Substantivul latin

In limba latina substantivul se imparte in cinci declinari. Fiecare declinare are terminatiile ei specifice in functie de caz si numar. Substantivul este enuntat cu doua forme - nominativul si genitivul. Este necesar pentru noi, care nu vorbim curent limba latina, sa invatam si genitivul, pentru ca dupa terminatia acestuia stabilim declinarea careia ii apartine substantivul dat. Declinarea I are la genitiv terminatia (ae), declinarea a II-a are la genitiv terminatia (i), declinarea a III-a are la genitiv terminatia (is), declinarea a IV-a - (us) si declinarea a V-a - (ei). Obs.: A nu se confunda declinarile a II-a cu a V-a, fiindca au tot (i) in final, o distinctie este aceea ca la nominativ singular declinarea a II-a are una dintre terminatiile (us), (er) sau (um), pe cand declinarea a V-a are la nominativ singular terminatia (es). Declinarea I

Substantivele de declinarea I sunt majoritatea de genul feminin, masculine fiind doar acelea care denumesc indeletniciri barbatesti, nume de popoare sau nume de barbati. Terminatia de la genitiv dupa care distingem substantivele de declinarea I este (ae). Terminatiile: singular: N. - (a), G. - (ae), D. - (ae), Ac. - (am), Abl. - (a lung), V. - (a); plural: N. - (ae), G. - (arum), D. - (is), Ac. - (as), Abl. - (is), V. - (ae); Obs.: Terminatia (a) de la ablativ singular este vocala lunga, dar distinctia pentru noi, care nu vorbim fluent limba latina, este greu de facut in pronuntie.

Paradigme: silva, silvae s.f. (= padure) (dupa terminatia de la a doua forma putem vedea ca este de declinarea I, iar fiindca nu reprezinta nume de barbati sau indeletniciri ale acestora, nici nume de popor, rezulta ca este de genul feminin; singular: N. - (silva), G. - (silvae), D. - (silvae), Ac. - (silvam), Abl. - silva), V. - (silva); plural: N. - (silvae), G. - (silvarum), D. - (silvis), Ac. - (silvas), Abl. - silvis), V. - (silvae); agricola, agricolae s.m. (= agricultor) (dupa terminatie ne dam seama ca este de declinarea I, dar fiind o indeletnicire barbateasca, rezulta ca este de genul masculin;) singular: N. - (agricola), G. - (agricolae), D. - (agricolae), Ac. - (agricolam), Abl. - (agricola),

(os).(i).(agricolarum).(um). . O alta exceptie este aceea ca expresia Pater familias se foloseste in acest fel. . humi s.(a). G. G. doar ca acestea denumesc arbori (ceea ce iese din pamant. . Terminatiile: Masculinul si femininul: singular: N. D. V. . .(i). Paradigme: .(orum). . Abl. . V. desi.(orum). Recunoasterea substantivelor de declinarea a II-a se face dupa terminatia (i) de la genitiv singular. deae si filia. gramatical ar fi Pater familiae (este vorba de un genitiv arhaic) (=Tatal/capul familiei). V. dupa regula. Ac.(um).(agricola). care se declina in rest la fel cu cele in (us) si sunt masculine.(agricolis). G.(um). Abl. Ac. nu exista vreo diferenta in modul de declinare.(o).(um). care sunt terminate in (us) la nominativ singular si se comporta precum cele masculine. iar cele neutre au la nominativ singular terminatia (um). G.(o). ci deabus si filiabus. D.(is). acuzativul si vocativul sunt identice. filiis. D. Mai sunt si substantive care au la nominativ singular terminatia (er). care este comuna fiecarui gen. . dar distinctia intre genuri este foarte importanta pentru ca adjectivele sau participiile verbale se acorda si in gen cu substantivele) Atentie! La declinarea I sunt doua exceptii de formare a dativului si ablativului plural substantivele dea. . (= pamant)) sau nume de tari. . . -(agricolae). Neutrul: singular: N.: La genul neutru totdeauna nominativul. . in cazul declinarii a II-a singular (um) si plural (a).f.(i). respectiv. . Cele de gen masculin au la nominativ singular terminatia (us). .(i). . V. G. . plural: N. .(is).(us sau er). . . Ac. . . .(is). . D. plural: N. Ac. . Declinarea II Substantivele de declinarea a II-a sunt majoritatea de gen masculin si neutru.V.(e sau er).(O). . inclusiv humus. Obs. . V.(a). Ac. plural: N.(a). Abl.(agricolis). .(o). Abl. . . (se poate observa ca ambele substantive se comporta la fel.(is). D.(agricolae).(agricolas). Abl. Sunt si substantive de genul feminin. filiae nu fac dativul plural deis. .

daca la nominativ un substantiv are terminatia (o) si la genitiv (onis).(hortorum). de exemplu: carmen. Sunt trei substantive de genul neutru care se termina la nominativ singular in (us): virus. precum cele in (us). vulgus. . simulacri s. Ac.(simulacro).hortus. vulgi = gloata.(horto). Aici parerile sunt impartite. G.(horti).(hortos).(simulacrum). . . Abl. . (= gradina) singular: N.(hortis). . pelagus. Abl. . decemvir. Ac.(simulacrum). triumvir. levir (= cumnat) . Abl. civitatis etc. . .daca un substantiv are terminatia (us) la nominativ si (oris sau eris) la genitiv. de exemplu: avis. tempus. sunt masculine. .. .(simulacro). Substantivele declinarii a treia se impart in doua categorii: imparisilabice si parisilabice. G. Exista si substantive terminate in (ir) la nominativ singular. plural: N. . (simulacrum). .(horti).daca un substantiv are terminatia (as) la nominativ si (atis) la genitiv.(simulacra). G. viri = otrava. carminis. simulacrum. mare maris etc. Ac. . V. Ac. (simulacra). Substantivele imparisilabice sunt acelea care au un numar diferit de silabe la nominativ fata de genitiv. .(hortum). . D.. pelagi = mare. fac genitivul identic cu aceasta: Ovidius. agmen. atunci acela este tot de gen neutru (pondus. temporis). . care este (is) (nominativul este de mai multe feluri). unii sustinand ca de fapt este un nominativ al adresarii in texte. . carminis. ci identic cu nominativul: Agnus. acesta este de genul .se declina in rest dupa regula. .(simulacris). Substantivele care au tema terminata in (i).(horte). orationis).(hortus). vocativul si acuzativul cu aceeasi forma. cert e ca cele doua substantive au conotatie religioasa. Substantivele parisilabice sunt acelea care au un numar egal de silabe la nominativ si genitiv. . La aceasta declinare exista substantive la toate cele trei genuri.daca un substantiv are la nominativ terminatia (men) si la genitiv are terminatia (minis). V. D. . Exceptii: Sunt doua substantive masculine care nu fac vocativul in (e). . daca ar fi sa ne adresam unui miel pur si simplu. de exemplu: vir (= barbat). . Declinarea III Substantivele de declinarea a III-a sunt recunoscute dupa terminatia genitivului. (= statuie) singular: N.n. dei = zeu.(simulacri). D. G. civitas. .(horto). tot agne am folosi.(horti). acestea se vor declina dupa regula de baza: neutrul are intotdeauna nominativul. horti s.(simulacrorum).(hortis).(simulacris). V. V. acesta este de gen neutru (carmen.(simulacra). ponderis. plural: N. din unele forme de nominativ se poate deduce genul unui substantiv: . Ovidii vocativ Ovidi. agminis). de cele mai multe ori este de genul feminin (oratio. Abl. avis. D. .m. . agni = miel si deus.

. Genul neutru se declina diferit la cazurile nominativ. cele care denumesc gradele de rudenie (socrus. Substantivele parisilabice neutre fac ablativul singular in (i). una pentru singular si una pentru plural: in ceea ce priveste imparisilabicele.(ibus). D. G. forma identica la nominativ si genitiv. G. cele parisilabice au terminatia (ium). V. (au la nominativ terminatia (us)). V. desi au forma imparisilabica. norus etc. iar cele neutre au la nominativ singular terminatia (u).panis panis (= paine) face genitivul plural panum.(us). Declinarea IV Substantivele de declinarea a IV-a sun recunoscute dupa terminatia (us) de la genitiv singular. . patris). .). dar au tema terminata in (tr).(um). Ac. Substantivele care au forma parisilabica.(um). Terminatiile: Imparisilabice feminine si masculine: singular: N. diferenta dintre declinarea substantivelor imparisilabice si parisilabice este aceea ca la genitiv plural. . se declina precum cele parisilabice si invers: substantivele imparisilabice care sunt monosilabice la nominativ.(mater.(uum).(mare maris). . . . La declinarea a IV-a substantivele sunt mai multe de genul masculin si neutru.(u). . Sunt cateva substantive care au forma de parisilabic. La aceleasi genuri. . iar la plural terminatia la nominativ. .ca la nominativ. . nefiind o terminatie constanta (depinde de nominativ).(em). iar la genitiv terminatia (is). nu in (um). matris. . pater. Terminatiile pentru masculin si feminin: singular: N. bineinteles nominativul. adica fac genitivul plural in (ium). Ac.daca un substantiv parisilabic are la nominativ terminatia (e).(i). . socrus. Ac. Cele de genul masculin au la nominativ singular terminatia (us) ca la genitiv singular. acuzativul si vocativul sunt la fel. . montis...(us). plural: N. . . precum (mons.(es).(is). D. V.(us). .(ibus). . pons. . acuzativ si vocativ este (a). Sunt si substantive de genul feminin. V. civitatis). acuzativ si vocativ unde acestea trei au aceeasi forma. Abl.). D. G.(ibus). se comporta precum cele imparisilabice. D. pontis). la singular nominativul. Ac. acuzativul si vocativul. Abl.(e). plural: N. . Exceptii: Sunt substantive care. . norus. se comporta precum cele parisilabice. acesta este de genul neutru . . . nu in (e) ca toate celelalte.(. G. adica fac genitivul plural in (um) . La cele parisilabice diferenta este aceea ca pluralul se realizeaza cu terminatia (ia). .(es).feminin (civitas. Abl.(ibus)..(es).(ui).(us). canis canis (= caine) face genitivul plural canum. .(us). dar fac genitivul plural in (um) . Abl. .(us).

Daca substantivul exprima nume de arbori (ex.: Aegyptus) sunt feminine. plural: N. Abl. Genul substantivelor la aceasta declinare este in general feminin. totusi sunt substantive care au genul masculin: (res. Exista cateva substantive care au dativul si ablativul plural in (-ubus): acus. .(e).(ebus). rar. . masculine fiind cele care exprima nume de barbati. tempus.oris" (ex. . D. arcus. Geta) Declinarea a II-a Cele terminate in ".(ebus). Abl. Declinarea V Substantivele de declinarea a V-a sunt recunoscute dupa terminatia de la genitiv singular (ei).: pondus. Cele terminate in ". . De mentionat ca substantivele de declinarea a V-a au fost preluate in latina mai tarzie de catre declinarea I. Sunt trei substantive terminate in ".(es).(ei).us" sau ". indeletniciri ale acestora sau nume de popoare (ex.(em). De asemenea si substantivele de declinarea a IV-a au fost preluate de declinarea a II-a. Ac. de asemenea cele de forma ".um" sunt intotdeauna neutre. V.: Numa. . V. G. . . agminis). iar pentru plural (ua). acuzativ si vocativ: pentru singular (u).men.(es). cateva putandu-se determina in functie de terminatii. lacus (dar si. tribus. . .La genul neutru. specus. pelagus (= mare) si vulgus (= gloata). D. . Declinarea a III-a Aici sunt substantive de toate genurile.(erum). ponderis.: carmen.minis" (ex.: fagus) sau nume de tari si insule mici (ex. Genul substantivelor limbii latine Declinarea I In general sunt substantive feminine.(es). Sunt neutre cele care au forma ". . carminis. Terminatiile: singular: N. temporis) sau cele de . .(es). agricola.us.us" care sunt neutre: virus (= otrava). la nominativ terminatia fiind (es).(ei). partus.acesta din urma cand nu are sens de data fixa). agmen. quercus. formele sunt identice pentru cazurile nominativ.eris / .(es). Ac. lacibus). . artus (dar si artibus). rei si dies diei . . G.er" sunt in general masculine.

Subiect: Numa Pompilius leges Romae constituit (= Numa Pompilius a stabilit legi Romei).ionis" (ex. optimus civium (= cel mai bun dintre cetateni). annorum CI (= (in varsta) de 101 ani) 4. Declinarea a IV-a Substantivele terminate la nominativ in ". apartenenta: castra Porsennae (= tabara lui Porsenna). Declinarea a V-a Sunt feminine.forma ".: nurus. Apozitia subiectului sau a numelui predicativ: rex Numa Pompilius (= regele Numa Pompilius). civitatis) sau cele de forma ". socrus). In cazul genitiv se exprima al doilea termen al comparatiei . liber Lucii (= cartea lui Lucius) 2. 5. . orationis). Valorile genitivului Ca si in limba romana genitivul este in primul rand cazul atributului. liber magni pretii (= o carte de mare pret). = de aceeasi teapa)).: oratio.: cornu. eiusdem farinae (= din aceeasi faina (fig. maris). Nume predicativ: qui Reae Silviae filius est (= care este fiul Reei Silvia).is" (ex. Feminine sunt cele de forma ".us" sunt cele mai multe masculine.e. feminine fiind cele care exprima grade de rudenie (ex. intregul din care se ia o parte (genitiv partitiv): pars hominum (= o parte a oamenilor). Cele terminate la nominativ in ".atis" (ex.io.: mare. 3. uneori poate avea si rolul de complement. rei si dies. Explicatia sau definitia: dies victoriae (= ziua victoriei (ziua definita prin victorie)). . genitivul poate exprima: 1. . diei (acesta din urma este masculin atunci cand nu are sensul de data fixa). cu exceptia lui res.u" (ex. Posesia. 2. Valorile nominativului 1.: civitas. fons Bandusiae (= izvorul / fantana B(l)anduziei) 3. I. Cu rol de atribut.as. genu) sunt de genul neutru. pars mei (= o parte din mine). Calitatea si valoarea (sau pretul): vir Romanae constantiae (= barbat de o statornicie romana).

Valorile dativului Ca si in limba romana. Acuzativul este cazul apozitiei unui substantiv in acuzativ: lego Aululariam. Principala functie a acuzativului este exprimarea complementului direct al verbelor tranzitive: salutem dicimus. 3. fuerant tibi quattuor dentes (= avusesesi patru dinti). ce timpuri. persoana in interesul sau paguba careia se face actiunea verbului (dativus commodi sau incommodi = al interesului): tibi aras (= pentru tine ari). o comedie a lui Plaut). ad. Cu rol de complement. mai ales la numele de orase. tu eum accusas avaritiae? (= tu il acuzi de lacomie?). auxilii egere (= a fi lipsit de ajutor). te benedicimus. i se da sau i se ia un lucru: do panem homini (= dau paine omului). eo domum (= ma duc acasa). ce obiceiuri!). "a duce lipsa" ("de ce?"). 3. fericiti agricultori!). Acuzativul poate exprima complementul de loc cand e vorba de tinta unei miscari (de cele mai multe ori precedat de o prepozitie: in. 2. cand dativul este insotit de verbul esse: mihi est (= eu am (cuvant cu cuvant: "mie imi este")). Despre acuzativ ca subiect al unor propozitii completive (vedeti "Acuzativul cu infinitiv"). . 4. 6. fara prepozitie): eo Romam (= plec la Roma). "a acuza" ("de ce?") etc. rides mala nostra (= razi de nenorocirile noastre)> 2. dar si. Acuzativul este cazul cerut de numeroase prepozitii (vedeti "Prepozitia"). Trebuie sa tinem seama de faptul ca unor verbe intranzitive romanesti le corespund in latina verbe tranzitive: timeo pericula (= ma tem de primejdii). Valorile acuzativului 1. 5. posesorul. genitivul este folosit dupa verbele care inseamna "a-si aminti" (in genitiv se pune lucrul de care-ti amintesti). persoana careia i se atribuie. comoediam Plauti (= citesc "Aulularia". O fortunatos agricolas (= O. principala functie a dativului latin este exprimarea complementului indirect.II.: memento mei (= adu-ti aminte de mine). o mores (= O. scopul in vederea caruia se face un lucru (dativus finalis): auxilio mitere (= a trimite in ajutor) (dativ final). concordiam parat. Se pun la cazul dativ: 1. Acuzativul poate fi si cazul exclamatiei: O tempora. 4.

Valorile ablativului Ablativul este cazul complementelor circumstantiale. Substantivul la vocativ nu este o parte a propozitiei (si in nici un caz subiect al imperativului). melle dulcior (= mai dulce ca mierea). indepartarea (in latina ablatus = indepartat).Valorile vocativului Vocativul latin este. cat si cu acuzativul. nu avem nici o dificultate in intelegerea textului: sine nube inseamna "fara nori". 2. este precedat uneori de interjectia o!. Ablativul poate exprima instrumentul unei actiuni (iar uneori obiectul care insoteste indeplinirea unei actiuni): oculis video (= vad cu ochii). antiquissima familia (= (provenit) dintr-o foarte veche familie). In aproape toate aceste functii. Ca sa putem deduce valoarea unui ablativ din sensul general al propozitiei. specific limbii latine. Ne va interesa deci sa recunoastem valorile ablativului la cele cateva prepozitii care se pot construi atat cu ablativul. Athenis (= la Atena). Uneori actiunea se indeplineste nu cu ajutorul unui instrument material. tot astfel. impreuna cu prietenii". -are. die septimo (= in a saptea zi). ci dintr-o cauza anumita: mea culpa (= din vina mea) sau intr-un anumit mod: arte (= cu arta). Ablativul poate exprima separarea. Mai greu de precizat este insa functia ablativului cand nu este insotit de prepozitie. cazul chemarii (loco. . originea: rure venit (= vine de la tara). cum amicis nu poate insemna decat "cu prietenii. ioco (= in gluma). cum am vazut. Ablativul poate exprima locul sau timpul actiunii: eo loco (= in acel loc). -avi = a chema) si al adresarii. In aceasta functie poate fi inglobat ablativul complement al comparativului: maior Lucio (= mai mare decat Lucius). Carthagine (= la Cartagina). ci un element sintactic incident. de exemplu. nocte (= noaptea). 3. ablativul poate fi insotit. ca si in romana. de prepozitii. adesea substantivul aflat in cazul ablativ e precedat de o prepozitie care-i precizeaza rolul in propozitie: cand citim. sine nube si stim (sau aflam din dictionar) ca sine inseamna "fara". Caesar eo pedestribus copiis contendit (= Caesar s-a indreptat intr-acolo cu trupele de infanterie). Pentru mai multa claritate si o mai puternica expresivitate. trebuie sa stim ce roluri poate indeplini in general acest caz. argento spoliavit (= a pradat de bani). gladiis pugnaverunt (= au luptat cu sabiile). merito (= pe merit). 1. hieme (= iarna).

Terminatia (us) de la masculin reprezinta terminatia nominativului singular al substantivelor de declinarea a II-a masculine. deci. asa ca si adjectivul va fi declinat tot la genul masculin. femininul (terminat in a) si neutrul (terminat in um). Adjectivul limbii latine In limba latina. poetae (declinarea I. bona. clarum = renumit (adjectiv de categoria I). fiindca se acorda: . cele trei terminati apartin declinarilor I si a II-a de la substantiv. clara. uneori arata ostilitatea (= impotriva): in eam legem oratio (= un discurs impotriva acestei legi). spre): in hortum intravit (= a intrat in gradina). Exemplu: Luam substantivul poeta. Bonus. substantivul este de genul masculin. beatum = fericit. fericita. tema pe care o obtinem. In aceasta functie. la nume de orase. pe care le adaugam la tema adjectivului. 2. Corinthi = in Corint) -. Astfel. numar si caz cu substantivul determinat. Dupa cum observati. De exemplu: beatus. cu acuzativul arata directia in care se indreapta cineva (= in.la celelalte declinari se foloseste ablativul. locativul.se acorda cu el. adaugam terminatiile declinarii a II-a masculin. fiind atenti la numarul si cazul substantivului determinat . adjectivul se clasifica in doua categorii: adjective de categoria I si adjective de categoria a II-a. Prepozitia in cu ablativul arata locul unde se petrece actiunea (= in): in horto ambulo (= umblu in (prin) gradina). pe. care nu mai are forme speciale decat la declinarile I si a II-a singular (Romae = la Roma. Adjectivul se acorda in gen. Adjectivele de categoria I Adjectivele de categoria I se enunta cu trei forme: masculinul (terminat in us). buna. Sa explicam cat mai scurt cu putinta modul de declinare al adjectivelor. bonum = bun. asta inseamna ca pentru masculinul adjectivelor vom folosi terminatiile declinarii a II-a masculin. cu acuzativul arata directia: sub terram descendere (= a cobori sub pamant). cand avem un substantiv masculin si vrem sa-l declinam impreuna cu un adjectiv de categoria I. Prepozitia sub cu ablativul arata locul sub care se afla ceva: talpa sub terra habitat (= cartita locuieste sub pamant).1. ablativul ia locul unui vechi caz. beata. indepartand terminatia (us) de la prima forma. luam prima forma din cele trei enuntate si la tema acestei forme. gen masculin) si ajdectivul clarus.

(brevem vitam). . La genul neutru se procedeaza analog.(clari poetae). Abl. doar ca folosim terminatiile de la declinarea a II-a neutru. folosind terminatiile declinarii I de la substantiv. D.(claro poeta).(breves vitae). G.(clarum poetam). breve = scurt): dupa cum vedem.y y singular: N. Ac. . magnum = mare: y y singular: N. G. civitatis = cetate si adjectivul magnus. se declina dupa declinarea a III-a parisilabica a substantivelor. G.(brevis vita). . singular: N. V. plural: N. magna. . . indiferent de gen. G. plural: N. vitae = viata) impreuna cu adjectivul de categoria a II-a (brevis. ceea ce inseamna ca vom folosi prima forma. . cu diferenta ca la ablativ singular terminatia este (i).(carmen. plural: N.(breves vitas). Ac. Abl. Abl. . acuzativul si vocativul. .(magnae civitatis).(magnae civitates). la singular nominativul. . dupa cum observam. Trebuie un pic de logica si este foarte usor de inteles de ce este asa! Daca substantivul determinat este de genul feminin. D. . (magnam civitatem). . D. indiferent de gen. . . . breve): fiind un substantiv neutru. .(magnarum civitatum).(clari poetae). G. . iar la a doua forma terminatia este (e). iar a doua. Prima terminatie este (is). V. Abl. Abl. V.(magnae civitati). De exemplu sa declinam substantivul (vita. luam a doua forma a adjectivului.(magnae civitates). . D.(clari poetae). de asemenea.(clarorum poetarum). V.(magna civitas). .(claros poetas). adica chiar nominativul declinarii I.(clare poeta).(magnis civitatibus). la ablativ singular este folosita tot terminatia (i).(brevi vitae). . neutrul. breve = scurt).(magnis civitatibus). V. . D.(claris poetis). prima reprezentand masculinul si femininul. adica ce apartine de prima forma.(brevis vita). G. De exemplu (brevis.(claro poetae).(magna civitas).(claris poetis).(magnas civitates). vita. .(clarus poeta). Neutrul se declina tot dupa declinarea a III-a parisilabica. adica cu terminatia (e). Rezulta ca genul feminin la adjective se declina. Ac. . . Acum vom lua un substantiv de genul neutru . (brevi vita).(brevium vitarum). . . .Brevibus vitis). fiind identice.(brevis vitae). V. . iar la plural cu (ia). Ac. .(breves vitae). Ac. Masculinul si femininul. aceasta forma este terminata in (a). . pentru adjectiv vom folosi . Abl. . carminis = poezie) si il vom declina impreuna cu adjectivul (brevis. .(magna civitate). vitae este un substantiv de genul feminin. . Ac. .(brevibus vitis). D. Adjectivele de categoria a II-a Adjectivele de categoria a II-a se enunta cu doua terminatii. . De exemplu luam substantivul feminin civitas.

D.(formosior planities).(felices). (felicibus). De observat ca terminatia (ius) apare numai la neutru singular. iar a doua pentru neutru. . formosius): singular: N. Ac. V. . indiferent de gen. Ac.(formosior planities). .(formosiore planitie). in limba latina gradele de comparatie se formeaza cu ajutorul sufixelor si terminatiilor (deci o formare sintetica. Comparativul se enunta cu doua forme: prima pentru masculin si feminin. (ior) are valoare de sufix. G. . . G.(felici). la care vom adauga terminatiile declinarii a III-a a substantivelor parisilabice. . D. Masculin/feminin plural: N. sg. formosa.(felicem). G.(formosiores planities). . . Spre deosebire de limba romana.(formosiores . cu observatia ca Abl.(formosioribus planitiebus).(brevia carmina).(breve carmen).(brevium carminum). in limba latina adjectivul are gradele: pozitiv. Abl. plural: N. .(felix). . . Ac. Ac. Masculin/feminin singular: N. V. V. dupa care se adauga terminatiile declinarii a III-a imparisilabice. V. Abl.(felix). . . . . Pe parcursul declinarii comparativului. .(felicia). .(formosiorem planitiem). acuzativ si vocativ. . . (brevia carmina).(felicium). anume N. abia incepand cu latina populara avand loc trecerea la formarea analitica). plural: N. ele se formeaza adaugand la tema adjectivului: (ior) pentru prima forma si (ius) pentru a doua. Gradul pozitiv este forma de baza. . .(felicis). Mai exista adjective cu o singura terminatie. si G. D.(breve carmen). Comparativul adjectivului (clarus. G. Acestea se enunta tot cu doua forme. . .(formosiores planities). clarum) este (clarior.(felicia). D.(formosiori planitiei). . Abl. Ac.(formosioris planitiei). forma a doua (G. Gradele de comparatie ale adjectivului Ca in limba romana. Abl. . . .(felici). Spre exemplu comparativul adjectivului (brevis.(brevi carmini).(felix). clara. .(brevia carmina). De exemplu declinam substantivul (planities. G. G. breve) este (brevior. . mai renumita).(felicibus). cea din dictionar.. .(felices).(formosiorum planitierum). . .(felici). are terminatia (i). V. Abl. . . G. Ac. Abl. Neutru plural: N.(felix). .(felices). .(formosioribus planitiebus). mai scurta). clarius = mai renumit. Ac. Neutru singular: N. D. Ac. .(felicium).(brevis carminis). formosum = frumos) la comparativ (formosior. planitiei = campie) impreuna cu adjectivul (formosus.(brevibus carminibus). . V.forma a doua (breve): singular: N.) fiind necesara pentru a stabili tema. comparativ si superlativ. . . G.(felicibus). brevius = mai scurt. V.(breve carmen). Abl. D. . .(felicibus). . si anume la cazurile nominativ. V.(felicis). (felici).(felicia).(felix). D.(brevibus carminibus). . Abl.(brevi carmine). indiferent de categoria adjectivului. . D.

ci magis egredius/a/um.planities). . Ac.de exemplu adjectivul (pulcher.(profundissimis stagnis). profunda. Ac. profundissima. Abl. . adjectivul (brevis. .(brevioris carminis). breve) are superlativul (brevissimus. pulchrrima. Ac. G. scurta sau foarte scurt.(profundissimum stagnum).(breviora carmina). Spre exemplu. egregia.(profundissima stagna). . um la superlativ este perlucidus. . plural: N. adanca). Asadar. Superlativul adjectivului se comporta ca un adjectiv de categoria I. . iar superlativul va fi maxime egredius/a/um.(brevioribus carminibus).(profundissimum stagnum). . D.(brevius carmen). atunci cand tema adjectivului se termina in (r). V. se foloseste sufixul (rim) in loc de (issim) . Ac. D.(breviora carmina). Exista adjective care fac gradele de comparatie in mod analitic. ca in exemplul: lucidus. la superlativ (profundissimus. Exista cateva adjective care fac superlativul cu prefix. iar superlativul va fi benevolentissimus/a/um. . G. format din tema adjectivului.(breviorum carminum). . G. V.(profundissima stagna).(profundissima stagna). plural: N. sufixul (issim) si terminatiile declinarii a II-a pentru masculin/neutru si a declinarii I pentru feminin. pulchrrimum = foarte frumos sau cel mai frumos). . . breve) la comparativ: (brevius carmen = poezie mai scurta): Singular: N. Vom declina acum substantivul stagnum. brevissimum = cel mai scurt. Abl.(profundissimis stagnis). Iar daca adjectivul are tema terminata in (l). . va folosi sufixul (lim) in loc de (issim). . Abl. un adjectiv precum egregius. Unele adjective compuse fac comparativul si superlativul adaugand inainte de ior/ius si de issimus/a/um un (ent): benevolus/a/um va face comparativul benevolentior benevolentius.(profundissimorum stagnorum). egregium nu va face comparativul egrediior. . Sa declinam acum substantivul neutru (carmen. .(profundissimum stagnum).(breviori carmini). . . . folosindu-se de magis pentru comparativ si maxime pentru superlativ. D. carminis) cu adjectivul (brevis. V.(profundissimo stagno). . a. profundissimum): singular: N. scurta). V.(brevius carmen). um.(profundissimi stagni). D. aceste adjective au inainte de (us a um) vocala "i" / "e" / "u". pulchrum) va forma superlativul (pulchrrimus. De mentionat ca in limba latina nu exista forme diferite pentru superlativul absolut si cel relativ. . stagni = mlastina impreuna cu adjectivul profundus. . pulchra.(breviora carmina). . NOTE: La superlativ. (brevius carmen).(profundissimo stagno). a.(breviore carmine). G. profundum = adanc.(brevioribus carminibus). Abl. . brevissima. .

Bun. de exemplu: lego legere legi lectum. malum. de exemplu: maneo manere mansi mantum. bona. multe: pozitiv = multi. mica: pozitiv = parvus. enuntam verbul cu patru forme: prima forma reprezinta indicativul prezent ptersoana I singular diateza activa (laudo. peius. de exemplu: audio audire audivi auditum. respectiv. pessima. Conjugarea a III-a are vocala (e) inainte de (re). bonum. plurrima. manere. a doua forma reprezinta infinitivul preactiv (laudare. respectiv. comparativ = peior. prima forma este indicativul prezent persoana I singular (laudo. comparativ = maior. a treia forma reprezinta indicativ perfect persoana I singular . de la care se formeaza tema supinului. plurrimae. maneo. optima. buna: pozitiv = bonus. multae. ca si cel roman. minimum. pessimum. Dupa cum s-a vazut. conjugam anumite moduri si timpuri. Pentru a ne fi mai usor sa punem diferitele terminatii pentru anumite moduri.de la aceasta forma se porneste la conjugarea anumitor moduri si timpuri (forma de la care se porneste in acest caz se numeste tema prezentului). Conjugarea a II-a are inainte de (re) un (e) accentuat. mala. parvum. comparativ = minor. superlativ = plurrimi. audire) . parva. maneo. rea: pozitiv = malus. dar in acest caz nu este accentuata. Mic. Verbul limbii latine Verbul latin este impartit in patru conjugari. Conjugarea a IV-a are inainte de (re) un (i). lego. timpuri si persoane. superlativ = maximus. la care adaugand anumite terminatii. superlativ = minimus. lego. magna. magnum. comparativ = plures.Adjectivele neregulate Exista cinci adjective neregulate: Mare: pozitiv = magnus. optimum. Conjugarea I are la indicativ prezent activ terminatia (a) inainte de (re) De exemplu: laudo laudare laudavi laudatum.de aici formam tema perfectului. atunci cand enuntam un verb. superlativ = optimus. superlativ = pessimus. audio). maxima. legere. in general. minus. comparativ = melior. Dupa cum se observa acesta din urma nu are forme decat pentru plural. audio). respectiv. minima. maximum. Multi. distinctia facandu-se dupa terminatia acestuia la modul infinitiv prezent activ. melius. maius. multa. . Rau. Indicativul prezent Indicativul prezent activ al verbului latin se foloseste. plura. a patra forma reprezinta supinul.

adaugand la tema prezentului sufixul (ba). el etc. astfel: lauda. ele sunt laudati. laudas [tu lauzi]. "s" sau "t". -. laudant [ei. legit. Adaugand la tema prezentului terminatiile amintite mai sus. indepartand terminatia (re) de la infinitivul prezent activ in cazul conjugarilor I. . legis. acest (i) va aparea si in fata lui (unt) de la persoana a III-a plural: Verbul conficio. La diateza activa. laudata). legeris. acestea sunt: "i" inainte de "m". se folosesc vocalele de legatura. conficere confeci confectum: Conficio conficis conficit conficimus conficitis conficiunt. Se poate observa ca pentru persoana I singular se adauga (r) la forma de activ. Indicativul imperfect Indicativul imperfect al verbului latin se foloseste. laudantur (ei. (ntur): Laudor (eu sunt laudat). (t). imperfectul se formeaza. obtinem: Laudo [eu laud]. (mus). Tema prezentului se formeaza. nu se foloseste pronumele personal . Verbul legere (conjugarea a III-a): Lego. de obicei. Pentru conjugarea a III-a se folosesc vocalele de legatura in mod corespunzator: Legor. Nota: In limba latina. ele lauda]. adaugand la tema prezentului terminatiile: (r). audi. laudaris (tu esti laudat). In cazul in care la un verb de conjugarea a III-a apare (i) in fata lui (o) la persoana I singular. pentru a putea forma indicativul (si nu numai). (ris). leguntur. legimus. laudate). mane. (nt). legitis. (tis). laudatur (el. legimur. laudamini (voi sunteti laudati). (mini). ea este laudat. tu. adaugand terminatiile (o). (tis) si (nt). (s). Diateza pasiva se formeaza. laudat [el.Prezentul indicativ se formeaza.eu. dupa care se pun desinentele de persoana si numar: (m). el reiesind din terminatie. legitur. II si Iv. de obicei. (mus). laudatis [voi laudati]. iar in cazul conjugarii a III-a se indeparteaza si vocala neaccentuata "e" care precede terminatia (re). legunt. (mur). leg. (t). (s). (tur). Similar se conjuga si verbele de conjugarea a II-a si a IV-a. "u" inainte de "n" si "e" inainte de "b" si "r". cele de a III-a comportandu-se putin diferit: Deoarece tema verbelor de conjugarea a III-a se termina intr-o consoana. laudamus [noi laudam]. ea lauda]. laudamur (noi suntem laudati). legimini. la tema prezentului. ca si cel romanesc.

laudavistis (voi ati laudat). laudabantur (ei. ea lauda).Pentru laudare: Laudabam (eu laudam). laudaverunt sau laudavere (ei. ele erau laudati. (imus). Indicativul perfect Perfectul indicativului latin este echivalentul perfectului compus al indicativlului romanesc. laudata). ea a laudat). In cazul verbelor de conjugarea a III-a si a IV-a. La aceasta tema se adauga terminatiile: (i). ele au laudat). Acesta se formeaza. conficiebant. ele auzeau). laudavit (el. Diateza pasiva se formeaza analog. laudabant (ei. laudabat (el. (isti). ele laudau). ele citeau). ea era laudat. conficere): Conficiebam. audiebant (ei. Diateza pasiva se formeaza cu ajutorul prezentului verbului neregulat [sum esse fui] si participiul perfect pasiv al verbului de conjugat. laudabatis (voi laudati). laudavimus (noi am laudat). ca sufixul (ba) fiind urmat de terminatiile specifice pasivului: Pentru laudare: Laudabar (eu eram laudat). Pentru audire: Audiebam (eu auzeam). laudabamus (noi laudam). pornind de la tema perfectului. laudavisti (tu ai laudat). . conficiebas. laudabamur (noi eram laudati). laudabaris (tu erai laudat). indepartand terminatia (i) de la a treia forma din enuntarea verbului (indicativ perfect persoana I singular: laudavi (laudav). legebant (ei. il pastreaza si in fata lui "e" care precede (ba) (un astfel de verb este conficio. (istis). Pentru verbul legere: Legebam (eu citeam). Pentru laudare: Laudavi (eu am laudat). laudabatur (el. respectiv. (erunt sau ere). legi (leg). Tema perfectului se stabileste. laudate). mansi (mans). Verbele de conjugarea a III-a care au "i" in fata lui (o) la indicativ prezent. audivi (audiv). (it). se pune in fata lui (ba) vocala "e". laudabas (tu laudai). laudabamini (voi erati laudati).

laudatum + sum. laudata + eramus. laudaverant (ei. Indicativul mai mult ca perfect Indicativul mai mult ca perfect al limbii latine se foloseste exact ca si cel al limbii romane. ea este). eratis. se va folosi imperfectul verbului (sum. (eratis). laudatae. (erant). De exemplu: laudatus. Acesta se formeaza. Participiul isi schimba genul in functie de subiect. laudatum + eram. sumus (noi suntem). estis. verbul laudare se conjuga la perfect pasiv: Laudatus. in latina se foloseste prezentul verbului a fi pentru formarea perfectului pasiv. (eras). laudaveras (tu laudasesi). Indicativul viitor I In limba latina viitorul simplu al indicativului se foloseste ca si in limba romana. est (el. laudatae. ele laudasera). adaugand terminatiile (eram). Laudati. ea laudase). Diateza pasiva se formeaza intr-un mod similar cu perfectul pasiv. laudaveratis (voi laudaserati). spre deosebire de limba romana. Astfel. esse. De observat ca. care se comporta ca un adjectiv de categoria I). sunt. est. pentru a exprima actiuni care se vor intampla. pentru ca momentul actiunii este mai in urma decat la perfect. se adauga exact formele imperfectului indicativ al verbului "sum. laudaveramus (noi laudaseram). laudata. Acesta se formeaza de la tema perfectului. laudatus sum (eu am fost laudat (in latina = candva)). laudati. laudaverat (el. nu a prezentului pasiv (eu sunt laudat (in romana = acum)). ele sunt). erat. Prezentul verbului [sum esse fui (a fi)] este: Sum (eu sunt). pornind de la tema prezentului si difera in functie de conjugare. es.(Recomand citirea mai intai a participiului perfect pasiv. sunt (ei. eras. es (tu esti). estis (voi sunteti). fui). pornind de la formele de nominativ ale participiului perfect pasiv si. laudata. (eramus). fui". laudata + sumus. conjugarea verbului laudare: laudaveram (eu laudasem). esse. . (erat). De exemplu. Dupa cum se poate observa. erant.

bitur.deci b + ris. laudabimus (vom lauda). iar pentru conjugarile a III-a si a IV-a se folosesc terminatiile ar. et. inainte de "r" se foloseste vocala de legatura "e". laudaverunt (vor fi laudat). adaugand la tema prezentului terminatiile: bo. laudatus/laudata/laudatum ero/eris/erit. legent (vor citi). de exemplu terminatia folosita la persoana a II-a singular (beris) . Indicativul viitor II (anterior) Viitorul anterior se formeaza. De exemplu pentru verbul laudare: laudabo (voi lauda). adaugand la tema perfectului terminatiile: ero. manebuntur. intre (b) si acestea fiind vocalele de legatura aferente. legemus (vom citi). bunt. a se observa. eris. maneberis. laudati/laudatae/laudata erimus/eritis/erunt (voi fi fost laudat/laudata. emur. la diateza activa. es. legeris. viitorul verbului legere este: legam (voi citi). . legemur. beris. Diateza pasiva a viitorului II se formeaza din nominativul participiului perfect pasiv si formele de viitor ale lui sum esse fui. manebimur. buntur pentru conjugarea I si a II-a. leges (vei citi). legemini. erit.La diateza activa. bimur. viitorul I se formeaza. manebitur. iar. laudabit (va lauda). erimus. vei fi fost laudat/laudata etc. bimini. diferenta fiind desinentele de activ si cele de pasiv . verbele de conjugarea I si II formeaza viitorul I. laudabitis (veti lauda). De exemplu pentru verbul laudare: laudavero (voi fi laudat). ent. erunt (chiar formele de viitor simplu ale lui "sum esse fui"). legentur. Diateza pasiva a viitorului I al indicativului se formeaza adaugand la tema prezentului terminatiile bor. bimus. laudabunt (vor lauda). eris. In cazul verbelor de conjugarea a III-a si a IV-a. bitis. etur. laudabis (vei lauda). leget (va citi). emini. Pentru verbul lego legere: legar (voi fi citit/citita). etis. laudaveris (vei fi laudat). bis. De exemplu. De exemplu verbul maneo manere: manebor (voi fi ramas/ramasa).se formeaza practic din sufixul (b) si desinente. emus. dupa cum stim.). legetur. legetis (veti citi). laudaverit (va fi laudat). laudaverimus (vom fi laudat). De observat ca ambele diateze se formeaza intr-un mod similar. adaugand la tema prezentului terminatiile: am. laudaveritis (veti fi laudat). bit. manebimini. entur. eritis.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful