EXAMEN (COLOCVIU)

NUME: STANCU (MĂRGINEAN) NICOLETA LIDIA

DATA 22.01.2023
DPPD-Master
SPECIALIZAREA: MANAGEMENT EDUCAȚIONAL
ANUL I, SEM.I

PERSPECTIVE EUROPENE
CU PRIVIRE LA FORMAREA CONTINUĂ A PERSONALULUI DIDACTIC ȘI
CONSILIEREA ÎN CARIERĂ

-Referat-

1. Conceptul de formare continuă definește liniile pedagogice esențiale pentru

activitatea de perfecționare a cadrelor didactice, liniile conturate la nivelul sistemelor de
învățământ , prin consolidarea reformelor deja întreprinse și reevaluarea priorităților într-o
societate bazată pe tehnologii avansate. Formarea continuă, în concepția post modernă, începe
să fie concepută ca ,,un proces de lungă durată și de învățare permanentă’’, fiind definită ca ,,
un ansamblu de activități și de practici care cer implicarea educatorilor pentru amplificarea
cunoștințelor proprii, perfecționarea deprinderilor, analiza și dezvoltarea atitudinilor
profesionale.’’

2. Percepția societății contemporane asupra carierei didactice și a statutului și

rolului social al profesorului
Reprezentarea socială a unei profesii, un statut ridicat, recunoaşterea importanţei ei de
către alte categorii profesionale, depind atât de nivelul de calificare a celor care o practică, de
competenţa şi profesionalismul lor, cât şi de motivaţia acestora. Profesia didactică se încadrează
cu succes în această regulă generală.
Un concept cheie în pregătirea profesorilor este acela al profesorului ca statut
profesional înalt: calificat pentru un nivel superior de educaţie, cu o gamă recunoscută de

1
competenţe profesionale, capabil să exercite un grad de autonomie şi judecată profesională şi de
la care se aşteaptă să-şi asume responsabilitatea pentru propria dezvoltare profesională continuă
şi să contribuie la profesia didactică în ansamblul ei, precum şi la dezvoltarea politicii şi
practicii educaţionale. Pentru a ajunge la rezultate remarcabile, educabililor trebuie să li se
asigure un corp profesoral bine pregătit şi motivat. Nici o reformă a educaţiei nu se poate
realiza dacă se ignoră importanţa pregătirii teoretice şi practice specifice profesiei didactice.
O pregătire de calitate superioară a profesorilor, bazată pe un sistem integrat de
formare iniţială şi dezvoltare profesională continuă este necesară acum mai mult decât oricând.
Un fundament iniţial puternic este esenţial pentru înzestrarea noilor profesori cu cunoştinţele,
abilităţile, atitudinile, conştientizarea şi încrederea necesare pentru a preda, pentru a fi pro-
activi şi a gestiona schimbarea cu profesionalism într-un mediu care evoluează rapid. Apare
nevoia de a întări dezvoltarea profesională continuă în carierele tuturor profesorilor încă de la
debut, pentru ca aceştia să poată înfrunta provocările profesionale. Pentru a-şi putea îndeplini
rolul de lideri şi modele într-o societate, profesorii trebuie să beneficieze de un sistem de
formare performant.
În acest context, cariera didactică trece printr-o perioadă de multiple transformări, marea
lor majoritate fiind determinate de globalizarea şi europenizarea la care ţara noastră este parte,
de necesitatea armonizării sistemului de învăţământ cu cerinţele pieţei muncii europene, dar şi
de schimbările paradigmelor educaţionale, politice, sociale, economice. Toate acestea presupun
creşterea continuă a calităţii sistemului educaţiei, vizând în continuare profesionalizarea carierei
didactice, prin implementarea standardelor profesionale în procesul de formare a viitorilor
educatori.
3.Formarea continuă a cadrelor didactice în context european
Actualele exigenţe, determinate de schimbările rapide ale societăţii, constituie surse ale
dezbaterilor legate de politicile educaţionale ale ţărilor europene. Eficientizarea procesului de
formare a cadrelor didactice este parte integrantă a hotărârii Consiliului Europei de a considera
profesorii ca actori-cheie ai strategiilor de stimulare a dezvoltării sociale şi economice a oricărei
ţări.

2
 Intrarea României în Uniunea Europeană a condus, implicit, la crearea, în toate
domeniile vieţii, a unei interdependenţe între ţara noastră şi alte ţări europene. Astfel,
învăţământul românesc trebuie să se alinieze exigenţelor impuse, raportându-se permanent la
evoluţiile europene.
Astăzi, mai mult ca oricând, profesorii au o misiune din ce în ce mai complexă, deoarece
responsabilităţile lor sunt în continuă creştere. În cadrul organismelor UE, comisiile cu atribuţii
în domeniul învăţământului studiază modalităţile prin care educatorii pot fi pregătiţi mai
eficient decât în prezent pentru sarcinile importante pe care le au de îndeplinit în marea
societate europeană.
În prezent, Strategia Europa 2020 în domeniul educaţiei impune abordarea dintr-o nouă
perspectivă a reformei învăţământului. Astfel, la nivel naţional, a fost elaborat Documentul de
fundamentare pentru stabilirea valorilor de referinţă ale obiectivelor strategiei Europa 2020.
Analizând obiectivele prioritare propuse, se constată menţinerea şi sublinierea opţiunii pentru
“asigurarea resurselor umane necesare bunei funcţionări a sistemului de învăţământ
preuniversitar şi stimularea performanţei acestora”.
La nivel european se înregistrează o serie de perspective și tendințe în domeniul
sistemelor de educare/formare a cadrelor didactice:
o Asigurarea unei dimensiuni europene a proceselor de formare a personalului didactic –
formarea cadrelor didactice – componentă fundamentală a procesului de redefinire
culturală a Europei contemporane;
o Dezvoltarea carierei didactice prin intermediul proceselor evolutive de: formare
continuă /perfecţionare /dezvoltare profesională;
o Formarea iniţială şi continuă – profesionalizarea carierei didactice; modelul
profesionalizării carierei didactice -de la aptitudine la competenţă pedagogică;
o Orientarea sistemelor de formare către competenţa pedagogică si performanţa
educaţională;
o Calitate şi formare – standarde pentru pregătirea personalului didactic;
o Mobilitate şi dezvoltare profesională–sistemul de credite profesionale transferabile;

3
 o Mentorat / Pregătire practică – debut în cariera didactică;
o Dominantele curriculare ale programelor de formare – (practica pedagogică);
o Managementul sistemelor de formare a cadrelor didactice – de la abordarea sistemică la
abordarea pe programe şi proiecte;
o Acreditarea programelor de formare – furnizori /piața de programe de formare ;
o E-learning / Învăţământul deschis la distanţă – suport pentru sistemul de formare continuă
a cadrelor didactice.
Formarea profesională continuă nu este privită numai ca o modalitate de dezvoltare
personală a cadrelor didactice, ci devine o investiție superioară asupra creșterii calității muncii
și vieții. Strategia de dezvoltare a sistemului de formare inițială și continuă a personalului în
dezvoltarea capitalului uman urmărește, printre altele, dezvoltarea unei
,, piețe educaționale a programelor de formare continuă’’ prin intermediul căreia cadrele
didactice să beneficieze de o gamă variată de programe de formare. Aceste programe trebuie
orientate spre noi roluri și competențe pe care trebuie să le dețină cadrele didactice și care
derivă din extinderea rolului școlii în comuntate, precum și din elaborarea noilor standarde
pentru profesia didactică.
Formarea continuă asigură la actualizarea și dezvoltarea competențelor personalului
didactic, inclusiv dobândirea de noi competențe, în funcție de evoluția nevoilor de educație, a
curriculum-ului, precum și în funcție de de exigențele privind adaptarea competențelor
personalului didactic la schimbările din structurile/procesele de educație. ,,Profesorii au rol de
mijlocitor între lumea în continuă evoluție și elevii care sunt pe cale să pătrundă în această
lume. Profesorii au o meserie din ce în ce mai complexă. Responsabilitățile profesorilor sunt în
creștere. Mediile în care aceștia lucrează sunt din ce în ce mai dificile.’’afirmă Comunicarea
Comisiei către Consiliul și Parlamentul European privind îmbunătățirea calității formării
profesorilor. Eforturile acestora sunt susținute prin perfecționarea profesională continuă.
4. Furnizori de formare continuă acreditați
În contextul transformărilor din sistemul de formare continuă din România, din Re-

4
gistrul național al programelor de formare continuă acreditate, menționez câțiva furnizori de
astfel de programe care se adresează cadrelor didactice din întregul sistem de învățământ
preuniversitar
4.1.Asociația PROEURO-CONS, Slatina
4.2.Asociația GO-AHEAD, Ilfov
4.3.Universitatea din Pitești, Facultatea de Științe ale Educației
4.4.Asociația EGOMUNDI, Călărași
4.5.
4.6.
4.7.

5. Câteva sugestii de soluții referitoare la eficientizarea formării inițiale și continue a

personalului didactic din România:

1. Organizarea masteratului didactic, în cadrul unor structuri universitare , pe domenii de

studii sau pe domenii fundamentale, în funcţie de corespondenţa domeniu-disciplină de predare
în învăţământul preuniversitar.

2. Realizarea unui program de studii de masterat didactic care să asigure echilibrul între
componentele de specialitate, psihopedagogică, metodică, practică.
3. Selectarea disciplinelor de specialitate şi conţinuturilor aferente lor în funcţie de nevoile
reale ale sistemului de învăţământ preuniversitar. Viitorul profesor trebuie să studieze nu numai
ştiinţa în sine, ci şi ştiinţa predării în şcoală.
4. Valorificarea experienţei şi a resursei umane existente în departamentele pentru
pregătirea/perfecționarea personalului didactic.
6. Elaborarea, aprobarea şi aplicarea standardelor naţionale pentru formarea iniţială a
profesorilor.
7. Accentuarea rolului practicii pedagogice la standarde de calitate superioară și pregătirea
coerentă şi salarizarea corespunzătoare a cadrelor didactice care coordonează realizarea practicii
pedagogice.
5
 10.Finanţarea corespunzătoare a formării iniţiale, a formării continue
11.Accentuarea rolului cercetării educaţionale şi implicarea cadrelor didactice care predau
efectiv la clasă în astfel de programe.

BIBLIOGRAFIE: