe ce se petrece în site

Trebuie sa fie disciplinat pt.ca:
-ii scade treptat interesul,
-apari relaţii, sentimente diverse între cercetător şi participanţi

(managerizare!)
-apelează la informatorii cheie, când nu are acces sau are acces
insuficient - informatorii cheie trebuie antrenaţi….
-datele de la informatorii - tratate ca percepţii, nu ca adevăruri.
4. înregistreaza obs. prin note de teren, jurnale, hărţi, diagrame,

scheme, ajungând la categorii /
Problema: Să se afişeze relaţia cercetător - informatori cheie ???

Tipuri de observaţie
 structurată,
 semistructurată /slab structurată
 nestructurată
Cohen, 2002

Obs. structurată
 o întrebare (chiar ipoteză) care va fi verificată /testată,
 foloseste categorii observaţionale construite a priori + o fişă de
observaţie elaborată (ex. metode active de predare, metode pasive,
leadership autoritar, democratic si permisiv, comportamente ale
bolnavilor care au primit medicaţie diferita),
 se poate folosi si in mediul natural
 pregătirea necesită mult timp, dar observaţia e rapidă, sistematică,
 comportamentele sunt cuantificate, deci generează si date numerice,
 permite comparaţia între diferite site-uri, situaţii,
 rolul observatorului: pasiv, non-intrusiv,
 datele se tratează ca şi la studiul documentelor.
Abordarea este predominant pozitivista, specifica cercetarii

cantitative!

Ex. Fragment - Fisa pt.
observarea folosirii vocii
Folosirea Foarte buna Acceptabila Necesita
vocii in sala atentie
de ….
Volum
Modulatie
Claritatea
enunturilor

Ex.2 Observarea comportamentului
violent in pauze
Comportamente violente In clasa In pauze
Se inregistreaza frecventa
Impinge colegii
Se ia la bataie
Foloseste expresii jignitoare/
porecle
Este batut de altii
Fura pachete cu mancare
Fişa procesului de muncă
Departamentul……………………………………
Fazele activităţii Interacţiuni Momentul Momentul de terminare Resurse utilizate Remarci ale obs.*
de debut a activităţii
1. Primirea comenzii
2. Începerea lucrului
3. Asamblarea
pieselor principale
4. Prima surfilare
5. Coaserea
accesoriilor
n. Predarea piesei
finalizate
* respectarea normelor de protecţia muncii, risipă de materiale, dificultăţi ale angajatului,

Obs. semistructurată
 dispune de tema, obiectivul/ele, intrebarile cercetării,
 foloseşte criterii, liste de verificare,
 datele obtinute vor clarifica întrebările cercetarii,
 categoriile sunt emergente, cercetătorul lăsând
elementele situaţiei să vorbească,
 nu necesită mult timp pentru pregătire, dar analiza
datelor va consuma mult timp,
 datele se tratează ca şi la interviu – teme/
categorii/coduri, eventual frecvenţe etc.

Ce putem observa/ unităti de
observatie
 Indivizi, grupuri formale/ informale, familii,
 Organizaţii, comunităţi,
 Activităţi, evenimente (o ceremonie, o manifestaţie
de stradă)
 Procese (evoluţia unui program educativ, a unei
serbări, a unei sedinte de terapie, a unei sedinte
de evaluare a personalului…)
 Etape, faze ale unei activităţi sau ale unui proces
(fazele divorţului, ale doliului, şomajului,
abandonului scolar)

Esantionare
Nu esantionam cand grupul, unitatea de observat este
mica
 Se esantionează la inceput: momente, locuri, grupuri,
actiuni etc.
 Nu există reguli privind mărimea esantionului, depinde de
scop.
 Unii cercetători consideră că saturaţia datelor apare, de
obicei, după 30 de cazuri (saturaţie empirică);

 Alţii consideră că saturaţia apare când am obţinut deja un
model teoretic coerent şi consistent al acţiunii cercetate

(saturaţie teoretică)
Ghidul de observatie
(obs. Semistructurata)
Include:
O lista a comportamentelor/ criteriilor
specifice (fizice, verbale)

Exemple pt. diverse comportamente,
Spatiu pentru descrierea comportamentelor
observate
Indicarea timpului si a duratei observaţiei

Obs. nestructurată/ naturală
 scop – vag iniţial,
 scopul se va contura pe măsură ce cercetătorul interacţionează cu realitatea
observată,
 nu dispune de instrumente standardizate,
 înregistrări scrise (note de teren, jurnale),
 poate triangula observatorii,
 poate fi însoţită de fotografii, înregistrări audio, audio-video
 nu necesită mult timp pentru pregătire, dar analiza datelor va consuma mult timp,
 se caută categorii, regularităţi, relaţii,
 teoria este emergentă, cercetătorul lăsând elementele situaţiei să vorbească
Ex: cum se joaca copiii, cum este primit in echipă un angajat nou, care este
reactia unei persoane anxioase in prima vizita la cabinetul psihologului
clinician, care sunt relatiile dintre actorii intr-o scoala, sat, ferma,
corporatie, care sunt practicile medicale/ terapeutice dintr-un spital

Ex. de elemente urmărite in obs.
nestructurată
 Spaţiul fizic
 Actorii participanţi
 Activităţile care se desfăşoară
 Obiectele existente
 Evenimentele care au loc
 Succesiunea actelor, activităţilor, evenimentelor
 Scopul activităţilor, scopuri ale actorilor
 Sentimentele, emoţiile actorilor şi modul de
exprimare a acestora.

Lista conceptelor relevante (care ne deschid
ochii-sensitizing concepts - Blumer, 1954 )
Comportamente, interactiuni, reacţii:
- structuri de rol, de putere, de rudenie, vecinătate,
agenti si forme de socializare, alimentaţie, limbaj
etc.
- postură, spaţiul personal, mimică, limbaj verbal
comparativ pentru colegi si sef, femei si bărbaţi,
- Etc.
Se pot fixa anterior cercetării prin consultarea

literaturii, a expertilor.
Se pot eroda prin folosire excesiva!
Elemente reflexive in observatia
calitativa
Pe lângă observaţii se notează, din perspectiva cercetătorului/

observatorului :
 Reflecţii asupra descrierilor şi analizelor realizate,
 Reflecţii asupra tehnicilor folosite în observaţii, în colectarea datelor

şi în analiza lor,
 Problemele etice, tensiunile şi dilemele ivite,
 Reacţiile faţă de ceea ce a fost observat şi înregistrat - atitudini,

emoţii, analize preliminare,
 Puncte/ situaţii care au fost clarificate sau care necesită clarificare,
 Direcţii noi de cercetare sugerate de datele obs.

Instrumente ale observatiei
 Protocolul / jurnalul de teren

- se analizeaza ca orice document
 Grila/ fisa de observatie (Vezi slide-uri

mai sus.)
- analiza mai usoara, mai apropiata de cantitativ

Protocolul
 Forma narativa, inregistrare video, audio, audio-vizuala.
 Realizat in timpul sau imediat dupa activitate
 Poate include liste de verificare, scale de apreciere (ajuta observatia)
 Structura:
- descrierea contextului (data, timpul, ambianta, dispunerea participantilor),
- descrierea actiunilor, comportamentelor,
- descrierea observatorului (varsta, gen, relatie cu part., emotii)
- Interpretari (separate de note!!!!)
Poate fi selectiv (anumite comp.+frecvente, durate, scale de evaluare) sau

comprehensiv (inregistrare cat mai completa).
Mai include fotografii, inregistrari audio-video, grafice, harti, schite,
desene ale unor obiecte care ne ajută să spunem “povestea"
(Hammersley, 1990).

Fragment de protocol
“Intră in sala cu 5 minute întârziere. Merge
pe vârfuri, aruncă o privire scurtă
profesorului, ridică uşor din umeri. Se
aşează pe primul scaun gol si scoate
repede un caiet si un pix. Se uită la colegii
din dreapta si din stânga (pare derutat),
respiră profund de 2 ori, zâmbeşte
încurcat, dă din cap, strânge buzele (parcă
îşi cere scuze). Începe să scrie… “
Grila de obs.
 Lista unitatilor de comp. observate (sub forma de
cuvinte-cheie, fraze, )
 Scale de apreciere (durata, frecventa,
intensitate).
 Conditii pt. unitatile de comp. observate: categorii
omogene, clar definite, nr. limitat, centrare pe
inceputul si finalul unei secvente temporale - sunt
stimuli pentru alte comp.)
 Esantionarea timpului, fixarea intervalelor.

Scala Leuven pentru Starea de
bine- obs. semistructurata
Ni Starea Semne/ comportamente
vel de bine
1 Foarte Copilul arată semne clar de disconfort, cum ar fi ţipete, urlete. Poate să apară tristete, spaimă,
scăzută furie. Copilul nu răspunde la solicitări, evită contactele sociale, este retras. Copilul se poate
comporta agresiv, rănindu-se pe sine sau pe alții.
2 Scăzută Poziţia, expresia facială şi acţiunile copilului arată că acesta nu se simte în largul tău. Cu toate
acestea, semnalele sunt mai puţin explicite decât la nivelul 1 sau disconfortul nu este resimţit
tot timpul
3 Modera Copilul are o poziţie neutră. Expresie facială și postura indică puţine emoții sau deloc. Nu
tă există semne care să indice tristeţe sau plăcere, confort sau disconfort
4 Înaltă Copilul prezintă semne evidente de satisfacție (așa cum sunt enumerate la nivelul
5). Cu toate acestea, aceste semnale nu sunt prezente în mod constant şi cu aceeaşi intensitate.
5 Foarte Copilul pare fericit şi vesel, zâmbeşte, strigă de plăcere. Comportamentele sunt pline de
înaltă energie, acţiunile pot fi spontane şi expresive. Copilul poate să vorbească cu el însuşi, să se
joace cu sunetele, obiectele, să cânte. Copilul pare relaxat şi nu arată semne de stres sau
tensiune, este deschis la mediu inconjurator. Copilul exprimă încrederea în sine şi siguranţă.

Ex. Ghid pentru observarea act. de predare-
invatare (1) - prelegere, discuții de seminar, proiect
independent etc.
Ce informații sunt oferite studenților despre:

- cum, când, cu cine lucreaza pentru a face activitatea etc?
- obiectivele educaționale, rezultatele așteptate ale activității?
- cum se așteapta ca activitatea să ajute învățarea?
- cum și de la cine pot obține elevii / studentii/ formabilii
ajutor dacă au nevoie?
- ce resurse de învățare pot folosi pentru a-i ajuta să
desfășoare activitatea
- unde / cum pot obține accesul la acestea?
- modul în care activitatea se încadrează în evaluarea cursului,
- relevanța învățării dincolo de îndeplinirea cerințelor de
evaluare, de ex. în viața viitoare, practică etc.?

Ex. Ghid pentru observarea act. de predare-
invatare (2) - prelegere, discuții de seminar,
proiect independent etc.
 Cum este implementată activitatea?
- cine participă? număr de participanți
- natura activității și abordarea didactică
- calendarul și locul activității
- modul în care este organizată activitatea
- modul în care timpul este utilizat în timpul activității
- rolurile și responsabilitățile participanților
- deciziile luate (de către cine și pentru cine)
- resursele puse la dispoziția studenților (de ex.
echipamente speciale, resurse de învățare, software, medii
virtuale de învățare etc.)
- ajutor disponibil studenților
Se poate extinde in functie de intrebarile cercetarii.

Limite ale instrumentelor
 Grile/ fise  Protocol
- se pot omite comp.
relevante, dar - Dificil de inregistrat totul,
neanticipate, - Prob. de definire a
- Neglijeaza intentii, claselor, comp., de
motivatii, selectie,
- Ofera un scor compozit: - Dificila compararea unor
toate comp. au aceeasi observatii efectuate de
relevanta,
operatori diferiti
- Util: studiu pilot - Fidelitatea interobservatori
- Fidelitatea
interobservatori
Chestionarul Observaţia calitativă
 vizează comportamentul  e urmărit comportamentul

general al persoanei, atitudinea specific, particular, atitudinea
generală,
concretă a anumitor participanţi
 se măsoară frecvenţa sau
intensitatea diferitelor acte
 cercetătorul
- nu modifică desfăşurarea obişnuită
a evenimentelor
 răspunsurile sunt provocate
 subiecţii pot formula răspunsuri - înregistrează ceea ce fac oamenii,
contrare comportamentului lor - prezintă actele, evenimentele în
obişnuit (dezirabilitate socială) timp real,
- procesualitatea evenimentelor este
 chestionarul restituie acte, înregistrată de observatorul care e
evenimente trecute. martor al acestora.

Chestionarul Observaţia calitativă
 Regrupează indivizi  Populaţia observată formează

dispersaţi în realitatea o unitate reală social
socială şi care sunt reuniţi
printr-un atribut comun
 Numărul persoanelor
 Populaţia este largă, observate este redus
reprezentativă
 De cele mai multe ori nu  Subiecţii observaţi, de cele
există interacţiune între mai multe ori, convieţuiesc,
persoanele participante la formează o comunitate
ancheta prin chestionar  Observaţia este realizată, de
 Chestionarele pot fi aplicate obicei, de cercetătorul însuşi
de către operatorii (regula!)

Analiza datelor
 După ce observatia a fost realizată, datele se

tratează ca orice document, dar fără
eşantionare.

Limite ale metodei obs.
 Valoarea obs. - dependenta de calitati
ale observatorului: selectivitatea atentiei,
ecuatia personala, reactivitatea comp.,
respingerea de catre participanti, capacitatea
de a gestiona propriile inferente, evaluari,
largimea campului de obs., capacitatea de a
rezista la f.perturbatori
 Validitatea constructelor: care informatii
sunt importante pt. obiectivele cercetarii.
Tipologii de observatori
 descriptiv,
 evaluativ,
 meticulos,
 erudit,
 imaginativ
 nivelator (1)……………reliefator (5)
Util să ne cunoaştem stilul personal!

Etica cercetarii
 Observatia poate fi o intruziune in viata participanţilor, poate genera o
reactivitate care biaseaza datele
 Observatorul poate deforma realitatea observata prin modul personal de
perceptie/ analiza
 Observaţia mascată nu este considerată ca fiind etică
 Participanţii vor fi protejaţi, neexploatati sau tulburati
 Obtinerea acordului tuturor participantilor (dilema acord tacit-acord explicit)
 Confidentialitatea datelor,
 Anonimatul participantilor – (publicarea datelor!)
 Situatii de risc pentru observatori,
 Relatiile obs.- participanti:
- dupa dezvaluirea rolurilor de obs. sau de informatori, apar frustrari, suspiciuni este
obligatoriu debriefing-ul!
Alegere: observaţia deschisă (desi este preferabilă, poate reduce validitatea cercetării)
(incalca normele de etică) sau soluţii intermediare, sau observaţie mascată


C 04 - Observatia

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C 04 - Observatia

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

OBSERVAŢIA

Metode calitative de cercetare, Master- PSE,

nemijlocit al cercetătorului cu respectiva realitate,

parametrii autenticităţii, acurateţei şi fiabilităţii,

Obs. stiint. ≠ observatia cotidiana

Metode calitative de cercetare, Master- PSE,

 capacitatea de concentrare a atenţiei pentru o înregistrare cât mai fidelă

Metode calitative de cercetare, Master- PSE,

Metode calitative de cercetare, Master- PSE,

Metode calitative de cercetare, Master- PSE,

 spaţii special amenajate, aparatura, instrumentar

Metode calitative de cercetare, Master- PSE,

 este folosită împreună cu alte metode (studiul doc., interviu, FG)

Metode calitative de cercetare, Master- PSE,

studiem comportemente obisnuite care s-au automatizat

cercetăm indivizi, grupuri care verbalizează mai greu,

cercetăm grupuri, persoane putin cunoscute sau necunoscute,

avem acces la obiectele observatiei,

posedăm resurse, suntem antrenaţi si protejati,

se pot observa culturi, organizatii,

durata de la câteva zile la câțiva ani,

o metodă provocatoare și consumatoare de timp, dependenta de

expertiza cercetătorului pentru a observa, analiza datele.

Metode calitative de cercetare, Master- PSE,

Dupa rolul observatorului:

Metode calitative de cercetare, Master- PSE,

 1967 - Paul Ekman, cel mai prestigios specialist în domeniul expresiilor

!! Se admite azi ca există totuşi o modelare culturala în exprimarea acestor emoţii,

Metode calitative de cercetare, Master- PSE,

pe un singur element (obs. selectiva)… la o perspectivă

- cercetătorii/ echipa de cercetare,

Metode calitative de cercetare, Master- PSE,

3. începe să observe ce se petrece în site

-apari relaţii, sentimente diverse între cercetător şi participanţi

4. înregistreaza obs. prin note de teren, jurnale, hărţi, diagrame,

Problema: Să se afişeze relaţia cercetător - informatori cheie ???

Metode calitative de cercetare, Master- PSE,

Metode calitative de cercetare, Master- PSE,

Abordarea este predominant pozitivista, specifica cercetarii

Metode calitative de cercetare, Master- PSE,

Metode calitative de cercetare, Master- PSE,

* respectarea normelor de protecţia muncii, risipă de materiale, dificultăţi ale angajatului,

Metode calitative de cercetare, Master- PSE,

Metode calitative de cercetare, Master- PSE,

Metode calitative de cercetare, Master- PSE,

obicei, după 30 de cazuri (saturaţie empirică);

model teoretic coerent şi consistent al acţiunii cercetate

specifice (fizice, verbale)

Spatiu pentru descrierea comportamentelor

Metode calitative de cercetare, Master- PSE,

Metode calitative de cercetare, Master- PSE,

Metode calitative de cercetare, Master- PSE,

Se pot fixa anterior cercetării prin consultarea

Pe lângă observaţii se notează, din perspectiva cercetătorului/

 Reflecţii asupra tehnicilor folosite în observaţii, în colectarea datelor

 Reacţiile faţă de ceea ce a fost observat şi înregistrat - atitudini,

 Direcţii noi de cercetare sugerate de datele obs.

Metode calitative de cercetare, Master- PSE,

 Protocolul / jurnalul de teren

 Grila/ fisa de observatie (Vezi slide-uri

Metode calitative de cercetare, Master- PSE,

- Interpretari (separate de note!!!!)

Poate fi selectiv (anumite comp.+frecvente, durate, scale de evaluare) sau