Portofoliu pentru dezvoltare profesională continuă

Bunele practici în management și leadership, dezvoltate în cadrul

programului pentru dezvoltare profesională continuă acreditat –
Leadership si Inteligenta Emotionala (LeadEI)

Proiect Tematic
„Integrarea unui model de leadership si
inteligenta emotionala in educatie”

”Managementul stresului ”

Scutaru Doina
 Managementul stresului

„Stresul te poate ajuta, de fapt,

să te concentrezi mai bine și
poate fi pozitiv. A avea cantități
mici de stres te poate stimula să
gândești. Posibilitatea de a-ți
gestiona stresul este esențială.”
Frank Long

1. Rezumat

Stresul e raspunsul biologic la anumiti stimuli, la o situatie perceputa drept importanta, avand anumite
consecinte asupra noastra. Stresul e, de fapt, un nume generic pentru o intreaga suita de emotii, precum
frica, panica, furia, anxietatea, depresia, manifestate la un moment dat.
De aceea, stresul se poate manifesta in viata profesionala, personala, in mediul educational, sportiv, in
toate ariile vietii noastre in care miza de a reusi se traduce intr-o presiune individuala.
Stresul cronic poate cauza probleme de sanatate, fizica si emotionala, insa nu tot stresul este rau. Stresul
bun poate fi gestionat si chiar poate contribui la cresterea performantei in unele situatii, daca ne gandim
la emotii dinainte unui examen. In schimb, stresul devine rau cand este dificil de gestionat si scade
astfel performanta individului.
Exista mai multe tipuri de stres:
*Stresul fizic – corpul reactioneaza adesea la stres prin dureri de cap si stomac, tulburari de somn, care
se pot manifesta permanent sau episodic;
*Stresul mental – chiar daca toate tipurile de stres se resimt la nivelul sistemului nervos, exista un
anumit tip de stres mental care se manifesta atunci cand concentrarea este afectata, gandurile sunt in
permanenta in alta parte, stresul mental se poate extinde in tot corpul afectand mai multe organe;
*Stresul profesional – presiunile, deadline-urile, targetele, complexitatea proiectelor de la job,
jonglarea cu toate activitatile din viata noastra profesionala poate deveni coplesitoare si poate provoca
frica, anxietate, stres. Aparent paradoxal, stresul profesional se poate manifesta si cand nu avem job
si suntem in cautarea unuia;
*Stresul in relatia personala – acest tip de stres este unul dintre cele mai importante si profunde tipuri
de stres, pentru ca relatiile amoroase ne afecteaza celelalte tipuri de relatii: cu colegii de la munca, cu
prietenii, cu ceilalti membri ai familiei etc;
Presiunea de la munca, viata personala, responsabilitatile de parinte, hobby-uri, mentinerea relatiilor
sociale, toate exercita o presiune. Vrem sa fim perceputi fericiti si impliniti, asa cum e toata lumea in
social media, dar in realitate aceasta presiune de a fi persoane de succes ne streseaza, si ajungem sa nu
ne mai bucuram de lucrurile bune care ni se intampla.

2. Cuvinte cheie
Încredere, stare de bine , stare de bine, calitatea vieții, performanță, rezultate, management, dezvoltare,
stima de sine, fericire, implinire, eficiență, productivitate, strategii, succes;

3. Descrierea problemei abordate/studiului de caz

Copiii nostri petrec mult timp la scoala. La modul ideal, acesta ar trebui sa fie un timp dedicat
curiozitatii, descoperirilor, educarii si dezvoltarii personale. Realitatea insa e diferita de
ideal. Realitatea cuprinde teste, evaluari, o programa incarcata, un volum mare de cunostinte de
invatat. Toate acestea si alte elemente ne arata faptul ca timpul petrecut la scoala sau cu activitati scolare
este una dintre cele mai stresante perioade ale vietii copiilor .
Copiii nu dau zilnic teste si evaluari, insa zilnic au diverse sarcini scolare:
-sa rezolve exercitii,
-sa memoreze o poezie,
-sa raspunda la intrebari puse de profesori,
-sa lucreze cu ceilalti colegi la proiecte, etc.
Toate aceste sarcini au loc zilnic, toate putand avea potentialul de a-i stresa. Daca acest stres zilnic este
ignorat o perioada mai lunga de timp se poate transforma in anxietate, depresie, oboseala cronica, lipsa
de motivatie si chiar refuzul de a merge la scoala.
Gestionarea stresului este abilitatea învățată de a face față presiunilor și stresului din viața de zi cu zi
și de a le gestiona eficient. A învăţa să identifici factorii de stres personal și a dezvolta strategii specifice
de a gestiona schimbările și circumstanțele dificile este necesar pentru o viață sănătoasă și de succes.
Abilitățile de gestionare a stresului și rezistență asigură o atenuare a evenimentor negative și ne
îmbunătățesc calitatea vieții. Evitarea evenimentor și interacțiunilor stresante și negative nu este
posibilă, iar gestionarea pozitivă a stresului se poate învăța și aplica zilnic.
Pentru eliminarea negativului și creșterea pozitivului, este nevoie de echilibru și de un bun management
al stresului care este: ”Abilitatea și deprinderea de a alege și de a exercita un autocontrol echilibrat și
autogestiune ca răspuns la evenimentele stresante. Managementul stresului se reflectă în capacitatea de
a controla și gestiona stresul și emoțiile puternice în multe situații ale vieții de zi cu zi și ale locului de
muncă. Managementul stresului implică autoreglementarea intensității emoționale și utilizarea relaxării
și a strategiilor de „coping” bazate pe cogniție în situații dificile și de stres ridicat. Managementul
stresului este o abilitate emoțională cheie esențială pentru sănătate, performanță și satisfacție în viață și
cariera profesională.” Curs LEAD-EI, Modul 1.
Reușita și realizarea obiectivelor se poate atinge printr-o serie de pași care trebuie urmați
* determina cauza / sursa stresului
* stabileste prioritatile personale
* si actioneaza la sursa pentru a reduce stresul.

4. Scopul și obiectivele
Scopul este descrierea pozitivă a unei situații în care o persoană ar vrea să ajungă: ”să învăț o limbă
străină”, ”să ajung printre primii 10 elevi până la finele anului”. Elevul trebuie să fie conștient de scopul
lui personal, că îi aparține lui și nu altcuiva. Elevul trebuie să aibă motive foarte pertinente pentru a-și
stabili și dori să atingă acel scop.

Scop Obiectiv
Este stabilit la nivel general, trebuie să fie Este planul de luptă, punctele prin care se trece
echilibrat pentru atingerea scopului
Este nevoie de proiecte/acțiuni pentru a-l Este mai specific decât un scop
îndeplini Obiectivele trebuie să fie SMART:
Este legat de aspirații, rezultat și viziune S-specifice,
Trebuie scris mereu pe hârtie, așa capătând o M-măsurabile,
”putere” care va elimina abandonul. A-accesibile/realiste/realizabile,
R-relevante,
T-încadrate în timp

”Abilitățile de autogestionare sunt esențiale pentru dezvoltarea și stabilirea obiectivelor, folosirea

resurselor (mai ales pentru dozarea eficientă a timpului pentru a îndeplini sarcinile) și menținerea unui
angajament consecvent faţă de obţinerea de rezultate semnificative și satisfăcătoare.” Curs LEAD-EI,
Modul 2.
5. Planul de implementare (dupa caz, pe baza de evidente/etape/module de
implementare)

Exista o multime de unelte de care ne putem folosi pentru a reduce tensiunea si presiunea pe care o
simt copiii, atat cea exterioara cat si cea interioara. Chiar daca aceste unelte nu vor elimina cu totul
stresul, il pot reduce semnficativ astfel incat copiii sa dobandeasca mai mare incredere ca pot face fata
solicitarilor zilnice sau speciale legate de scoala.
Sursele de stres vin atat din exterior cat si din interior, ceea ce putem face este influentat intr-o foarte
mare masura de sursa de stres.
Copilul trebuie să cunoasca semnele de stres, sa constientizeze si sa identifice faptul ca e stresat
Il putem ghida astfel incat sa isi identifice singur semnele si simptomele de stres:
– Cum se simte corpul tau atunci cand dai un test/ te numeste un profesor sa raspunzi la o intrebare?
– Ce iti trece prin minte atunci cand esti stresat?
– Cum te simti/ ce emotii traiesti?”
Faptul de a recunoste ca e stresat e primul pas inspre rezolvarea problemei. Cand cunoaste semnalele
ca a devenit prea incarcat/ obosit/ iritat le poate accepta ca semnale ca e timpul pentru o pauza sau
pentru un moment de relaxare,
Copilul trebuie sa stie cum sa vorbeasca cu sine insusi.
Adesea, in momente sau in perioade stresante gandurile copiilor au un puternic ton critic si descurajator.
„Nu pot”
„N-o sa reusesc”
„E prea greu”.
Copii trebuie invatati sa nu accepte aceste ganduri ca pe niste adevaruri abolute si sa nu isi
indeplineasca singuri profetiile.
A vorbi critic cu el insusi e un obicei – poate ca e innascut sau poate e dobandit. Dar e doar un obicei,
care asa cum s-a format se poate si distruge. Vocea critica poate fi inlocuita cu o voce incurajatoare:
„Hai incearca!”
„Chiar daca-i greu, pot reusi”
„Nu stiu daca reusesc dar sigur POT sa incerc sa fac…”.
Activitatile extrascolare trebuie priorizate si eliminate pe cele mai putin importante.Multi copii au
activitati extrascolare, dar daca se acumuleaza oboseala si copilul e extenuat, e timpul sa fie prioritizate.
Copiii trebuie invatati sa invete. In marea majoritate a cazurilor copiii nu stiu cum sa invete si de aceea
ii poate ajuta sa organizeze materialul invatat in diagrame, poze, culori pentru a retine mai usor, sa se
gandeasca la ce stiu deja despre acel subiect, sa reflecte in final asupra a ceea ce a invatat si asupra a
cum anume a invatat, sa discute cu altii ceea ce a invatat.
Copii trebuie invatati cum sa isi organizez ei insisi timpul mai eficient.
Cu cat un copil petrece mai mult timp studiind, cu atat va invata mai multe si cu atat va realiza mai
multe. Desigur, oricine poate invata cum sa studieze eficient, dar e un mit faptul ca cineva poate invata
multe intr-un timp scurt.

6. Descrierea rezultatelor preconizate

Cu ajutorul acestor strategii, copiii invata sa isi controleze emotiile si pot fi propriul lor agent de
gestionare al stresului,
Dezvoltandu-si o serie de abilități complementare ce se accentuează în timp:responsabilitatea și
disciplina, elevii învață să fie independenți și implicit responsabili pentru acțiunile lor, încurajând
nevoia de disciplină.
Creșterea încrederii în sine: imaginea de sine a elevilor este adesea fluctuantă în perioada copilăriei, iar
faptul că reușesc să se organizeze în mod independent și fără ajutor să ducă la bun sfârșit tot ce își
propun, le va crește stima de sine și încrederea în propriile abilități.

7. Descrierea impactului

Avantajele unei bune gestionări ale stresului :

-stabilirea corectă a priorităților
-evitarea capcanelor timpului
-anticiparea oportunităților
-libertate și control asupra psihicului personal
-evitarea scuzelor și a eșecului anumitor acțiuni
-evaluarea progresului
-imagine de ansamblu mai clară
-gestionarea corectă a resurselor
-creșterea în carieră
-relații excelente în familie și societate;

8. Beneficii si noi directii de actiune vizate

Să zâmbești, să râzi, să te bucuri, să accepți, să ceri, să primești, să dăruiești, să iubești, să lași ființa ta
să fie înconjurată de dragoste si de tot ceea ce îți face bine, să alergi, să te miri, să îți lași gândurile să
zboare în cuvinte, în culori, în sunete, să acționezi, să simți, să guști, să miroși parfumul florilor, să ai
grijă de tine, să ai grijă de cei din jur....și multe, multe altele care luate toate sau separat, pot face parte
din secretele stării de bine. Și cel mai important lucru este că tu ești cel care poate face ca această stare
să existe, starea de bine ești tu!
Reducerea stresului duce la obtinerea acestei stari de bine, care la randul ei genereaza o viata mai
linistita, mai clama, cu o capacitate mai mare de concentrare si cu indeplinirea telurilor.
Calitatea vietii creste considerabil si relatiile cu cei din jur sunt mai armonioase.

profesor inv primar, Doina Scutaru