Substantivul latin

In limba latina substantivul se imparte in cinci declinari. Fiecare declinare are terminatiile ei specifice in functie de caz si numar. Substantivul este enuntat cu doua forme - nominativul si genitivul. Este necesar pentru noi, care nu vorbim curent limba latina, sa invatam si genitivul, pentru ca dupa terminatia acestuia stabilim declinarea careia ii apartine substantivul dat. Declinarea I are la genitiv terminatia (ae), declinarea a II-a are la genitiv terminatia (i), declinarea a III-a are la genitiv terminatia (is), declinarea a IV-a - (us) si declinarea a V-a - (ei). Obs.: A nu se confunda declinarile a II-a cu a V-a, fiindca au tot (i) in final, o distinctie este aceea ca la nominativ singular declinarea a II-a are una dintre terminatiile (us), (er) sau (um), pe cand declinarea a V-a are la nominativ singular terminatia (es). Declinarea I

Substantivele de declinarea I sunt majoritatea de genul feminin, masculine fiind doar acelea care denumesc indeletniciri barbatesti, nume de popoare sau nume de barbati. Terminatia de la genitiv dupa care distingem substantivele de declinarea I este (ae). Terminatiile: singular: N. - (a), G. - (ae), D. - (ae), Ac. - (am), Abl. - (a lung), V. - (a); plural: N. - (ae), G. - (arum), D. - (is), Ac. - (as), Abl. - (is), V. - (ae); Obs.: Terminatia (a) de la ablativ singular este vocala lunga, dar distinctia pentru noi, care nu vorbim fluent limba latina, este greu de facut in pronuntie.

Paradigme: silva, silvae s.f. (= padure) (dupa terminatia de la a doua forma putem vedea ca este de declinarea I, iar fiindca nu reprezinta nume de barbati sau indeletniciri ale acestora, nici nume de popor, rezulta ca este de genul feminin; singular: N. - (silva), G. - (silvae), D. - (silvae), Ac. - (silvam), Abl. - silva), V. - (silva); plural: N. - (silvae), G. - (silvarum), D. - (silvis), Ac. - (silvas), Abl. - silvis), V. - (silvae); agricola, agricolae s.m. (= agricultor) (dupa terminatie ne dam seama ca este de declinarea I, dar fiind o indeletnicire barbateasca, rezulta ca este de genul masculin;) singular: N. - (agricola), G. - (agricolae), D. - (agricolae), Ac. - (agricolam), Abl. - (agricola),

. . in cazul declinarii a II-a singular (um) si plural (a). . Abl. (se poate observa ca ambele substantive se comporta la fel.(is). .(a). . care sunt terminate in (us) la nominativ singular si se comporta precum cele masculine. .(agricolae).(us sau er). . . . G.(e sau er). Ac. acuzativul si vocativul sunt identice.(um). . .(i).(O). Recunoasterea substantivelor de declinarea a II-a se face dupa terminatia (i) de la genitiv singular. plural: N. . G. Ac.(os).(o). ci deabus si filiabus. humi s. V. Paradigme: . .(agricolis). .(i). Abl. plural: N. Neutrul: singular: N. D. deae si filia. Abl. . D. D. desi.(i).f. . . .(agricolarum).(orum). nu exista vreo diferenta in modul de declinare. plural: N. . Terminatiile: Masculinul si femininul: singular: N. iar cele neutre au la nominativ singular terminatia (um).: La genul neutru totdeauna nominativul. Cele de gen masculin au la nominativ singular terminatia (us). .(i). . filiis. dar distinctia intre genuri este foarte importanta pentru ca adjectivele sau participiile verbale se acorda si in gen cu substantivele) Atentie! La declinarea I sunt doua exceptii de formare a dativului si ablativului plural substantivele dea. D. . Ac. . Ac. G. respectiv.(is). G. .(o). filiae nu fac dativul plural deis. V. .(um). D. Declinarea II Substantivele de declinarea a II-a sunt majoritatea de gen masculin si neutru.(um). Ac.(agricola). doar ca acestea denumesc arbori (ceea ce iese din pamant. . care este comuna fiecarui gen. . gramatical ar fi Pater familiae (este vorba de un genitiv arhaic) (=Tatal/capul familiei).V.(agricolas).(a). inclusiv humus. care se declina in rest la fel cu cele in (us) si sunt masculine. Sunt si substantive de genul feminin. (= pamant)) sau nume de tari. -(agricolae). Obs.(is). O alta exceptie este aceea ca expresia Pater familias se foloseste in acest fel. Abl.(a). V.(is).(um). .(orum). Mai sunt si substantive care au la nominativ singular terminatia (er).(agricolis). dupa regula. . Abl. .(o). V. V. G.

(horti). . . simulacrum. . (simulacrum).n. atunci acela este tot de gen neutru (pondus. pelagi = mare. Substantivele care au tema terminata in (i). unii sustinand ca de fapt este un nominativ al adresarii in texte. . Aici parerile sunt impartite. carminis. carminis. orationis). precum cele in (us). ponderis. din unele forme de nominativ se poate deduce genul unui substantiv: .(simulacro). Exista si substantive terminate in (ir) la nominativ singular. .(simulacris).se declina in rest dupa regula. Substantivele declinarii a treia se impart in doua categorii: imparisilabice si parisilabice. . G. de exemplu: avis. acestea se vor declina dupa regula de baza: neutrul are intotdeauna nominativul.(horti). Abl. Ovidii vocativ Ovidi. temporis). . vulgi = gloata.(horto). (= gradina) singular: N.hortus.(simulacrum). . . V. D. .daca un substantiv are la nominativ terminatia (men) si la genitiv are terminatia (minis). Ac. .m.(simulacrum).(hortis). plural: N. vocativul si acuzativul cu aceeasi forma. cert e ca cele doua substantive au conotatie religioasa. . sunt masculine. . G. (simulacra). tempus. . (= statuie) singular: N. . avis. daca ar fi sa ne adresam unui miel pur si simplu. agminis).daca un substantiv are terminatia (us) la nominativ si (oris sau eris) la genitiv.(hortos). D.(hortum). . civitas. . Sunt trei substantive de genul neutru care se termina la nominativ singular in (us): virus. simulacri s.(simulacra). . Substantivele imparisilabice sunt acelea care au un numar diferit de silabe la nominativ fata de genitiv.daca un substantiv are terminatia (as) la nominativ si (atis) la genitiv. de cele mai multe ori este de genul feminin (oratio. horti s.(simulacra). civitatis etc.(horto). agmen. V..(hortus). D. Ac. Abl. triumvir. G. Substantivele parisilabice sunt acelea care au un numar egal de silabe la nominativ si genitiv.(hortis). plural: N. La aceasta declinare exista substantive la toate cele trei genuri. dei = zeu.(simulacro). . levir (= cumnat) . acesta este de genul . de exemplu: vir (= barbat). Abl. tot agne am folosi. . Exceptii: Sunt doua substantive masculine care nu fac vocativul in (e). pelagus.(hortorum).daca la nominativ un substantiv are terminatia (o) si la genitiv (onis). fac genitivul identic cu aceasta: Ovidius. Ac. mare maris etc. . viri = otrava. ci identic cu nominativul: Agnus. Ac. D.(simulacrorum). decemvir.(horti). Abl. .. Declinarea III Substantivele de declinarea a III-a sunt recunoscute dupa terminatia genitivului.(simulacris). V. V. . care este (is) (nominativul este de mai multe feluri). . acesta este de gen neutru (carmen. .(horte). agni = miel si deus. vulgus. G. de exemplu: carmen.(simulacri).

La cele parisilabice diferenta este aceea ca pluralul se realizeaza cu terminatia (ia). .ca la nominativ. Abl. Abl. patris).. . pons.(ui). La declinarea a IV-a substantivele sunt mai multe de genul masculin si neutru. Declinarea IV Substantivele de declinarea a IV-a sun recunoscute dupa terminatia (us) de la genitiv singular. adica fac genitivul plural in (um) . G.).(ibus). .(ibus).(us). acesta este de genul neutru . . G. cele parisilabice au terminatia (ium). montis. G. Ac. D. bineinteles nominativul. D. .panis panis (= paine) face genitivul plural panum. G. matris. V. acuzativ si vocativ este (a). civitatis). Ac. . D. forma identica la nominativ si genitiv. nu in (um). . precum (mons. se comporta precum cele parisilabice. . adica fac genitivul plural in (ium). dar fac genitivul plural in (um) . Abl. . . .(es). .. V. desi au forma imparisilabica.(us). Sunt cateva substantive care au forma de parisilabic. . nefiind o terminatie constanta (depinde de nominativ). socrus.(um). cele care denumesc gradele de rudenie (socrus. . plural: N.(us).(us). una pentru singular si una pentru plural: in ceea ce priveste imparisilabicele. . V. Terminatiile: Imparisilabice feminine si masculine: singular: N. acuzativul si vocativul. Substantivele parisilabice neutre fac ablativul singular in (i). Sunt si substantive de genul feminin. se declina precum cele parisilabice si invers: substantivele imparisilabice care sunt monosilabice la nominativ. Cele de genul masculin au la nominativ singular terminatia (us) ca la genitiv singular. Genul neutru se declina diferit la cazurile nominativ. .(um). .(is). La aceleasi genuri. plural: N. iar la plural terminatia la nominativ.daca un substantiv parisilabic are la nominativ terminatia (e).feminin (civitas. . Terminatiile pentru masculin si feminin: singular: N. Exceptii: Sunt substantive care. iar la genitiv terminatia (is). acuzativ si vocativ unde acestea trei au aceeasi forma.(es). (au la nominativ terminatia (us)). .(e). . pontis). norus etc. se comporta precum cele imparisilabice. diferenta dintre declinarea substantivelor imparisilabice si parisilabice este aceea ca la genitiv plural.).(u). la singular nominativul. nu in (e) ca toate celelalte. dar au tema terminata in (tr). iar cele neutre au la nominativ singular terminatia (u).. .(mare maris). . . Ac. norus. pater.(ibus).(es). . canis canis (= caine) face genitivul plural canum.(uum). Ac. Abl.(ibus). . acuzativul si vocativul sunt la fel. .(mater. D.(i).(.(us).(em). V. Substantivele care au forma parisilabica.(us).

. V. Declinarea V Substantivele de declinarea a V-a sunt recunoscute dupa terminatia de la genitiv singular (ei).um" sunt intotdeauna neutre. lacibus). agricola. G. partus. . plural: N.eris / . Ac. artus (dar si artibus).(e). la nominativ terminatia fiind (es). . carminis. rei si dies diei . De mentionat ca substantivele de declinarea a V-a au fost preluate in latina mai tarzie de catre declinarea I. masculine fiind cele care exprima nume de barbati. D. . .er" sunt in general masculine.oris" (ex.us" care sunt neutre: virus (= otrava). . iar pentru plural (ua). ponderis. . de asemenea cele de forma ".(em). Genul substantivelor limbii latine Declinarea I In general sunt substantive feminine. acuzativ si vocativ: pentru singular (u).(es). formele sunt identice pentru cazurile nominativ. .(ei). .(ebus). quercus. Geta) Declinarea a II-a Cele terminate in ".(es). temporis) sau cele de . Cele terminate in ". Daca substantivul exprima nume de arbori (ex. tribus.us. specus.: Aegyptus) sunt feminine. Abl.(es).(ei). .men. Genul substantivelor la aceasta declinare este in general feminin.: Numa. .(ebus). agminis). Sunt neutre cele care au forma ". Ac.: carmen. . .(erum).: pondus.us" sau ". Exista cateva substantive care au dativul si ablativul plural in (-ubus): acus.: fagus) sau nume de tari si insule mici (ex.(es). indeletniciri ale acestora sau nume de popoare (ex. totusi sunt substantive care au genul masculin: (res. pelagus (= mare) si vulgus (= gloata). Abl.minis" (ex. Declinarea a III-a Aici sunt substantive de toate genurile. Terminatiile: singular: N. agmen. Sunt trei substantive terminate in ". .acesta din urma cand nu are sens de data fixa). V. tempus.La genul neutru. De asemenea si substantivele de declinarea a IV-a au fost preluate de declinarea a II-a. rar. cateva putandu-se determina in functie de terminatii. G. arcus.(es). lacus (dar si. D.

5. Cu rol de atribut. apartenenta: castra Porsennae (= tabara lui Porsenna). Valorile genitivului Ca si in limba romana genitivul este in primul rand cazul atributului. liber Lucii (= cartea lui Lucius) 2.: nurus. Calitatea si valoarea (sau pretul): vir Romanae constantiae (= barbat de o statornicie romana).is" (ex.: civitas.io.u" (ex. 3.ionis" (ex. .: cornu. Feminine sunt cele de forma ". I. genu) sunt de genul neutru. orationis).: oratio.forma ". intregul din care se ia o parte (genitiv partitiv): pars hominum (= o parte a oamenilor). cu exceptia lui res. diei (acesta din urma este masculin atunci cand nu are sensul de data fixa). = de aceeasi teapa)). Valorile nominativului 1. Subiect: Numa Pompilius leges Romae constituit (= Numa Pompilius a stabilit legi Romei).as. maris). feminine fiind cele care exprima grade de rudenie (ex. Cele terminate la nominativ in ". Declinarea a V-a Sunt feminine. fons Bandusiae (= izvorul / fantana B(l)anduziei) 3. genitivul poate exprima: 1. In cazul genitiv se exprima al doilea termen al comparatiei . socrus). . Nume predicativ: qui Reae Silviae filius est (= care este fiul Reei Silvia).atis" (ex. 2. rei si dies. Explicatia sau definitia: dies victoriae (= ziua victoriei (ziua definita prin victorie)). optimus civium (= cel mai bun dintre cetateni). pars mei (= o parte din mine).e.us" sunt cele mai multe masculine. eiusdem farinae (= din aceeasi faina (fig. . annorum CI (= (in varsta) de 101 ani) 4. civitatis) sau cele de forma ". Posesia. Declinarea a IV-a Substantivele terminate la nominativ in ". uneori poate avea si rolul de complement.: mare. Apozitia subiectului sau a numelui predicativ: rex Numa Pompilius (= regele Numa Pompilius). liber magni pretii (= o carte de mare pret).

i se da sau i se ia un lucru: do panem homini (= dau paine omului). ce timpuri. 4. fuerant tibi quattuor dentes (= avusesesi patru dinti). o mores (= O. genitivul este folosit dupa verbele care inseamna "a-si aminti" (in genitiv se pune lucrul de care-ti amintesti). persoana careia i se atribuie. 6.II. rides mala nostra (= razi de nenorocirile noastre)> 2. Principala functie a acuzativului este exprimarea complementului direct al verbelor tranzitive: salutem dicimus. comoediam Plauti (= citesc "Aulularia". 3. 4. ad. Valorile dativului Ca si in limba romana. auxilii egere (= a fi lipsit de ajutor). fara prepozitie): eo Romam (= plec la Roma). O fortunatos agricolas (= O. persoana in interesul sau paguba careia se face actiunea verbului (dativus commodi sau incommodi = al interesului): tibi aras (= pentru tine ari). scopul in vederea caruia se face un lucru (dativus finalis): auxilio mitere (= a trimite in ajutor) (dativ final). dar si. Se pun la cazul dativ: 1. principala functie a dativului latin este exprimarea complementului indirect. mai ales la numele de orase. fericiti agricultori!). posesorul. Despre acuzativ ca subiect al unor propozitii completive (vedeti "Acuzativul cu infinitiv"). eo domum (= ma duc acasa). 5. Cu rol de complement. Valorile acuzativului 1.: memento mei (= adu-ti aminte de mine). 2. 3. Acuzativul poate exprima complementul de loc cand e vorba de tinta unei miscari (de cele mai multe ori precedat de o prepozitie: in. ce obiceiuri!). "a duce lipsa" ("de ce?"). Trebuie sa tinem seama de faptul ca unor verbe intranzitive romanesti le corespund in latina verbe tranzitive: timeo pericula (= ma tem de primejdii). concordiam parat. te benedicimus. Acuzativul este cazul cerut de numeroase prepozitii (vedeti "Prepozitia"). tu eum accusas avaritiae? (= tu il acuzi de lacomie?). Acuzativul este cazul apozitiei unui substantiv in acuzativ: lego Aululariam. Acuzativul poate fi si cazul exclamatiei: O tempora. "a acuza" ("de ce?") etc. . o comedie a lui Plaut). cand dativul este insotit de verbul esse: mihi est (= eu am (cuvant cu cuvant: "mie imi este")).

cat si cu acuzativul. antiquissima familia (= (provenit) dintr-o foarte veche familie). ci dintr-o cauza anumita: mea culpa (= din vina mea) sau intr-un anumit mod: arte (= cu arta). Caesar eo pedestribus copiis contendit (= Caesar s-a indreptat intr-acolo cu trupele de infanterie). originea: rure venit (= vine de la tara). . sine nube si stim (sau aflam din dictionar) ca sine inseamna "fara". Carthagine (= la Cartagina). cum amicis nu poate insemna decat "cu prietenii. de exemplu. Athenis (= la Atena). indepartarea (in latina ablatus = indepartat). Pentru mai multa claritate si o mai puternica expresivitate. 2. -are. ci un element sintactic incident. nocte (= noaptea). die septimo (= in a saptea zi). Ablativul poate exprima separarea. Valorile ablativului Ablativul este cazul complementelor circumstantiale. adesea substantivul aflat in cazul ablativ e precedat de o prepozitie care-i precizeaza rolul in propozitie: cand citim. ca si in romana. hieme (= iarna). cum am vazut. In aceasta functie poate fi inglobat ablativul complement al comparativului: maior Lucio (= mai mare decat Lucius). -avi = a chema) si al adresarii. ioco (= in gluma). melle dulcior (= mai dulce ca mierea). impreuna cu prietenii". cazul chemarii (loco. Substantivul la vocativ nu este o parte a propozitiei (si in nici un caz subiect al imperativului). trebuie sa stim ce roluri poate indeplini in general acest caz. specific limbii latine. argento spoliavit (= a pradat de bani). Ablativul poate exprima locul sau timpul actiunii: eo loco (= in acel loc). Mai greu de precizat este insa functia ablativului cand nu este insotit de prepozitie. este precedat uneori de interjectia o!. 1. nu avem nici o dificultate in intelegerea textului: sine nube inseamna "fara nori".Valorile vocativului Vocativul latin este. de prepozitii. In aproape toate aceste functii. Ne va interesa deci sa recunoastem valorile ablativului la cele cateva prepozitii care se pot construi atat cu ablativul. tot astfel. gladiis pugnaverunt (= au luptat cu sabiile). Uneori actiunea se indeplineste nu cu ajutorul unui instrument material. Ca sa putem deduce valoarea unui ablativ din sensul general al propozitiei. ablativul poate fi insotit. Ablativul poate exprima instrumentul unei actiuni (iar uneori obiectul care insoteste indeplinirea unei actiuni): oculis video (= vad cu ochii). 3. merito (= pe merit).

spre): in hortum intravit (= a intrat in gradina). Prepozitia in cu ablativul arata locul unde se petrece actiunea (= in): in horto ambulo (= umblu in (prin) gradina). De exemplu: beatus. bona. adaugam terminatiile declinarii a II-a masculin. beatum = fericit. cand avem un substantiv masculin si vrem sa-l declinam impreuna cu un adjectiv de categoria I. poetae (declinarea I. buna. la nume de orase. cu acuzativul arata directia in care se indreapta cineva (= in. Sa explicam cat mai scurt cu putinta modul de declinare al adjectivelor. locativul. substantivul este de genul masculin. asa ca si adjectivul va fi declinat tot la genul masculin. adjectivul se clasifica in doua categorii: adjective de categoria I si adjective de categoria a II-a. Exemplu: Luam substantivul poeta. fiind atenti la numarul si cazul substantivului determinat . Terminatia (us) de la masculin reprezinta terminatia nominativului singular al substantivelor de declinarea a II-a masculine. Corinthi = in Corint) -. numar si caz cu substantivul determinat. tema pe care o obtinem. In aceasta functie. Dupa cum observati. fiindca se acorda: . Prepozitia sub cu ablativul arata locul sub care se afla ceva: talpa sub terra habitat (= cartita locuieste sub pamant). cu acuzativul arata directia: sub terram descendere (= a cobori sub pamant). ablativul ia locul unui vechi caz.1. Astfel. gen masculin) si ajdectivul clarus. Adjectivul se acorda in gen. uneori arata ostilitatea (= impotriva): in eam legem oratio (= un discurs impotriva acestei legi). Bonus. femininul (terminat in a) si neutrul (terminat in um).se acorda cu el.la celelalte declinari se foloseste ablativul. clara. bonum = bun. care nu mai are forme speciale decat la declinarile I si a II-a singular (Romae = la Roma. pe. asta inseamna ca pentru masculinul adjectivelor vom folosi terminatiile declinarii a II-a masculin. Adjectivul limbii latine In limba latina. beata. deci. pe care le adaugam la tema adjectivului. fericita. luam prima forma din cele trei enuntate si la tema acestei forme. clarum = renumit (adjectiv de categoria I). cele trei terminati apartin declinarilor I si a II-a de la substantiv. 2. Adjectivele de categoria I Adjectivele de categoria I se enunta cu trei forme: masculinul (terminat in us). indepartand terminatia (us) de la prima forma.

doar ca folosim terminatiile de la declinarea a II-a neutru. .(carmen. magnum = mare: y y singular: N. Prima terminatie este (is). G. dupa cum observam.(brevibus vitis). . La genul neutru se procedeaza analog.(brevem vitam). D. V.(magna civitas).(magna civitas).(magnis civitatibus).y y singular: N. Abl.Brevibus vitis). Ac. . plural: N. iar a doua. prima reprezentand masculinul si femininul.(magna civitate). V. . De exemplu luam substantivul feminin civitas.(claro poetae). . G. V. G. . Abl. vita. G. Ac. vitae este un substantiv de genul feminin. .(clari poetae). .(clarus poeta). G. . De exemplu sa declinam substantivul (vita. plural: N.(breves vitas). vitae = viata) impreuna cu adjectivul de categoria a II-a (brevis.(claris poetis). singular: N. D. magna.(brevis vita). Ac.(magnarum civitatum). D. cu diferenta ca la ablativ singular terminatia este (i).(clarorum poetarum). .(clari poetae).(breves vitae). . carminis = poezie) si il vom declina impreuna cu adjectivul (brevis.(magnae civitates).(magnae civitatis).(claros poetas). . Adjectivele de categoria a II-a Adjectivele de categoria a II-a se enunta cu doua terminatii. Neutrul se declina tot dupa declinarea a III-a parisilabica. . . . pentru adjectiv vom folosi .(brevis vitae). (brevi vita).(magnas civitates).(breves vitae). iar la a doua forma terminatia este (e).(clari poetae). indiferent de gen. Rezulta ca genul feminin la adjective se declina.(magnae civitates). . aceasta forma este terminata in (a). . Ac.(magnis civitatibus). . adica ce apartine de prima forma. Ac. Ac. D. . .(claro poeta). Masculinul si femininul.(brevi vitae). adica chiar nominativul declinarii I. .(clare poeta).(magnae civitati). neutrul.(brevis vita). acuzativul si vocativul. . . adica cu terminatia (e). Abl. . se declina dupa declinarea a III-a parisilabica a substantivelor. de asemenea. folosind terminatiile declinarii I de la substantiv. V. Trebuie un pic de logica si este foarte usor de inteles de ce este asa! Daca substantivul determinat este de genul feminin. breve = scurt). fiind identice. breve = scurt): dupa cum vedem. Acum vom lua un substantiv de genul neutru . . iar la plural cu (ia). G.(brevium vitarum). la ablativ singular este folosita tot terminatia (i).(claris poetis). . . la singular nominativul. luam a doua forma a adjectivului. D. Abl. (magnam civitatem). V. De exemplu (brevis. Abl. civitatis = cetate si adjectivul magnus. Abl.(clarum poetam). indiferent de gen. breve): fiind un substantiv neutru. . V. . . . plural: N. . D. . . ceea ce inseamna ca vom folosi prima forma.

(felicibus). G. indiferent de gen.(felicia).forma a doua (breve): singular: N. formosa. V. Masculin/feminin plural: N. Abl. . Abl. . indiferent de categoria adjectivului. . . Abl. sg. De exemplu declinam substantivul (planities. . . .(felici).(formosiores planities). iar a doua pentru neutru.(brevi carmine). . . plural: N. G. Spre exemplu comparativul adjectivului (brevis.(formosiores planities). . forma a doua (G. . planitiei = campie) impreuna cu adjectivul (formosus. G. . brevius = mai scurt.(formosiorum planitierum). .(formosioribus planitiebus). ele se formeaza adaugand la tema adjectivului: (ior) pentru prima forma si (ius) pentru a doua. in limba latina gradele de comparatie se formeaza cu ajutorul sufixelor si terminatiilor (deci o formare sintetica. .(brevibus carminibus). V. Abl. .(formosioribus planitiebus). clarum) este (clarior. . cu observatia ca Abl. G.(felix).(felix).(breve carmen).(formosior planities). Spre deosebire de limba romana. Abl. . . . plural: N. cea din dictionar. . Mai exista adjective cu o singura terminatie. Ac. . . . .(felicem). la care vom adauga terminatiile declinarii a III-a a substantivelor parisilabice. Comparativul adjectivului (clarus.(felicis). .(felicibus). D.(felices). D. dupa care se adauga terminatiile declinarii a III-a imparisilabice. in limba latina adjectivul are gradele: pozitiv. si G. .(formosior planities). D.(felix). breve) este (brevior. V. . Ac. V.(brevia carmina).(formosiori planitiei). D. formosius): singular: N. clarius = mai renumit. . mai renumita). V. Ac. . Ac. Abl.(formosiorem planitiem). Pe parcursul declinarii comparativului..(felicibus). D. comparativ si superlativ. Neutru singular: N. . si anume la cazurile nominativ. V. are terminatia (i). Ac. Neutru plural: N. V.(formosioris planitiei). G.(felicibus). . Abl. (ior) are valoare de sufix. De observat ca terminatia (ius) apare numai la neutru singular. .(felici). formosum = frumos) la comparativ (formosior. Gradele de comparatie ale adjectivului Ca in limba romana. G. .(felici). D.(formosiores . Abl.(felix). V. (brevia carmina). acuzativ si vocativ.(felicis).) fiind necesara pentru a stabili tema. . mai scurta).(breve carmen). . . Acestea se enunta tot cu doua forme.(brevia carmina). G.(brevis carminis). .(felix). (felici). . D. Gradul pozitiv este forma de baza. .(felicium). D. . anume N.(formosiore planitie). Ac.(brevi carmini). .(felices).(felicia).(felicium). .(felices). Ac. G. . clara.(brevium carminum).(breve carmen). .(felicia). abia incepand cu latina populara avand loc trecerea la formarea analitica).(brevibus carminibus). Ac. . Comparativul se enunta cu doua forme: prima pentru masculin si feminin. Masculin/feminin singular: N.

Ac.(breviorum carminum). D. D. breve) are superlativul (brevissimus. Exista cateva adjective care fac superlativul cu prefix. Exista adjective care fac gradele de comparatie in mod analitic. la superlativ (profundissimus. plural: N. .(profundissimo stagno).(profundissimum stagnum). . pulchrrima. Vom declina acum substantivul stagnum. a.(profundissima stagna). adjectivul (brevis. .(breviore carmine). De mentionat ca in limba latina nu exista forme diferite pentru superlativul absolut si cel relativ. .(brevioris carminis). pulchrrimum = foarte frumos sau cel mai frumos). brevissimum = cel mai scurt. iar superlativul va fi benevolentissimus/a/um. ca in exemplul: lucidus. . .(brevius carmen).(profundissimi stagni). Abl. Iar daca adjectivul are tema terminata in (l). NOTE: La superlativ. carminis) cu adjectivul (brevis. .(breviora carmina). profundum = adanc. . folosindu-se de magis pentru comparativ si maxime pentru superlativ. D. Ac. .(breviora carmina). . sufixul (issim) si terminatiile declinarii a II-a pentru masculin/neutru si a declinarii I pentru feminin. . .(brevius carmen). Ac. brevissima.(breviori carmini).de exemplu adjectivul (pulcher. V. G.(profundissima stagna).(breviora carmina). un adjectiv precum egregius. profundissimum): singular: N. se foloseste sufixul (rim) in loc de (issim) . va folosi sufixul (lim) in loc de (issim). stagni = mlastina impreuna cu adjectivul profundus. scurta). egregium nu va face comparativul egrediior. . breve) la comparativ: (brevius carmen = poezie mai scurta): Singular: N. a. . Asadar. Abl.(profundissimis stagnis). Abl. Spre exemplu. V. . egregia.(brevioribus carminibus). aceste adjective au inainte de (us a um) vocala "i" / "e" / "u". Unele adjective compuse fac comparativul si superlativul adaugand inainte de ior/ius si de issimus/a/um un (ent): benevolus/a/um va face comparativul benevolentior benevolentius. Ac. pulchrum) va forma superlativul (pulchrrimus. G. . ci magis egredius/a/um.(profundissimo stagno). . V. Abl. Superlativul adjectivului se comporta ca un adjectiv de categoria I. D. . plural: N. profunda. (brevius carmen).(profundissimis stagnis). atunci cand tema adjectivului se termina in (r). iar superlativul va fi maxime egredius/a/um. G. Sa declinam acum substantivul neutru (carmen. . um. pulchra.planities). . . um la superlativ este perlucidus. adanca).(profundissimorum stagnorum). .(profundissima stagna). profundissima. scurta sau foarte scurt.(brevioribus carminibus). G. V.(profundissimum stagnum). .(profundissimum stagnum). . format din tema adjectivului.

superlativ = pessimus. conjugam anumite moduri si timpuri. plura. pessimum. audire) . bona. Pentru a ne fi mai usor sa punem diferitele terminatii pentru anumite moduri. lego.Adjectivele neregulate Exista cinci adjective neregulate: Mare: pozitiv = magnus. enuntam verbul cu patru forme: prima forma reprezinta indicativul prezent ptersoana I singular diateza activa (laudo. distinctia facandu-se dupa terminatia acestuia la modul infinitiv prezent activ. Mic. optimum. multae. multa. minimum. mala. Multi. minus. de exemplu: audio audire audivi auditum. timpuri si persoane. Conjugarea a II-a are inainte de (re) un (e) accentuat. magnum. maximum. Rau. maneo. maxima. la care adaugand anumite terminatii. magna. de la care se formeaza tema supinului. legere. comparativ = melior. Conjugarea a IV-a are inainte de (re) un (i). plurrima. comparativ = maior. respectiv. parva. Verbul limbii latine Verbul latin este impartit in patru conjugari. parvum. a doua forma reprezinta infinitivul preactiv (laudare. audio). a patra forma reprezinta supinul. buna: pozitiv = bonus. respectiv. manere. respectiv. superlativ = minimus. maius. de exemplu: maneo manere mansi mantum. rea: pozitiv = malus. atunci cand enuntam un verb. melius. in general. superlativ = optimus. lego.de la aceasta forma se porneste la conjugarea anumitor moduri si timpuri (forma de la care se porneste in acest caz se numeste tema prezentului). de exemplu: lego legere legi lectum. Dupa cum s-a vazut. Bun.de aici formam tema perfectului. Conjugarea a III-a are vocala (e) inainte de (re). prima forma este indicativul prezent persoana I singular (laudo. peius. multe: pozitiv = multi. comparativ = peior. plurrimae. maneo. comparativ = plures. comparativ = minor. mica: pozitiv = parvus. optima. malum. superlativ = plurrimi. Dupa cum se observa acesta din urma nu are forme decat pentru plural. . pessima. dar in acest caz nu este accentuata. ca si cel roman. Conjugarea I are la indicativ prezent activ terminatia (a) inainte de (re) De exemplu: laudo laudare laudavi laudatum. a treia forma reprezinta indicativ perfect persoana I singular . bonum. minima. superlativ = maximus. Indicativul prezent Indicativul prezent activ al verbului latin se foloseste. audio).

laudate). ele sunt laudati. Verbul legere (conjugarea a III-a): Lego. . nu se foloseste pronumele personal . leguntur. (s). laudantur (ei. indepartand terminatia (re) de la infinitivul prezent activ in cazul conjugarilor I. obtinem: Laudo [eu laud]. (t). cele de a III-a comportandu-se putin diferit: Deoarece tema verbelor de conjugarea a III-a se termina intr-o consoana. adaugand terminatiile (o). tu. astfel: lauda. de obicei. Tema prezentului se formeaza. se folosesc vocalele de legatura. -. laudata). ele lauda]. "u" inainte de "n" si "e" inainte de "b" si "r". mane. laudant [ei. legit. Se poate observa ca pentru persoana I singular se adauga (r) la forma de activ. dupa care se pun desinentele de persoana si numar: (m). (tis) si (nt). Pentru conjugarea a III-a se folosesc vocalele de legatura in mod corespunzator: Legor. (tur). laudas [tu lauzi]. pentru a putea forma indicativul (si nu numai). legunt. (s). adaugand la tema prezentului sufixul (ba). la tema prezentului. legis. legimus. (t). laudaris (tu esti laudat). laudamur (noi suntem laudati). imperfectul se formeaza. laudamus [noi laudam]. ca si cel romanesc. Similar se conjuga si verbele de conjugarea a II-a si a IV-a. legeris. legitur. laudat [el. laudamini (voi sunteti laudati). (mus). acestea sunt: "i" inainte de "m". el reiesind din terminatie. (nt). audi. La diateza activa.Prezentul indicativ se formeaza. el etc. (ntur): Laudor (eu sunt laudat). adaugand la tema prezentului terminatiile: (r). (mini). Indicativul imperfect Indicativul imperfect al verbului latin se foloseste. conficere confeci confectum: Conficio conficis conficit conficimus conficitis conficiunt. laudatis [voi laudati]. (mur). legimur.eu. (ris). de obicei. In cazul in care la un verb de conjugarea a III-a apare (i) in fata lui (o) la persoana I singular. ea lauda]. iar in cazul conjugarii a III-a se indeparteaza si vocala neaccentuata "e" care precede terminatia (re). legimini. II si Iv. legitis. (tis). ea este laudat. Diateza pasiva se formeaza. laudatur (el. acest (i) va aparea si in fata lui (unt) de la persoana a III-a plural: Verbul conficio. "s" sau "t". Adaugand la tema prezentului terminatiile amintite mai sus. Nota: In limba latina. (mus). leg.

(isti). audivi (audiv). . audiebant (ei. Tema perfectului se stabileste. In cazul verbelor de conjugarea a III-a si a IV-a. (it). mansi (mans). laudabamus (noi laudam). Diateza pasiva se formeaza analog. laudabamini (voi erati laudati). laudavimus (noi am laudat). se pune in fata lui (ba) vocala "e". (erunt sau ere). indepartand terminatia (i) de la a treia forma din enuntarea verbului (indicativ perfect persoana I singular: laudavi (laudav). ele au laudat). laudavisti (tu ai laudat). ca sufixul (ba) fiind urmat de terminatiile specifice pasivului: Pentru laudare: Laudabar (eu eram laudat). ele laudau). pornind de la tema perfectului. legi (leg). laudabatis (voi laudati). laudabatur (el. Verbele de conjugarea a III-a care au "i" in fata lui (o) la indicativ prezent. laudabas (tu laudai). laudabantur (ei. Diateza pasiva se formeaza cu ajutorul prezentului verbului neregulat [sum esse fui] si participiul perfect pasiv al verbului de conjugat. legebant (ei. ea era laudat. laudavistis (voi ati laudat). laudabamur (noi eram laudati). Pentru audire: Audiebam (eu auzeam). laudabant (ei. laudata). laudavit (el. il pastreaza si in fata lui "e" care precede (ba) (un astfel de verb este conficio. ele citeau).Pentru laudare: Laudabam (eu laudam). conficiebas. ea a laudat). (imus). Acesta se formeaza. Indicativul perfect Perfectul indicativului latin este echivalentul perfectului compus al indicativlului romanesc. ea lauda). laudabat (el. laudaverunt sau laudavere (ei. Pentru laudare: Laudavi (eu am laudat). laudate). ele auzeau). laudabaris (tu erai laudat). conficere): Conficiebam. conficiebant. Pentru verbul legere: Legebam (eu citeam). La aceasta tema se adauga terminatiile: (i). (istis). ele erau laudati. respectiv.

Participiul isi schimba genul in functie de subiect. ea laudase). De exemplu: laudatus. (erat). Acesta se formeaza. Acesta se formeaza de la tema perfectului. Astfel. pornind de la tema prezentului si difera in functie de conjugare. laudata + sumus. Prezentul verbului [sum esse fui (a fi)] este: Sum (eu sunt). nu a prezentului pasiv (eu sunt laudat (in romana = acum)). laudata. laudati. laudatum + sum. adaugand terminatiile (eram). (eramus). De observat ca. fui". est. care se comporta ca un adjectiv de categoria I). laudaveramus (noi laudaseram). laudaverant (ei. sumus (noi suntem). laudata. es (tu esti). erant. esse. se adauga exact formele imperfectului indicativ al verbului "sum. spre deosebire de limba romana. Diateza pasiva se formeaza intr-un mod similar cu perfectul pasiv. Indicativul viitor I In limba latina viitorul simplu al indicativului se foloseste ca si in limba romana. Indicativul mai mult ca perfect Indicativul mai mult ca perfect al limbii latine se foloseste exact ca si cel al limbii romane.(Recomand citirea mai intai a participiului perfect pasiv. laudata + eramus. laudatae. pornind de la formele de nominativ ale participiului perfect pasiv si. verbul laudare se conjuga la perfect pasiv: Laudatus. est (el. sunt (ei. eras. estis (voi sunteti). (erant). sunt. in latina se foloseste prezentul verbului a fi pentru formarea perfectului pasiv. Laudati. ele laudasera). laudaveras (tu laudasesi). laudatae. laudaveratis (voi laudaserati). De exemplu. laudaverat (el. Dupa cum se poate observa. conjugarea verbului laudare: laudaveram (eu laudasem). pentru ca momentul actiunii este mai in urma decat la perfect. ea este). laudatus sum (eu am fost laudat (in latina = candva)). esse. ele sunt). es. estis. eratis. fui). laudatum + eram. erat. . (eratis). se va folosi imperfectul verbului (sum. (eras). pentru a exprima actiuni care se vor intampla.

Diateza pasiva a viitorului I al indicativului se formeaza adaugand la tema prezentului terminatiile bor. eritis. laudabitis (veti lauda). manebuntur. laudabit (va lauda). etur. adaugand la tema perfectului terminatiile: ero. leget (va citi). laudabunt (vor lauda).). bimini. laudaveris (vei fi laudat). vei fi fost laudat/laudata etc. Diateza pasiva a viitorului II se formeaza din nominativul participiului perfect pasiv si formele de viitor ale lui sum esse fui. Pentru verbul lego legere: legar (voi fi citit/citita). verbele de conjugarea I si II formeaza viitorul I.deci b + ris. de exemplu terminatia folosita la persoana a II-a singular (beris) . De observat ca ambele diateze se formeaza intr-un mod similar. adaugand la tema prezentului terminatiile: am. etis. laudatus/laudata/laudatum ero/eris/erit. emini. De exemplu. . bunt. laudati/laudatae/laudata erimus/eritis/erunt (voi fi fost laudat/laudata. emur. laudaverunt (vor fi laudat). manebimur. legetur. leges (vei citi). laudaverit (va fi laudat). legemur. eris. bis. emus. adaugand la tema prezentului terminatiile: bo. inainte de "r" se foloseste vocala de legatura "e". buntur pentru conjugarea I si a II-a. legemus (vom citi). la diateza activa. laudaveritis (veti fi laudat). bimus. erit. bit. laudabis (vei lauda). viitorul verbului legere este: legam (voi citi). bitis. a se observa. In cazul verbelor de conjugarea a III-a si a IV-a. laudabimus (vom lauda). bitur. iar pentru conjugarile a III-a si a IV-a se folosesc terminatiile ar. Indicativul viitor II (anterior) Viitorul anterior se formeaza. diferenta fiind desinentele de activ si cele de pasiv . manebimini. intre (b) si acestea fiind vocalele de legatura aferente. maneberis. legeris. erunt (chiar formele de viitor simplu ale lui "sum esse fui"). legentur. erimus. manebitur. laudaverimus (vom fi laudat). beris. ent. De exemplu verbul maneo manere: manebor (voi fi ramas/ramasa).se formeaza practic din sufixul (b) si desinente. legetis (veti citi). et. dupa cum stim. entur. eris. De exemplu pentru verbul laudare: laudabo (voi lauda). legemini. legent (vor citi). viitorul I se formeaza.La diateza activa. es. bimur. De exemplu pentru verbul laudare: laudavero (voi fi laudat). iar.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful