APLICATIA 1

Argumentele pozitive si negative fata de educaţia incluziva. Expuneți argumentele

identificate.

Pentru facilitarea dezbaterilor, pot fi folosite urmatoarele intrebari::

1. Ce cunoaștem despre excludere sau îngrădirea accesului la educație?

Excludere din partea societății. Marginalizare.

Existenta unui sistem competitional care nu respect[ posibilitatile fiecaruia.

Societatea nu  oferă șanse egale tuturor.

Neacceptarea de către colectiv din anumite motive, care nu țin neapărat de elev. Accesul la
educație poate fi îngrădit de familie sau societate

Lipsa de educatie a parintilor in acest sens, ei neintelegand de ce copilul lor “normal” este tratat
altfel, dupa criterii mai severe, iar elevul cu CES este “favorizat”

predarea și mentalitatea tradițională -  toți elevii sunt tratați la fel, se parcurge materia în același
ritm, indiferent de modul de achizitie al elevilor, stilul sau ritmul de învățare

2. Cum sprijină educația incluzivă învățarea reușită?

Educația incluzivă vine în sprijinul elevilor cu cerințe educaționale speciale, care au nevoie 

de sprijin din partea școlii, a societății și, în special al familiei pentru  a reuși să facă față
provocărilor oferite de învățare. 

Din punct de vedere teoretic, ar trebui să functioneze , dar dascălul de la catedră nu are
întotdeauna posibilitățile materiale sau umane necesare.

3. Termenul incluziune este adesea asociat copiilor cu necesități speciale. De ce?

Da. Din lipsa educației părinților și a neacceptării propriului copil ca fiind cu cerințe, cât și a
celor din jur.

Din cauza lipsei unei ”anchete” autentice.

a include- a integra-
Termenul de incluziune se confundă cu elevul ce cerințe educative speciale, deoarece ei ajung să
fie excluși sau să se simtă excluși, ceea ce duce la marginalizarea acestora și la tulburări
comportamentale. 

4. Cum trebuie să se schimbe educația pentru a se potrivi tuturor?

Prin oportunități curriculare care să se adapteze cerințelor speciale.

Sa sigure o abordare individualizata, pentru fiecare elev.

Școala și mai ales societatea ar trebui să gândească holistic viitorul acestor elevi.

Să urmărească competențe dobândite și să le masoare.

Adaptarea curriculei la schimbările societății, pentru a urmări competențe specifice fiecărui elev,
în funcție de capacitatea fiecăruia și de cerințele pieței muncii

5. Cum trebuie să se schimbe curricula pentru a îmbunătăți procesul de învățare și a încuraja

incluziunea tuturor?

sa permita adaptarea continuturilor la particularitatile elevilor

Tehnici speciale, resurse didactice adaptate, resurse umane specializate, colective reduse.

Simplificarea conținuturilor, pentru a elimina informațiile cantitative, bazate pe învățarea

mecanică și orientarea pe informații esențiale, bazate pe logică și particularități de vârstă

6. Cadrele didactice au un rol primordial în procesul de învățare. Cu toate acestea, statutul lor și
condițiile de muncă fac dificilă promovarea incluziunii. Ce trebuie să se întreprindă pentru a
îmbunătăți situația lor?

În clasele care au copii cu cerințe educaționale speciale, este nevoie să fie limitat numărul de
elevi la clasă și să se țină cont de lege faptic, nu doar scriptic, privind faptul că un elev cu Ces
face cât alți 2 fără probleme

Existența unui profesor de sprijin la clasă permanent.

Munca în echipă.

7. Educația incluzivă de calitate este accesibilă/realizabilă?

Este accesibilă, dar trebuie să se țină cont și de afecțiunea elevului. Sunt unele cazuri care nu pot
fi remediate fără o implicare a tuturor factorilor implicați.

Educația incluzivă este accesibilă și desigur și realizabilă când toți actorii educaționali (profesor-
elevi-părinți) coexistă și se susțin reciproc. 

Doar dacă se lucrează împreună.

8. Educația incluzivă de calitate poate conduce la crearea unor societăți mai incluzive?

Atât timp cât societatea îi integrează cu succes. 

 Puntea de legătură între educație și societate poate fi incluziunea, deoarece educația (cu toate
calitățile și produsele ei) este primordială în formarea unei societăți ulterioare de calitate.