Universitatea “Al. I.

Cuza”
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei
Master: Medierea conflictelor în educaţie
Anul I

Teorii ale organizaţiilor şi procese decizionale

Analiza culturii organizationale

Examinator:
Prof.univ.dr. Iosifescu Şerban

Student:
Cogeanu Simona Petronela
(căs. Miron)

1
 Denumire , vechime , aşezare

Începuturile Şcolii din Chicerea pe locaţia de astãzi dateazã din anii

1920. Ştim din mai multe procese verbale de inspecţie scolarã cã Şcoala
Primarã din Chicerea a activat într-un sediu închiriat pânã în anul 1928. În acest
an şcoala a început sã funcţioneze, prin eforturile d-lui învãţãtor Gavril Trofin,
"în local propriu construit din vălătuci cu o singură sală de clasă"."Localul de
şcoală, la venirea domniei sale, era lăsat pe seama vitelor, fiind fără gard şi
îngrijire".
D-l învăţător "a împrejmuit întreaga grădină şcolară, a desfundat acest
pământ, a întemeiat grădina de flori, grădina de zarzavat, precum si cea de pomi
fructiferi".
Pe 3 februarie 2006 s-a inaugurat noul corp de clãdire al şcolii, cu 4
sãli de clasã, o salã de calculatoare si o cancelarie-finanţare Consiliu Local
Tomeşti.
Pe 23 noiembrie 2007 s-a inaugurat al doilea corp de clădire cu 4 săli
de clasă ,cu secretariat şi pentru prima dată în istoria şcolii grupuri sanitare în
interior-finanţare Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului – fonduri alocate
de Guvernul României .

Cultura organizatorică din Şcoala Chicerea

Cultura organizatorică poate fi asemuită unui aisberg. Ea are o parte

,,vizibilă”- dar ale cărei componente sunt secundare, derivate- şi o parte
,,ascunsă’’ – care, însă, cuprinde ,,elementele primare’’. Elementele
fundamentale care nu se vad pot fi deduse de cele de la suprafaţă.

2
 Analizând partea vizibilă a culturii organizaţionale din Şcoala Chicerea
observăm setul de valori fundamentale organizaţiei. Am creat simboluri si
sloganuri care să ne definească personalitatea sau ,,oferta’’ educatională
specifică. Sloganurile şcolii sunt: ,,Ne pasă, impartăşim, îndrăznim!’’,
,,Muncim toţi, ne bucurăm toţi!’’ Şcoala pune bunăstarea elevilor înaintea
confortului personalului. Se pune accent pe munca în echipă, pe promovare şi
pe învaţarea din experienţa celuilalt coleg, care a obţinut rezultate foarte bune
în cariera didactică. Valori precum încredere şi respect faţă de elev, cooperare,
respect faţă de şcoală constituie convingeri împărtăşite de către cadrele
didactice, ceea ce înseamna ca avem de-a face cu o cultură puternică.
La nivelul şcolii funcţionează o serie de modalităţi de producere ,
susţinere şi impunere a valorilor. Acestea sunt ritualurile şi ceremoniile,
povestirile şi legendele şi miturile.
Ritualurile şi ceremoniile sunt alte elemente vizibile ale culturiii
organizatiei care au ca scop crearea spiritului de echipă, încurajarea eforturilor
individuale sau de grup, pentru obţinerea performanţelor, cultivarea spiritului
competitiv şi a iniţiativei.
Ritualurile de trecere marchează asumarea unor noi roluri sociale.
Colegii noi veniţi în şcoală sunt primiţi printr-o ceremonie, organizandu-se o
masă în cinstea lor. Aceştia sunt daţi în grija colegilor cu experienţa mai mare
pentru a-i îndruma. Există permanent o deschidere si pentru cei străini , care ne
calcă pragul şcolii. Modul de primire spune multe despre coeziunea grupului,
despre sinceritate şi relaţiile dintre director şi cadrele didactice.
Cadrul didactic care trece la pensie organizează o petrecere şi primeşte
din partea colegilor cadouri. Este un moment emoţionant, cand pe cel care iese
la pensie îl incearcă sentimente de dualitate- o tristeţe pentru că se desparte de

3
colegi şi în acelaşi timp un sentiment de bucurie pentru ca a ajuns acest
moment deoarece , alţii nu-l mai prind.
Şcoala cunoaşte, de asemenea, ritualuri şi ceremonii de recunoaştere a
performanţelor academice ale elevilor: elevul săptămânii, scrisori trimise
părinţilor, acordarea unor diplome , sărbătorirea olimpicilor şi a cadrelor
didactice: acordarea publică a premiilor.
Printre ritualurile şi ceremoniile de integrare se afla sărbătorirea în
comun a zilelor de naştere, a zilei de 8 Martie, servirea cafelei sau a ceaiului în
pauza mare, excursiile comune. În cadrul acestor manifestări cadrele didactice
au experienţe commune gustative, mâncând toţi din aceleaşi produse. În timpul
excursiilor organizate cu elevii şi cu cadrele didactice am trăit bucurii comune
estetice . Aceste acţiuni au ca scop creşterea coeziunii în interiorul organizaţiei.
În cadrul acestor întâlniri periodice nu este permisă participarea soţilor sau a
soţiilor.
În şcoala noastră au avut loc şi activităţi de formare continuă în cadrul
Proiectului pentru Învăţământul Rural. De asemnenea, la solicitarea
directorului, formatori naţionali au fost prezenţi în unitatea noastră
desfaşurând cursuri de perfecţionare cu cadrele didactice. Aceste ritualuri şi
ceremonii de reînnoire au fost importante pentru cladirea identităţii instituţiei, a
sentimentului de apartenenţă la ceva comun.
În cadrul activităţilor extraşcolare se organizează serbări pe anumite
teme:
- Uite vine, Moş Craciun! (confecţionarea unor daruri pentru copiii din
şcolile cu care avem încheiate parteneriate şcolare);
- Ziua şcolii- serbari şi concursuri, întâlniri cu foşti elevi ai şcolii în cadrul
activităţii ,,Arc peste timp’’.
- Culoarea versului eminescian- serbare şi concursuri de desene;

4
 - Sanitarii pricepuţi- acordarea primului ajutor;
- 8Martie- ziua mamei ( confecţionare de felicitări pentru mama);
- 1Iunie-Ziua copilului- daruri pentru copii, desene pe asflat;
- Calendarul Eco ( organizarea de activităţi cu prilejul sărbătoririi
diferitelor zile – Ziua Mondiala a Apei, Ziua Păsărilor, Ziua Pământului,
Ziua Mediului, Ziua Mondială a Curăţeniei, Ziua Mondială a Animalelor,
Ziua Internaţională a Mării Negre).
- Spring Day – În fiecare an cadrelor didactice încurajează elevii să
exploreze creativitatea şi inovarea în mediul şcolar şi să contribuie la
campanie cu rezultatele lor, publicate pe site .
Au loc ceremonii şi ritualuri prilejuite de deschiderea şi încheierea anului
şcolar: prima zi de şcoală (întâmpinarea boboceilor de clasa I , trecerea lor pe
sub o bolta de flori), ,,ultimul clopotel’’- ceremonie privitoare la elevii din anii
terminali ai ciclurilor şcolare ( banchet).
În fiecare an se desfăşoară în şcoala noastră Simpozionul judetean -
,,Primavara creaţiei prin artă şi tehnologii’’. Obiectivele urmărite în cadrul
acestui simpozion sunt:
- dezvoltarea cooperării şi a colaborării între cadrele didactice din unităţi
diferite de învăţământ ;
- valorificarea experienţei positive a cadrelor didactice în domeniul
realizării educaţiei tehnologice;
- încurajarea implicării elevilor în actul creaţiei prin artă şi tehnologie;
- dezvoltarea capacităţilor creative, a disponibilităţilor pentru invenţie,
creaţie.
In cadrul şedinţelor sunt sesizate elemente de ritual. Intrarea în sala de
şedinţă se face intr-o anumită ordine. Întâi intra cadrele didactice care-şi ocupă

5
locurile stabilite apoi intra directorul şi secretara. Ordinea în care se ia cuvântul
indica anumite valori, moduri de gandire.
Ritualurile şi ceremoniile au ca scop crearea spiritului de echipă, încurajarea
eforturilor individuale sau de grup pentru obţinerea performanţelor, cultivarea
spiritului competitiv şi a iniţiativei.
Miturile şi eroii acestora sunt alte elemente ce ne furnizează informaţii
relative despre cultura şcolii. Lumea şcolii este populată de numeroase mituri
începând chiar cu mitul indispensabilităţii şcolii în societate. Dintre acestea
cele mai frecvent întâlnite sunt: mitul profesorului erou, mitul elevului bun,
mitul reformei, mitul descentralizării manageriale.
Mitul profesorului model este un profesor dedicat ,, o lumânare care arde
pentru binele altora’’, un model moral şi comportamental demn de urmat.
Unele cadre didactice posedă caracteristici de înaltă valoare, considerate
modele de comportament, pentru membrii organizaţiei. Prin exemplul lor, eroii
culturali pot avea o înrâurire semnificativă asupra climatului organizaţional.
Din punct de vedere organizaţional eroii aparţin informalului şi promovarea
acestora în şcoală, factorii manageriali pot orienta subtil comportamentul
membrilor organizaţiei.
Ori de cate ori avem cate o brigadă frontală în şcoală, revine ca subiect de
discuţie o întamplare despre un fost director al şcoliii , care nu mai este printre
noi.
Într-o dimineaţă cand a venit la şcoala şi a văzut în curtea şcolii un microbuz
cu numarul de inmatriculare ISJ a preferat să se întoarcă acasă, decât să fie
asistat la lecţii. Probabil nu era pregatit pentru acea zi sau i-a fost teamă ca nu
poate fi ,, întreg’’al elevilor. Aceasta poveste atrage atenţia asupra unor
comportamente indezirabile în şcoala noastră.

6
 În şcoală circulă o serie de povestiri sau legende despre anumiţi profesori. Se
povesteşte astfel - pentru noii veniţi acesta fiind un mod de iniţiere - despre
directorul care este întodeauna alături de profesorii săi, fapt care generează
unitatea şi coeziunea grupului şi loialitatea faţă de director.
Sunt prezentate şi ,,oile negre’’ din şcoală. Se aminteşte uneori de un cadru
didactic care nu era un model pentru organizaţie. Lipsea nemotivat de la ore şi
îi placea mult licoarea lui Bahus. El a părăsit ulterior organizaţia deoarece
sistemul său de valori nu se potrivea cu valorile fundamentale ale organizaţiei.
Nivelul valorilor culturale este considerat nivelul cel mai important, esenţa
conceptului de cultură organizaţională.
În cadrul organizaţiei avem câteva persoane ,, diferite’’. Sunt considerate
sensibile, obsesionale deoarece sunt: neîncrezătoare, susceptibile, uneori triste,
dominatoare, încăpăţânate, nehotarâte dar devotate muncii. Încercăm să
practicăm cu ele, un umor binevoitor, suntem prevăzători, încercăm să le
desensibilizăm, le arătăm ca le apreciem simţul ordinii şi al rigorii.
Şcoala noastră are încheiate parteneriate cu unele instituţii din cadrul
comunităţii: biserica, primăria , dispensarul şi Centrul de training profesional şi
reintegrare socială. Pe lângă aceste instituţii apropiate organizaţiei mai avem o
şcoală în comună considerată ,,inamicul’’ organizaţiei. În anul 2005 ne-am
desprins de această şcoală devenind o instituţie cu personalitate juridică.
Cadrele didactice din şcoala noastră erau ameninţate de restrângerile de
activitate care aveau loc la şcoala din comună. Obţinând personalitate juridică,
restrângerile de activitate din şcoala ,,rivală’’ nu mai includ şi cadrele didactice
din şcoala noastră.
Cadrele didactice care acced la funcţia de conducere sunt persoane serioase
care dovedesc calităţi profesionale, manageriale si morale.

7
 Modelele comportamentale şi simboluri
Directorul şcolii când intră în cancelarie este salutat cu un zâmbet şi un
salut colegial, fapt ce indică un stil managerial democratic.
Împărţirea spaţiilor de lucru este în mare parte egală, chiar uniformă.
Spaţiul acordat sălilor de clasă este egal cu cel al biroului directorului unităţii şi
chiar cu cel destinat petrecerii timpului în comun ( cancelaria). Mobilierul este
format din bănci, aşezate de regulă în rânduri. Diferenţe ar fi între mobilierul
din cabinetul directorului şi cel din cancelarie, prin innoirea celui din birou. În
rest se poate observa o uniformitate în ceea ce priveşte nivelul de repartizare a
spaţiilor şi a valorii monetare raportată la diferitele obiecte de uz comun.
Decorarea claselor şi a şcolii reprezintă în marea majoritate a cazurilor
interesele profesorilor şi nu pe cele ale elevilor. Decorarea si pavoazarea şcolii
este una clasică, cu pereţi zugrăviţi cu var alb. Datorită lipsei spaţiilor se învaţă
în două schimburi şi nu exista laboratoare de limbi straine, geografie, biologie
şi sală de sport. În schimb, la intrare in sediul principal al şcolii exista un
Muzeu Etnografic cu obiecte vechi donate de elevii si profesorii şcolii.
Centrul de documentare şi informare oferă elevilor, cadrelor didactice si
comunităţii locale un spaţiu de formare , comunicare şi informare, un laborator
de experimentare a noilor tehnologii educaţionale, un loc de cultură, deschidere,
întâlnire si integrare. Aici se derulează activităţi cu caracter cultural şi civic.
Biroul directorului este aşezat în centrul cladirii, astfel încăt să aibă acces
cu uşurinţă cadrele didactice, elevii şi părinţii. Se observă astfel, că directorul
este alături de fiecare cadru didactic , susţinându-l şi incurajându-l. Există o
distanţă relativ mică faţă de putere , deoarece directorul preferă un stil de
conducere preponderent democratic.Cadrele didactice sunt mereu consultate în
luarea unor decizii, respectându-se şi punctul lor de vedere.

8
 În şcoală nu există privilegii deosebite acordate anumitor persoane sau
grupuri. Toate cadrele didactice au acces la telefon, la copiator, au parolele
pentru accesul la calculatoare. Este cunoscută şi parola de pe calculatorul
directorului .
Aşadar, comunicarea în cadrul organizaţiei este una deschisă şi uşor de
realizat. Mesajele dificile, ambigue sunt transmise prin canale bogate ,, discuţia
faţă în faţă’’, telefonul, faxul, e-mailul, iar pentru mesajele simple, clare se
folosesc canale de comunicare sărace ( rapoarte generale, memorii, procese
verbale).
Avizierul şcolii este un canal activ de comunicare. De aici elevii şi cadrele
didactice află care sunt noile anunţuri, temele propuse pentru activităţile
extraşcolare, care este elevul săptamănii, care e cel mai bun coleg, care a fost
cea mai curată şi îngrijită clasă, care au fost elevii ce au obţinut rezultate foarte
bune la concursurile şcolare, şi cei care au înregistrat progres şcolar.
Comunicarea informală funcţionează eficient datorită coeziunii grupului,
întăririi contactelor interumane, mediului de muncă stimulator.
Calitatea comunicării organizaţionale, atât formale cât şi informale este
factorul determinant în formarea culturii organizaţionale.
În ceea ce priveşte vestimentaţia nu pledăm pentru uniformă şcolară
deoarece elevii provin din familii cu situaţie financiară precară. Este obigatoriu
ca elevii să aibă o ţinută decentă, curată şi îngrijită.
Modul în care se îmbracă cadrele didactice din şcoală relevă deschiderea
la nou, valorizarea diferenţelor. Femeile se îmbracă cât mai elegant , în nuanţe
variate, îsi pun accesorii, se fardează. Se remarcă când cineva şi-a cumparat
ceva nou. Interesul de grup predomină asupra interesului individual.
Tablourile care se găsesc în unitatea noastră sunt donate de Liceul de
Artă din oraşul Iaşi şi sunt expuse pe holurile şcolii. De asemenea, se mai

9
găsesc pe holuri, expoziţii cu lucrările elevilor: ,,Stropi de creativitate’’,
,,Prichindeii’’ ,,Spring Day’’. Sunt premise decoraţiunile, fotografiile,
desenele, planşele şcolare realizate atractiv. Se promoveză o cultură
organizaţională cu unele idei ce consideră varietatea ca fiind propice unei
funcţionări a unităţii.
Evaluarea prestaţiilor personalului didactic se face de către directorul
şcolii împreună cu Consiliul de administraţie. În urma astistenţelor la lecţii, a
convorbirilor cu părinţii şi elevii, a monitorizării calităţii actului didactic se
stabileşte calificativul de etapă si final pentru fiecare cadru didactic. Se pune
accent pe dezvoltare, susţinere şi încurajarea creativităţii şi recompensarea
rezultatelor care vădesc un înalt grad de originalitate.
În instituţia mea nu se critică colegii în faţa părinţilor sau elevilor, nu se
compară performanţele elevilor în faţa clasei, nu se discută problemele şcolare
si personale de faţă cu alte persoane, nu se scot elevii în faţa clasei atunci când
sunt ascultaţi la lecţii. De asemenea, nu trebuie divulgate
secrete din şcoală, nu se spun vorbe urâte despre şcoală în afara ei. Normele ce
constituie substanţa culturii organizaţiei sunt si cele de tip formal ce se
regăsesc în Regulamentul intern de organizare şi funcţionare a şcolii, în
Statutul cadrelor didactice, în fişele de post, în decizii ale managementului
organizaţiei. Este de dorit ca normele informale să completeze, să potenţeze
normele formale.
În organizaţie există un climat destinins, dominând buna dispoziţie şi
încrederea reciprocă.
Evoluţia culturii organizaţionale a unităţii din care fac parte este în
schimbare, o schimbare care uneori este stanjenită de unele elemente culturale
existente.

10
 Modul de organizare al spaţiilor ar putea fi modificat prin hotărâri sau
decizii ale managementului organizaţional. Astfel fiecare cadru didactic şi-ar
putea zugrăvi pereţii sălii de clasă în culori calde care ar stimula creativitatea
elevilor. De asemnenea, bancile ar trebui aşezate in semicerc şi ar putea fi
desenate de către fiecare elev.
Cadrele didactice percep incertitudinea ca un pericol continuu care trebuie
eliminat. Această trăsătură a culturii organizaţionale are cea mai mare influenţă
asupra modului în care sunt implementate măsurile de reformă.
Pentru unele persoane din cadrul organizaţiei, noul , ideile novatoare sunt
greu de acceptat. Câteva cadre didactice aşteaptă mereu să li se spună ceea ce
trebuie să facă. Comunicarea în interiorul grupului este uneori redusă.
O schimbare culturală necesită un conducător puternic, o persoană care
poate lua decizii grele în momente dificile, să dea dovadă de judecăţi
echilibrate şi să poată rezista ,,pe baricade’’ de-a lungul unei perioade
însemnate de timp.
Cultura organizaţională constituie un mijloc important pentru îmbunătăţirea
performanţelor.

În anexe am ataşat câteva crâmpeie de amintiri zâmbete şi gânduri.

11
12
13