A1 Argumentul neadaptării la sistemul clasic de

învăţământ

Definitie
Homeschooling-ul este o mişcare care a luat amploare în mai multe ţări de pe
mapamond, în care părinţii aleg ca să-şi educe copiii acasă, în locul unei şcoli
tradiţionale din sistemul public sau privat. Există homeschooling care se
realizează după un curriculum, cu intervale de învățare prestabilite, şi există
homeschoolingul care nu se realizează după nicio structură, iar copilul studiază în
fiecare zi ceea ce doreşte şi îi face plăcere.

Homeschooling= este activitatea de educare a copilului de către părinți sau

tutori profesioniști (meditatori), în locul unei educații standard în școală.

Bună ziua! Mă numesc Udrescu Sonia şi sunt primul vorbitor al echipei

Opoziţie şi noi nu suntem de acord cu moţiunea dată. Eu voi prezenta
Argumentul neadaptării la sistemul clasic de învăţământ, vorbitorul 2,
Georgiana Ţolea, Argumentul refugiului, iar Ciorba Lorena, v3, Argumentul
mediului de învăţare şi va resusţine cazul.

Adrian Lemeni susţine că: „O educație veritabilă se naște și se întărește în

interiorul unei comunități – dar mai întâi în familie, care are un rol esențial în
educație. (Sistemul public imită comunitatea încercând să ofere eficiență și
performanţă, dar nu și o experiență de viață autentică.) Pentru a fi educat mai
bine nu înseamnă că trebuie să faci mai multă şcoală.”

În urma unui studiu de specialitate s-a ajuns la concluzia că România ocupă locul
26 din 28 în UE la părăsirea timpurie a învăţământului. Peste 18% dintre românii cu
vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani, care au absolvit cel mult gimnaziul, pleacă din
școală. Ei au ales să facă ”streetschooling”, numit în România “școala vieții”. Înainte de a
arăta cu degetul oamenii cunoscuți publicului larg care au decis să-și învețe copiii acasă,
să ne gândim la miile de copii care nu vor avea posibilitatea să învețe nici acasă, nici în
școala de stat, chipurile gratuită. De menţionat şi faptul că nu există niciun fel de
dezbateri despre copiii care abandonează școală, acest subiect fiind tabuu. Este
suficient, însă, ca o celebritate să decidă să-și țină copilul acasă, că toată lumea o
judecă.

“Ce îi determină, de fapt, pe părinți să renunțe la învățământul convențional și să-și

educe, de acasă, copiii?”. Gabriel Curcubeţ, preşedintele Asociaţiei Home Schooling
România, a declarat pentru MEDIAFAX că "Un părinte alege să-şi retragă copilul din
învăţământul public deoarece vrea un învăţământ personalizat, în care copilul poate să se
desfăşoare mult mai bine". Totodată, el consideră că homeschooling-ul le permite
copiilor să înveţe într-un mod mai eficient, utilizând mai bine timpul şi desfăşurând tot
felul de activități extracurriculare. Astfel, ei interacționează cu persoane de vârste
diferite, deci socializează mai ușor decât cei din școlile instituționalizate.

Dana Nălbaru, fosta componentă a unei trupei celebre, și-a retras definitiv fiica
de la școală pentru ca aceasta să studieze într-un sistem homeschooling despre
lucrurile care îi plac, fără competiții impuse, fără note și calificative. „Ce m-a
determinat pe mine să iau această decizie? Ea. Potenţialul ei. Mi-am dat seama că
acest sistem de învăţământ este organizat pe grupuri de oameni care trebuie să
demonstreze în faţa altora ce şi cât au învăţat, fiind depăşit de vremurile pe care
le trăim. Nu consider că a învăţa e un lucru greşit. Consider, însă, că felul în care
învaţă copiii în şcolile din ziua de azi naşte în ei o grămadă de frustrări care au
darul de a le distruge frumuseţea interioară. Când scriu despre Sofia nu spun că
ceilalţi copii sunt mai puţin buni, că e greşit a merge la şcoală, ci spun că EA nu
s-a adaptat sistemului clasic de învăţământ într-un mod armonios şi că alegerea
noastră are de-a face cu felul în care sistemul a afectat în sens negativ copilul
NOSTRU, şi-a motivat decizia Dana Nălbaru.

A2 Argumentul refugiului

Motivele ascunse care determină unii părinţi să îşi educe copii într-un
sistem homeschooling sunt variate, pornind de la problemele din sistemul
educaţional la credinţele religioase sau diferite filosofii de educare. De
asemenea, părinţii sunt determinaţi să ia această decizie atunci când ajung la
cocnluzia că potenţialul copiilor lor ar putea atinge cote maxime în cadrul
homeschoolingului.

Argumentul refugiului Educația acasă a ajuns să fie un fel de

refugiu pentru elevi, din mai multe puncte vedere. Sistemul de
învățământ, în special cel românesc, este considerat unul greșit din cauza
faptului că este mult prea multă teorie, haos, șpagă și prea multă
presiune pusă pe studenți, aceștia pierzându-și și creativitatea de multe
ori, iar acestea sunt doar câteva dintre motivele care îi determină pe
părinți să-și retragă copii din învățământul public. Gabriel Curcubet,
preşedintele Asociaţiei Home Schooling România a declarat în presă și alte
motive ale părinților : „Succesul învățământului personalizat, dorința de
a-i învăța pe copii să gândească, libertatea în utilizarea timpului,
posibilitatea de a călători frecvent și scăparea de batjocura din școlile de
stat.”.
De ce este considerat un refugiu de către elevi? De foarte multe ori,
la școlile de stat, copii se confruntă cu hărțuiri, există competiție între
elevi, favoritisme la diferite ore, aceștia neputându-și să își exprime
opinia de multe ori din cauza fricii de cum vor fi priviți și judecați de
ceilalți colegi și multe alte situații sociale negative, care conduc elevii
către posibile tulburări psihice precum depresia și anxietatea care pot
avea efecte de durată asupra vieții copiilor. Niște studii efectuate în anul
2018, au arătat faptul că 68% dintre oamenii care prezintă aceste
tulburări psihice la un nivel înalt sunt adolescenți cu vârsta cuprinsă între
15 și 18 ani. Alegând educația acasă, nu vor mai exista favoritisme și
competiții între elevi, doar între elev și propria persoană, acesta încercând
să ajungă el însuși la cel mai bun nivel al său, învățând ceea ce este mai
util pentru el și ceea ce îi place, crescându-i în același timp și stima de
sine. Renata Macoveanu, psiholog, trainer JuKaVa și fondator The
Recharge Box, consideră că cei educați în homeschooling „o iau înainte”
când vine vorba despre performanță educațională. „Acești copii sunt
observați cu atenție de cel care oferă informația – e vorba despre o
interacțiune unu la unu. Sunt susținuți să-și urmărească și să-și dezvolte
pasiunile sau curiozitățile și așa ajung să exploreze mai adânc anumite
domenii.”

A3 Argumentul mediului de
învăţare
 Buna ziua ma numesc Ciorba Lorena si sunt vorbitorul 3 al opozitiei Nu sunt
de acord cu ce a spus vorbitorul 3 de la guvern cand a mentionat ca scoala
particulara nu ar avea interactiune cu elevii, deoarece asa cum a sustinut si
colega mea Sonia prin argumentul neadaptarii la sistemul clasic de invatamant: cu
Homeschoolingul ei au aceasta ocazie de a interactiona cu persoane de varste
diferite, deci ei socializeaza mai usor decat cei din scolile institutionale, prin
utilizarea eficienta a timpului.

În continuare voi prezenta argumentul meu asupra acestei teme si voi stabili
ariile de conflict . Pentru inceput as dori sa rementionez argumentele cu care
coechipierele mele au sustinut punctul nostru de vedere si anume: In argumentul despre
neadaptarea la sistemul clasic de invatamant, sustinut de catre colega mea Sonia, este
evidentiata determinarea la care ajung părinţii atunci când decid ca propriii lor copii sa
evolueze prin homeschooling, diferite probleme din sistemul educational pot sa
impiedice aceasta dezvoltare. In argumentul refugiului, Georgiana a sustinut importanta
acestui program, modul in care elevii ajung sa gaseasca un refugiu in homeschooling, din
cauza nenumaratelor probleme intampinate in scolile de stat, probleme care se transpun
in vietile tinerilor si conduc catre posibile tulburari psihice.

Daca ati lucrat vreodata la ceva interesant dar ati fost intrerupt sau a fost
necesara schimbarea subiectelor la fiecare 50 de minute, atunci intelegeti ce este
frustrarea. Tinerii care sunt educati la domiciliu au posibilitatea sa isi petreaca timpul
invatand ce ii intereseaza cu adevarat. In schimb, lucrurile care nu ii intereseaza pot fi
doar studiate usor sau chiar deloc. Educatia la domiciliu ofera un fantastic mediu de
invatare, pentru a incuraja dragostea de invatare. Daca crezi ca inveti ceva, ascultand
pe cineva ore intregi, atunci nu stii cum defapt se invata cel mai bine. Tinerii specifica
ca au aflat mai multe prin homeschooling, avand ca punct de vedere ca, invatarea
experientiala sau invatarea prin experienta este mult mai eficienta si distractiva. Mai
mult ii impinge pe tineri sa iasa din zona de confort ajungand sa creasca ca oameni in
timp ce invata.

Există exemple istorice celebre de oameni care au stat acasă şi au fost educaţi până
în momentul în care au ajuns la universitate şi au fost genii în domeniul lor. Un exemplu
este Bertrand Russell care a fost educat în familie, acasă, înainte să meargă la
univesitate.

Asadar aria de conflict dintre cele doua echipe a fost daca tinerii sunt mai
bine educati la scoala decat acasa, guvernul a sustinut ca acestia sunt mai bine
educati la scoala prin: pastrarea banilor care asigura un aspect neglijabil
financiar; prin colaborare şi compeţiţie ; si notarea mult functionabila; dar noi
am sustinut ca educatia tinerilor este meai buna cu homeschoolingul prin faptul
ca elevi isi gasesc un refugiu, un mediu prin care ei se dezvolta si se pot adapta
la sisteme noi care intr o zi ar putea lua amploare.

Reply

Homeschoolingul nu este despre faptul că il integrezi pe copil intr un

anumit sist rigid, izolat de ceilalti, ci despre faptul ca i se ofera sansa de a se
putea focusa atât pe invatat, cat si pe pasiunile sale. Astfel, au zile clare pentru
fiecare disciplina in parte, pot opta pentru cursuri de dans, de pian, de canto,
sau orice alte cursuri care ii trezesc interesul elevului, toate acestea fiind bine
stabilite în program. Chiar dacă homeschoolingul ar putea parea optional,
cursurile necesită prezenţă obligatorie.

În concluzie, homeschoolingul vizează dezvoltarea elevilor pe mai multe

planuri şi nu trebuie privit ca un lucru negativ în viaţa acestora.

SEM II

Moţiune- tinerii ar trebui să lucreze încă din timpul facultăţii

Bună ziua! Mă numesc Udrescu Sonia şi sunt primul vorbitor al echipei

Guvernului şi noi suntem de acord cu moţiunea dată. Eu voi prezenta Argumentul
alegerii, vorbitorul 2, Georgiana Ţolea, Argumentul experienţei, iar Ciorba
Lorena, v3, Argumentul avantajelor materiale pe termen lung.

In fiecare an, studentii se vad puşi in fata unei dileme care le poate marca atat
parcursul profesional, cat si planurile personale: sa accepte un job inca din timpul
facultatii sau sa se concentreze exclusiv pe studiu. Statisticile recente arată că 79%
dintre studenți își fac griji în legătură cu banii. Iar 3 din 4 studenți au acum un loc de
muncă cu jumătate de normă în timp ce studiază.
 Motivele pentru care tinerii opteaza pentru un prim job inca din timpul
facultatii pot avea in egala masura conotatii financiare si de ordin non-financiar.
Explicatia lor este simpla: doresc sa castige bani, considerand ca adevarata
cariera incepe dupa terminarea facultatii, moment in care te poti dedica full time unui
job. Pe de o parte, tinerii acumuleaza experienta, punandu-şi bazele unei cariere
inca din timpul facultatii, iar pe de alta parte, au constiinta primelor castiguri
financiare, exclusiv datorita efortului lor.

Daca ne raportam la motivatiile de natura non-financiara, vom intalniri tineri

care dovedesc o preocupare deosebita vis-a-vis de dorinta de dezvoltare prin
provocari profesionale complexe. Dacă primul job din timpul facultății se află în
domeniul de studiu sau în domeniul carierei dorite, atunci este o situație ideală
pentru crearea de conexiuni profesionale ajutătoare. Tinerii vor porni de pe o pozitie
privilegiata in cursa pentru obtinerea unui job fata de cei care nu au dovedit o
inclinatie catre activitatile practice (fie ele job-uri part time, colaborari, activitati de
voluntariat sau stagii de practica).
O slujbă în paralel cu facultatea este utilă şi uneori chiar necesară pentru ca
studenţii inteligenţi fără posibilităţi materiale să se poată întreţine şi să poată urma o
facultate. Minţi strălucite nu sunt descoperite sau exploatate (mai ales în situaţia
celor de la sate) din cauza lipsei de bani, de posibilităţi pentru a asigura continuarea
educaţiei tânărului. O familie săracă, care abia se întreţine, nu îşi va putea trimite
copilul la facultate. Chiar dacă tânărul va intra la buget, tot va trebui să-şi plătească
chiria, cărţile pentru cursuri, mâncarea, etc. Lucrând, tânărul se va întreţine singur şi
va putea să continue studiile pe domeniile profesionale la care excelează.

Octavian Badescu unul dintre antreprenorii tineri de pe piata locala care a

lansat afacerile Sameday (servicii de livrare in aceeasi zi), Field Expert (marketing
direct) apreciaza ca studentii ar trebui sa se angajeze inca din timpul facultatii sau,
cel putin, sa ia parte la programe de practica. “Cred ca este bine ca studentii sa aiba
un job inca din timpul facultatii, pentru ca le lipseste contactul cu lumea reala. In
facultate, ei se raporteaza doar la familie, profesori si la prieteni care, de regula, sunt
de aceeasi varsta si au o experienta limitata. Personal, prefer sa angajez tineri cu
ceva experienta pe piata fortei de munca”, mentioneaza antreprenorul.
Badescu, care a absolvit Academia de Studii Economice din Capitala in 1999,
nu a lucrat in timpul facultatii. “Daca as face facultatea din nou, cu siguranta ca m-as
angaja inca din timpul scolii, pentru a mai castiga vreo 2-3 ani in cariera.”

Echipa Guvernului susţine în continuare moţiunea dată şi este de părere că

tinerii ar trebui să lucreze încă din timpul facultăţii. Aşa cum am mai spus, o slujbă în
paralel cu facultatea este necesară pentru cei care vor să îşi continue studiile
superioare dar părinţii nu au posibilitatea de a-i sprijini. Totodată, pentru cei care au
posibilitatea financiară de a-şi continua studiile superioare, o slujbă este văzută ca
un mod de a câştiga bani în plus şi de a excela în domeniul de interes.

La momentul în care tinerii vor fi terminat facultatea, deja se vor putea bucura de o
experiență de câteva luni sau chiar ani pe piața muncii. Pentru cele mai multe joburi
entry-level, cel puțin un an de experiență reprezintă de regulă o cerință esențială a
angajatorilor. Deci, cu cât tinerii candidați vor avea mai multă experiență, cu atât vor
fi văzuţi mai bine în ochii angajatorilor.