PRONUMELE IN LIMBA LATINĂ

1.Pronumele personale - nu are forme proprii pt. pers a III-a, in locul acestora se utilizează pronume reflexiv

pers. I – singular pers . I - plural pers. a II a – singular pers . a II a - plural

N : EGO(eu) NOS (noi) N : TU (tu) N : VOS (voi)
G : MEI (pe mine) NOSTRI / UM (de voi) G : TUI (de tine) G : VESTRI / UM (de voi)
D : MIHI (mie) NOBIS (noua) D : TIBI (tie) D : VOBIS (voua)
Ac : ME (pe mine) NOS (pe noi) Ac : TE (pe tine) Ac : VOS (pe voi)
Abl: ME/ MECUM NOBIS / NOBISCUM Abl: TE / TECUM(cu,de tine)Abl: VOBIS /VOBISCUM
(cu, de mine) (de,cu noi ) V ; TU! (tu !) V : VOS! (voi!)

2. Pronumele reflexiv doar pentru persoana a III a ; aceleasi forme la sg si pl.

Caz Singular si plural

N. -
G. sui(de sine)
D. Sibi(sieşi, pentru
sine)
Ac. se(pe sine)
Abl. (a) se(despre sine)
secum(cu sine)

N.B Prepozitia ,,cum,,, cand insoteste formele pronumelui reflexiv in cazul Ablativ , se pune dupa acesta : secum .
Situatia este similara si pentru pronimele personale in Ablativ ; mecum , tecum , nobiscum, vobiscum.

3. Pronumele posesiv - înlocuieşte numele posesorului sau al obiectului posedat

Singular Plural

m. f. n.   m. f. n.  
meus -a um al meu noster -a -um al nostru
tuus -a um al tău vester -a -um al vostru
suus -a um al sau sui -ae ale sale

4. Pronumele relativ  : QUI, - QUAE, - QUOD   = care, ce.

sg: m f n pl : m f n
N qui quae quod N qui quae quae
G -cuius- G quorum quarum quorum
D -cui- D -quibus-
Ac quem quam quod Ac quos quas quae
Abl qou qua quo Abl - quibus-

5. Pronumele interogativ ; QUIS, - QUIS, - QUID = cine? ce?

6.Pronumele nehotărât : ele sunt compuse ale pron relativ interogativ quis,quid si se declina ca acesta.Particula
de compunere ramane invariabila.
aliquis-aliqua-aliquid= cineva, ceva / quidam-quaedam-quiddam= oarecare/ quiaquam, quaequam,
quidquam=oarecare / quisque-quaeque-quidque =fiecare /quivis,quaevis,quidvis=oricare
7 . Pronumele nehotarate cu forma adjectivala.
alius-alia-aliud=altul(din mai multi) / alter-altera-alterum = celalaltneuter-neutra-neutrum= unul singur /
unus-una-unum = unul singur / ullus-ulla-ullum = vreunul
8.Pronume nehotarate negative /nemo-neminis =nimeni (se declina dupa declin aIIIa) /nihil= nimic (indeclin.)
9.Pronumele demonstrativ de ( apropiere, depărtare , identitate întărire );
HIC - HOC - HAEC= apropierea de persoana I , a vorbitorului (acesta de aici,de langa mine)
ISTE - ISTA - ISTUD = apropierea de persoana a II-a ,a celui căruia i se vorbeşte (acesta de langa tine)
IS - EA - ID = folosit si cu valoare de pronume personal de pers a III a (acesta )
ILLE - ILLA - ILLUD = depărtarea de vorbitor ( acela , aceea de acolo)
IDEM – EADEM - IDEM = identitatea (acelaşi, aceeaşi ) format din pronumele is-ea-id cu particula -dem
IPSE – IPSA – IPSUM = pronume de intarire = ,,insumi, insami ’’
 N.B. In declinarea pron demonstrative procedam ca in cazul adjectivelor cu trei terminatii,folosind desinentele
declin. I si a II a , in functie de gen (masculin =declin a II a ; feminin=declin I ; neutru = declin a II a.) Avem insa
si desinente pronominale specifice la G. sg = -ius si D. sg = -i .

1. HIC - HOC – HAEC = apropierea de persoana I , a vorbitorului (acesta de aici,de langa mine)
sg: m f n pl : m f n
N HIC HAEC HOC N HI HAE HAEC
G - HUIUS - G HORUM HARUM HORUM
D - HUIC - D - HIS -
Ac HUNC HANC HOC Ac HOS HAS HAEC
Abl HOC HAC HOC Abl - HIS -

2. ISTE - ISTA - ISTUD = apropierea de persoana a II-a ,a celui căruia i se vorbeşte (acesta de langa tine)
sg: m f n pl : m f n
N ISTE ISTA ISTUD N ISTI ISTAE ISTA
G - ISTIUS - G ISTORUM ISTARUM ISTORUM
D - ISTI - D - ISTIS -
Ac ISTUM ISTAM ISTUD Ac ISTOS ISTAS ISTA
Abl ISTO ISTA ISTO Abl - ISTIS –

3. IS - EA - ID = folosit si cu valoare de pronume personal de pers a III a (acesta )

sg: m f n pl : m f n
N IS EA ID N EI (II) EAE EA
G - EIUS - G EORUM EARUM EORUM
D - EI - D - EIS – (IIS)
Ac EUM EAM ID Ac EOS EAS EA
Abl EO EA EO Abl - EIS - (IIS)

4. ILLE - ILLA - ILLUD = depărtarea de vorbitor ( acela , aceea de acolo)

sg: m f n pl : m f n
N ILLE ILLA ILLUD N ILLI ILLAE ILLA
G - ILLUS - G ILLORUM ILLARUM ILLORUM
D - ILLI - D - ILLIS -
Ac ILLUM ILLAM ILUD Ac ILLOS ILLAS ILLA
Abl ILLO ILLA ILLO Abl - ILLIS –

5. IDEM – EADEM - IDEM = identitatea (acelaşi, aceeaşi ) format din pronumele is-ea-id cu particula -dem
sg: m f n pl : m f n
N IDEM EADEM IDEM N EIDEM EAEDEM EADEM
G - EIUSDEM – G EORUNDEM EARUNDEM EORUNDEM
D - EIDEM - D - EISDEM -
Ac EUNDEM EANDEM IDEM Ac EOSDEM EASDEM EADEM
Abl EODEM EADEM EODEM Abl - EISDEM -

6. IPSE – IPSA – IPSUM = pronume de intarire = ,,insumi, insami ’’

sg: m f n pl : m f n
N IPSE IPSA IPSUM N IPSI IPSAE IPSA
G - IPSIUS - G IPSORUM IPSARUM IPSORUM
D - IPSIUS - D - IPSIS -
Ac IPSUM IPSAM IPSUM Ac IPSOS IPSAS IPSA
Abl IPSO IPSA IPSO Abl - IPSIS -