Prepoziia limbii latine

Aa cum o arat i numele (prae-positio = punere nainte), prepoziia este partea de cuvnt care se aaz naintea substantivului.
n funcie de cazurile cu care se construiesc, prepoziiile se mpart n trei grupe, i anume: prepoziii cu Acuzativul, cu Ablativul i
prepoziii care se construiesc att cu Acuzativul, ct i cu Ablativul.
1. Prepoziii cu Acuzativul

2. Prepoziii cu Ablativul

- ante, apud, ad, adversus = nainte, la, ctre, mpotriva;

- a, ab, absque, abs, de = de, de

3. Prepoziii cu Acuzativul i
Ablativul
Pot cere att acuzativul, ct i

- circum, circa, citra, cis = mprejur, de jur mprejur, dincoace, la, de ctre, fr, de/din;

ablativul, urmtoarele

peste;

prepozitii:

- erga, contra, inter, extra = fa de, mpotriva, ntre, n afar

- coram, clam, cum, ex, e =

de;

naintea, pe ascuns, cu, din;

- infra, intra, iuxta, ob = sub, nuntru, lng, din pricina;

- in, sub, subter, super = n,

sub, dedesubt, pe/despre.

- penes, pone, post, praeter = n putere, n urma, dup, pe

- sine, tenus, pro si prae = fr,

lng;

pn la, pentru, nainte.

- prope, propter, per, secundum = aproape, din cauza, prin,

OBS: Aceste prepoziii cer

dup;

cazul Acuzativ atunci cnd

- supra, versus, ultra, trans = peste, ctre, dincolo de, peste.

verbul din propoziie exprim

micare, i Ablativul cnd

OBS: Ar fi trebuit inclus printre prepoziii cu Acuzativ i

usque (= pn la), ex. "usque Iovem" (= pn la Jupiter, pn
la Dumnezeu).

arat starea pe loc.