Relieful

Caracteristica generala a reliefului judetului Mures o constituie etajarea de la est la vest,

judetul Mures coboara in trepte de pe crestele Carpatilor Rasariteni inspre Campia
Transilvaniei si Podisul Tarnavelor. Asadar in limitele judetului se deosebeste un sector mai
inalt de munti, si unul mai coborat, de podis.
Relieful colinar si de podis ocupa jumatate din suprafata judetului, pe cand cealalta jumatate
revine dealurilor subcarpatice transilvanene si muntilor vulcanici Caliman si Gurghiu.
In partea de nord si de est a judetului se desfasoara culmile vulcanice al Calimanului si
Gurghiului (doar culmile sudice, respectiv vestice sunt pe teritoriul judetului). Situati la
nordul judetului Mures, muntii Caliman constituie cel mai proeminent edificiu vulcanic din
tara noastra. Fiind cei mai inalti din sirul vulcanic, inaltimile maxime se intalnesc pe varful
Pietrosul 2100 m, varful Ratitis 2022 m si varful Bistricior 1990 m. Muntii Caliman spre sud
se intind pana in valea Muresului. Ei se continua cu muntii Gurghiu, cuprinsi intre valea
Muresului si Tarnava Mare, care sunt mai scunzi decat muntii Caliman. Punctele cele mai
inalte a acestor muntii vulcanici sunt reprezentate prin varful Saca 1776m, varful Tatarca 1689
si varful Batrana 1634 m. Muntii Calimani sunt separati de muntii Gurghiului de defileul
Muresului intre Toplita si Deda.
Unitatile deluroase apartinand Podisului Transilvaniei sunt structurate in trei unitati. Campia
Transilvaniei, Podisul Tranavelor si Subcarpatii Transilvaniei.
Campia Transilvaniei situata la nord-vest de Mures este o regiune mai joasa, formata din
dealuri scunde, avand in medie 500 m inaltime si fiind brazdata de vai largi. Datorita pantei
line pe care se intind ogoarele si a lipsei padurii aceasta regiune este denumita campie.
Campia Transilvaniei (partea din judetul Mures) include campia colinara a Sarmasului,
Dealurile Madarasului, Comlodului si Ludusului.
Podisul Tarnavelor extins la sud de Mures are o infatisare cu totul deosebita fata de Campia
Transilvaniei. Aici dealurile sunt mai inalte (peste 600 m), iar culmile au versanti mai
povarniti si acoperiti cu paduri. Podisul este strabatut de la est la vest de raurile Tarnava Mare
si Tarnava Mica, de unde-i vine si numele. Podisul Tranavelor include Podisul Targu Mures
(dealul Nirajului 500 m) si Podisul Jacodului (dealul Nadesului), Podisul Dumbravenilor,
Podisul Vanatorilor (subunitate a Podisului Hartibaciu).
In partea de est a judetului, in zona cutelor diapire sunt situati Subcarpatii Transilvaniei. Au
altitudine de 600-1000 m si sunt reprezentati prin dealurile Muresului, Subcarpatii Tarnavelor
(Bichesu 1080 m, Santioara 756 m, Laposu 628 m) si Subcarpatii Reghinului.

Clima

Trasaturile climatice a judetului Mures sunt o consecinta a pozitiei sale in centrul

Transilvaniei, fapt care incadreaza respectivul teritoriu in subprovincia climatica temperat-
continental moderata, definita de circulatia si caracterul maselor de aer din vest si nord-vest.
Acestui teritoriu ii sunt specifice verile mai calduroase, iernile lungi si reci, mai ales in
sectorul montan cu inversiuni de temperatura pe vai. In partea de vest a judetului, climatul
este mai cald si mai secetos.
Datorita etajarii reliefului, temperaturile aerului prezinta diferentieri regionale. Urmarind
valorile anuale ale temperaturii medii lunare se constata ca in zona colinara si de podis, luna
cea mai rece este ianuarie (cu medii de -3C, -8 C), iar cea mai calda, iulie (+18C, +19C)
cu usoare cresteri pe vai. In zona montana luna cea mai rece este februarie (-4C, 1C) iar cea
mai calda este luna august (+8C, +12C).
Numarul zilelor de vara oscileaza intre 60-85. Zilele tropicale sunt putine, astfel ca abia se
insumeaza 18 zile din cursul unui an. Din cifra mentionata 6 zile revin exclusiv lunii august.
Numarul mediu anual al zilelor cu inghet este de 127. Numarul cel mai mare de zile cu inghet
apartine lunii februarie.
Cantitatea medie anuala a precipitatiilor insumeaza 580 mm in partea de vest a judetului
Mures, 700-899 mm in partea centrala si de nord-vest si 1400 mm pe crestele muntilor.
Cantitatile medii in luna iulie se incadreaza intre 80 si 180 mm, iar in ianuarie intre 30 si 50
mm. Cantitatile maxime cazute in 24 ore au inregistrat valori mari de peste 100 mmm,
valoarea maxima a fost de 145,5 mm la Miercurea Nirajului (18.06.1929).
Grosimea medie a stratului de zapada variaza intre 80-120 cm la munte si 25-40 cm in zona
colinara.
Umiditatea relativa exprima gradul de saturarea a atmosferei cu vapori de apa. Daca in
regiunea de munte umiditatea relativa depaseste 80% datorita persistentei maselor de aer
umede, ea scade la 76% in zona dealurilor subcarpatice si la 70% in culoarul Muresului.
Datorita localizarii in partea centrala a tarii, teritoriul cercetat este supus in cea mai mare parte
a anului circulatiei maselor de aer dinspre vest si nord-vest, cu intensitate si fercventa
mijlocie, viteza medie fiind se 3,1 cm/s.
In timpul iernii sunt frecvente vanturile dinspre nord-est care ating uneori viteze ce depasesc
50 m/s.

Transporturile

Pozitia judetului Mures in partea central-nordica a Transilvaniei, la intersectia multor cai de

comunicatie dinspre Moldova, Maramures si Crisana, a atras dezvoltarea cailor si mijloacelor
de comunicatie.
Drumurile publice ale judetului totalizeaza 1846 km, cu o densitate de 27,5 km/100 km 2

(inferioara mediei pe tara 30,6 km / 100 km ) si sunt formate din drumuri nationale (370 km),
2

drumuri judetene si comunale (1488 km).

Din totalul lungimii drumurilor sunt modernizati 470 km din care 358 km sunt drumuri
nationale, iar restul de 52 km sunt drumuri judetene si comunale.
Aceste drumuri publice se intersecteaza in multe locuri, creand importante noduri rutiere, cum
ar fi Targu Mures, Sighisoara, Reghin, Ludus, Tarnaveni, Acatari.