UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI

“CENTRUL DE FORMARE CONTINUĂ” – (CFM)

Programul de perfecţionare: MANAGEMENT EDUCAŢIONAL PREUNIVERSITAR PERFORMANT

MANAGEMENTUL PROIECTELOR EDUCAŢIONALE PENTRU

PROMOVAREA VALORILOR LOCALE, NAŢIONALE ŞI
EUROPENE PRIN PARTENERIATUL DINTRE GRĂDINIŢA CU
PROGRAM PRELUNGIT DUMBRAVA MINUNATĂ, RM.
VÂLCEA, ŞI PĂRINŢII PREŞCOLARILOR

LUCRARE DE EVALUARE FINALĂ:

SERIA a-III-a Grupa 8

ÎNDRUMĂTOR ŞTIINŢIFIC
prof. univ. dr. ing. Nicu BIZON

CURSANT
prof. înv. preşc. ISPIR Iuliana-Florentina

2015
AUTOR: Prof. înv. preşc. ISPIR Iuliana-Florentina
ÎNDRUMĂTOR ŞTIINŢIFIC: Prof. univ. dr. ing. Nicu BIZON

MANAGEMENTUL PROIECTELOR EDUCAŢIONALE PENTRU

PROMOVAREA VALORILOR LOCALE, NAŢIONALE ŞI
EUROPENE PRIN PARTENERIATUL DINTRE GRĂDINIŢA CU
PROGRAM PRELUNGIT DUMBRAVA MINUNATĂ, RM.
VÂLCEA, ŞI PĂRINŢII PREŞCOLARILOR

LUCRARE DE EVALUARE FINALĂ:

SERIA a-III-a Grupa 8

2015

1
Cuprins

1. PARTEA TEORETICĂ…………………………………………… ……...2-13

1.1. Argument………………………………………………………………………. 2
1.2. Teorii referitoare la activitatea managerială ………………………………….3-6
1.3. Elaborarea şi managementul proiectelor educaţionale………………… ……6-12
1.4. Rolul TIC în eficientizarea programelor educaţionale ……………………..12-13

2. PARTEA PRACTICĂ ……………………………………………………14-26

2.1. Analiza mediului din care provine grădiniţa ……………………………….14-15
2.2. Analiza SWOT a implementării programelor ………………………...........15-18
2.3. Proiecte educaţionale desfăşurate în unitatea GPP Dumbrava Minunată,
Rm. Vâlcea …………………………………………………………… 18-25
2.4. Promovarea ofertei educaţionale bazată pe succesul în implementarea
proiectelor educaţionale ……………………………………………........... 25-26

3. CONTRIBUŢII PERSONALE ..…………………………………………27-35

3.1. Scopul ………………………………………………………………...………..27
3.2. Situaţia proiectelor implementate în grădiniţă în perioada 2011-2015……..27-32
3.3. Implicarea părinţilor în activităţi ce promovează imaginea grădiniţei……...32-33
3.4. Concluzii ……...……………………………………………………………33-35

4. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE ………………………………………….36-37

5. ANEXE ………………………………………………………………………38-65

2
 1. PARTEA TEORETICĂ

1.1. Argument
Atunci când mi-am ales această temă m-am gândit la activitatea pe care o desfăşor cu copiii
de mulţi ani, activitate în care am încercat să promovez, valorile naţionale şi europene prin prisma
parteneriatelor în care am implicat copiii, părinţii şi colegii.
Evaluând activitatea din prisma unui manager de instituţie nu este deloc uşor.
„Toate-s vechi și nouă toate”, spunea marele nostru poet Mihai Eminescu.
Valorile naţionale: limba, tradiţia, istoria naţională/ europeană, nu se pot schimba niciodată.
Deşi sunt vechi pot deveni noi prin schimbările, plăsmuirile, descoperirile permanente aduse de
comunităţile în care trăim, de noile tehnologii aflate în plin progres.
Un constum naţional tradiţional-vechi (cusut de bunicii şi străbunicii noştri, cu motive
inspirate din natură şi din activitatea omului); istoria şi limba unei culturi – cultura noastră
românească; pot fi cu uşurinţă recunoscut şi însuşită de preşcolari prin: desen, activitate practică şi
tehnologia informatică.
Împletind noul cu vechiul putem promova mai uşor valorile naţionale şi europene.
„Toate valorile materiale, concretizate în obiective ale proiectelor şi a căror punere în
practică e măsurabilă, sunt susţinute de un set de valori umaniste […] ce cuprind în primul rând:
demnitatea, onoarea, onestitatea, responsabilitatea, dreptatea şi corectitudinea, respectarea valorilor
moral-creştine în general.”1
Necesitatea promovării valorilor naţionale şi europene de către grădiniţa noastră, prin prisma
proiectelor educaţionale desfăşurate, a venit din dorinţa de a nu ne uita trecutul, de a arăta întregii
lumi valoarea şi identitatea locală, naţională şi europeană.
Implementarea unor proiecte, care să aducă un plus în promovarea acestor valori, a fost şi
este una din preocupările mele ca manager la clasă, ştiind faptul că omul de la oraş a uitat de
frumuseţile, de tradiţiile şi obiectivele turistice care-l înconjoară; de frumuseţea relaţiei
părinte-copil; de atenţia acordată egalităţii de şanse, dezvoltării şi securităţii umane, în goana sa
după dezvoltarea personală şi confort social.

1
“Valori în care credem”, Asociaţia pentru Promovarea Istoriei României, http://romaniaistorica.ro/valori-in-care-
credem/, site vizitat la data de 20 ianuarie 2015
3
 1.2. Teorii referitoare la activitatea managerială
Etimologia cuvântului management provine din latinescul „manus” – mână, a mânui, a
manevra. Limba română, a adoptat termenii de manager/management (conducător/conducere), din
limba engleză, care, la rându-i, l-a derivat din verbul „to manage” ce provine din limba franceză.
„În dicţionarul enciclopedic, managementul este explicat prin «ştiinţa organizării şi
conducerii întreprinderii»”1.
Termenul de management defineşte: „prevederea, organizarea, comanda, coordonarea şi
controlul”2 unei acţiuni de conducere.
Managementul ca ştiinţă înseamnă: „măiestrie, artă, creativitate, imprimate de personalitatea
managerului”3.
„Managementul poate fi definit ca arta de a face ca lucrurile să se realizeze în organizaţii
prin intermediul celorlalţi, iar managerul este cel care procură, alocă şi utilizează resusre fizice şi
umane pentru a atinge scopuri. (Proiectul pentru Învăţământul Rural. Managementul Educaţional,
Bucureşti, 2005, Cap I, Managementul Şcolii şi Asigurarea calităţii, Introducere în Management,
Adina Andrei, p. 3)”4.
„Atunci când unii autori se referă la management ca fiind în acelaşi timp şi ştiinţă şi artă,
probabil că se referă la activitatea conducătorilor care trebuie să conţină cele două elemente
distincte.”5
Ştiinţa de a manageria se învaţă în şcoală, prin educaţie, în timp ce arta ţine de modalitatea
personală a individului de a pune în practică ştiinţa acumulată.
Aşadar conducerea s-a transformat, în limbajul şi practica actuală, în management. Cel care
manageriază însă trebuie să aibă şi calitatea de lider, altfel capacitatea lui de a conduce se
diminuează. Degeaba viziunile unui manager sunt bune dacă nu are capacitatea de a-şi conduce
echipa spre a le şi realiza.
Din perspectiva lui Robert Gilbreath există diferenţe considerabile între activitatea unui
manager şi a unui lider:

1
Introducere în Management, site vizitat la data de 1 martie 2015
http://biblioteca.regielive.ro/cursuri/management/introducere-in-management-169563.html
2
Joiţa Elena (2008) Management educaţional, Profesorul-manager: roluri şi metodologie (Collegium Ştiinţele
Educaţiei), Editura Polirom, Iaşi, p. 15
3
Idem, p. 16
4
Boca Cristiana, ş.a., (2008) Şi tu poţi fi manager!,5, Modulul pentru managementul grădiniţei, PRET Proiectul
pentru Reforma Educaţiei Timpurii, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Unitatea de Management al
Proiectelor pentru Învăţământul Preuniversitar, Editura Millenium Design Group, Bucureşti, p. 7
5
BIZON Nicu (2011) Tehnologii de informare şi comunicare în managementul educaţional, Note de curs, Facultatea:
Electronică, Comunicaţii şi Calculatoare, Universitatea din Piteşti, p. 7
4
 1
Tabelul Nr. 1 Diferenţe dintre management şi leadership (în viziunea lui R. Gilbreath)
Manager Lider
- controlează şi optimizează ceea ce există - schimbă ceea ce există în ceea ce este
deja; necesar;
- promovează stabilitatea; - promovează schimbarea;
- acţionează tranzacţional; - acţionează transformaţional;
- urmează regulile stabilite, asigură - introduce reguli noi, încurajează
respectarea lor şi corectează abaterile de la creativitatea şi elimină constrângerile care
standarde; determină comportamente conservatoare;
- reţine; - eliberează;
- întreabă, de regulă, „Cum?” - Întreabă de regulă, „Ce?”, „De ce?” şi
„Cine?”
Trecând peste teoriile manageriale, managementul presupune o adevărată artă în luarea
rapidă a unor decizii importante la timpul/momentul potrivit, într-o situaţie structurală într-o
continuă şi rapidă schimbare, divergentă şi de multe ori destul de îndoielnică. Într-o astfel de
împrejurare se regăseşte învăţământul de astăzi: o structură aflată într-un permanent proces de
reformă.
Cele mai multe schimbări din ultimii ani de reformă s-au realizat în sistemul de învăţământ,
cu specificaţie clară spre instituţia şcolară. Managementul instituţiei şcolare este asociat unei crize
manageriale. Nu este vorba că un manager şcolar nu se preocupă de administrarea, conducerea şi
verificarea acţiunile organizate şi desfăşurate la nivelul şcolii, ci de faptul că activităţile
manageriale sunt realizate mai mult în plan teoretic şi se repetă, sunt marcate de rutină; iar
dezvoltarea rapidă a societăţii, a industrializării, a informaticii presupune adaptarea activităţii
manageriale la acest proces. Acest lucru denotă lipsa pregătirii individului pentru funcţia de
manager.
Pentru a veni în sprijinul unităţilor şcolare Legea Învăţământului a prevăzut anumite
prevederi în ceea ce priveşte exercitarea unei funcţii de conducere în şcoală: pregătirea necesară şi
durata exercitării funcţiei. „ART. 257 (1) Funcţia de director şi de director adjunct se ocupă prin
concurs public de către cadre didactice titulare membre ale corpului naţional de experţi în
management educaţional. (2) Concursul pentru ocuparea funcţiilor de director sau de director
adjunct se organizează de unitatea de învăţământ, prin consiliul de administraţie. (3) În urma
promovării concursului, directorul încheie contract de management cu primarul/primarul de sector
al unităţii administrativ-teritoriale, respectiv preşedintele consiliului judeţean pe raza căreia se află
unitatea de învăţământ. (4) Directorul şi directorul adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar
1
Boca Cristiana, ş.a., (2008) Şi tu poţi fi manager!,5, Modulul pentru managementul grădiniţei, PRET Proiectul
pentru Reforma Educaţiei Timpurii, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Unitatea de Management al
Proiectelor pentru Învăţământul Preuniversitar, Editura Millenium Design Group, Bucureşti, p. 8
5
nu pot avea, pe perioada exercitării mandatului, funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte în cadrul
unui partid politic, la nivel local, judeţean sau naţional.”1
Un plus adus de Legea Învăţământului o reprezintă descentralizarea activităţii manageriale.
Astfel că, managerul nu mai este singurul care ia decizii în şcoala ci un întreg grup managerial
(consiliul de administraţie format atât din părinţi cât şi din reprezentanţi ai instituţiilor locale:
Consiliul local şi Primăria), managerul fiind însă cel care proiectează şi coordonează proiectul de
dezvoltare instituţională.
Rolul de manager necesită îndeplinirea unor responsibilităţi, pentru care pregătirea
managerială este impetuos necesară, şi se impun şi noi reguli de angajare. Unitatea şcolară este o
structură instituţională în care regulile şi valorile particulare trebuie impuse şi respectate cu rigoare.
În acest caz proiectul trebuie să fie transparent, accesibil în conformitate cu realitatea şi în relaţie cu
caracteristicile şi direcţiile de dezvoltare ale comunităţii.
Răspunderile unui manager de şcoală se propulsează pe două planuri: unul extern ce se
referă la activitatea de parteneriat cu diferite organizaţii: autorităţi locale, agenţi economici,
ONG-uri, părinţii, alte organizaţii ale societăţii civile; unul intern ce se referă la totalitatea
activităţilor care se desfăşoară într-o instituţie şcolară.
Un important criteriu în alegerea/menţinerea în funcţie a unui manager de şcoală poate fi
realizarea unui proiect de dezvoltare instituţională. Dificultăţile întâlnite în actul managerial dintr-o
înstituţie de învăţământ pot fi legate de: planificările activităţilor desfăşurate cu copiii ce au
deficienţe de învăţare sau sunt supradotaţi; colaborarea cu părinţii sau autorităţile locale; activităţi
necesare pentru angajarea şi pregătirea permanentă a personalului didactic; iniţiativă în găsirea
surselor de finanţare şi a modalităţilor de gestionare al acestora la nivelul şcolii; implementarea
unor proiecte specifice consilierii elevilor, al nediscriminării, interculturalităţii, educaţie de gen; idei
originale în predarea anumitor discipline; îmbunătăţirea atmosferei şcolare atât la nivelul cadrelor
didactice cât şi la nivelul elevilor; îmbunătăţirea culturii organizaţionale a şcolii; dezvoltarea reţelei
informaţionale a şcolii.
Folosit ca un procedeu de selecţie în alegerea unui manager, proiectul de dezvoltare
instituţională este în acelaşi timp şi un instrument de inspecţie şcolară managerială.
Un adevărat manager trebuie să se perfecţioneze în permanenţă şi să fie la curent cu toate
noutăţile manageriale. În funcţie de activitatea managerului este catalogată şi instituţia de
învăţământ. Fiecare instituţie de învăţământ este asemănătoare din punct de vedere al activităţii
desfăşurate – educaţia, dar distinctă din punct de vedere al comunicării, al organizării interne, al
dezvoltării instituţionale pe termen scurt şi în viitor. Aici intervine pregătirea fiecărui
manager-director al şcolii.

1
Legea Nr. 1, Legea Educaţiei Naţionale
6
 O unitate şcolară în care guvernează: o comunicare ideală între cadrele didactice, între copii
şi cadre didactice, între părinţi şi cadre didactice; unde autorităţile publice, centrele de cultură,
religioase din zonă şi ISJ-ul au parte de bune relaţii de colaborare şi ajutor reciproc; unde inovaţia
în cadrul activităţilor didactice şcolare şi extraşcolare este pe primul plan şi se promovează valorile
democraţiei, ale culturii naţionale şi internaţionale, educaţia de gen şi interculturalitatea; unde
activitatea didactică se îmbunătăţeşte în permanenţă şi elevii şcolii progresează la nivel local,
naţional şi internaţional; unde personalul didactic, nedidactic şi auxiliar este unul calificat şi
beneficiază de perfecţionare continuă are în fruntea ei un manager/director eficient, pregătit pentru
activitatea pe care o desfăşoară. Acest tip de manageriat poate fi asociat stilului de conducere
democratic.
Nu în toate unităţile şcolare funcţionează un stil democratic. Unele sunt guvernate de un stil
autoritar, şi aici deciziile sunt impuse personalului angajator, dar şi copiilor şi părinţilor, fără a fi
supuse unei dezbateri; iar în altele stilul liber face ca implicarea managerului să fie aproape absentă,
lucrurile desfăşurându-se de la sine, pentru că fiecare ştie ce are de făcut, ca o structură autodirijată.
Din păcate, în aceste două stiluri de manageriat, şcolile au de pierdut: nu se face performanţă, nu se
dotează corespunzător, personalul angajat nu progresează, se menţine pe o linie de plutire, de
existenţă mai mult invizibilă, iar acest lucru dăunează întregii activităţi didactice la nivel naţional.

1.3. Elaborarea şi managementul proiectelor educaţionale

Plecând de la analiza cuvântului proiect ajungem la „trei sensuri de bază:
1. plan sau intenţia de a intreprinde ceva, de a organiza, de a face un lucru; lucrare cu caracter
tenhic, aplicativ;
2. construcţie mentală proiectivă care poate fi asimilată cu:
 anticipare, mai mult sau mai puţin studiată, a ceea ce am vrea să realizăm în viitor;
 model mintal sau reprezentare;
 prefigurare în mod ideal a unui obiect sau a unei activităţi pe care avem intenţia să o
realizăm;
3. elaborare cu caracter teleologic în domeniul didactic/managerial, intenţie
1
educativă/instructivă.”
Proiectul presupune „munca organizată pentru atingerea scopurilor sau obiectivelor propuse
care necesită resurse şi efort, o răspundere unică (şi deci riscantă) care are un buget şi o programare
prealabilă […] un buget şi un program de implementare.”2
Proiectele desfăşurate în activitatea educaţională pot avea mai multe clasificări.

1
Cojocaru Venera-Mihaela, Sacară Liliana (2005) Managementul proiectelor pedagogice. Ghid metodologic, Editura
Didactică şi pedagogică, R.A., Bucureşti, p. 7
2
Siman Ion-Iorga (2012) Proiectarea managementului şi evaluarea programelor educaţionale, Universitatea din
Piteşti, Centrul de Formare Continuă Muntenia, Piteşti p. 5
7
 Voi enumera câteva tipuri de clasificări ale proiectelor implementate la nivelul instituţiei
GPP Dumbrava Minunată, Rm. Vâlcea.
O prima clasificare:
„ a) proiectul educaţional, […] ce configurează orientările esenţiale ale educaţiei:
concepţia despre om, idealul educaţiei, valorile societăţii;
b) proiectul curricular, ca acţiune de configurare şi anticipare a activităţilor şi proceselor
educaţionale concrete, […];
c) proiectul instituţional, ca instrument al politicii manageriale a directorului, centrat pe
schimbare, pe inovare şi dezvoltarea şcolii în plan structural şi funcţional, […].1
O altă clasificare „după semnificaţia paradicmatică:
- proiecte şi programe educaţionale în manieră behavioristă;
- proiecte şi programe educaţionale în viziunea cognitiv-constructivistă. […]
După tipul de management al proiectului (Alecu, 2007, p.165):
- proiecte cu un management bazat pe responsabilitate individuală;
- proiecte cu un management bazat pe un stat major, constituit din managerul de proiect şi o
echipă de specialişti;
- proiecte cu un management mixt.
În funcţie de sursele de finanţare ale proiectului:
- proiecte cu finanţare internă, din bugetul instituţiei;
- proiecte cu finanţare externă, din bugete ale organismelor Uniunii Europene sau
internaţionale (Banca Mondială, UNICEF), din fonduri guvernamentale sau ale organizaţiilor şi
fundaţiilor nonguvernamentale;
- proiecte în cofinanţare.
În funcţie de domeniul educaţional la care se raportează proiectele şi programele:
- proiecte şi programe din domeniul dimensiunilor clasice ale educaţiei: programe modulare
de aprofundare/ extindere/ remediere a pregătirii teoretice şi practice (pentru elevi, studenţi, cadre
didactice), proiecte de educaţie prin teatru şi prin activitate fizică şi sport, proiecte şi programe
sociale, proiecte şi programe culturale, proiecte şi programe din domeniul educaţiei estetice;
- proiecte şi programe tematice, din domeniul problematicii actuale a educaţiei.
În funcţie de spaţiul educaţional de derulare a proiectelor:
- proiecte derulate la nivelul organizaţiei şcolare;
- proiecte educaţionale zonale;
- proiecte educaţionale naţionale;
- proiecte derulate în spaţiul european;

1
Siman Ion-Iorga (2012) Proiectarea managementului şi evaluarea programelor educaţionale, Universitatea din
Piteşti, Centrul de Formare Continuă Muntenia, Piteşti, p. 14-15
8
 - proiecte internaţionale. […]
După domeniul funcţional al strategiei de dezvoltare a instituţiei şcolare (Bunăiaşu, 2010,
p.52):
- programe de dezvoltare curriculară la nivel formal şi nonformal;
- programe de dezvoltare a bazei materiale şi achiziţionare de echipamente;
- programe de dezvoltare a resurselor umane;
- programe de dezvoltare a parteneriatelor şcolare;
- programe de dezvoltare a relaţiilor şcolii cu factori ai comunităţii locale sau cu alţi factori
educativi; […]”1
Scopul principal al proiectele curriculare implementate la nivel de instituţie este acela de
colaborare cu comunitatea în vederea dezvoltării unor „resurse educaţionale (limbă, tradiţii,
obiceiuri, case, port)”2, parteneriatele şcoală-comunitate devenind în ultimii ani mult mai rare, din
comoditatea cadrelor didactice implicate şi din pricina unui management defectuos.
Experienţa personală arată că, de cele mai multe ori aceste parteneriate sunt mai mult
formale: activităţile se desfăşoară mai mult pe hârtie (deoarece cadrele didactice consideră că nu
sunt bine recompensate – este vorba de recompensa personală), copilul (motivul principal pentru
care sunt implementate aceste proiecte) nu este aproape deloc implicat. Programele sunt
implementate doar pentru că se cer a fi implementate la nivelul grupei, unităţii şcolare (în special
cele cu familia, în care singurele activităţi realizabile sunt serbările preşcolare), iar hârtia, în sine,
reprezintă o valoare pentru dosarul personal.
Descentralizarea sistemului educaţional presupune o legătură mai strânsă cu comunitatea,
deoarece cele mai multe decizii sunt luate cu participarea directă la actul decizional al: părinţilor,
ONG-urilor, parteneri sociali, Primăriilor, etc.
De aceea este necesar un management strategic la nivel de instituţie şcolară, activitatea
desfăşurată prin proiecte putând pune bazele unei strategii manageriale eficiente, şcoala având rolul
principal în proiectarea activităţilor şi luarea de decizii. Calitatea actului educaţional poate creşte
promovând schimbarea şi participarea tuturor resurselor implicate în activitatea de educaţie (copii,
părinţi, cadre didactice, alţi membrii ai comunităţii locale).
„Dezvoltarea competenţelor manageriale în domeniul proiectării şi managementului de
proiect […] este pe deplin justificată, în condiţiile în care echipa managerială şi cadrele didactice

1
Bunăiaşu Marian Claudiu (2012), Elaborarea şi managementul proiectelor educaţionale, Editura Universitară,
Bucureşti, site vizitat la data de 1 aprilie 2015
http://www.editurauniversitara.ro/media/pdf/512c570035165Elaborarea_si_managementul_proiectelor_-_p._1-30.pdf,
p. 27, 28, 29
2
Siman Ion-Iorga (2012) Proiectarea managementului şi evaluarea programelor educaţionale, Universitatea din
Piteşti, Centrul de Formare Continuă Muntenia, Piteşti, p. 16
9
trebuie să accepte noile atribute ale managementului schimbării […] şi să se implice în procesul de
marketing educaţional.”1
Comunicarea are un rol important în proiectarea şi implementarea proiectelor la nivelul
organizaţiei şcolare. Cu cât managerul comunică mai uşor cu factorii implicaţi, cu atât mai mult
activitatea se desfăşoară mai eficient. De asemenea motivarea oferită este notabilă. Aceasta poate fi
legată de: stabilirea unor ţinte strategice cu termene bine stabilite, implicarea directă în
implementare şi organizare, recompense finale etc.
Din punct de vedere al abordării manageriale proiectele pot fi tratate din mai multe
ipostaze:
a) În ceea ce priveşte structura – „planul static de analiză al procesului managerial şi poate
fi reprezentat astfel:

O Retro
acţiune şi
feedback

P S T R

A – analiza resurse – nevoi educaţionale

O – obiective educaţionale
P – proiecte, programe educaţionale
S – strategii de implementare, monitorizare şi evaluare
T – timpul de derulare al proiectelor
R – relaţii educaţionale
Fig.1.1. Planul structural de analiză a procesului managerial în domeniul proiectelor educaţionale”2

b) În ceea ce priveşte planificarea: avem nevoie mai întâi de o cercetare asupra a ceea ce
este necesar să implementăm la nivelul unităţii şcolare (ce nu se cunoaşte şi ar trebui să fie cunoscut
sau se doreşte să fie cunoscut – ex. tradiţii locale, drepturile şi libertăţile omului, egalitate de şanse
etc.), apoi se trece la faza de planificare, punerea în practică şi evaluarea proiectului.

1
Maciuc Irina, Ilie Vali, ş.a. (2009) Proiecte şi programe educaţionale pentru adolescenţi, tineri şi adulţi, Editura
Universitaria, Craiova, p. 49, site vizitat la data de 10.04.2015
http://cis01.ucv.ro/DPPD/maciuc_proiectarea_si_managementul_programelor_educationale.pdf
2
Bunăiaşu Marian Claudiu (2012), Elaborarea şi managementul proiectelor educaţionale, Editura Universitară,
Bucureşti, site vizitat la data de 1 aprilie 2015
http://www.editurauniversitara.ro/media/pdf/512c570035165Elaborarea_si_managementul_proiectelor_-_p._1-30.pdf,
p. 17
10
 De asemenea un rol important îl are decizia – „conducerii centrate pe decizie […]

P O C E1 E
11
1

D – decizii strategice
P – proiectare managerială, ale cărei produse sunt proiectele şi programele educaţionale
O – organizarea activităţii manageriale
C – coordonarea activităţii manageriale
E1 – monitorizarea şi evaluarea continuă a implementării proiectelor
E – evaluarea multilaterală a proiectelor (produs, proces, rezultate)
Fig. 1.2. Planul procesual de analiză a managementului în domeniul proiectelor educaţionale”1
Când proiectăm o activitate încercăm să anticipăm demersul viitor al acesteia.
În ceea ce priveşte însă activitatea de proiectare managerială în domeniul proiectelor aceasta
este mult mai complexă, deoarece implică mai multe acţiuni: un număr mai mare de persoane
implicate, responsabilităţi financiare şi decizionale etc.
Dezvoltarea unităţii şcolare reprezintă un „instrument de politică managerială”2.
Implementarea unor proiecte educaţionale la nivel de unitate şcolară, care să scoată în evidenţă
activitatea desfăşurată în unitate, cu scopul de a promova imaginea unităţii la nivel local, naţional şi
internaţional face parte din această politică managerială a şcolii. Necesitatea unei analize a
implementării proiectelor este bine venită deoarece nu putem implementa ceva nevandabil, care nu
are utilitate în unitatea şcolară şi în mediul social din care provine unitatea şcolară.
De exemplu: Degeaba ne dorim să implementăm un proiect în colaborare cu biblioteca într-
o unitate în care cel puţin jumătate dintre preşcolari sunt rromi, cu probleme de integrare în
colectivitate, de comportament şi cu risc mare de abandon, deoarece această categorie socială nu
este foarte interesata de carte. Putem însă implementa un proiect pe limbă şi tradiţii, ce poate fi
integrat cu succes şi în curriculum de la clasă, în care copiii (dar şi părinţii) pot participa
promovându-şi propriile tradiţii (chiar şi limba), interesul pentru grădiniţă/şcoală devenind mult
mai mare.

1
Bunăiaşu Marian Claudiu (2012), Elaborarea şi managementul proiectelor educaţionale, Editura Universitară,
Bucureşti, site vizitat la data de 1 aprilie 2015
http://www.editurauniversitara.ro/media/pdf/512c570035165Elaborarea_si_managementul_proiectelor_-_p._1-30.pdf,
p. 18
2
Idem, p. 22
11
 Analiza necesară implementării unui program educaţional, scopul, modalitatea de proiectare
a activităţilor, durata lor, sarcinile/rolurile pe care le au cei implicaţi în desfăşurarea activităţilor
sunt adevărate provocări pentru activitatea de manageriat dintr-o unitatea şcolară.
De multe ori există anumite piedici care pot pune în pericol finalitatea unui proiect
implementat. Acestea pot fi:
 de natura procedurală (strategii implementate sau folosite greşit, nerealizarea unei
analize a mediului sau realizarea ei greşită – în ceea ce priveşte grupul ţintă, manageriat defectuos);
 de natură structurală (propunerea unu scop greşit, obiective nerealizabile, timpul pentru
realizarea unei activităţi (fie este prea scurt sau prea lung), o evaluare nereuşită, alegerea greşită a
echipei de proiect (ce nu-şi poate îndeplini sarcinile impuse), o comunicare ineficientă.
Orice activitate implementată în cadrul unui parteneriat şcoală-familie-comunitate, care se
desfăşoară la nivel local, naţional şi internaţional, cuprinde implicarea unui număr mare de
participanţi – cadre didactice, copiii, părinţi, bunici, membri ai comunităţii locale, indiferent de
culoarea politică, credinţa religioasă, statut social, cerinţe educative speciale – care pot colabora
eficient în promovarea valorilor unei comunităţii, sub îndrumarea unui management operativ ce
conduc spre responsabilizarea tuturor celor implicaţi şi creşterea performanţelor şcolare (prin
recompensarea lor sub diferite avantaje) .

1.4. Rolul TIC în eficientizarea programelor educaţionale

Managerul instituţiei preşcolare trebuie să deţină în permanenţă date, ştiri, informaţii despre
activitatea desfăşurată în unitate, dar şi în afara ei. „Achiziţionarea, prelucrarea şi transmiterea de
informaţii”1, se face cu ajutorul sistemului informatizat al unităţii.
„Literatura de specialitate consideră sistemul informaţional, ca unul dintre cele trei
subsisteme de baza ale managementului, alături de cel conducător şi cel condus. (E. Mihuleac,
1999, p. 156)”2.
Folosind tehnologia, informaţia ajunge mai rapid la destinaţie şi poate fi procesată în timp
util, spre beneficiul întregului colectiv (cadre didactice, elevi etc.).
Fiecare unitate şcolară trebuie să posede, şi este impetuos necesar să deţină un sistem
informaţional. Care este rolul lui? Plecând de la baza unităţii şcolare: copiii– au nevoie pentru
pregătirea şi însuşirea lecţiilor; cadrul didactic – pregătirea activităţii didactice, stocare date,
prelucrare date statistice; personalul nedidactic – realizarea managementului financiar-contabil,
stocare, prelucrare date; manager – dezvoltarea instituţională, luarea şi operaţionalizarea deciziilor,
prelucrarea şi stocarea datelor; pentru toţi cei implicaţi în activitatea didactică – comunicarea.

1
BIZON Nicu (2011) Tehnologii de informare şi comunicare în managementul educaţional, Note de curs, Facultatea:
Electronică, Comunicaţii şi Calculatoare, Universitatea din Piteşti, p. 35
2
Joiţa Elena (2008) Management educaţional, Profesorul-manager: roluri şi metodologie (Collegium Ştiinţele
Educaţiei), Editura Polirom, Iaşi, p. 100
12
Schema nr. 1 Sistemul informatizat al Grădiniţei cu Program Prelungit Dumbrava Minunată
Rm.Vâlcea

Reţeaua sitemului managerial şi logistic

(director, administrator de patrimoniu)
Server central – calculatoare – administrator reţea
Biblioteca virtualaă SERVER - reţea – sortware

(INTRANET) Server, software specializat ,

Sistemul informatizat pentru învăţământ -
Calculatoarele
personalului didactic
Calculatoare personal
didactic

(8 săli)
Biblioteca tradiţională

personal specializat
Co
mit
specializat

etu
l de
par
Comitetul de părinţi inti
Co
mit
etu
l de
par
inti

INTERNET

13
 2. PARTEA PRACTICĂ
2.1. Analiza mediului din care provine grădiniţa
Grădiniţa cu Program Prelungit Dumbrava Minunată este situată în partea sudică a oraşului
Vâlcea, la ieşire din oraş. Cele mai apropiate grădiniţe se află la o distanţă de 2-3 km, în cartierul
Ostroveni şi Cazăneşti, Copăcelu (structuri a Şcolii Gimnaziale Nr. 4).
În ultimi cinci ani situaţia preşcolară s-a schimbat de la an la an.
Conform situaţiei INS populaţia este în scădere.
Tabelul nr. 2 Statistica INS Vâlcea1
Populaţia şcolară pe niveluri de educaţie (inclusiv învăţământul particular) - număr -
Judeţul Total Preşcolar Primar şi Liceal Profesional Postlice Superior
Anii gimnazial şi de al şi de
şcolari ucenici maiştri

Vâlcea

2000/2001 80384 12451 45475 14099 4405 1216 2738

2001/2002 81549 13192 44374 14480 4976 1006 3521

2002/2003 80083 13170 42414 15104 5309 763 3323

2003/2004 78685 12957 40899 15475 5416 623 3315

2004/2005 77030 13076 38654 15524 5371 730 3675

2005/2006 74411 13196 36563 15840 5134 671 3007

2006/2007 73212 13252 35116 16601 4523 529 3191

2007/2008 71113 12725 33817 16921 3909 565 3176

2008/2009 70061 12624 33262 17186 3546 734 2709

2009/2010 71147 12530 32163 17568 2126 700 6060

2010/2011 68165 12606 31267 17986 1100 692 4514

2011/2012 63874 12472 29558 18219 214 609 2802

Din anul şcolar 2014-2015, în judeţul Vâlcea, grădiniţele şi-au piedut personalitatea juridică
şi au trecut în subordinea şcolilor gimnaziale. Acest lucru a creat disensiuni între cadrele didactice
din ambele unităţi şcolare la nivelul întregului judeţ. Directorul general şi profesorii
Şcolii Gimnaziale Nr. 4 (şcoala care a preluat GPP Dumbrava Minunată şi GPN Lizuca), se credeau

1
Direcţia Judeţeană de Statistică – Vâlcea, Statistica în educaţie, http://www.valcea.insse.ro/main.php?id=388

14
superiori educatoarelor (cele mai multe având studii superioare ca şi dânşii), iar învăţătoarele
oricum ne tratează de foarte mult timp cu superioritate – având aceeaşi pregătire ca şi noi.
Explicaţia iniţială fiind expresia – educatoarele sunt babysitter – şi nu cadre didactice care formează
educaţia iniţială a copilului, educaţie destul de dificil de realizat, de altfel.
Dacă în urmă cu trei ani numărul de preşcolari varia în medie între 28-30 le grupă, astăzi
numărul este diferit de la o grupă la alta: 30 preşcolari grupa mijlocie B, 25 preşcolari grupa mare C
şi grupa mică B; 24 grupa mică A şi B şi grupa mică C, grupa mijlocie A; 22 grupa mare A şi 16
grupa mare B.
Scăderea numărului de preşcolari în unitatea GPP Dumbrava Minunată se datorează în
primul rând scăderii economiei vâlcene, pierderilor generate de Combinatul Oltchim, al
disponibilizărilor realizate pe Platforma Chimică, marele centru economic vâlcean.
În partea sudică a oraşului se mai regăsesc câteva centre economice profitabile, dar şi centre
bugetare precum Poliţia, Jandarmeria, Grupul Şcolar Economic. Cei mai mulţi copii din cartierele
Căzăneşti şi Copăcelul, dar şi din localitatea Ocnele Mari se regăsesc tot în grădiniţa noastră,
bineînţeles în detrimentul grădiniţelor din aceste zone. Instituţia preşcolară, deşi se află la marginea
oraşului, nu este o instituţie izolată.
Atunci când părintele îşi înscrie copilul la grădiniţa noastră ţine cont în primul rând de
apropierea de locul de muncă, sau de faptul că grădiniţa se afla în drumul spre serviciu, pe şoseaua
principală şi este mult mai uşor să-şi lase copilul în unitatea preşcolară, înainte de a ajunge la locul
de muncă. De asemenea activitatea desfăşurată în grădiniţa face ca recomandările părinţilor să fie
pozitive.

2.2. Analiza SWOT a implementării proiectelor educaţionale

Puncte tari
Grădiniţa pregăteşte copilul pentru şcoală valorificând potenţialul acestuia dobândit şi
existent până în acel moment.
Cadrele didactice, în special cele cu vechime mai mare în învăţământ, prezintă experienţa
participării în cadrul proiectelor, în special la cele locale şi interjudeţene. Implicarea nouă a unor
cadre didactice în programe europene de tip e-Twinning.
Pentru realizarea unităţii exigenţelor educative prin participarea în cadrul proiectelor, este
necesară o colaborare permanentă între familie şi grădiniţă. În cadrul acestei colaborări grădiniţei îi
revine sarcina de a dirija legătura stabilită între factorii (membrii) direct implicaţi în relaţia
grădiniţă-familie-şcoală.
Pregătirea pentru şcoală a copiilor preşcolari face ca, colaborarea cu şcolile din vecinătate
să fie cât mai eficientă. Pe lângă Şcoala Gimnazială Nr.4 (care se află la 50 m de grădiniţă), şi care
din anul 2014-2015, ne-a devenit şcoală coordonatoare, Şcolile Gimnaziale Step by Step, Nr.13 şi
15
Şcoala Gimnazială Take Ionescu (şcoala cu un renume foarte bun în localitate), a avut şi are o
colaborare foarte bună cu grădiniţa noastră.
Între familie şi grădiniţă există o comunicare permanentă, un parteneriat, care chiar dacă
acesta nu este pus pe hârtie, conduce spre educarea copilului.
Invitarea părinţilor să participe la diferite programe şi activităţi în grădiniţă, cu scopul de a
ajuta părintele să cunoască modalităţi şi metode de organizare a sistemului grădiniţei, de
coordonare a jocurilor, folosirea jucăriilor – utilitatea lor, reprezintă cea mai bună modalitate de
colaborare între grădiniţă şi familie, în cadrul parteneriatelor educaţionale.
Grădiniţa este dotată cu calculatoare în fiecare clasă, cu internet, care poate ajuta mai mult
comunicarea între parteneri, comunicarea directă între copiii implicaţi în proiect.
Puncte slabe
Nu toate educatoarele colaborează eficient cu părinţii şi se implică în proiecte educaţionale.
Implicarea în cadrul proiectelor presupune disponibilitate, spirit organizatoric, stăpânirea
aptitudinilor de comunicare (atât cu colegii, cât şi cu copiii şi cu părinţii, partenerii implicaţi în
proiect), motivaţie în realizarea şi desfăşurarea activităţilor proiectate. În aceste condiţii, puţine sunt
cadrele didactice ce-şi doresc să se implice în proiectarea, organizarea, desfăşurarea şi evaluarea
proiectelor, ce pot promova, prin acţiunile lor, unităţile şcolare.
Costurile mari şi lipsa de timp, precum şi comoditatea, lipsa de motivare materială a
cadrelor didactice, le pun pe acestea în situaţia de a nu iniţializa şi de a nu participa activ decât în
proiecte locale, ale căror activităţi sunt mai uşor de realizat, unde deplasările sunt mai puţine şi
presupun costuri mai mici şi puţin timp disponibil. De cele mai multe ori, dacă la iniţierea
proiectelor cadrele didactice susţin iniţiatorul/ coordonatorul de proiect, pe parcursul desfăşurării
activităţilor acestea se detaşează de activităţile proiectului şi se presupune un efort deosebit în
atragerea atenţiei de fiecare dată când urmează o nouă activitate de desfăşurat.
Pentru a evita aceste aspecte este bine ca, de la început, iniţiatorul, dar şi managerul şcolar,
să ştie care sunt cadrele didactice pe care se poate baza, pentru a nu se crea probleme pe parcursul
desfăşurării activităţilor. Mai mult alegerea temelor proiectelor să fie în consens cu cerinţele
grupului, pentru ca activităţile să fie uşor de desfăşurat şi să atragă cât mai multe cadre didactice.
În ceea ce priveşte iniţierea şi desfăşurarea proiectelor de parteneriat internaţional, acestea
presupun cunoşterea unei limbi de circulaţie internaţională de către partener şi realizarea tuturor
activităţilor din proiect, fără excepţie.
Oportunităţi
Cadrele didactice dornice să participe se implică, atât în proiecte locale cât şi în proiecte
europene. În cadrul activităţilor cadrele didactice participante implică atât copiii cât şi părinţii. Un
mare sprijin în desfăşurarea activităţilor o reprezintă: existenţa unei bune relaţii de colaborare cu

16
comitetul de părinţi al clasei, care sprijină din punct de vedere material grupa; existenţa televiziunii
şi a ziarelor locale pentru a mediatiza acţiunile.
Recunoaşterea activităţii desfăşurate în grădiniţa noastră se poate face de către cadrele
didactice şi copiii din ţară şi din afara ţării. Grădiniţa noastră are relaţii de colaborare, prin proiecte
e-Twinning, cu şcoli şi grădiniţe din Polonia, Turcia, Marea Britanie, Norvegia, Tunisia, Franţa,
Armenia, Bulgaria, Malta, Republica Moldova etc.
Implicarea mea, a părinţilor şi copiilor în cadrul activităţilor din proiecte, organizate şi
desfăşurate cu scopul de a mediatiza activitatea educaţională desfăşurată în grădiniţă, este
recunoscut la nivel local şi asta aduce un plus la înscrierea numărului de copii: atât la grădiniţă, cât
şi la grupă, deoarece cei mai mulţi părinţi doresc să participe cât mai mult în activităţile de la clasă
ale copiilor.
Promovarea activităţilor se face prin pagina instituţiei creată pe didactic.ro şi pe pagina de
facebook. Promovarea instituţiei proprii se face şi de către grădiniţele concurente, dar, spre
deosebire de unitatea noastră, aceste promovări nu sunt actualizate.
Implicarea a cât mai multor cadre didactice din unitatea noastră în activităţi la nivelul
Inspectoratului Şcolar Vâlcea (două metodiste – una coordonatorul grădiniţei şi un membru al
Consiliului Consultativ), pot promova mai uşor activităţile desfăşurate prin prisma proiectelor
educaţionale iniţiate.
Ameninţări
Numărul mare de copii la clasă poate afecta buna desfăşurare a activităţilor desfăşurate în
afara sălii de grupă.
Implicarea în cadrul proiectelor e-Twinning preocupă mai multe cadre didactice din
grădiniţele vâlcene. Din fericire pentru grădiniţa noastră, la fel ca şi aici, puţine sunt cadrele
didactice implicate dintr-o unitate preşcolară.
Dezinteresul cadrelor didactice pentru activitatea extraşcolară. Noul regulament şcolar şi
codul etic interzic strângerea de fonduri pentru desfăşurarea unor activităţi extraşcolare, în aceste
cazuri tot mai multe cadre didactice refuză să iniţieze activităţi ce presupun finanţare, deoarece
puţine sunt firmele ce pot finanţa activităţi şcolare.
Gradaţia de merit, care se acordă pe o perioadă de cinci ani, nu mai pune preţ pe proiecte
extraşcolare, activităţi de voluntariat, activităţi ce pun în valoare preocupările preşcolarilor (nu se
mai punctează), ci mai mult pe propria formare profesională, care nu se materializează în activitatea
de dezvoltare a preşcolarului.
Presa locală nu este interesată de promovarea acţiunilor desfăşurate în grădiniţele de copii,
care promovează acţiuni pozitive şi nu negative, care le-ar aduce un plus în aşa-zisă piaţă a presei
de scandal.

17
 2.3. Proiecte educaţionale desfăşurate în unitatea preşcolară
GPP Dumbrava Minuntă, Rm. Vâlcea
a) Proiect de parteneriat judeţean grădiniţă-familie
„Doi parteneri, acelaşi scop – educarea copilului”. Proiectul a fost desfăşurat în perioada în care
grădiniţa se numea „Sud”, începând din ianuarie 2012 i s-a schimbat denumirea, actualmente
denumindu-se „Dumbrava Minunată”.
Scopul proiectului: Uşurarea adaptării copiilor la cerinţele microgrupului şi dobândirea de
către părinţi a unor abilităţi de relaţionare cu copiii, prin colaborarea dintre familie şi grădiniţă
pentru o implicare cât mai activă în procesul de formare a preşcolarului.
Obiective: Formarea deprinderilor de bune practici, de relaţionare şi comunicare între
preşcolari, părinţi şi educatoare; Dezvoltarea unor atitudini pozitive faţă de problemele educative
ale preşcolarilor şi eliminarea discriminărilor de orice natură. Instrumentarea părinţilor cu noi
strategii de relaţionare cu copiii lor; Implicarea directă a părinţilor în îmbunătăţirea bazei materiale
a grupei, în crearea unui ambient prietenos în sala de grupă; Identificarea responsabilităţilor
membrilor parteneriatului prin derularea unor activităţi specifice, pregătite pentru stimularea unor
procedee de colaborare între membrii; Cunoaşterea individuală a copiilor, pentru o mai bună
colaborare grădiniţă-copil, grădiniţă-familie.
Activitatea nr. 1
Tema: “Vă informam” – şedinţă cu părinţii-lectorat;
Scop: Informarea părinţilor despre proiectul de parteneriat care se va desfăşura la grupă în
anul şcolar ce va urma.
Aşteptări preconizate: Cooperare din partea părinţilor
Desfăşurarea activităţii: În prima şedinţă organizată la grupă am informat părinţii de
iniţierea unui proiect de parteneriat grădiniţă-familie la nivel de judeţ, în anul şcolar 2011-2012, în
care au fost implicate şi alte grădiniţe. Activităţile iniţiate se vor desfăşura atât în comun (activitatea
de donaţie, expoziţia cu lucrări, albumul de bune practici), cât şi separat (serbările realizându-se la
nivel de grădiniţe, unele ateliere de lucru).
Rezultate finale: Văzută ca o activitate în care ei ca părinţi trebuie să se implice direct, nu
au fost foarte încântaţi de această idee, nefiind obişnuiţi să se implice direct în activităţile copilului.
Activitatea nr. 2
Tema: “Să ne cunoaştem” – întâlnire între parteneri;
Scop: Cunoaşterea partenerilor între ei (deoarece doar iniţiatorul de proiect - eu - îi cunoaşte
pe toţi partenerii implicaţi în proiect), stabilirea obiectivelor principale pentru realizarea proiectului.
Aşteptări preconizate: Iniţiativă din partea fiecărui partener în proiectarea activităţilor.

18
 Desfăşurarea activităţii: Deoarece distanţa face mai puţin posibilă o întâlnire directă,
întâlnirea s-a realizat indirect pe faceboock, prin discuţii scrise, unde fiecare s-a prezentat, şi-a
prezentat instituţia şi am stabilit ţintele proiectului.
Rezultate finale: Partenerii au făcut cunoştinţă şi au prezentat fiecare modalităţile prin care
pot desfăşura activităţile.
Activitatea nr. 3
Tema: “Ce şi cum ştim/putem face” – Activitate comună copii-părinţi-educatoare
(Părinţii-copiii donează jucării/haine copiilor nevoiaşi de Moş Nicolae);
Scop: Dobândirea unor abilităţi de relaţionare părinţi-copiii în vederea realizării unei
activităţi comune cu aspect umanitar, promovând astfel valorile umanitare şi de cetăţenie
democratică - voluntariatul.
Aşteptări preconizate: Implicarea a cât mai multor părinţi în activităţi umanitare.
Desfăşurarea activităţii: Începând cu data de 5 decembrie părinţii interesaţi au venit la
grădiniţă cu jucării, haine, încălţăminte pentru copii, care le prisosesc acasă (au rămas mici
propriilor copii). Acestea au fost selectate după mărime şi aşezate în mici pachete. În data de şase
decembrie, împreună cu o mămică, ne-am deplasat la GPN Măgura şi am dus pachetele. Acestea au
fost donate copiilor din grădiniţă care au fost încantaţi de ajutorul primit.
Rezultate finale: Deşi nu s-au implicat decât cinci părinţi de la Grădiniţa
Dumbrava Minunată (vezi Anexa 1) şi patru de la GPN Nr. 17, ajutorul dat a fost pentru
cinsprezece copii. Hăinuţele, încălţămintea şi jucăriile au fost de calitate, nu a necesitat o sortare a
lor şi au făcut bucurie micilor preşcolari de la sat în prag de sărbătoare. O parte din jucăriile primite
au rămas în grădiniţă lor.
Activitatea nr. 4
Tema: “Măiestrie în culori” - Activitate practică-plastică, expoziţie (concurs) între
grădiniţe;
Scop: Promovarea valorilor artistice din grădiniţă – esteticul în arta plastică.
Aşteptări preconizate: Dezvoltarea abilităţilor plastice ale copiilor preşcolari, a imaginaţiei.
Desfăşurarea activităţii: Fiecare grădiniţă a organizat un atelier de pictură-desen şi a trimis
spre grădiniţa organizatoare a expoziţiei: GPP Dumbrava Minunată (fosta grădiniţă Sud), cele mai
bune lucrări ale preşcolarilor. (vezi Anexa 2)
Rezultate finale: Amenajarea expoziţiei în holul grădiniţei. Implicarea partenerilor din
proiect în activitate. Popularizarea activităţii la nivelul şedinţelor cu părinţii şi la nivelul comisiei
metodice din fiecare unitate preşcolară implicată în proiect.

19
Activitatea nr. 5
Tema: ”Doi parteneri, acelaşi scop-educarea copilului” - Atelier de lucru (părinţii şi
educatoarele realizează un album cu imaginea preşcolarilor, reguli/cerinţe specifice vârstei, propuse
de părinţi, ce pot fi aplicate de către educatoare şi părinţi în relaţia cu copiii);
Scop: Implicarea părinţilor în realizarea unui set de reguli/cerinţe necesare pentru o bună
desfăşurare a activităţii de la grupă (un regulament de ordine interioară al grupei ţinând cont de
părerile părinţilor preşcolarilor)
Aşteptări preconizate: Implicarea a cât mai multor părinţi care să ajute în descoperirea
identităţii propri a copilului prin imagini, versuri, fapte – reguli de conduită.
Desfăşurarea activităţii: Părinţii au adus la grădiniţă o fotografie, care i s-a părut
reprezentativă pentru pentru a descrie cel mai bine personalitatea propriului copil şi despre care a
compus o mică poezie, un text etc. O parte din părinţi au încercat chiar să-şi spună părerea despre
activitatea desfăşurată în grădiniţă şi relaţia preşcolar-educatoare. La final am încercat să dăm şi un
răspuns simplu întrebării “De ce ne-a fost bine împreună?”.
Rezultate finale: Realizarea unui ghid reprezentativ al grupelor implicate. Din păcate doar
trei grupe au fost implicate: una din mediul rural – GPN Măgura, Mihăeşti Vâlcea; şi două din
mediul urban – GPN Nr. 17, GPP Dumbrava Minunată (fostă Sud), Rm. Vâlcea. Din acest motiv aş
spune ca ne-am, îndeplinit obiectivul doar pe jumătate. (vezi Anexa 15 Ghid )

b) Proiect de parteneriat judeţean şcoală-grădiniţă „Ne jucăm şi împreună învăţăm”.

Scopul proiectului: Uşurarea adaptării copiilor la cerinţele microgrupului şi dobândirea de
către preşcolari a unor abilităţi de relaţionare cu şcolarii, implicând colaborarea dintre familie,
grădiniţă şi şcoală pentru progresul activ în procesul de formare a preşcolarului.
Obiective: Necesitatea ca fiecare învăţătoare, să cunoască specificul activităţilor organizate
cu preşcolarii. Cunoaşterea performanţelor copiilor pentru a şti de unde se porneşte. Trezirea
interesului de a deveni şcolari în rândul preşcolarilor. Formarea unei conduite civilizate.
Achiziţionarea de cunoştinţe prin activităţi comune preşcolari-şcolari. Eficientizarea relaţiei
grădiniţă-şcoală-familie. Consolidarea deprinderilor şi priceperilor de exprimare corectă; Însuşirea
de noi deprinderi prin activităţi comune preşcolari – şcolari.
Activitatea nr. 1
Tema: ” Să ne cunoaştem” - Şedinţă cu părinţii - lectorat
Scop: Informare despre tema şi activităţile parteneriatului.
Aşteptări preconizate: Dorinţa părinţilor de a participa în cadrul proiectului, dată fiind
experienţa din anul anul precedent.
Desfăşurarea activităţii: Părinţii au fost informaţi de temele activităţilor precum şi de
modalităţile de realizare şi implicare a lor în cadrul desfăşurării acestora.
20
 Rezultate finale: Promisiunea părinţilor că vor face tot ce este posibil pentru implicarea lor
în desfăşurarea a cât mai multor activităţi.
Activitatea nr. 2
Tema: ”Hai să facem o serbare!” - Activitate comună copii-părinţi-educatoare.
Scop: Promovarea valorilor tradiţionale locale, naţionale şi internaţionale cu conotaţie
religioasă, prin punerea în scenă de către copiii preşcolari a unei piese cu tema Naşterii Domnului Isus
Hristos.
Aşteptări preconizate: Realizarea scenetei conform scenariului, implicarea părinţilor în
procurarea costumaţiei necesare, înţelegerea de către copii (la nivelul lor de înţelegere), a
semnificaţiei Naşterii Domnului, împletirea credinţei religioase cu credinţa laică în desfăşurarea
activităţii.
Desfăşurarea activităţii: Timp de o oră copiii au cântat, au spus versuri şi au interpretat
rolurile: Maicii Domnului, lui Iosif, al Magilor, al păstorilor, al lui Irod şi al slujitorilor săi.
Rezultate finale: S-a văzut un progres în ceea ce priveşte comunicarea şi ameliorarea
stărilor emoţionale manifestate de relaţiile stabilite între ei în timpul prezentării spectacolului, piesa
fiind interpretată impecabil de micii actori în vârstă de numai şase ani. (Vezi Anexa 3)
Activitatea nr. 3
Tema: ”Mărţişoare, mărţişoare” – activitate la alegere (ateliere de lucru, expoziţii)
Scop: Promovarea valorii femeilor în sfera familială, prioritate având relaţia mamă-copil.
Aşteptări preconizate: Consolidarea relaţiei mamă-copil prin prezentarea unui spectacol
dedicat mamelor, cu ocazia Zilei Internaţionale a Femei – 8 Martie.
Desfăşurarea activităţii: Fiecare partener implicat în proiect a susţinut activitatea cu o zi
înainte pentru a nu oferi bănuieli mămicilor în legătură cu adevăratul subiect al activităţii. Prezenţa
mămicilor a fost de 100% (cel puţin în cadrul activităţii desfăşurate în grupa noastră), iar la finalul
serbării au primit buchete de ghiocei, felicitări şi mărţişoare confecţionate de copii. (vezi Anexa 4).
Rezultate finale: Mămicile au fost fermecate de activitatea organizată în secret şi desfăşurată
în sala de grupă.
Activitatea nr. 4 şi nr. 5
Tema: ”Ne împrietenim cu şcolarii” – atelier de lucru preşcolari-şcolari, ”Primăvară bine
ai venit !” – activitate plastică, practică. Am comasat activităţile şi le-am desfăşurat în luna mai
odată cu sărbătorirea Zilei păsărilor şi a pădurilor.
Scop: Promovarea şi dezvoltarea relaţiilor de prietenie, armonie şi toleranta în scopul
înlesniri tranziţiei copilului de la grădiniţă la şcoală, prin activităţi ce pun în valoare educaţia
relativă la mediu şi educaţia artistico-platică/practică.
Aşteptări preconizate: Relaţionare preşcolari-şcolari, educatoare-învăţătoare cu participarea
directă a părinţilor preşcolarilor.
21
 Desfăşurarea activităţii: În data de 10 mai, preşcolarii grupei Piticii Năzdrăvani de la
GPP Dumbrava Minunată, însoţiţi de părinţi, s-au deplasat la Şcoala Gimnazială Nr. 4, clasa a IV-a,
unde au realizat o activitate comună preşcolari-şcolari dedicată Zilei păsărilor şi arborilor. Aici
doamna învăţătoare a pregătit materiale ecologice despre păsări şi păduri, pe care le-a prezentat
copiilor pe videoproiector. Fiecare clasă/grupă a spus cântece şi poezii, iar la final au confecţionat
un tablou al păsărilor şi o rândunică 3D. Activitatea s-a desfăşurat în săli fără prezenţa părinţilor,
aceştia fiind doar însoţitori în drumul spre şi din spre şcoală la grădiniţă. (vezi Anexa 5)
Rezultate finale: Copii au socializat şi nu au existat probleme de comunicare. Au lucrat
împreună făcând perechi de lucru preşcolar-şcolar. Preşcolarii şi-au depăşit frica de şcoală, ba mai
mult, chiar le-a plăcut şi şi-au dorit să meargă la scoală, în timp ce şcolarii i-au privit pe preşcolari
ca pe nişte fraţi mai mici. Activitatea am mediatizat-o şi în cadrul unui proiect e-Twinning –
Armonia naturii.
Activitatea nr. 6
Tema: ”Drumeţie - schitul Lacul Frumos” din satul Pleaşa, com. Vlădeşti, sau orice altă
locaţie din judeţ sau din afara judeţului”. Din cauza vremii ploioase drumul a fost impracticabil şi
excursia nu a mai avut loc. În compensaţie am realizat o vizită de lucru preşcolari-preşcolari
(GPP Dumbrava Minunată si GPN Vlădeşti) şi o vizită la Muzeul de Istorie şi Biblioteca Naţională
(GPP Dumbrava Minunată) – (la cererea părinţilor), activitatea desfăşurându-se astfel pe parcursul a
două zile.
Scop: Creşterea stimei de sine prin activităţi ce dezvoltă independenţa micului preşcolar
(plimbare pe stradă, activitate de comunicare liberă cu colegi mai mici pe care nu-i cunoaşte,
observarea directă a unor obiective din oraş), promovând valori socio-culturale locale, sub
supravegherea atentă a adulţilor.
Aşteptări preconizate: Implicarea părinţilor în activitatea de deplasare şi supraveghere a
preşcolarilor. Formarea autonomiei personale şi creşterea încrederii în forţele proprii prin
oportunităţile create de activitatea desfăşurată.
Desfăşurarea activităţii: Preşcolarii GPP Dumbrava Minunată s-au deplasat (cu maşinile
părinţilor), la GPN Vlădeşti, unde am întâlnit micii preşcolari (de grupă mică). Aici au realizat un
copac al prieteniei şi au comunicat liber între ei, recompensa fiind mici bucurii – prăjiturele şi
sucuri. Cel mai important lucru l-a reprezentat situaţiile create de copiii însăşi în comunicarea dintre
ei. La sosirea în unitatea noastră copiii grupei Piticii Năzdrăvani au reprezentat prin desen liber
activitatea desfăşurată. (vezi Anexa 6)
Plimbarea la Muzeul de Istorie şi la Biblioteca Judeteană s-a realizat în altă zi. Deplasarea
s-a făcut fără mijloace de transport, crescând astfel autonomia preşcolarilor. Au vizitat obiectivele
cultural-sociale şi şi-au creat propriile situaţii de comunicare cu cei din jur: copii si adulţi.
(vezi Anexa 6)
22
 Rezultate finale: Multă destindere, creativitate, independenţă, cunoaştere şi veselie.
Activitatea nr. 7
Tema: ”Un altfel de jurnal” - Realizarea unui album cu ISBN, cu materialele activităţilor
realizate în cadrul proiectului
Scop: Promovarea valorilor unităţilor preşcolare, tradiţionale locale, culturale-artistice, de
cetăţenie democratică şi ecologică pe care partenerii le-au dezvoltat prin activităţile desfăşurate.
Aşteptări preconizate: Descrierea a cât mai multor activităţi de către parteneri.
Desfăşurarea activităţii: Aproape toţi partenerii implicaţi au descris una sau mai multe
activităţi desfăşurate în cadrul proiectului. Toate acestea au fost culese într-un album cu ISBN,
album pe care fiecare partener l-a prezentat unităţii din care face parte.
Rezultate finale: Multă colaborare şi implicare pe parcus a altor parteneri:
Şc. Gimnazială Nr. 4, Rm. Vâlcea.
Activităţile din proiectele locale şi naţionale implementate la nivelul grădiniţei sunt
completate de cele internaţionale din proiectele europene e-Twinning şi nu numai. Multe dintre
activităţile desfăşurate în unitatea noastră (din proiecte sau din activităţile de la clasă), sunt de cele
mai multe ori mediatizate prin aceste proiecte, facând cunoscută activitatea grădiniţiei dincolo de
graniţele ţării. Câteva exemple, cu imaginile reprezentative în anexe, le voi prezenta în continuare.
Pentru a nu ocupa mult spaţiu în lucrare pozele le-am micşorat, procedura fiind următoarea:
- am deschis fotografia cu programul Microsoft Office Picture Manager
- am intrat în meniul Picture – Resize
- am selectat meniul Predefined width x heigh
- am stabilit mărimea necesară – Web – Large (640-480px)
- am salvat apoi imaginea în fişierul dorit întrând în meniul File, Save as...
- în sfârşit am inserat fotografiile folosind meniul inserare, imagine, din fisier....
1. Activităţi de promovare a valorilor tradiţionale locale, naţionale şi umanitare, creşterea
respectului pentru alte culturi europene, desfăşurate prin proiecte e-Twinning.
 Proiect Traditions – tradiţii promovate: Tradiţii de Paşte – activităţi umanitare, de Florii
– salcia tămăduitoare, de Sf. Gheorghe – Sărbătorirea Hramului Bisericii Sf. Gheorghe, Şezătoare,
cântece tradiţionale româneşti- „M-a facut mama oltean”. (vezi Anexa 7 )
 Proiecte We wish you a Merry Christmas - Christmas cards exchange! şi Karácsonyi
üdvözlet projekt Vianočý pozdrav – tradiţii promovate: Tradiţii de Crăciun şi Sf. Nicolae (vezi
Anexa 8 )
2. Activităţi de promovare a valorilor umanitare şi de cetăţenie democratică (accesul egal la
educaţie, solidaritate, non-discriminare, protecţia drepturilor omului, protecţia familiei, voluntariat,
caritate, responsabilitate socială), desfăşurate prin proiecte e-Twinning.

23
  Proiecte The Harmony of Nature - The European Year of Citizens, The Harmony of
Nature - The Harmony of Family, The Harmony of Nature - The Harmony of Light, School and
family, My Wonderful School Life – activităţi desfăşurate la nivelul grădiniţei şi promovate în
aceste proiecte: conservarea mediului, solidaritatea între generaţii, familia şi importanţa drepturilor
familiei (au prezentat într-un mod inedit familia şi arborele genealogic), observarea şi investigarea
fenomenelor din natură, evoluţia vremii şi a fenomenelor climatice (vezi Anexa 9).
3. Activităţi de promovare a valorilor artistice, de protejare a naturii şi de optimizare a
competenţelor de comunicare în limba engleză din grădiniţa Dumbrava Minunată prin susţinerea
copiilor talentaţi să evolueze, implicarea părinţilor în actul de creaţie, în activităţile ecologice şi de
comunicare într-o limba străină, desfăşurate prin proiecte e-Twinning şi LEAF Internaţional.
 Proiecte Clothes for seasons, Trees - my dear friends, Creative kid, Fairy-tale world of
the child, ”Șotronul artelor” - ”Arts Hopscotch”, „Plant a tree for peace 2012, 2013, 2014” –
activităţi desfăşurate la nivelul grădiniţei şi promovate în aceste proiecte: plantarea unui copac
pentru pace (din nefericire noi am plantat în fiecare an câte unul în curtea grădiniţei, însă a fost de
fiecare dată deteriorat de copiii din cartier, singurul rămas este cel plantat anul trecut 2014),
confecţie îmbrăcăminte în funcţie de anotimp (colaje), creaţii plastice/practice imaginative, crearea
de poveşti imaginare, poveşti în imagini, cântece şi poezii în limba engleză (vezi Anexa 10).

2.4. Promovarea proiectelor educaţionale desfăşurate în unitatea

GPP Dumbrava Minuntă, Rm. Vâlcea
Parteneriatul, ca modalitate de colaborare eficientă între grădiniţă şi familie, are la bază
anumite obiective esenţiale ce trebuiesc atinse în educaţie: să ajute educatoarele în munca lor;
să desăvârşească abilităţile educaţionale ale copiilor; să aducă îmbunătăţiri climatului şcolar;
să avanseze abilităţi de lideri ale părinţilor; să favorizeze legătura dintre familii şi personalul
grădiniţei; să creeze o atmosferă de lucru mai sigură în grădiniţă; să ofere suport psihologic şi
anumite servicii părinţilor; să ajute la administrarea grădiniţei.
Scopul încheierii unor asemenea parteneriate este: dorinţa comună de a ajuta copiii să
obţină rezultate bune în însuşirea cunoştinţelor şi comportamentelor pozitive, pentru reuşita spre
treptele superioare ale învăţării şi pentru pregătirea lor de viitori adulţi.
Promovarea unităţii preşcolare GPP Dumbrava Minunată în mediul rural s-a realizat în
special prin activităţile desfăşurate în cadrul proiectelor de parteneriat judeţene:
familie-grădiniţă-şcoală şi de voluntariat, unde au participat mai multe unităţi preşcolare şi şcolare
din mediul rural, şi unde am desfăşurat activităţi de voluntariat (de donaţie de haine şi jucării pentru
copiii nevoiaşi de la sate şi de la Casa "Pinocchio" Băbeni, vezi Anexa 11).

24
 Grădiniţa cu Program Prelungit Dumbrava Minuntată Rm. Vâlcea monitorizeză activităţile
extracurriculare şi participarea, pe cât posibil, la desfăşurarea acestora alături de partenerii implicaţi
în proiecte.
Promovarea valorilor locale, naţionale şi internaţionale (tradiţii specifice, drepturile omului,
activităţi de voluntariat, turismul local), a valorilor unităţii preşcolare – educaţia prin artă, prin
colaborarea şi participarea părinţilor la activităţile şcolare şi preşcolare desfăşurate în grădiniţă, s-a
realizat foarte bine prin proiectele educaţionale internaţionale de tip e-Twinning (vezi Anexa 12
Imagini din activităţi).
Imaginile le-am realizat folosind tasta Print Screen, pentru a selecta imaginea dorită din
filmuleţ, apoi am ataşat-o în Paint folosind selecţia Select şi micşorând-o după dorinţa proprie cu
selecţia Crop, după care am salvat-o.
De asemenea grădiniţa promoveză o imagine pozitivă a instituţiei în comunitatea internă
(preşcolari, cadre didactice, părinţi), şi cea externă (cartier, grădiniţe învecinate, şcolile şi
grădiniţele din localităţile apropiate, instituţiile şcolare locale, ISJ, mass-media, site-uri
educaţionale: timtim-timy.ro, didactic.ro, e-Twinning.ro, i-teach, qedu.ro etc.), prin activităţile
desfăşurate în cadrul parteneriatelor/proiectelor iniţiate la grupe, la nivel de instituţie, la nivel local,
naţional şi internaţional. Activităţile sunt desfăşurate şi promovate mai întâi din mediul intern către
cel extern, şi diseminate în cadrul unor proiecte naţionale şi internaţionale de tip: Armonia naturii,
Zâmbet de copil, Timtim-timmy etc.
Grădiniţa monitorizează şi diseminează informaţiile cu privire la activităţile extracurriculare,
proiectele, concursurile desfăşurate în cadrul instituţiei pe forumul ISJ, către inspectorul de
imagine, forumul didactic, platforma i-teach, mai puţin în presa locală.
Inventariază dovezilor (premii, diplome), participării preșcolarilor instituţiei la diferite
evenimente şi manifestări şi postarea imaginilor pe site-ul facebook
(https://www.facebook.com/pages/GPP-Dumbrava-Minunat%C4%83-Rm-
V%C3%A2lcea/552109471544805?ref_type=bookmark), al grădiniţei (cu acceptul părinţilor) şi
didactic.ro (http://scoli.didactic.ro/gradinita-cu-program-prelungit-sud-ramnicu-valcea) .
Actualizează filmul de prezentare al grădiniţei (10-15 minute), în care să fie prezente
informaţii despre activitatea din cadrul proiectelor derulate în unitatea noastră şi îl promovează pe
site-urile educaţionale, youtube, site-uri vizitate de comunitatea vâlceană, în scopul promovării
grădiniţei (vezi Anexa 13 Imagini din oferta publicitară).

25
 3. CONTRIBUŢII PERSONALE
3.1. Scopul
Cunoaşterea copilului preşcolar, optimizarea performanţelor preşcolare ale acestora şi
îmbunătăţirea relaţiei grădiniţă-familie prin prisma participării şi colaborării permanente a părinţilor
(bunicilor), în cadrul activităţilor de la clasă, promovarea valorilor locale, naţionale şi europene prin
prisma parteneriatelor educaţionale.

3.2. Situaţia proiectelor implementate în grădiniţă în perioada 2011-2015

În perioada anilor şcolari 2011-2015, în Grădiniţa cu program prelungit
Dumbrava Minunată, Rm. Vâlcea, au fost implementate un număr de treizeci şi nouă de proiecte de
parteneriat: locale, judeţene, naţionale şi internaţionale.

26
 Dintre acestea: douăzeci sunt proiecte implementate la nivel local; cinci la nivel judeţean;
unul la nivel naţionale şi treisprezece la nivel internaţional.

Calculul numărului de proiecte s-a realizat folosind formula COUNTIF.

După ce am dat un număr de cod fiecăruit tip de proiect am folosit formula:
Fx=COUNTIF (E3:E41;G3) – pentru proiectele locale
Fx=COUNTIF (E3:E41;G4) – pentru proiectele judeţene
Fx=COUNTIF (E3:E41;G5) – pentru proiectele naţionale
Fx=COUNTIF (E3:E41;G6) – pentru proiectele internaţionale
(Am folosit în context semnul egal din meniul inserare-simbol-fond Arial, deoarece tastatura
fiind un Genius în limba germană, încă nu am reuşit să-i stăpânesc bine meniul.)

27
 Numarul proiectelor desfasurate in GPP Dumbrava Minunata
Rm. Valcea in perioada 2011-2015

13; 33%

20; 51%

1; 3%
5; 13%

Local Judetean National International

Situaţia proiectelor, după tipul lor, o puteam afla şi folosind meniul filtrare.

28
 Formula folosită a fost: am selectat căsuţa cu ani şcolari. Apoi am intrat în meniul: Date –
filtrare - filtrare automată - tip de proiect şi am selectat tipul proiectului: local, judeţean,
internaţional şi naţional.
Situaţia proiectelor implementate pe fiecare an şcolar am calculat-o folosind atât formula
FILTRARE cât şi formula COUNTIF.

29
 După selectarea filtrării am intrat în căsuţa filtrată, şi am ales definite-filtrare automată
particularizată, apoi am selectat: este egal cu 2012-2013 (după caz) şi este egal cu 2012-2013
(după caz). Şi am calculat numărul de intervenţii pentru fiecare tip de proiect cu formula COUNTIF
ca şi la început.

30
 Din situaţia prezentată cele mai multe proiecte au fost implementate la nivel local, iar cele
mai multe în anul şcolar 2013-2014.
Analizând situaţia implementării acestor proiecte de parteneriat, cele mai multe proiecte sunt
implementate la nivel local şi acest lucru din cauza că sunt mult mai uşor de desfăşurat: activităţile
sunt la nivel local, cu deplasări mai puţine, pentru ca de cele mai multe ori la nivel local: şcolile,
teatrul, familiile preşcolarilor etc. sunt cei care se deplasează la grădiniţă pentru a desfăşura
activităţile.
La nivel judeţean se implică mai multe organizaţii şi grupa, grădiniţa, trebuie să se
deplaseze cel puţin o dată într-un obiectiv. La nivel naţional activităţile sunt mai complexe şi
necesită mai multă implicare.
În ceea ce priveşte proiectele desfăşurate la nivel internaţioanal, comunicarea într-o limbă de
circulaţie internaţională face aproape imposibilă participarea a celor mai multe cadre didactice.

3.3. Implicarea părinţilor în activităţi ce promovează imaginea grădiniţei

Preşcolarul reprezintă principalul beneficiar al educaţiei în grădiniţa noastră, următorul
beneficiar fiind considerat părintele.
Părintele e beneficiar prin prisma activităţilor pe care le desfăşoară cu copiii la clasă, a
colaborării cu grădiniţa, a consilierii, a dezvoltării potenţialului creativ al copilului, al potenţialului
bio-psiho-social, al respectării drepturilor copilului.
Colaborarea grădiniţă-familie consolidează relaţia copil-părinte, ajută copilul să-şi învingă
timiditatea, sporeşte competiţia: atât între copii cât şi între părinţi (fiecare părinte îşi doreşte să
participe cât mai mult alături de propriul copil în cadrul activităţilor desfăşurate), creşte prestigiu
grădiniţei şi calitatea învăţământului în unitatea noastră preşcolară.

31
 De cele mai multe ori părinții, nu văd în grădiniţă decât „o unitate de educaţie,
supraveghere şi control al copiilor”1, şi nu-şi doresc să se implice în activitatea copiilor de la grupă.
Dacă la participarea în prima activitate desfăşurată, la grupa mică, părinţii sunt reticenţi în
a participa, la următoarele părinţii devin din ce în ce mai interesaţi, şi-şi doresc să participe cât mai
mult. Astfel părintele este un coautor al proiectelor realizate cu propriul copil. Copilul învaţă să
socializeze mai uşor cu adulţii şi încet, încet îşi învinge timiditatea. Singurul impediment în
desfăşurarea acestor activităţi îl reprezintă – desfăşurarea lor în cadrul activităţii de dimineaţă –
moment în care cei mai mulţi părinţi sunt la serviciu.
„Studiile arată că elevii ai căror părinţi participă frecvent la evenimentele şcolare,
manifestându-se ca vector de sprijin în educaţia şcolară, au rezultate academice superioare celorlalţi
copii.”2.
Colaborarea grădiniţă-familie este foarte bine promovată de grădiniţa noastră atât la nivel
judeţean – prin proiectele grădiniţa-familie-şcoală, cât şi la nivel internaţional prin proiectele e-
Twinning – cresc performanţele preşcolarilor şi prestigiul unităţii preşcolare datorită activităţilor
desfăşurate în cadrul proiectelor de parteneriat, multe dintre activităţi fiind premiate.

3.4. CONCLUZII
Profesorii consideră, că familia reprezintă un model pentru elevi, şcoala şi mediul
determinând succesul în viaţă. De aceea este necesară o colaborare permanentă între şcoală, familie
şi comunitate.
Implicarea cadrelor didactice în proiecte de parteneriat, fie ele locale, judeţene, naţionale
sau internaţionale, cresc prestigiul grădiniţei prin promovarea valorilor educaţionale (artă – desen,
pictură, activităţi mesteşugăreşti realizate de către copii în cadrul activităţilor), locale (turism local,
tradiţie), naţionale (turism şi tradiţie la nivel naţional), şi internaţionale – (schimb de experienţă,
respectarea drepturilor omului, ale copilului în special).
Activitatea desfăşurată prin proiecte în Grădiniţa Dumbrava Minunată, aceasta este una
schimbătoare de la an la an, în ceea ce priveşte numărul de proiecte desfăşurate în unitate, proiectele
fiind implementate în funcţie de necesităţile fiecărei grupe, dar şi ale grădiniţei.
Se observă o continuitate a proiectelor implementate la nivelul întregii grădiniţe:
„Ne jucam şi împreună învăţăm” proiect extins de la colaborarea grădiniţă-şcoală la nivel de
grădiniţă-familie-şcoală (implicând astfel şi familia în desfăşurarea activităţilor),
„Jocul bucuria copilului” unde se promovează activitatea de voluntariat şi tradiţiile.

1
Ispir Iuliana-Florentina (2014) Lucrare Gradul I, Modalităţi de colaborare grădiniţă-familie, Coordonator ştiinţific
Lect. Univ. Dr. Mogonea Remus Florentin, Universitatea din Craiova
2
Farca, Speranţa (2010) „Acasă” la grădiniţă!, Ghid pentru părinţi, http://nou2.ise.ro/wp-
content/uploads/2010/08/2010_GhidComunicareGradiFamilie.pdf, material accesat la data 28.04.2013, p. 59
32
 Dacă, pentru o lungă perioadă de timp, parteneriatul grădiniţă-familie-şcoală se desfăşura
individual, de către fiecare grupă, în ultimii ani am reuşit să implementăm acest proiect la nivel de
unitate, cu implicarea tuturor cadrelor didactice şi a copiilor, în special a celor de grupă mare, care
se pregătesc de şcoală. Astfel activitatea a devenit mai complexă şi rezultatele sunt mai bune.
Activităţile se desfaşoară atât individual (pe grupe, clase, ex. serbările) cât şi în comun
(grădinită-şcoală, ex. întâlniri cu diferite ocazii, excursii, drumeţii).
Implicarea şi participarea părinţilor în astfel de activităţi este totală: de la procurarea
recuzitei – în cadrul serbărilor, până la transportul copiilor şi însoţirea lor – în cadrul excursiilor sau
al activităţilor derulate în afara localităţii. Din păcate însă nu toate activităţile sunt desfăşurate cu
acelaşi entuziasm.
Cele mai implicate cadre didactice sunt: Florica/ Ispir/ Teodorescu/ Georgescu/ Ştefan
(după cum arată şi situaţia proiectelor).
În ceea ce priveşte situaţia proiectelor e-Twinning, acestea nu sunt desfăşurate decât de
mine în unitate. M-am implicat în acest tip de proiecte din anul şcolar 2011-2012, an în care am fost
nominalizată să răspund de comisia pentru concursuri, parteneriate şi proiecte educaţionale din
unitatea noastră. În prima şedinţă a responsabililor comisiei, organizată la nivelul ISJ Vâlcea, am
aflat că pot desfăşura acest tip de proiecte. Din păcate înainte nu am mai fost informată de derularea
unor astfel de proiecte, singurul tip de proiect european pe care-l cunoşteam fiind Comenius, proiect
în care încercasem să ne implicăm, dar la care am renunţat, neavând spijinul tuturor colegelor din
unitate.
Am încercat recrutarea şi implicarea colegelor în proiectele e-Twinning, mai întâi prin
invitarea lor ca vizitator, apoi prin implicarea lor în proiect. Din păcate doar două au fost curioase
să participe, însă nu au reuşit să şi finalizeze proiectul, activităţile fiind mult mai complexe, necesită
mai multă implicare: realizarea activităţilor, implementarea lor în curriculum de la grupă, realizarea
filmuleţelor, PPT-urilor de promovare, postarea lor; utilizarea cunoştinţelor minime de limbă străină
(franceză, engleză) şi TIC.
Pentru mine însă proiectele sunt bine-venite. Le pot implementa cu uşurinţă în activitatea
de la clasă, pot, atât eu cât şi copiii (după posibilităţile lor), să ne îmbunătăţim cunoştinţele de limbă
străină, iar cele mai multe activităţi se desfăşoară cu ajutorul părinţilor (vezi Anexa 14).
Activităţile sunt prezentate şi apreciate de partenerii străini, iar activitatea noastră
recompensată cu certificate de calitate şi europene, dar şi cu invitaţia de a participa în cadrul altor
proiecte noi, de a fi: nu numai participant, ci şi partener. Participarea părinţilor în desfăşurarea unor
activităţi comune se realizează în număr destul de mare (ţinând cont de perioada de timp în care se
organizează activităţile – dimineaţa, atunci când părinţii sunt la serviciu), cei mai mulţi făcându-şi
timp pentru copilul propriu, implicându-se în activităţi.

33
 Participând alături de copil părintele devine beneficiar direct al educaţiei propriului copil;
devine mai responsabil în ceea ce priveşte educaţia copilului; se îmbunătăţeşte relaţia
grădiniţă-familie şi părinte-copil; conflictele (copil-părinte, copil-educatoare, părinte cadre
didactice/auxiliare), sunt mult mai puţine; cresc performanţele preşcolarilor, mai ales a celor ai
căror părinţi participă mai des (copiii care s-au dovedit a avea un comportament puţin mai violent
s-au îndreptat, cei timizi au devenit mai dezgheţati, iar cei ce nu socializau au devenit mult mai
comunicativi). Activităţile organizate în cadrul parteneriatelor şi desfăşurate în acest mod sunt
dezbătute de părinţi şi în alte cercuri, grădiniţa noastră devenind din ce în ce mai cunoscută, mai
promovată: atât la nivel local cât şi judeţean, şi acesta reprezintă un mare avantaj în înscrierea
copiilor la Grădiniţa cu Program Prelungit Dumbrava Minunată, Rm. Vâlcea.
Din punct de vedere managerial: orice cadru didactic – manager al clasei, orice
director – manager al unei instituţii de învăţământ, poate avea o colaborare eficientă cu părinţii,
atâta timp cât are pregătirea necesară, cunoaşte normele şi regulile unui manageriat eficient şi pune
în practică cunoştinţele pe care le deţine. Neimplicarea cadrului didactic, directorului în activităţile
prin proiecte, în colaborarea directă cu familia copilului, poate pune în dificultate relaţia
şcoală-familie.
Pe de altă parte, bucuria colaborării: cadre didactice-copii-părinţi-instituţii de stat sau
private, se manifestă în aceeaşi măsură de către fiecare individ în parte şi promovează în egală
măsură: educaţia copilului preşcolar/şcolar, cooperarea, şi performanţele manageriale ale instituţiei.

34
 Bibliografie:
1. Legea Nr. 1, Legea Educaţiei Naţionale
2. Buletinul Centrului Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar
Nr. 2 (2002) Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Centrului Naţional de Formare a
Personalului din Învăţământul Preuniversitar, Editura S.C. Bolintineanu & Robert's Co. Srl,
Bucureşti
3. BIZON Nicu (2011) Tehnologii de informare şi comunicare în managementul
educaţional, Note de curs, Facultatea: Electronică, Comunicaţii şi Calculatoare,
Universitatea din Piteşti
4. Boca Cristiana, Butunoi Elena, Lică Carmen, Stana Emilia, Şi tu poţi fi manager!,5,
Modulul pentru managementul grădiniţei, (2008) PRET Proiectul pentru Reforma
Educaţiei Timpurii, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Unitatea de Management
al Proiectelor pentru Învăţământul Preuniversitar, Editura Millenium Design Group,
Bucureşti
5. Cojocaru Venera-Mihaela, Sacară Liliana (2005) Managementul proiectelor pedagogice.
Ghid metodologic, Editura Didactică şi pedagogică, R.A., Bucureşti
6. Farca, Speranţa (2010) „Acasă” la grădiniţă!, Ghid pentru părinţi, http://nou2.ise.ro/wp-
content/uploads/2010/08/2010_GhidComunicareGradiFamilie.pdf, material accesat la data
28.04.2013,
7. Ispir Iuliana-Florentina (2014) Lucrare Gradul I, Modalităţi de colaborare grădiniţă-
familie, Coordonator ştiinţific Lect. Univ. Dr. Mogonea Remus Florentin, Universitatea din
Craiova
8. Joiţa Elena (2008) Management educaţional, Profesorul-manager: roluri şi metodologie
(Collegium Ştiinţele Educaţiei), Editura Polirom, Iaşi
9. Siman Ion-Iorga (2012) Proiectarea managementului şi evaluarea programelor
educaţionale, Universitatea din Piteşti, Centrul de Formare Continuă Muntenia, Piteşti

Webografie:
1. Introducere în Management, site vizitat la data de 1 martie 2015
http://biblioteca.regielive.ro/cursuri/management/introducere-in-management-169563.html
2. Bunăiaşu Marian Claudiu (2012), Elaborarea şi managementul proiectelor educaţionale,
Editura Universitară, Bucureşti, site vizitat la data de 1 aprilie 2015
http://www.editurauniversitara.ro/media/pdf/512c570035165Elaborarea_si_managementul_
proiectelor_-_p._1-30.pdf

35
3. Maciuc Irina, Ilie Vali, Frăsineanu Ecaterina Sarah, Popescu Alexandrina Mariana, Ştefan
Aurelia Mihaela, Mogonea Florentina, Mogonea Florentin Remus, Bunăiaşu Marian
Claudiu (2009) Proiecte şi programe educaţionale pentru adolescenţi, tineri şi adulţi,
Editura Universitaria, Craiova,
http://cis01.ucv.ro/DPPD/maciuc_proiectarea_si_managementul_programelor_educationale.
pdf , site vizitat la data de 10.04.2015
4. Managementul organizaţiei şcolare în context centralizat,
http://old.isjilfov.ro/files/fisiere/suport_curs_ManagOrg_Scolare_context_descentralizat.pdf
, site vizitat la data de 30.03.2015
5 . Strategia dezvoltării activităţii educative şcolare şi extraşcolare, Ministerul Educaţiei şi
Cercetării, Direcţia Generală Învăţământ Preuniversitar, Direcţia Management, Evaluare
Instituţională şi Programe, site vizitat la data de 12 aprilie 2015
http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&ved=0CB8QFjAA
&url=http%3A%2F%2Fwww.isj.dj.edu.ro%2Fdown%2Fdocisj%2FStrategie%2520educatie
%2520non%2520formala%25201.doc&ei=D4QqVZbFHpKOaNO2gNgM&usg=AFQjCNG
5seDvuxvyo583D0zGx_XvISeWxQ&bvm=bv.90491159,d.d2s
6. Asociația Tradition Group, http://www.traditiongroup.ro/index.php/ro/, site vizitat la data
de 2 aprilie 2015

36
ANEXE

37
Anexa 1 Proces verbal activitate parteneriat „Ce şi cum ştim/putem face..”

38
 Anexa 2 Imagini ale expoziţiei „Măiestrie în culori”
GPP Dumbrava Minunată, Rm. Vâlcea GPN Berislăveşti, Vălcea

GPN Măgura, Mihăeşti, Vâlcea GPN Nr. 17, Rm. Vâlcea

GPN Urşi, Popeşti, Vâlcea

39
 Anexa 3 Imagini „Hai să facem o serbare”

Anexa 4 Imagini din timpul activităţii „Mărţişoare, mărţişoare”

Anexa 5 Imagini din timpul activităţii „Primăvară bine ai venit”

40
Anexa 6 Imagini din timpul activităţii de drumeţie GPP Vlădeşti

Imagini Muzeu şi Bibliotecă

41
 Anexa 7 Imagini din activităţile promovate în proiectul e-Twinning Traditions
Hramul Bisericii Sf. Gheorghe – se fac pachete pentru credincioşii ce vin la Slujbă în acea zi

Sărbătoarea Floriilor – salcia tămăduitoare Sărbătoarea Paştelui – activităţi de ajutorare a

bătrânilor singuri de către copii

Şezătoare
42
Anexa 8 Imagini din cadrul activităţilor promovate în proiectele We wish you a Merry Christmas -
Christmas cards exchange! şi Karácsonyi üdvözlet projekt Vianočý pozdrav
Întâlnire cu Preotul de Sf. Nicolae Tradiţii de Anul Nou - Capra

Ne pregătim pentru serbare Expoziţie felicitări primite de la parteneri

Pregătim felicitări pentru partenerii implicaţi în proiect (câte două pentru fiecare partener) şi la
rândul nostru primim de la ei. La sfârşitul proiectului am fost recompensaţi cu diplome.

43
Anexa 9 Imagini din cadrul activităţilor promovate în proiectele The Harmony of Nature - The
European Year of Citizens, The Harmony of Nature - The Harmony of Family, The Harmony of Nature -
The Harmony of Light, School and family, My Wonderful School Life
Cursa generaţiilor-solidarităţii

Carnavalul toamnei

Prezentare familia mea într-un mod inedit – pe înţelegerea copilului

44
 Arborele genealogic

Anul Internaţional al Luminii

45
 Anexa 10 Imagini din cadrul activităţilor desfăşurate în proiectele e-Twinning
Plant a tree for peace - Plantează un copac pentru Pace
2012 2013 2014

Clothes for seasons Trees - my dear friends Copacii - dragii mei prieteni

Creative kid - Copil creativ

Arts Hopscotch - Şotronul artelor

46
 Fairy-tale world of the child

Anexa 11 Imagini din timpul activităţii de donaţie “Centrul Pinochio Băbeni”

47
Anexa 12 Imagini din timpul activităţilor e-Twinning prezentate prin filmuleţe
Movie Maker

48
Anexa 13 Imagini din oferta publicitară

49
Anexa 14 Procese verbale din timpul activităţilor e-Twinning desfăşurate

50
Anexa 15 Ghid Un altfel de jurnal

51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63