Școala de acasa (Homeschooling)

Cea mai veche formă de educație din lume, Homeschooling-ul, este considerat o formă
alternativă de educație. Copiii erau educați acasă de părinți sau de tutori înainte de sistemul public de
educație.
Homeschooling-ul a fost o alternativă ce a completat sistemul de învățământ românesc până
în anul 1944. Această alternativă de educație este încă valabilă în țări precum Franța, Marea Britanie,
Finlanda chiar și în Statele Unite o parte din copii fac în acest moment homeschooling.
Homeschooling-ul și învățământul tradițional au avantaje și dezavantaje. Sunt copii care
sunt mai potriviți pentru primul tip de educație și alții cărora le priește tipul de educație tradițională.
Varianta tradițională întâlnită în general în școala românească funcționează în momentul de
față în paradigma memorării și prezentării de cunoștințe fără o viziune holistică practică, unde
copilul se concentrează în obținerea unor note mari și nu pe învățare. Acest lucru duce la educație
superficială, mecanică unde copilul învață pe de rost iar cunoștințele acumulate se vor pierde în scurt
timp.
Din păcate programa din școlile noastre abundă de informație inutilă, contorsionată ducând la
blocarea unor energii ce s-ar fi îndreptat într-un alt climat.
Numeroase studii au arătat că tinerii școliți acasă au obținut rezultate mult mai bune decât în
școlile publice sau private.
Peste tot in lume, sistemul de invatamant actual pare sa fie invechit. Asa ca este normal sa
ne gandim si la alte optiuni si sa le punem in balanta cu scoala traditionala.

Odata ajuns in clasa, copilul este nevoit sa se detaseze de individualitatea sa si sa devina unul
dintre elevi. La orice materie se cer uneori aceleasi raspunsuri, aceleasi idei, chiar si aceleasi
haine.(uniforma scolara)

Scoala de acasa (homeschooling) este o alta metoda de predare si invatare. Homeschooling-ul

reprezinta o alternativa la „banda rulanta” pe care sunt invatati copiii. Aceasta metoda nu este
una utopica, asa cum s-ar crede. Hai sa privim avantajele si dezavantajele sale.

Avantaje

Educatia de acasa implica anumite libertati. Copiii pot alege ce vor sa invete, cat vor, cand vor.
Notiunile de baza sunt necesare, dar nu vor fi impuse de la o varsta anume, ci cand se simte
pregatit. Familia isi poate educa copilul conform propriilor convingeri si valori, intr-un mediu
care nu intra in contradictie cu acestea.

O alta libertate este cea fizica. Atat copiii, cat si parintii, nu mai sunt constransi de orarul scolii
si pot petrece mai mult timp impreuna. Astfel, familia poate planifica in orice moment iesiri
educative, poate schimba materia oricand etc. Nu numai ca cei mici vor avea parte de
o experienta noua de invatare, dar aceste abateri de la program vor imbunatati si calitatea
vietii de familie.

Si, daca tot vorbim de libertatea fizica, putem aborda si trezitul de dimineata. Nimanui nu ii
place sa se trezeasca „cu noaptea-n cap”, cu atat mai putin copiilor. Scoala de acasa le permite
sa doarma relaxat, fara frica zilei urmatoare, fara teama ca, din minut in minut, alarma de la
ceas le va zangani in cap.

Homeschooling-ul mai ofera si o libertate emotionala. Prejudecati, copii agresivi,

competitivitate, presiunea grupurilor, toate acestea pot fi intalnite pe holurile scolii. Stima de
sine a copiilor scade, iar invatatul ocupa locul doi, in favoarea unui „look” mai acceptabil din
punct de vedere social.

Copiii care invata acasa nu mai au aceasta nevoie de a fi inclusi, nu le mai este teama de ridicol
si gandesc ce vor, nu ce li se impune.

Dezavantaje

Dezavantajele acestui sistem (Homeschooling) sunt și ele destul de ample. De obicei,

acestea sunt reprezentate prin costuri, fie ele de timp, de bani sau de emotii.
Socializarea, independența, adaptarea la situația reală lipsesc cu desăvârșire. Școala este locul
principal unde copiii se întâlnesc unii cu alții, unde leagă prietenii, unde experimentează, lucrează în
echipă dezvoltându-și abilitățile de comunicare, sunt expuși unei varietăți de oameni față de cei care
învață acasă.
Independența ocupă și ea un loc foarte important. Copiii au nevoie de educație adevărată
pentru viață, nu de șocuri, ceea ce se poate întâmpla acasă sau într-o școală publică sau privată.
Este foarte important să le acordam copiilor timp departe de noi pentru a ajunge să se bazeze
pe forțele proprii ci nu pe noi. Oricât de mult ne iubim copiii și ne-am dori să petrecem foarte mult
timp cu ei, e foarte important să le acordăm independență.
În ambele variante, rolul părinților în formarea copiilor este vital. Îi ajută să se descopere, îi
pot observa pasiunile, înclinațiile îi stimulează curiozitatea și îl pot îndruma.
Un exemplu major cu care ne confruntăm și în zilele noastre este bullying-ul, problemă
majoră în unele școli, acesta fiind evitat iar anturajul copilului este mai ușor de corectat.
O alta problema ar fi cea a socializarii. Ai putea sa ma contrazici – exista o multime de
centre si cluburi de activitati, unde copiii isi pot face prieteni. Corect, insa, la scoala, elevii stau
mai mult de o ora/doua impreuna. Experientele prin care trec ii formeaza ca indivizi si ii
apropie.

De asemenea, daca ai un copil mai timid, nu este o decizie buna sa il retii acasa deoarece,
in viitor, ii va fi greu sa se integreze in vreo colectivitate.
 Lucrul cel mai important din tot ceea ce înseamnă educație este să le oferim copiilor noștri o
educație de calitate și să ii susținem în dezvoltarea lor emoțională.
In Romania

Scoala de acasa este un program contestat la noi in tara si poate fi posibil doar in
cazurile medicale foarte serioase in care copilul nu se poate deplasa.

Pentru cei care pur si simplu doresc sa renunte la sistemul traditional, exista o „portita”,
in ceea ce priveste reglementarea educatiei – „scoala-umbrela” din strainatate.

„Scoala-umbrela” este o institutie particulara, care primeste inscrieri ale elevilor educati
acasa contra unei taxe anuale. Copilul inscris la o „scoala-umbrela” este considerat de stat ca
fiind scolarizat legal si poate fi oricand reintegrat in invatamantul public sau privat, dupa o
testare a cunostintelor. In plus, acest tip de scoli elibereaza foi matricole si alte documente
scolare necesare.

Bibliografie

 https://www.edupedu.ro/
 https://emalascoala.ro/homeschooling-da-sau-nu/

Educație digitală – riscul de a uniformiza

Începând cu luna martie 2020, criza COVID-19 a determinat instituțiile de educație și

formare din Europa să își închidă ușile și să treacă rapid la predarea la distanță / online. În câteva
săptămâni, peisajul educațional din Europa și din întreaga lume s-a schimbat fundamental. Profesorii,
elevii și familiile lor s-au adaptat rapid și au continuat să învețe, dând dovadă de hotărâre și
perseverență.
Pandemia COVID-19 a determinat conștientizarea lacunelor și deficiențelor semnificative în
ceea ce privește abilitățile digitale, conectivitatea și utilizarea tehnologiilor în educație. În plus,
conform celui mai recent Index al economiei și societății digitale, 42% dintre europeni nu au abilități
digitale de bază, iar piața muncii europene se confruntă cu un deficit semnificativ de experți în
domeniul digital. Mai mult, criza COVID-19 a atras atenția atât asupra oportunităților și riscurilor
vieții online, cât și a necesității unui mediu digital mai bun și mai sigur pentru toți, mai ales pentru
tinerii sub 18 ani.
Profesorii, în mare majoritate, nu erau pregătiți pentru a preda efectiv doar în sistem online,
ca atare, aceștia au depus o muncă asiduă, putem spune, chiar de pionierat, în ceea ce privește
adaptarea la cerințele impuse de situația pandemică. Un ajutor extraordinar a venit din partea
specialiștilor în digitalizare, care au pus la dispoziție materiale informative și cursuri de inițiere în
educația online.
Elevii, mult mai obișnuiți cu platformele informatice, au răspuns mai ușor provocării.
Totuși, un punct comun s-a putut sesiza pentru toți factorii implicați în educație, cadre
didactice, elevi, părinți: stresul, impus de excesiva utilizare a calculatorului.
Resursele informatice au fost utilizate și până în martie 2020 de către cadrele didactice
interesate de a găsi strategii didactice care să facă orele atractive. Dar, atunci, calculatorul nu era
singura cale de a comunica informații și de a forma competențe. Timpul pandemiei a demonstrat clar
că digitalizarea este importantă, dar educația presupune mult mai mult: prezența fizică, empatia,
schimbul face to face de idei etc.
Digitalizarea demonstrează capacitatea unui cadru didactic și a unui elev de a ține pasul cu
epoca modernă a inteligenței artificiale, a robotizării, a tehnologizării.
Actul educativ se desfășoară în condiții excelente în momentul în care profesorul este în fața
elevilor, le poate observa reacțiile la discursul pe care îl susține, poate să adapteze metodele în
timpul orei, răspunde întrebărilor elevilor și își formează o impresie justă asupra succesului orei
susținute.
Dacă în predarea online profesorul s-a folosit de resurse informatizate, evaluarea e fost
extrem de dificilă. Evaluarea presupune o latură a procesului de predare – învățare care capătă
diverse modalități de manifestare: observația, lucrarea scrisă, notarea ritmică, testele docimologice,
evaluarea inițială prin teste predictive etc. În mediul online, evaluarea a fost dificilă. Cel mai adesea
s-a utilizat evaluarea orală și cea prin formulare google.
Ca profesor de limba și leteratura română, m-am confruntat cu dificultatea de a sesiza
lacunele elevilor în ceea ce privește ortografia, punctuația, caligrafia. Calculatorul a corectat greșelile
elevilor în momentul în care aceștia își redactau temele, iar scrisul la tastatură i-a uniformizat pe
elevi.
Educația poate beneficia de pe urma deschiderii către experiențele și proiectele concrete, a
noilor instrumente și materiale de studiu, precum și a resurselor educaționale deschise. Elevii și
studenții pot dobândi mai multă autonomie prin colaborarea online. Accesul la tehnologii digitale și
utilizarea lor pot contribui la reducerea decalajului la învățătură dintre elevii care provin din medii
socioeconomice favorizate și cei din medii defavorizate. Tehnicile de predare personalizate
determină creșterea motivației elevilor/studenților prin concentrarea personalizată a eforturilor
profesorilor asupra fiecăruia dintre aceștia în parte.
Înainte de a ne declara mulțumiți de digitalizarea educației, ar trebui să avem o cultură a
națiunii bazată pe valori, pe competiție onestă, pe o pregătire pentru piața muncii, pe interesul
individului de a evolua prin propriile forțe. Nu cred că învățământul din România dispune de o astfel
de cultură. Nu suntem pregătiți pentru a face față cu succes. De aceea se va ajunge la un alt
experiment, în care profesori, elevi, părinți vor fi forțați să se europenizeze rapid, într-un ”spirit al
veacului” ( Eugen Lovinescu), și vom pierde din nou forma specifică a acestei națiuni.

Transformarea procesului educațional și evoluția către școală digitală presupun asigurarea

accesului la soluții adiministrative pentru conducere și profesori, transparența pentru părinți și
instrumente digitale de studiu pentru elevi și personalul didactic, într-un mediu care să permită
colaborarea și comunicarea eficientă între toate părțile implicate.
 Modele și tehnici noi de învățare și predare sunt acum disponibile atât pentru profesori, cât
și pentru elevi, pe internet, în cloud sau prin intermediul aplicațiilor mobile, iar numărul,
complexitatea și calitatea acestora va continua să crească. Web-ul va deveni o resursă educațională
din ce în ce mai importantă, iar cei care nu vor avea acces la ea vor rămâne în urmă. Soluțiile
educaționale de nouă generație sunt cea mai importantă platformă care asigură accesul la astfel de
resurse.
 Soluțiile bazate pe platforme online de tip ‘unu-la-unu’, în care toți participanții la procesul
educațional sunt conectați la aceeași platformă prin intemediul dispozitivului propriu necesită o
investiție inițială foarte mică sau chiar zero, costuri mici de mentenență, sunt sigure, scalabile,
extrem de flexibile și sunt ușor de administrat.
 Soluțiile educaționale de ultimă generație oferă școlilor posibilitatea de a depăși cu ușurință
costrangerile legate de buget, deoarece permit accesul la surse alternative de finanțare, altele decât
fonduri proprii sau bugetul de stat. În acest caz, atât părinții, cât și furnizorul de servicii participă în
mod activ la finanțare, cu precizarea că modelul de plată prin abonanment lunar reduce semnificativ
investiția făcută de plătitorul final.
  Datorită creșterii importanței comunicării și colaborării ca elemente cheie în îmbunătățirea
calității procesului educațional, apare necesitatea utilizării unei platforme unice, agile și scalabile,
care să permită accesul ușor și sigur la informațiile și materialele necesare.
 Platformele educaționale web-based care au și componentă de catalog electronic pot
reprezenta o soluție foarte utilă și ușor de implementat și utilizat la nivel de instituții ale statului
(inspectorate, minister); o astfel de platformă poate oferi acces ușor și rapid la date centralizate cu
privire la situația școlară din diferite zone și unități de învățământ .
Așadar, îmbinarea învățământului clasic (face to face) cu resursele digitale cred că este
soluția cea mai bună pentru a avea un învățământ de calitate, care să pregătească elevii pentru viitor,
formând din ei personalități distincte, capabile să gândească fapte și să contribuie cu succes la
devenirea umanității.

Bibliografie

 STUDIU DE CAZ - Digitalizarea procesului educațional prin intermediul parteneriatului

Telekom cu Adservio: Studiu de caz Liceul Teoretic ‘Vasile Alecsandri’, Iași
 STRATEGIA PRIVIND DIGITALIZAREA EDUCAȚ IEI DIN ROMÂ NIA Document în consultare
publică în perioada 18 decembrie 2020 – 15 februarie 2021