Modulul XII

În acest modul veţi învăţa despre:

- verb și noțiunile generale;
- conjugări regulate ale verbului la diateza activă și pasivă;
- tema prezentului:timpurile derivate de la modurile indicativ şi imperativ, activ şi pasiv;
- tema perfectului: timpurile derivate la modul indicativ, activ şi pasiv;
- modul conjunctiv, participiu, infinitiv, gerunziu, supin;
- adverbul.

În limba latină verbul are aceleași categorii gramaticale ca și în cea română cu mici
deosebiri în ce privește numărul acestor categorii. Astfel, verbul latin are:
1. Două diateze:
Genus activum – diateza activă;
Genus passivum – diateza pasivă.
2. Tema şi conjugarea
Verbele regulate se enunţă în dicţionar cu patru forme de bază. De ex.: formele inițiale ale
verbului „a împodobi”: orno, ornāre, ornāvi, ornātum: De la ele se determină temele verbului,
care stau la baza derivării formelor de timp. Verbul latin are următoarele teme:
1. Tema infectului =acţiune ce nu s-a încheiat;
2. Tema perfectului =acţiune ce s-a încheiat;
3. Tema supinului.
1. Tema infectului o vom obține din forma de infinitiv (a doua formă inițială din cele
patru) ornāre, după ce vom înlătura sfârșitul –re: ornā-.
2. Tema perfectului se determină din forma de perfect (a treia formă inițială) ornāvi,
după separarea terminației –i: ornāv-.
3. Tema supinului se obține prin înlăturarea terminației –um de la forma de supin (a patra
formă inițială) ornātum: ornāt-.
Conjugările verbului
Verbul latin are patru conjugări, ca și cel din limba română, care l-a moștenit în cea mai
mare parte. Conjugarea verbului se determină după tema infectului:
Verbele de conjugarea I au tema infectului terminată în –ā-:
laudo, laudāre, laudāvi, laudātum „a lăuda” → tema infectului: laudā-.
Verbele de conjungarea a II-a au tema infectului terminată în –ē-:
taceo, tacēre, tacui, tacitum „a tăcea” → tema infectului: tacē-.
De conjungarea a III-a sunt verbele cu tema infectului în consoană sau, mai rar, în –ŭ- și
–ĭ-. Tema acestor verbe se unește de terminația infinitivului –re printr-o vocală de legătură –ĕ-,
care se înlătură atunci când determinăm tema din forma de infinitiv:
duco, ducĕre, duxi, ductum „a duce” → tema infectului: duc-;
fluo, fluĕre, fluxi, fluctum „ a curge” → tema infectului: flŭ-.
Verbele de conjugarea a IV-a au tema infectului terminată în –ī-:
audio, audīre, audīvi, audītum „a auzi, a asculta” → tema infectului: audī-.
3. Trei moduri personale și 4 nepersonale:
În limba latină, verbul are 7 moduri: 3 personale: modus indicativus - modul indicativ
(arată o acţiune reală), modus imperativus- modul imperativ (cu rol de interpelare) şi modus
coniunctivus – modul conjunctiv (indică o acţiune posibilă). Deşi formal nu există modul
condiţional-optativ, valorile acestuia sunt exprimate sincretic de modul conjunctiv. 4 nepersonale
(forme verbale nominale): infinitivus (infinitivul); participium (participiul); supinum (supinul);
gerundium (gerunziul).Această categorie gramaticală utilizează drept mărci sufixele.
4.Trei timpuri (trecut, prezent și viitor)
Timpul arată când se petrece acţiunea în raport cu momentul vorbirii, recurgând la o
opoziţie ternară: în trecut (raport de anterioritate), prezent (raport de simultaneitate) sau viitor
(raport de posterioritate). Indicativul are 6 timpuri organizate simetric: trei - la tema prezentului:
prezent, imperfect (redă o acțiune trecută, neterminată), viitor I (exprimă o acțiune ce va avea loc
în viitor) şi trei la cea a perfectului: perfectul (arată o acțiune trecută, sfârșită până la momentul
vorbirii), mai mult ca perfectul (exprimă o acțiune trecută, terminată înaintea altei acțiuni
trecute.) şi viitor II (indică, de asemenea, o acțiune viitoare, dar care se va sfârși înaintea altei
acțiuni viitoare); Conjunctivul are 4 timpuri - două la tema prezentului (prezent şi imperfect) şi
două la cea a perfectului (perfect şi mai mult ca perfect), iar Imperativul două, la tema
prezentului (prezent şi viitor). Dintre modurile nepersonale, doar Infinitivul şi Participiul au
categoria gramaticală a timpului. Timpul are drept mărci sufixele şi din punct de vedere formal
poate fi exprimat sintetic şi analitic.
5. Sufixele
Sufixele temporale şi modale sunt morfeme derivative care se adaugă temelor de prezent,
prefect şi supin pentru realizarea flexiunii sintetice:
Indicativ: - prezent: 0
- imperfect: -ba- (conj.I, II ), -eba -(conj.III, IV)
- viitor: -b- (conj.I, II), -e- (-a- la pers. I sg.) (conj.III, IV)
- perfect: 0
- mai mult ca perfect: -era- (conj.I, II, III, IV)
-viitor II (anterior): -er- (pers.I sg.), -eri- (conj.I, II, III, IV)
Conjunctiv: -prezent: -e- (conj.I ), -a- (conj. II, III, IV )
-imprfect: -re- (conj.I, II, III, IV)
-perfect: -eri- (conj.I, II, III, IV)
-mai mult ca perfect: -isse- (conj.I, II, III, IV)
Infinitiv: -prezent activ –re- (conj.I, II, III, IV)
-prezent pasiv: -ri- (conj.I, II, IV), -i- (conj.III)
-perfect activ: -isse- (conj.I, II, III, IV)
Participiu: -prezent activ: -nt- (conj.I, II ), -ent-(conj.III, IV)
Gerunziu: -nd- (conj.I, II ), -end- (conj.III, IV)
6. Numărul şi persoana
Verbul are forme flexionare pentru cele două numere: numerus singularis- numărul
singular şi numerus pluralis - numărul plural. Cele trei persoane gramaticale indică implicarea în
procesul comunicării a unui locutor (persona prima - persoana I), interlocutor (persona secunda
- persoana a -II-a) sau delocutor (persona tertia - persoana a III-a). Persoana, numărul şi în
unele cazuri diateza sunt indicate prin desinenţele personale.
7. Desinenţele
Desinenţele sunt comune pentru toate timpurile şi modurile, cu excepţia indicativului
perfect şi imperativului prezent şi viitor care au desinenţe proprii. Pentru timpurile derivate de la
tema prezentului, există desinenţe diferite pentru diateza activă şi pentru diateza pasivă. Ele sunt
aşadar mărci pentru diateză, mod, timp, persoană şi număr în flexiunea sintetică. La timpurile
prezent, viitor (conj.I şi a II-a) şi viitor II se foloseşte desinenţa -o (desinenţă primară) la pers. I
sg., iar la celelalte timpuri desinenţa –m (desinenţă secundară):
Indicativ, Conjunctiv
Activ Pasiv
Singular plural Singular plural
I -o,- m -mus I –r -mur
II -s -tis II -ris -mini
III -t -nt III – tur -ntur

Indicativ perfect
Singular Plural
I- i I- imus
II- isti II- istis
III-it III- erunt / -ere
Imperativ
Prezent Viitor
Activ Pasiv Activ Pasiv
singular plural singular plural singular plural singular plural
II – 0 -te -re -mini II - to -tote -tor -
III - - - - III- to -nto -tor - ntor

TABELUL GENERAL AL CONJUGĂRII REGULATE

Diateza activă

Timpul Modul indicativ

Prezent (laud) (sfătuiesc) (zic) (aud)
laudo moneo dico audio
laudas mones dicis audis
laudat monet dicit audit
laudamus monemus dicimus audimus
laudatis monetis dicitis auditis
laudant monent dicunt audiunt
Imperfect (lăudam) (sfătuiam) (ziceam) (auzeam)
laudabam monebam dicebam audiebam audiebas
laudabas monebas dicebas audiebat
laudabat laudabamus monebat monebamus dicebat dicebamus audiebamus
laudabatis monebatis monebant dicebatis dicebant audiebatis
laudabant audiebant
Viitor (voi lăuda) (voi sfătui) (voi zice) (voi auzi)
laudabo monebo dicam audiam
laudabis monebis dices audies
laudabit monebit dicet audiet
laudabimus monebimus dicemus audiemus
laudabitis monebitis dicetis audietis
laudabunt monebunt dicent audient
Perfect (am lăudat) (am sfătuit) (am zis) (am auzit)
laudavi monui dixi audivi
laudavisti monuisti dixisti audivisti
laudavit monuit dixit audivit
laudavimus monuimus diximus audivimus
laudavistis monuistis monuerunt dixistis audivistis
laudaverunt (-ere) (-ere) dixerunt (-ere) audiverunt (-ere)
Mai mult (lăudasem) (sfătuisem) (zisesem) (auzisem)
ca laudaveram monueram monueras dixeram audiveram
perfectul laudaveras laudaverat monuerat dixeras audiveras
laudaveramus monueramus dixerat audiverat
laudaveratis monueratis dixeramus audiveramus
laudaverant monuerant dixeratis audiveratis
dixerant audiverant
Viitor (voi fi lăudat) (voi fi sfătuit) (voi fi zis) (voi fi auzit)
anterior laudavero monuero dixero audivero
laudaveris monueris dixeris audiveris
laudaverit monuerit dixerit audiverit
laudaverimus monuerimus dixerimus audiverimus
laudaveritis monueritis dixeritis audiveritis
laudaverint monuerint dixerint audiverint
Timpul Modul conjunctiv
Prezent (să laud) (să sfătuiesc) moneam (să zic) (să aud)
laudem moneas dicam audiam
laudes moneat dicas audias
laudet moneamus dicat audiat
laudemus moneatis dicamus audiamus audiatis
laudetis moneant dicatis audiant
laudent dicant
Imperfect (aş lăuda) (aş sfătui) (aş zice) (aş auzi)
laudarem monerem dicerem audirem
laudares moneres diceres audires
laudaret laudaremus moneret diceret audiret
laudaretis moneremus moneretis diceremus audiremus
laudarent monerent diceretis audiretis
dicerent audirent
Perfect (să fi lăudat) (să fi sfătuit) (să fi zis) (să fi auzit)
laudaverim monuerim dixerim audiverim
laudaveris monueris dixeris audiveris
laudaverit monuerit monuerimus dixerit audiverit
laudaverimus monueritis dixerimus audiverimus
laudaveritis monuerint dixeritis audiveritis
laudaverint dixerint audiverint
Mai mult (ar fi lăudat) (ar fi sfătuit) (ar fi zis) (ar fi auzit)
ca perfect laudavissem monuissem monuisses dixissem audivissem
laudavisses monuisset dixisses audivisses
laudavisset monuissemus dixisset audivisset
laudavissemus monuissetis dixissemus audivissemus
laudavissetis monuissent dixissetis audivissetis
laudavissent dixissent audivissent

Timpul Modul imperativ

Prezent (laudă) (sfătuieşte) (zi) (auzi)
- - - -
lauda mone dic audi
- - - -
- - - -
laudate monete Dicite audite
Viitor (să lauzi) (să sfătuieşti) (să zici) (să auzi)
- - - -
laudato moneto dicito audito
laudato moneto dicito audito
- - - -
laudatote monetote dicitote auditote
laudanto monento dicunto audiunto

Timpul Modul participiu

Prezent (care laudă) (care sfătuieşte) (care zice) (care aude)
N: laudans N: monens N: dicens N: audiens
G: laudantis G: monentis G: dicentis G: audientis
D: laudanti D: monenti D: dicenti D: audienti
Ac: laudantem Ac: monentem Ac: dicentem Ac: audientem
Abl: laudante Abl: monente Abl: dicente Abl: audiente
Viitor (care va lăuda) (care va sfătui) (care va zice) (care va auzi)
laudaturus moniturus dicturus auditurus
laudatura monitura dictura auditura
 laudaturum moniturum dicturum auditurum

laudaturi monituri dicturi audituri

laudaturae laudatura moniturae dicturae auditurae
monitura dictura auditura

Timpul Modul infinitiv

Prezent laudare (a lăuda) monere (a sfătui) dicere (a zice) audire (a auzi)
Perfect laudavisse (a fi monuisse (a fi sfătuit) dixisse (a fi zis) audivisse (a fi
lăudat) auzit)
Viitor (că voi lăuda) (că voi sfătui) (că voi zice) (că voi auzi)
laudaturum moniturum dicturum auditurum
laudaturam esse monituram esse dicturam esse audituram esse
laudaturum moniturum dicturum auditurum
laudaturos
laudaturas esse monituros dicturos audituros
laudatura monituras esse dicturas esse audituras esse
monitura dictura auditura

Timpul Modul gerunziu

N: (laudare) (a lăuda) N: (monere) N: (dicere) N: (audire)
G: laudandi (de a lăuda) G: monendi G: dicendi G: audiendi
D: laudando (spre a D: monendo D: dicendo D: audiendo
lăuda) Ac: monendum Ac: dicendum Ac: audiendum
Ac: laudandum (pentru a Abl: monendo Abl: dicendo Abl: audiendo
lăuda)
Abl: laudando (prin a
lăuda)

Timpul Modul supin

(pentru a lăuda) (pentru a sfătui) (pentru a zice) (pentru a auzi)
laudatum monitum dictum auditum
Diateza pasivă

Timpul Timpul Modul indicativ

Prezent (sunt lăudat) (sunt sfătuit) (sunt zis) (sunt auzit)
laudor moneor dicor audior
laudaris moneris diceris audiris
laudatur monetur dicitur auditur
laudamur monemur dicimur audimur
laudamini monemini dicimini audimini
laudantur monentur dicuntur audiuntur
Imperfect (eram lăudat) (eram sfătuit) (eram zis) (eram auzit)
laudabar monebar dicebar audiebar
laudabaris monebaris dicebaris audiebaris
laudabatur monebatur monebamur dicebatur audiebatur
laudabamur monebamini dicebamur audiebamur
laudabamini monebantur dicebamini audiebamini
luadabantur dicebantur audiebantur
Viitor (voi fi lăudat) (voi fi sfătuit) (voi fi zis) (voi fi auzit)
laudabor monebor dicar audiar
laudaberis moneberis diceris audieris
laudabitur monebitur dicetur audietur
 laudabimur monebimur monebimini dicemur audiemur
laudabimini monebuntur dicemini audiemini
laudabuntur dicentur audientur
Perfect (am fost lăudat) (am fost sfătuit) (am fost zis) (am fost auzit)
laudatus sum monitus sum dictus sum auditus sum
laudata es monita es dicta es audita es
laudatum est monitum est dictum est auditum est
laudati sumus moniti sumus dicti sumus auditi sumus
laudatae estis monitae estis dictae estis auditae estis
laudata sunt monita sunt dicta sunt audita sunt

Mai mult (fusesem lăudat) (fusesem sfătuit) (fusesem zis) (fusesem auzit)
ca perfect laudatus eram monitus eram dictus eram auditus eram
laudata eras monita eras dicta eras audita eras
laudatum erat monitum erat dictum erat auditum erat
laudati eramus moniti eramus dicti eramus auditi eramus
laudatae eratis monitae eratis monita dictae eratis auditae eratis
laudata erant erant dicta erant audita erant
Viitor II (voi fi fost lăudat) (voi fi fost sfătuit) (voi fi fost zis) (voi fi fost auzit)
laudatus ero monitus ero dictus ero auditus ero
laudata eris monita eris dicta eris audita eris
laudatum erit monitum erit dictum erit auditum erit
laudati erimus moniti erimus dicti erimus auditi erimus
laudatae eritis monitae eritis dictae eritis auditae eritis
laudata erunt monita erunt dicta erunt audita erunt

Timpul Modul conjunctiv

Prezent (să fiu lăudat) (să fiu sfătuit) (să fiu zis) (să fiu auzit)
lauder monear dicar audiar
lauderis monearis dicaris audiaris
laudetur moneatur dicatur audiatur
laudemur moneamur dicamur audiamur
laudemini moneamini dicamini audiamini
laudentur moneantur dicantur audiantur
Imperfect (aş fi lăudat) (aş fi sfătuit) (aş fi zis) (aş fi auzit)
laudarer monerer dicerer audirer
laudareris monereris dicereris audireris
laudaretur moneretur diceretur audiretur
luadaremur moneremur diceremur audiremur
laudaremini moneremini diceremini dicerentur audiremini
laudarentur monerentur audirentur
Perfect (să fi fost lăudat) (să fii fost sfătuit) (să fi fost zis) ( să fi fost auzit)
laudatus sim monitus sim dictus sim auditus sim
laudata sis monita sis dicta sis audita sis
laudatum sit monitum sit dictum sit auditum sit
laudati simus moniti simus dicti simus auditi simus
laudatae sitis monitae sitis dictae sitis auditae sitis
laudata sint monita sint dicta sint audita sint
Mai mult (aş fi fost lăudat) (aş fi fost sfătuit) (aş fi fost zis) (aș fi fost auzit)
ca perfect laudatus essem monitus essem dictus essem auditus essem
laudata esses monita esses dicta esses audita esses
laudatum esset monitum esset dictum esset auditum esset
laudati essemus moniti essemus dicti essemus auditi essemus
laudatae essetis monitae essetis dictae essetis auditae essetis
laudata essent monita essent dicta essent audita essent
Timpul Modul imperativ
Prezent (fii lăudat) (fii sfătuit) (fii zis) (fii auzit)
- - - -
laudare monere dicere audire
- - - -
- - - -
laudamini monemini dicimini audimini
- - - -
Viitor (să fii lăudat) (să fii sfătuit) (să fii zis) (să fii auzit)
- - - -
laudator monetor dicitor auditor
laudator monetor dicitor auditor
- - - -
- - - -
laudantor monentor dicuntor audiuntor

Timpul Modul participiu

Prezent - - - -
Perfect (lăudat) (sfătuit) (zis) (auzit)
laudatus,- a,- um monitus - a, -um dictus, -a, -um auditus, -a, -um
Viitor (care va fi lăudat) (care va fi sfătuit) (care va fi zis) (care va fi auzit)
laudandus,-a, -um monendus,-a, -um dicendus,-a, -um audiendus, -a, -um

Timpul Modul infinitiv

Prezent laudari (a fi lăudat) moneri (a fi sfătuit) dici (a fi zis) audiri (a fi auzit)
Perfect (a fi fost lăudat) (a fi fost sfătuit) (a fi fost zis) (a fi fost auzit)
laudatum,-am,-um monitum, -am, -um dictum, -am, um auditum, -am, um
esse esse esse esse
Viitor (că voi fi lăudat) (că voi fi sfătuit) (că voi fi zis) dictum (că voi fi auzit)
laudatum iri monitum iri iri auditum iri

Timpul Modul supin

(de lăudat) (de sfătuit) (de zis) (de auzit)
laudatu monitu dictu auditu

TEMA PREZENTULUI:
Timpurile derivate de la modurile indicativ şi imperativ,
activ şi pasiv
Tema prezentului se află înlăturând sufixul –re de la infinitiv, a doua formă de bază a
verbului; la verbele de conjugarea a III-a se înlătură şi vocala de legătură -e. Din tema
prezentului se formează trei moduri personale: indicativ, imperativ şi conjunctiv şi două
nepersonale: gerunziul şi participiul prezent activ.
Sunt trei timpuri derivate la indicativ: prezent, imperfect şi viitor I, două la imperativ:
prezent şi viitor şi două la conjunctiv: prezent şi imperfect.
Modul de formare a timpurilor
Diateza activă:
Indicativul prezent se formează adăugând direct la temă desinenţele personale: laudo,
moneo, dico, audio. La conjugarea a III-a, între tema consonantică şi desinenţele personale apare
vocala tematică (de legătură) -i-, iar la persoana a III-a plural-u-; acest -u- apare şi la persoana a
III-a a conjugării a IV-a.
 Indicativul imperfect se formează adăugând la tema prezentului sufixul temporal – ba-
(conj. I şi a II-a) şi – eba- (conj. a III-a şi a IV-a) + desinenţele personale: laudabam, monebam,
dicebam, audiebam.
Indicativul viitor se formează la conjugările I şi a II-a adăugând la tema prezentului
sufixul temporal -b- şi desinenţele personale: laudabo, monebo; între sufix şi desinenţele
personale apare vocala de legătură (tematică) -i/-u-; la conjugările a III-a şi a IV-a timpul viitor
se formează cu ajutorul sufixului temporal -e-, cu excepţia persoanei I singular, unde se foloseşte
sufixul -a-: dices, audies.
Imperativul prezent şi viitor se formează adăugând la temă desinenţele personale
specifice.
Diateza pasivă:
La tema prezentului, timpurile prezent, imperfect şi viitor I se formează înlocuind
desinenţele personale cu desinenţele de pasiv: -o/m, -s, -t, -mus, -tis, -nt → -r, -ris, -tur, -mur,
-mini, -ntur (laudor, laudabar, laudabor).

UTILIZAREA MODURILOR INDICATIV ŞI IMPERATIV

Modul indicativ se referă la un fapt real şi se utilizează în propoziţii:
Indicativul desemnează o acţiune reală; el se poate traduce şi prin condiţional-optativ, în
cazul verbelor sau expresiilor verbale impersonale: debeo, decet, convenit, necesse/ melius est
etc. Oportet/Oportebat imperatori stantem mori. (Unui împărat i s-ar cuveni/i s-ar fi cuvenit să
moară în picioare.)
În aceeaşi situaţie se află şi indicativul precedat de pronume şi adverbe nehotărâte
formate prin reduplicare sau cu particula -cumque: quidquid, utercumque etc., care primeşte o
conotaţie concesivă: Quidquid agis, prudenter agas. (Orice ai face, să faci în mod chibzuit.)
Modul imperativ
Imperativul prezent exprimă un ordin/sfat/rugăminte/cerere/ urare care să se satisfacă
imediat:
Noli me tangere! (Nu mă atinge!)
Imperativul viitor exprimă un ordin/sfat/ etc. cu caracter general, care urmează a fi
îndeplinit mai tîrziu. Era frecvent utilizat în textele de legi. Se traduce prin conjunctiv:
Mortuum in urbe ne sepelito neve urito. (Să nu îngropi nici să nu incinerezi mortul în
oraş.) Nolito me tangere! (Să nu mă atingi!)
Utilizarea imperativului a fost concurată de cea a conjunctivului prezent.

Exerciţii de autoevaluare:
1. Traduceţi în limba română:
Habent sua fata libeli. (Terentianus Maurus) Homines dum docent discunt. (Seneca) In hoc signo
vinces. (Constantin cel mare) Materiam superabat opus. (Ovidiu, Metamorfoze) Parturiunt
montes, nascetur ridiculus mus. (Horaţiu, Arta poetică) Cave ne cadas. Cogito, ergo sum, dubito
ergo cogito. (Descartes, Discurs asupra metodei) Divide et impera. (Machiavelli) Deos
fortioribus adesse. (Tacit, Istorii) De gustibus et coloribus non disputandum. Delenda Carthago.
(Cato Cesorul)
Substantive
libelus-i m = cărticică
mus, muris m = şoarece
opus-eris n = operă
Verbe
cado-ere, cecidi, casum = a cădea
caveo-ere, cavi, cautum = a se păzi
deleo-ere-evi-etum = a distruge
disco-ere, didici = a învăţa (pentru sine)
disputo-are-avi-atum = a discuta în contradictoriu
doceo-ere-cui-ctum = a învăţa (pe altul)
impero-are-avi-atum = a stăpîni
parturio-ire-ivi = a se chinui, a fi gata să nască â
vinco-ere, vici, victum = a învinge
2. Analizaţi şi traduceţi:
laudatur – laudabaris – laudabitur – tacebor – tacebar – videmini –audiebatur – audiemur –
audiar – ducebaris – videberis – ducentur.
3. Analizaţi şi traduceţi, indicând conjugarea verbelor:
tacemus – laudas – dicis – audio – tacent – scribo – dicimus – sumus – estis – amant. laudabas -
audiebat – ero – tacebit – fugiebamus –tonabit – scribebatis – tacebat – pugnabimus – erat –
erunt – dicebatis – pluet – eritis – dicebamus.

Maxime. Memorizați.
111. Homo homini lupus est - Omul este un lup pentru om.
112. Homo naturaliter animal sociale - Omul prin natură este animal social.
113. Mutatis mutandis - Schimbând ce este de schimbat.
114. Vanitus, vanitatum et omnia vanitas – Deșertăciunea, deșertăciunilor şi toate sunt deşarte.
115. Nihil sine deo - Nimic fară Dumnezeu.
116. Ora et labora !- Roagă-te și lucrează!
117. Nomen est omen - Numele este omul.
118. Nulla est medicina sine lingua latina - Nu e medicină fără limba latină.
119. Optimum medicamentum quies est - Cel mai bun medicament este odihna.
120. Plenus venter non studet libenter. - O burta plină nu studiază cu plăcere.

Bibliografia:

1. Barbu, Marian, Dicționar de maxime și expresii străine. București: Lucman, 1995.

2. Bălăianu, Viorica, Marinică, Constantin, Limba latină. Manual pentru clasa a VIII-a. București:
Didactică și pedagogică, 1997.
https://www.yumpu.com/ro/document/view/63393435/343287178-v-balaianu-c-marinica-
manual-limba-latina-clasa-a-viii-a-bucuresti-1986-pdf (accesat 19. 04. 2020)
3. Cemârtan, Claudia, Ciobanu Anatol, Limba latină. Manual pentru clasa a X-a, a XI-a, Chișinău:
Lumina, 1999, 2001.
4. Grațianu, Marcela, Popp, Alexandru, Elemente de limba latină și de cultură romanică. Manual pentru
clasa a VII-a, București: Aramis, 2019.
5. Cretia, G., Morfologia istorică a verbului latin, Bucureşti, 1999.
6. Curs de Limba Latină. Morfologia Nominală. https://dokumen.tips/documents/80404083-limba-
latina.html (accesat 25.05. 2020)
7. Dună, Monica, Pârvu Ștefan, Limba latină, Manual pentru clasa a IX-a. București: Humanitas, 2008.
https://ro.scribd.com/document/444936178/348523156-Limba-Latina-Manual-9-A-pdf
accesat (13.04. 2020)
8. Fînaru, Sabina, Limba şi civilizaţia latină. Curs pentru învăţământul la distanţă, Suceava.
https://ro.scribd.com/doc/175711122/Limba-Si-Civilizatie-Latina-II-II (accesat 26.05.2020)
9. Doroftei, Doina, Limba latină (I). Suport de curs Învăţământul cu frecvenţă redusă. Universitatea
Creştină „Dimitrie Cantemir”, București, 2011. https://dokumen.tips/documents/suport-latina-
semestrul-1.html (accesat 15.04.2020)
10. Panainte, Isabela, Curs de limba latină https://kupdf.net/download/curs-de-limba-
latina_59a48b58dc0d60cc19568ee2_pdf (accesat 28.07. 2020)
11. Dicționar latin-român online https://www.limbalatina.ro/dictionar.php
12. Dicționar român- latin online https://ro.glosbe.com/la/ro