Stanciu A G Anda Georgiana, anul 2, grupa 204

Dimensiunile managementului clasei

Pentru a crea un spațiu optim pentru învățare, elevului, trebuie luate în

calcul mai multe dimensiuni ale managementul clasei cum ar fi: dimensiunea
ergonomică, dimensiunea psihologică, dimensiunea socială, dimensiunea
normativă, dimensiunea operațională și dimensiunea inovatoare.
Dimensiunea ergonomică reprezintă analiza unor factori cum ar fi
dispunerea mobilierului în clasă, vizibilitatea și pavoazarea sălii. Toate acestea
menționate, contribuie la reușita elevului în procesul de învățare și de dezvoltare a
deprinderilor.
Spre exemplu, din punctul meu de vedre mobilierul clasei trebuie să fie
adaptat vârstei copiilor. Eu am grupă mică, de 3 ani și am considerat necesar ca la
această vârstă preșcolarii mei să-și poată dezvolta pe lângă alte deprinderi și
autonomia. În acest sens, am ales împreună cu directoarea să amplasăm dulapurile
la nivelul înălțimii lor, având în vedere că l-am avut suspendat cu un an în urmă.
Așezarea scaunelor și a meselor este preponderent sub formă de semicerc
sau cerc atunci când este necesar doar să stăm pe scaun în timpul activității. Iar
atunci când utilizăm și mesele (când pictăm, decupăm, lucru în echipă) de cele mai
multe ori le unesc, chiar dacă sunt rotunde. Ceea ce am observat eu din această
metodă este faptul că cei mici comunică mai mult și au tendința de a se ajuta și
împărți materialele. Dacă sunt la mese diferite, acest lucru se întâmplă, dar nu este
atât de natural.
Un alt aspect important este pavoazarea clasei, deoarece copilul acolo vine
și își reamintește toate lucrurile învățate, petrece foarte mult timp în grădiniță, mai
ales în cazul celor care stau la program prelungit. Este necesar să creezi un spațiu
Stanciu A G Anda Georgiana, anul 2, grupa 204

confortabil, prietenos unde el să vină de drag. Dar în același timp, acest spațiu
trebuie să fie bine organizat (pe centre de
interes bine delimitate). Mai jos găsiți câteva
poze sugestive pentru acest aspect.

Un alt aspect ce ține de dimensiunea ergonomică este vizibilitatea. În acest

caz aceasta se referă la normele medicale de care trebuie să ținem cont atunci când
Stanciu A G Anda Georgiana, anul 2, grupa 204

ne intră preșcolarii în clasă. Trebuie să ținem cont în deosebi, de problemele

medicale, de exemplu eu am în clasă o fetiță ce poartă ochelari, deși este micuță. În
acest caz, încerc pe cât posibil să beneficiez de lumina naturală și să așez mesele
pentru activitate cât mai aproape de geam. Trebuie să fim atenți la poziționarea
copilului în scăunel, să-l învățăm să adopte o poziție corectă la masă.
Din punct de vedere al amenajării clasei, cadrul didactic trebuie să accepte
că din punct de vedre managerial, grupul de elevi se poate identifica cu anumite
ritualuri, mascote ale clasei etc. În cazul meu, noi ne numim Grupa veverițelor și
avem la clasă două veverițe, Chip și Dale care ne aduc regulile grupei în fiecare zi.
Și după întâlnirea noastră de dimineață avem un ritual în care ne punem toți
mânuțele la un loc și strigăm „Prieteni”. Acest lucru a ținut foarte bine la cei mici
și fac acest salut ori de câte ori au ocazia.
Dimensiunea psihologică se referă la cunoașterea momentului optim în
care elevii pot lua contact cu sarcina de învățare. Pentru a putea face acest lucru, un
cadru didactic trebuie să țină cont de trei aspecte „stadiul dezvoltării psihologice a
copiilor, concepția despre învățare și asimilare și analiza logico-cognitivă a
conținutului de învățat.” Având în vedere aceste aspecte, se poate trece la
prelucrarea materialelor pentru activitate la grup.
Deși trebuiesc luate în seamă toate aspectele enumerate mai sus, factori
principali rămân totuși „capacitatea de muncă a elevului și voința acestuia”. (R
Iucu, 19..., p. 16, 18). Eu cred că aceste două aspecte sunt într-o strânsă legătură.
Degeaba un copil are o capacitate mare de muncă, dacă nu are și voința necesară
pentru a depune efort spre obținerea unor rezultate mai bune. La fel se întâmplă și
cu unii copii care deși au voință, capacitatea lor de muncă este redusă sau trebuie
să depună mult mai mult efort decât ceilalți pentru a-și atinge un obiectiv.
Stanciu A G Anda Georgiana, anul 2, grupa 204

După părerea mea, un cadru didactic trebuie să cunoască foarte bine aceste
aspecte despre elevii să-i pentru a-și crea un plan de management al clasei care să
fie favorabil pentru întreg grupul.
Dimensiunea socială a managementului clasei de elevi vizează aspecte
privitoare la: interacţiunea membrilor clasei; întinderea clasei, ca număr de elevi;
compoziţia şi organizarea, vizând omogenitatea şi eterogenitatea clasei; scopurile
comune pe termen scurt şi lung; structura grupului, nivelele ierarhice; sintalitatea
ca personalitate a grupului; modul de circulaţie al informaţiilor în grup;
problematica liderilor formali şi informali; realizarea comunicării, mecanisme de
transmitere a lor, direcţii de transmitere şi receptare.

Dimensiunea normativă a managementului clasei se referă la toate regulile,

normele, cerințele de la nivelul clasei ce stau la baza formării acesteia ca grup. În
cadrul clasei conform profesorului Emil Păun se întălnes două tipuri de norme:
norme explicite și norme implicite. Normele explicite pot fi la rândul lor
constitutive (ce apar în urma procesului de predare – învățare) și instituționale
(care apar în prezentarea școlii ca instituție)

Dimensiunea operațională această dimensiune se află în strânsă legătură cu

ce normativă. pentru că arată modul de percepere, aplicare, interiorizare,
respectare a regulilor în cadrul grupului grup, modul de armonizare a acţiunii
profesorului cu cea a elevilor şi sensul în care fiecare înţelege şi respectă normele şi
regulile care se impun.
Profesorul recurge la o serie de proceduri de intervenţie, în cazul nerespectării
normelor: sancţiunea (apelul la aceasta strategie se poate face numai în cazul în
care subiectul are o anumită maturitate psihoafectivă şi când a dobândit conştiinţa
de sine; aplicată în condiţii de imaturitate psiho-afectivă, pedeapsa nu provoacă
decât teamă, intimidare, anxietate şi suferinţă, efecte nedorite atât pe termen scurt
Stanciu A G Anda Georgiana, anul 2, grupa 204

cât şi prin efectele lor malefice, pe termen lung. Pedeapsa aplicată de un profesor
care în mod obişnuit impune o anumită distanţă socio-afectivă între el şi elevi, va
înregistra efecte minore, posibil negative; nu acelaşi lucru se va observa în urma
aplicării pedepsei de către un profesor cald, implicat şi ataşat din punct de vedere
socio-afectiv, metoda se poate finaliza cu efecte pozitive imediate dar şi cu o
constantă corectivă benefică pentru o perioadă mai lungă de timp); conduita de
dominare, de negociere(realizarea unei înţelegeri); de fraternizare (observându-şi
neputinţa de intervenţie, cadrul didactic se aliază cu elevii); respectarea unor
ritualuri sau obiceiuri (profesorul îşi bazează intervenţiile pe standardizare şi
uniformizare); susţinerea morală( pune pe prim plan funcţia moralizatoare a
discuţiei directe).
Toate acestea reduc situaţiile de criză normativă, de inadaptare şcolară, previn
stările tensionale, efectele psihologice ale inadaptării la grup şi activitate. Efectele
pozitive se resimt în înţelegerea normelor, acceptarea lor, demonstrarea preluării lor în
comportament, includerea în sistemul personal de valori.
Dimensiunea inovatoare implică înţelegerea necesităţii de ameliorare,
schimbare, perfecţionare a vieţii şi activităţii clasei, a grupului şi apoi luarea de decizii
adecvate şi aplicarea lor progresivă.
Starea de inovare rezultă din evoluţia clasei, din evaluările continue, din
presiunea modelelor externe clasei, din schimbările la nivelul şcolii, din
conceperea şi aplicarea modalităţilor corective, din modul de receptare de către
elevi şi apoi de participare conştientă, din modul de învingere a rezistenţei la
schimbare, din modul de valorificare şi trăire a satisfacţiilor rezultate, din
raportarea la motivaţiile elevilor.
În ceea ce priveşte deciziile inovatoare este de menţionat „necesitatea
păstrării şi a identificării unor spaţii pentru eventuale decizii secundare,
Stanciu A G Anda Georgiana, anul 2, grupa 204

suplimentare, în decursul fazei de intervenţie şi de execuţie” 1 (spre exemplu în

cazul unei intervenţii corecţionale, pedeapsa, reacţia elevului la momentul
respectiv poate determina o schimbare atitudinală a cadrului didactic).
Activitatea cadrului didactic nu trebuie să se caracterizeze prin pasivitate
faţă de elementele de noutate ci, dimpotrivă, aceasta trebuie să implice o maximă
receptivitate.
Prin întreaga sa activitate de concepere, proiectare şi realizare a instruirii,
profesorul desfăşoară o activitate specifică de conducere la clasele pe care le are în
grijă.
Profesorul trebuie să fie un bun manager al clasei de elevi pentru a putea
obţine satisfacţie profesională, eficienţă maximă în activitatea sa didactică, fie că
este vorba de procesul de predare- învăţare-evaluare, fie că este vorba de toate
celelate acivităţi legate de profesia de dascăl. El este dator să educe copiii pentru a
se comporta adecvat în procesul învăţării şi să-i implice în luarea deciziilor
referitoare la clasă. De aceea trebuie să fie cât mai conştient de arta conducerii în
domeniul său specific, adică să-şi însuşească managementul educaţional.

1
Romiţă Iucu, Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Editura Polirom, Iaşi, 2003 pag. 46;