Substantivul latin

In limba latina substantivul se imparte in cinci declinari. Fiecare declinare are terminatiile ei specifice in functie de caz si numar. Substantivul este enuntat cu doua forme - nominativul si genitivul. Este necesar pentru noi, care nu vorbim curent limba latina, sa invatam si genitivul, pentru ca dupa terminatia acestuia stabilim declinarea careia ii apartine substantivul dat. Declinarea I are la genitiv terminatia (ae), declinarea a II-a are la genitiv terminatia (i), declinarea a III-a are la genitiv terminatia (is), declinarea a IV-a - (us) si declinarea a V-a - (ei). Obs.: A nu se confunda declinarile a II-a cu a V-a, fiindca au tot (i) in final, o distinctie este aceea ca la nominativ singular declinarea a II-a are una dintre terminatiile (us), (er) sau (um), pe cand declinarea a V-a are la nominativ singular terminatia (es). Declinarea I

Substantivele de declinarea I sunt majoritatea de genul feminin, masculine fiind doar acelea care denumesc indeletniciri barbatesti, nume de popoare sau nume de barbati. Terminatia de la genitiv dupa care distingem substantivele de declinarea I este (ae). Terminatiile: singular: N. - (a), G. - (ae), D. - (ae), Ac. - (am), Abl. - (a lung), V. - (a); plural: N. - (ae), G. - (arum), D. - (is), Ac. - (as), Abl. - (is), V. - (ae); Obs.: Terminatia (a) de la ablativ singular este vocala lunga, dar distinctia pentru noi, care nu vorbim fluent limba latina, este greu de facut in pronuntie.

Paradigme: silva, silvae s.f. (= padure) (dupa terminatia de la a doua forma putem vedea ca este de declinarea I, iar fiindca nu reprezinta nume de barbati sau indeletniciri ale acestora, nici nume de popor, rezulta ca este de genul feminin; singular: N. - (silva), G. - (silvae), D. - (silvae), Ac. - (silvam), Abl. - silva), V. - (silva); plural: N. - (silvae), G. - (silvarum), D. - (silvis), Ac. - (silvas), Abl. - silvis), V. - (silvae); agricola, agricolae s.m. (= agricultor) (dupa terminatie ne dam seama ca este de declinarea I, dar fiind o indeletnicire barbateasca, rezulta ca este de genul masculin;) singular: N. - (agricola), G. - (agricolae), D. - (agricolae), Ac. - (agricolam), Abl. - (agricola),

Abl. . Abl. Abl. Ac. . iar cele neutre au la nominativ singular terminatia (um). doar ca acestea denumesc arbori (ceea ce iese din pamant. Neutrul: singular: N.(i). . plural: N. ci deabus si filiabus.f. (= pamant)) sau nume de tari.(e sau er). D.: La genul neutru totdeauna nominativul. V.(agricolarum). care este comuna fiecarui gen.(i). Recunoasterea substantivelor de declinarea a II-a se face dupa terminatia (i) de la genitiv singular. . in cazul declinarii a II-a singular (um) si plural (a). (se poate observa ca ambele substantive se comporta la fel.(agricolas). . . . . filiis. dar distinctia intre genuri este foarte importanta pentru ca adjectivele sau participiile verbale se acorda si in gen cu substantivele) Atentie! La declinarea I sunt doua exceptii de formare a dativului si ablativului plural substantivele dea.(o).(is). D.(os). Sunt si substantive de genul feminin.(orum). G.(o). Mai sunt si substantive care au la nominativ singular terminatia (er). D.(agricolis). . gramatical ar fi Pater familiae (este vorba de un genitiv arhaic) (=Tatal/capul familiei).(O). deae si filia. dupa regula. . Terminatiile: Masculinul si femininul: singular: N. acuzativul si vocativul sunt identice. Paradigme: .(agricolae). humi s. . Ac.(um). . Cele de gen masculin au la nominativ singular terminatia (us).(a). Ac. . . .(agricola). V. respectiv. G. Obs. G. .(is). care sunt terminate in (us) la nominativ singular si se comporta precum cele masculine. inclusiv humus. Ac. .(is). . plural: N.(orum). . -(agricolae). V. desi. . V. V. Ac. Abl.(is). .(um).(a). .(agricolis). .(o).(us sau er).(i). G. D. care se declina in rest la fel cu cele in (us) si sunt masculine. . . plural: N. Declinarea II Substantivele de declinarea a II-a sunt majoritatea de gen masculin si neutru. .(um). . . D. filiae nu fac dativul plural deis.(um).(a).V. G. nu exista vreo diferenta in modul de declinare. Abl. .(i). . O alta exceptie este aceea ca expresia Pater familias se foloseste in acest fel.

ci identic cu nominativul: Agnus. .(hortis).(horto).(horti). G. vulgi = gloata. unii sustinand ca de fapt este un nominativ al adresarii in texte. de exemplu: vir (= barbat). V.(simulacro). horti s. .daca la nominativ un substantiv are terminatia (o) si la genitiv (onis). de exemplu: avis. Abl. (simulacra). orationis). Ovidii vocativ Ovidi. carminis. .(horto). fac genitivul identic cu aceasta: Ovidius. acesta este de gen neutru (carmen.(simulacra). plural: N. precum cele in (us).n.(hortos). carminis.(simulacrum).(hortum). triumvir. dei = zeu. pelagus. D. .(horti). sunt masculine. de cele mai multe ori este de genul feminin (oratio.daca un substantiv are terminatia (us) la nominativ si (oris sau eris) la genitiv.(simulacri). (simulacrum). Ac.(horte). .(hortorum). . ponderis.(horti). . Declinarea III Substantivele de declinarea a III-a sunt recunoscute dupa terminatia genitivului. care este (is) (nominativul este de mai multe feluri). Aici parerile sunt impartite. vocativul si acuzativul cu aceeasi forma. civitatis etc. G. agmen. . . civitas. atunci acela este tot de gen neutru (pondus.(simulacrorum). decemvir. Abl. agminis). tempus.. (= gradina) singular: N.daca un substantiv are terminatia (as) la nominativ si (atis) la genitiv.(simulacra). Ac. vulgus. de exemplu: carmen.hortus. levir (= cumnat) .daca un substantiv are la nominativ terminatia (men) si la genitiv are terminatia (minis). din unele forme de nominativ se poate deduce genul unui substantiv: . .. agni = miel si deus.se declina in rest dupa regula.m. V. Ac. viri = otrava. Sunt trei substantive de genul neutru care se termina la nominativ singular in (us): virus. daca ar fi sa ne adresam unui miel pur si simplu. D. Exista si substantive terminate in (ir) la nominativ singular. cert e ca cele doua substantive au conotatie religioasa. . . Ac. . Substantivele parisilabice sunt acelea care au un numar egal de silabe la nominativ si genitiv. pelagi = mare. tot agne am folosi. Substantivele care au tema terminata in (i). V. .(simulacrum). . . G. Exceptii: Sunt doua substantive masculine care nu fac vocativul in (e).(simulacro). simulacrum. Substantivele imparisilabice sunt acelea care au un numar diferit de silabe la nominativ fata de genitiv.(hortis). V. . G. . simulacri s. . D. temporis). . Abl. plural: N.(simulacris). acestea se vor declina dupa regula de baza: neutrul are intotdeauna nominativul. Abl.(hortus). La aceasta declinare exista substantive la toate cele trei genuri. acesta este de genul . . . mare maris etc.(simulacris). . (= statuie) singular: N. . avis. D. . Substantivele declinarii a treia se impart in doua categorii: imparisilabice si parisilabice.

Ac. Abl. . pons. bineinteles nominativul.(e).(u). nu in (um).panis panis (= paine) face genitivul plural panum. . una pentru singular si una pentru plural: in ceea ce priveste imparisilabicele. . V. norus. D.(ibus). acuzativ si vocativ unde acestea trei au aceeasi forma. G.. Genul neutru se declina diferit la cazurile nominativ. . Terminatiile pentru masculin si feminin: singular: N. . G.(. cele care denumesc gradele de rudenie (socrus. adica fac genitivul plural in (um) . .(ibus). nu in (e) ca toate celelalte. .(es). iar cele neutre au la nominativ singular terminatia (u). norus etc. Cele de genul masculin au la nominativ singular terminatia (us) ca la genitiv singular. . plural: N. .(mater. dar au tema terminata in (tr). Ac. (au la nominativ terminatia (us)). Substantivele care au forma parisilabica. patris). Abl. iar la plural terminatia la nominativ. civitatis). La declinarea a IV-a substantivele sunt mai multe de genul masculin si neutru. precum (mons. Ac.(us)..(us). . Declinarea IV Substantivele de declinarea a IV-a sun recunoscute dupa terminatia (us) de la genitiv singular. .(us). V.(ibus). la singular nominativul. G. Abl. .(um). . pontis).(um). . . Abl. plural: N. iar la genitiv terminatia (is).). .(mare maris). cele parisilabice au terminatia (ium).(ibus).ca la nominativ.(is). . se comporta precum cele imparisilabice. dar fac genitivul plural in (um) . se comporta precum cele parisilabice. acuzativ si vocativ este (a). D.(es). . .).(em). canis canis (= caine) face genitivul plural canum.(es).(i). . Sunt si substantive de genul feminin.feminin (civitas.. acuzativul si vocativul. Sunt cateva substantive care au forma de parisilabic. V. matris. La cele parisilabice diferenta este aceea ca pluralul se realizeaza cu terminatia (ia).(us). D. nefiind o terminatie constanta (depinde de nominativ). montis.(us). Exceptii: Sunt substantive care. Terminatiile: Imparisilabice feminine si masculine: singular: N.(ui).(us). forma identica la nominativ si genitiv. se declina precum cele parisilabice si invers: substantivele imparisilabice care sunt monosilabice la nominativ. . La aceleasi genuri.daca un substantiv parisilabic are la nominativ terminatia (e). socrus. G.(uum). V. . diferenta dintre declinarea substantivelor imparisilabice si parisilabice este aceea ca la genitiv plural. . acesta este de genul neutru . D. Substantivele parisilabice neutre fac ablativul singular in (i). adica fac genitivul plural in (ium). . . acuzativul si vocativul sunt la fel. desi au forma imparisilabica. Ac. pater. .

Geta) Declinarea a II-a Cele terminate in ".men. . lacus (dar si. de asemenea cele de forma ". De asemenea si substantivele de declinarea a IV-a au fost preluate de declinarea a II-a. partus. rar. cateva putandu-se determina in functie de terminatii.minis" (ex. . artus (dar si artibus). tempus. D.(em). . masculine fiind cele care exprima nume de barbati.um" sunt intotdeauna neutre. G.(ebus). .eris / .(es). Cele terminate in ". V. agricola. . . . pelagus (= mare) si vulgus (= gloata). totusi sunt substantive care au genul masculin: (res. . . Declinarea V Substantivele de declinarea a V-a sunt recunoscute dupa terminatia de la genitiv singular (ei). G. De mentionat ca substantivele de declinarea a V-a au fost preluate in latina mai tarzie de catre declinarea I. rei si dies diei .er" sunt in general masculine. . .acesta din urma cand nu are sens de data fixa).La genul neutru. D. V.us" care sunt neutre: virus (= otrava). specus.(es). iar pentru plural (ua). Ac. .: pondus.(ei). acuzativ si vocativ: pentru singular (u). Sunt trei substantive terminate in ". . Genul substantivelor limbii latine Declinarea I In general sunt substantive feminine. Genul substantivelor la aceasta declinare este in general feminin. carminis. Ac. Daca substantivul exprima nume de arbori (ex.: Numa.: fagus) sau nume de tari si insule mici (ex. Abl. Terminatiile: singular: N.(ei).(erum).(es). indeletniciri ale acestora sau nume de popoare (ex. la nominativ terminatia fiind (es).(es).: carmen. Sunt neutre cele care au forma ".(ebus). temporis) sau cele de . tribus. Abl.us" sau ". Exista cateva substantive care au dativul si ablativul plural in (-ubus): acus.: Aegyptus) sunt feminine. agminis).(es). quercus.oris" (ex. . formele sunt identice pentru cazurile nominativ. plural: N. ponderis.(e). lacibus). agmen. Declinarea a III-a Aici sunt substantive de toate genurile.us. arcus.

us" sunt cele mai multe masculine. apartenenta: castra Porsennae (= tabara lui Porsenna). 2. Explicatia sau definitia: dies victoriae (= ziua victoriei (ziua definita prin victorie)). 5.: civitas.as. cu exceptia lui res. .: mare. Valorile nominativului 1. Cu rol de atribut. optimus civium (= cel mai bun dintre cetateni). genitivul poate exprima: 1. Apozitia subiectului sau a numelui predicativ: rex Numa Pompilius (= regele Numa Pompilius). uneori poate avea si rolul de complement.e. Cele terminate la nominativ in ". civitatis) sau cele de forma ". Valorile genitivului Ca si in limba romana genitivul este in primul rand cazul atributului.: oratio. Subiect: Numa Pompilius leges Romae constituit (= Numa Pompilius a stabilit legi Romei). . Posesia. Declinarea a IV-a Substantivele terminate la nominativ in ". feminine fiind cele care exprima grade de rudenie (ex. genu) sunt de genul neutru. socrus).io. = de aceeasi teapa)). In cazul genitiv se exprima al doilea termen al comparatiei .: nurus. Calitatea si valoarea (sau pretul): vir Romanae constantiae (= barbat de o statornicie romana).ionis" (ex. I.: cornu. Nume predicativ: qui Reae Silviae filius est (= care este fiul Reei Silvia). orationis). 3. intregul din care se ia o parte (genitiv partitiv): pars hominum (= o parte a oamenilor). eiusdem farinae (= din aceeasi faina (fig. maris). rei si dies. liber Lucii (= cartea lui Lucius) 2. fons Bandusiae (= izvorul / fantana B(l)anduziei) 3. .atis" (ex. pars mei (= o parte din mine). diei (acesta din urma este masculin atunci cand nu are sensul de data fixa). annorum CI (= (in varsta) de 101 ani) 4. Feminine sunt cele de forma ". Declinarea a V-a Sunt feminine. liber magni pretii (= o carte de mare pret).u" (ex.is" (ex.forma ".

4. . Acuzativul poate fi si cazul exclamatiei: O tempora. Acuzativul poate exprima complementul de loc cand e vorba de tinta unei miscari (de cele mai multe ori precedat de o prepozitie: in. auxilii egere (= a fi lipsit de ajutor). principala functie a dativului latin este exprimarea complementului indirect. "a duce lipsa" ("de ce?"). O fortunatos agricolas (= O. 5. genitivul este folosit dupa verbele care inseamna "a-si aminti" (in genitiv se pune lucrul de care-ti amintesti). ce obiceiuri!). o mores (= O. Valorile dativului Ca si in limba romana. Acuzativul este cazul cerut de numeroase prepozitii (vedeti "Prepozitia"). scopul in vederea caruia se face un lucru (dativus finalis): auxilio mitere (= a trimite in ajutor) (dativ final). Despre acuzativ ca subiect al unor propozitii completive (vedeti "Acuzativul cu infinitiv"). o comedie a lui Plaut). dar si. fericiti agricultori!). i se da sau i se ia un lucru: do panem homini (= dau paine omului). Se pun la cazul dativ: 1. fuerant tibi quattuor dentes (= avusesesi patru dinti). 6. eo domum (= ma duc acasa). ce timpuri. persoana careia i se atribuie. mai ales la numele de orase. Cu rol de complement. fara prepozitie): eo Romam (= plec la Roma).: memento mei (= adu-ti aminte de mine). ad. Acuzativul este cazul apozitiei unui substantiv in acuzativ: lego Aululariam. 3. te benedicimus. comoediam Plauti (= citesc "Aulularia". 4. Principala functie a acuzativului este exprimarea complementului direct al verbelor tranzitive: salutem dicimus. persoana in interesul sau paguba careia se face actiunea verbului (dativus commodi sau incommodi = al interesului): tibi aras (= pentru tine ari). tu eum accusas avaritiae? (= tu il acuzi de lacomie?). concordiam parat.II. posesorul. Trebuie sa tinem seama de faptul ca unor verbe intranzitive romanesti le corespund in latina verbe tranzitive: timeo pericula (= ma tem de primejdii). rides mala nostra (= razi de nenorocirile noastre)> 2. 3. 2. Valorile acuzativului 1. "a acuza" ("de ce?") etc. cand dativul este insotit de verbul esse: mihi est (= eu am (cuvant cu cuvant: "mie imi este")).

Caesar eo pedestribus copiis contendit (= Caesar s-a indreptat intr-acolo cu trupele de infanterie). sine nube si stim (sau aflam din dictionar) ca sine inseamna "fara". cum amicis nu poate insemna decat "cu prietenii. indepartarea (in latina ablatus = indepartat). merito (= pe merit). antiquissima familia (= (provenit) dintr-o foarte veche familie). de prepozitii. cum am vazut. este precedat uneori de interjectia o!. die septimo (= in a saptea zi). -are. . trebuie sa stim ce roluri poate indeplini in general acest caz. originea: rure venit (= vine de la tara). adesea substantivul aflat in cazul ablativ e precedat de o prepozitie care-i precizeaza rolul in propozitie: cand citim. tot astfel. Athenis (= la Atena). 3. argento spoliavit (= a pradat de bani). ioco (= in gluma). 2. In aproape toate aceste functii. ci dintr-o cauza anumita: mea culpa (= din vina mea) sau intr-un anumit mod: arte (= cu arta). Pentru mai multa claritate si o mai puternica expresivitate. nocte (= noaptea). specific limbii latine. cat si cu acuzativul. Mai greu de precizat este insa functia ablativului cand nu este insotit de prepozitie. cazul chemarii (loco. Substantivul la vocativ nu este o parte a propozitiei (si in nici un caz subiect al imperativului). hieme (= iarna). impreuna cu prietenii". ci un element sintactic incident. ca si in romana. nu avem nici o dificultate in intelegerea textului: sine nube inseamna "fara nori". Valorile ablativului Ablativul este cazul complementelor circumstantiale. ablativul poate fi insotit. Ablativul poate exprima instrumentul unei actiuni (iar uneori obiectul care insoteste indeplinirea unei actiuni): oculis video (= vad cu ochii). Ca sa putem deduce valoarea unui ablativ din sensul general al propozitiei. 1. Uneori actiunea se indeplineste nu cu ajutorul unui instrument material. Carthagine (= la Cartagina).Valorile vocativului Vocativul latin este. Ablativul poate exprima separarea. In aceasta functie poate fi inglobat ablativul complement al comparativului: maior Lucio (= mai mare decat Lucius). de exemplu. Ne va interesa deci sa recunoastem valorile ablativului la cele cateva prepozitii care se pot construi atat cu ablativul. melle dulcior (= mai dulce ca mierea). -avi = a chema) si al adresarii. gladiis pugnaverunt (= au luptat cu sabiile). Ablativul poate exprima locul sau timpul actiunii: eo loco (= in acel loc).

Adjectivul se acorda in gen. Sa explicam cat mai scurt cu putinta modul de declinare al adjectivelor. adjectivul se clasifica in doua categorii: adjective de categoria I si adjective de categoria a II-a. 2. clarum = renumit (adjectiv de categoria I). beata. buna. asa ca si adjectivul va fi declinat tot la genul masculin. asta inseamna ca pentru masculinul adjectivelor vom folosi terminatiile declinarii a II-a masculin. bonum = bun. cu acuzativul arata directia: sub terram descendere (= a cobori sub pamant). Adjectivele de categoria I Adjectivele de categoria I se enunta cu trei forme: masculinul (terminat in us). pe care le adaugam la tema adjectivului. ablativul ia locul unui vechi caz. clara. beatum = fericit. gen masculin) si ajdectivul clarus. care nu mai are forme speciale decat la declinarile I si a II-a singular (Romae = la Roma. luam prima forma din cele trei enuntate si la tema acestei forme. la nume de orase. Astfel. numar si caz cu substantivul determinat. Exemplu: Luam substantivul poeta. deci.la celelalte declinari se foloseste ablativul. In aceasta functie. Dupa cum observati. fericita. spre): in hortum intravit (= a intrat in gradina). De exemplu: beatus. bona. Prepozitia in cu ablativul arata locul unde se petrece actiunea (= in): in horto ambulo (= umblu in (prin) gradina). cu acuzativul arata directia in care se indreapta cineva (= in. Adjectivul limbii latine In limba latina.1. Terminatia (us) de la masculin reprezinta terminatia nominativului singular al substantivelor de declinarea a II-a masculine. cele trei terminati apartin declinarilor I si a II-a de la substantiv. Prepozitia sub cu ablativul arata locul sub care se afla ceva: talpa sub terra habitat (= cartita locuieste sub pamant). tema pe care o obtinem. cand avem un substantiv masculin si vrem sa-l declinam impreuna cu un adjectiv de categoria I. Corinthi = in Corint) -. adaugam terminatiile declinarii a II-a masculin.se acorda cu el. Bonus. poetae (declinarea I. substantivul este de genul masculin. femininul (terminat in a) si neutrul (terminat in um). locativul. indepartand terminatia (us) de la prima forma. fiind atenti la numarul si cazul substantivului determinat . fiindca se acorda: . pe. uneori arata ostilitatea (= impotriva): in eam legem oratio (= un discurs impotriva acestei legi).

Neutrul se declina tot dupa declinarea a III-a parisilabica. D. carminis = poezie) si il vom declina impreuna cu adjectivul (brevis. .(breves vitas). .(brevibus vitis). iar a doua.Brevibus vitis).(clarus poeta). G. .(magnae civitati).(brevium vitarum). . G. V. Prima terminatie este (is).(claro poeta). .(magnis civitatibus). D.(brevi vitae). . Trebuie un pic de logica si este foarte usor de inteles de ce este asa! Daca substantivul determinat este de genul feminin. . G. folosind terminatiile declinarii I de la substantiv.(magnis civitatibus).(claros poetas). magnum = mare: y y singular: N.(magnae civitatis).(brevis vita). vitae este un substantiv de genul feminin. V.y y singular: N.(magnae civitates). . De exemplu (brevis. breve): fiind un substantiv neutru. adica cu terminatia (e). se declina dupa declinarea a III-a parisilabica a substantivelor. Abl. singular: N.(clari poetae). neutrul. D. . civitatis = cetate si adjectivul magnus. Ac. Ac. . Adjectivele de categoria a II-a Adjectivele de categoria a II-a se enunta cu doua terminatii. . aceasta forma este terminata in (a). de asemenea. . la singular nominativul. La genul neutru se procedeaza analog. V. Ac. G. plural: N.(clari poetae).(magnarum civitatum). . . plural: N.(brevis vita). breve = scurt): dupa cum vedem.(brevem vitam). pentru adjectiv vom folosi . . Ac. Ac.(magnas civitates). . iar la a doua forma terminatia este (e).(clarorum poetarum). .(magna civitas). vitae = viata) impreuna cu adjectivul de categoria a II-a (brevis. ceea ce inseamna ca vom folosi prima forma. . . vita. . indiferent de gen. .(magna civitate). Abl. adica ce apartine de prima forma. indiferent de gen. Masculinul si femininul. V. G. V. Abl.(breves vitae). .(magna civitas). .(clari poetae). .(claris poetis). V. Abl. .(clare poeta). luam a doua forma a adjectivului. D. . De exemplu luam substantivul feminin civitas. dupa cum observam. . D. magna. . breve = scurt).(claris poetis). D. iar la plural cu (ia). G. Abl. . . .(clarum poetam).(carmen. Rezulta ca genul feminin la adjective se declina. Acum vom lua un substantiv de genul neutru .(brevis vitae). cu diferenta ca la ablativ singular terminatia este (i). De exemplu sa declinam substantivul (vita. .(magnae civitates). . adica chiar nominativul declinarii I. Abl. prima reprezentand masculinul si femininul. (brevi vita). Ac. (magnam civitatem). fiind identice. plural: N. . doar ca folosim terminatiile de la declinarea a II-a neutru. acuzativul si vocativul. la ablativ singular este folosita tot terminatia (i).(claro poetae).(breves vitae).

D.(formosioribus planitiebus). formosa. Neutru plural: N. . G. ele se formeaza adaugand la tema adjectivului: (ior) pentru prima forma si (ius) pentru a doua. . formosum = frumos) la comparativ (formosior.(brevia carmina). D.(brevi carmini). Abl.) fiind necesara pentru a stabili tema. formosius): singular: N. cu observatia ca Abl. in limba latina adjectivul are gradele: pozitiv. comparativ si superlativ. Comparativul se enunta cu doua forme: prima pentru masculin si feminin. .(breve carmen). plural: N. . V.forma a doua (breve): singular: N. indiferent de gen. anume N. G. Ac. . Abl.(felices).(felix). Mai exista adjective cu o singura terminatie.(felicibus). . .(felix). D.(formosioris planitiei). in limba latina gradele de comparatie se formeaza cu ajutorul sufixelor si terminatiilor (deci o formare sintetica.(formosior planities). . planitiei = campie) impreuna cu adjectivul (formosus. . acuzativ si vocativ.(formosiores planities).(felix). De observat ca terminatia (ius) apare numai la neutru singular.(felici). D. . si anume la cazurile nominativ. (ior) are valoare de sufix. .(formosiorem planitiem). plural: N. . . . indiferent de categoria adjectivului. G. . Spre deosebire de limba romana. . Gradul pozitiv este forma de baza.(felicium). (felici). abia incepand cu latina populara avand loc trecerea la formarea analitica). .(felici). clara.(felicium).(breve carmen).(felicis). . . Comparativul adjectivului (clarus. . (felicibus). V.(breve carmen). V. Spre exemplu comparativul adjectivului (brevis. D. D.(brevi carmine). .(brevibus carminibus). Masculin/feminin singular: N. .(felici). V. G.(felicia). Ac. V. Ac. breve) este (brevior.(brevibus carminibus). cea din dictionar. dupa care se adauga terminatiile declinarii a III-a imparisilabice. Abl. . are terminatia (i).(felicibus). la care vom adauga terminatiile declinarii a III-a a substantivelor parisilabice.(formosiores planities). . . clarius = mai renumit.(brevia carmina). . Ac. . . G.(felices). Abl. Gradele de comparatie ale adjectivului Ca in limba romana.(felicibus). (brevia carmina). Abl. G.(felicis). . V.(formosiori planitiei). . Ac. G.(felicem).(brevis carminis). V.(formosior planities).(felicia). D. . . . Ac. mai renumita). G. Ac. Masculin/feminin plural: N. mai scurta). D. Ac. iar a doua pentru neutru. . Acestea se enunta tot cu doua forme. sg. . Abl.(felicia). Abl. .(felices). . .(formosioribus planitiebus). Pe parcursul declinarii comparativului. De exemplu declinam substantivul (planities.(felix). . clarum) este (clarior. . Neutru singular: N.(formosiores . .(brevium carminum). forma a doua (G. Abl. . . . . brevius = mai scurt.(formosiore planitie). V.(felix). si G.(formosiorum planitierum)..

sufixul (issim) si terminatiile declinarii a II-a pentru masculin/neutru si a declinarii I pentru feminin. G. pulchrrima.(profundissimo stagno). se foloseste sufixul (rim) in loc de (issim) . Ac. G. V. Iar daca adjectivul are tema terminata in (l). um la superlativ este perlucidus. D. . ci magis egredius/a/um.(breviora carmina). un adjectiv precum egregius. G. ca in exemplul: lucidus. NOTE: La superlativ. Ac. . .(brevius carmen). a.(profundissimo stagno). Abl.(brevioribus carminibus). folosindu-se de magis pentru comparativ si maxime pentru superlativ.(profundissimi stagni). aceste adjective au inainte de (us a um) vocala "i" / "e" / "u". Spre exemplu. . .(brevius carmen). um.(profundissimum stagnum). . iar superlativul va fi benevolentissimus/a/um.de exemplu adjectivul (pulcher. Superlativul adjectivului se comporta ca un adjectiv de categoria I. V. profundum = adanc. . breve) are superlativul (brevissimus. .(profundissimis stagnis). . De mentionat ca in limba latina nu exista forme diferite pentru superlativul absolut si cel relativ. breve) la comparativ: (brevius carmen = poezie mai scurta): Singular: N. .(breviore carmine).(breviori carmini). Ac. Abl. iar superlativul va fi maxime egredius/a/um. stagni = mlastina impreuna cu adjectivul profundus. . V. (brevius carmen). egregia. pulchrum) va forma superlativul (pulchrrimus. Exista cateva adjective care fac superlativul cu prefix. egregium nu va face comparativul egrediior.(profundissimorum stagnorum). la superlativ (profundissimus. plural: N. format din tema adjectivului. . Exista adjective care fac gradele de comparatie in mod analitic.(profundissima stagna). D. . profunda. Unele adjective compuse fac comparativul si superlativul adaugand inainte de ior/ius si de issimus/a/um un (ent): benevolus/a/um va face comparativul benevolentior benevolentius. adjectivul (brevis. atunci cand tema adjectivului se termina in (r). carminis) cu adjectivul (brevis. Abl. plural: N. adanca). D. Abl. brevissimum = cel mai scurt. . . scurta sau foarte scurt.(brevioribus carminibus). . va folosi sufixul (lim) in loc de (issim).(profundissimis stagnis). V. profundissima.(brevioris carminis). brevissima.planities). Sa declinam acum substantivul neutru (carmen. scurta). Asadar.(profundissima stagna). . G. a.(profundissima stagna). Vom declina acum substantivul stagnum. .(breviora carmina). pulchrrimum = foarte frumos sau cel mai frumos). pulchra. . Ac. . . . profundissimum): singular: N. .(breviora carmina).(profundissimum stagnum). D. .(breviorum carminum).(profundissimum stagnum).

Dupa cum se observa acesta din urma nu are forme decat pentru plural. comparativ = melior. maius. minima. atunci cand enuntam un verb. legere. Conjugarea I are la indicativ prezent activ terminatia (a) inainte de (re) De exemplu: laudo laudare laudavi laudatum. de exemplu: maneo manere mansi mantum. multae. Conjugarea a II-a are inainte de (re) un (e) accentuat. pessima. respectiv. Indicativul prezent Indicativul prezent activ al verbului latin se foloseste. prima forma este indicativul prezent persoana I singular (laudo. rea: pozitiv = malus. respectiv. plura. maxima. melius. superlativ = pessimus. optima. mica: pozitiv = parvus. lego. comparativ = peior. optimum. superlativ = optimus. superlativ = maximus. Mic. comparativ = plures. . la care adaugand anumite terminatii. minimum. magnum. multe: pozitiv = multi. distinctia facandu-se dupa terminatia acestuia la modul infinitiv prezent activ. multa. Dupa cum s-a vazut. malum. Pentru a ne fi mai usor sa punem diferitele terminatii pentru anumite moduri. Bun. superlativ = plurrimi. de exemplu: audio audire audivi auditum. parva. timpuri si persoane. comparativ = maior. maneo. parvum.de aici formam tema perfectului. comparativ = minor.Adjectivele neregulate Exista cinci adjective neregulate: Mare: pozitiv = magnus. superlativ = minimus. mala. maneo. lego. in general. peius. audire) . Verbul limbii latine Verbul latin este impartit in patru conjugari. Multi. ca si cel roman. manere. plurrima. dar in acest caz nu este accentuata. bonum. de la care se formeaza tema supinului. audio). plurrimae. buna: pozitiv = bonus. a patra forma reprezinta supinul. audio). maximum. de exemplu: lego legere legi lectum. bona. conjugam anumite moduri si timpuri. pessimum. minus. a doua forma reprezinta infinitivul preactiv (laudare. magna. Conjugarea a IV-a are inainte de (re) un (i). enuntam verbul cu patru forme: prima forma reprezinta indicativul prezent ptersoana I singular diateza activa (laudo.de la aceasta forma se porneste la conjugarea anumitor moduri si timpuri (forma de la care se porneste in acest caz se numeste tema prezentului). a treia forma reprezinta indicativ perfect persoana I singular . Conjugarea a III-a are vocala (e) inainte de (re). respectiv. Rau.

adaugand terminatiile (o). (tis) si (nt). laudas [tu lauzi]. (s). acestea sunt: "i" inainte de "m". (nt). ca si cel romanesc. la tema prezentului. Pentru conjugarea a III-a se folosesc vocalele de legatura in mod corespunzator: Legor. legis. laudata). indepartand terminatia (re) de la infinitivul prezent activ in cazul conjugarilor I. legimur.Prezentul indicativ se formeaza. legeris. "s" sau "t". Diateza pasiva se formeaza. In cazul in care la un verb de conjugarea a III-a apare (i) in fata lui (o) la persoana I singular. el reiesind din terminatie. nu se foloseste pronumele personal . legunt. legit. ea este laudat. obtinem: Laudo [eu laud]. (tur). (s). iar in cazul conjugarii a III-a se indeparteaza si vocala neaccentuata "e" care precede terminatia (re). (mini). (ntur): Laudor (eu sunt laudat). laudamus [noi laudam]. Adaugand la tema prezentului terminatiile amintite mai sus. cele de a III-a comportandu-se putin diferit: Deoarece tema verbelor de conjugarea a III-a se termina intr-o consoana. mane. laudaris (tu esti laudat). (mus). conficere confeci confectum: Conficio conficis conficit conficimus conficitis conficiunt. laudat [el. laudate). laudamini (voi sunteti laudati). II si Iv. laudamur (noi suntem laudati). Se poate observa ca pentru persoana I singular se adauga (r) la forma de activ. -. Tema prezentului se formeaza. Verbul legere (conjugarea a III-a): Lego. adaugand la tema prezentului terminatiile: (r). astfel: lauda. . se folosesc vocalele de legatura. "u" inainte de "n" si "e" inainte de "b" si "r". audi. legitis. ele lauda]. (mus). (t). Similar se conjuga si verbele de conjugarea a II-a si a IV-a. laudatis [voi laudati]. legitur. leguntur. el etc. laudant [ei. (t). leg. (mur). legimini. pentru a putea forma indicativul (si nu numai). (ris). La diateza activa. dupa care se pun desinentele de persoana si numar: (m). imperfectul se formeaza. legimus. Indicativul imperfect Indicativul imperfect al verbului latin se foloseste. tu. laudatur (el. ea lauda]. de obicei. (tis). de obicei. acest (i) va aparea si in fata lui (unt) de la persoana a III-a plural: Verbul conficio. laudantur (ei. Nota: In limba latina.eu. adaugand la tema prezentului sufixul (ba). ele sunt laudati.

(it). audivi (audiv). conficiebant. laudavimus (noi am laudat). se pune in fata lui (ba) vocala "e". ele citeau). laudata). laudaverunt sau laudavere (ei. laudabaris (tu erai laudat). conficere): Conficiebam. Pentru audire: Audiebam (eu auzeam). conficiebas. . ele auzeau). ea a laudat). Tema perfectului se stabileste. Diateza pasiva se formeaza analog. Diateza pasiva se formeaza cu ajutorul prezentului verbului neregulat [sum esse fui] si participiul perfect pasiv al verbului de conjugat. laudavit (el. (erunt sau ere). laudabamus (noi laudam). pornind de la tema perfectului. Verbele de conjugarea a III-a care au "i" in fata lui (o) la indicativ prezent. laudabatur (el. il pastreaza si in fata lui "e" care precede (ba) (un astfel de verb este conficio. laudabas (tu laudai). ca sufixul (ba) fiind urmat de terminatiile specifice pasivului: Pentru laudare: Laudabar (eu eram laudat). La aceasta tema se adauga terminatiile: (i). laudabamur (noi eram laudati). (imus). (isti). laudabat (el. legebant (ei. laudabamini (voi erati laudati). In cazul verbelor de conjugarea a III-a si a IV-a. ele erau laudati. laudavistis (voi ati laudat). (istis). Pentru laudare: Laudavi (eu am laudat). ea era laudat. laudabantur (ei. Indicativul perfect Perfectul indicativului latin este echivalentul perfectului compus al indicativlului romanesc. respectiv. ele laudau). laudate). laudabant (ei. laudabatis (voi laudati). laudavisti (tu ai laudat). ele au laudat).Pentru laudare: Laudabam (eu laudam). Pentru verbul legere: Legebam (eu citeam). audiebant (ei. Acesta se formeaza. legi (leg). mansi (mans). indepartand terminatia (i) de la a treia forma din enuntarea verbului (indicativ perfect persoana I singular: laudavi (laudav). ea lauda).

laudata. sumus (noi suntem). laudaverat (el. conjugarea verbului laudare: laudaveram (eu laudasem). care se comporta ca un adjectiv de categoria I). laudaveratis (voi laudaserati). laudaveramus (noi laudaseram). erant. laudatus sum (eu am fost laudat (in latina = candva)). Acesta se formeaza. Prezentul verbului [sum esse fui (a fi)] este: Sum (eu sunt). De exemplu. in latina se foloseste prezentul verbului a fi pentru formarea perfectului pasiv. adaugand terminatiile (eram). Diateza pasiva se formeaza intr-un mod similar cu perfectul pasiv. fui". laudaverant (ei. laudatae. pornind de la tema prezentului si difera in functie de conjugare. (eratis). esse. es. Indicativul mai mult ca perfect Indicativul mai mult ca perfect al limbii latine se foloseste exact ca si cel al limbii romane. estis. laudata + eramus. laudaveras (tu laudasesi). spre deosebire de limba romana. ea este). laudatum + sum. fui). se adauga exact formele imperfectului indicativ al verbului "sum. se va folosi imperfectul verbului (sum. De observat ca. (eras). estis (voi sunteti). laudatae. laudata + sumus. esse. pornind de la formele de nominativ ale participiului perfect pasiv si. sunt. De exemplu: laudatus. verbul laudare se conjuga la perfect pasiv: Laudatus.(Recomand citirea mai intai a participiului perfect pasiv. est. Laudati. Indicativul viitor I In limba latina viitorul simplu al indicativului se foloseste ca si in limba romana. eras. est (el. es (tu esti). Astfel. sunt (ei. ea laudase). Dupa cum se poate observa. (erat). nu a prezentului pasiv (eu sunt laudat (in romana = acum)). Participiul isi schimba genul in functie de subiect. laudatum + eram. eratis. ele sunt). (erant). laudata. erat. (eramus). pentru a exprima actiuni care se vor intampla. Acesta se formeaza de la tema perfectului. pentru ca momentul actiunii este mai in urma decat la perfect. laudati. ele laudasera). .

Diateza pasiva a viitorului II se formeaza din nominativul participiului perfect pasiv si formele de viitor ale lui sum esse fui. manebimini. intre (b) si acestea fiind vocalele de legatura aferente.deci b + ris. laudabitis (veti lauda). bitur. bitis.). De observat ca ambele diateze se formeaza intr-un mod similar. manebimur. bunt. et. viitorul I se formeaza. eris. manebuntur. bimur. legeris. adaugand la tema perfectului terminatiile: ero. emini. laudaverimus (vom fi laudat). Pentru verbul lego legere: legar (voi fi citit/citita). entur. bimini. diferenta fiind desinentele de activ si cele de pasiv . Indicativul viitor II (anterior) Viitorul anterior se formeaza. vei fi fost laudat/laudata etc. verbele de conjugarea I si II formeaza viitorul I. leget (va citi). la diateza activa. adaugand la tema prezentului terminatiile: bo. dupa cum stim. laudaverit (va fi laudat). emur. De exemplu pentru verbul laudare: laudabo (voi lauda). bis. laudabimus (vom lauda). bit. laudaverunt (vor fi laudat). legemur. laudaveris (vei fi laudat).se formeaza practic din sufixul (b) si desinente. eritis. eris. . a se observa. erunt (chiar formele de viitor simplu ale lui "sum esse fui"). legetur. In cazul verbelor de conjugarea a III-a si a IV-a. etur. laudaveritis (veti fi laudat). De exemplu pentru verbul laudare: laudavero (voi fi laudat). erit. laudatus/laudata/laudatum ero/eris/erit. maneberis. ent. De exemplu verbul maneo manere: manebor (voi fi ramas/ramasa). laudabunt (vor lauda). iar. manebitur. laudati/laudatae/laudata erimus/eritis/erunt (voi fi fost laudat/laudata. emus. de exemplu terminatia folosita la persoana a II-a singular (beris) . leges (vei citi). adaugand la tema prezentului terminatiile: am. beris.La diateza activa. viitorul verbului legere este: legam (voi citi). legetis (veti citi). legemini. bimus. laudabis (vei lauda). legentur. legent (vor citi). etis. Diateza pasiva a viitorului I al indicativului se formeaza adaugand la tema prezentului terminatiile bor. inainte de "r" se foloseste vocala de legatura "e". legemus (vom citi). laudabit (va lauda). es. De exemplu. iar pentru conjugarile a III-a si a IV-a se folosesc terminatiile ar. buntur pentru conjugarea I si a II-a. erimus.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful