Substantivul latin

In limba latina substantivul se imparte in cinci declinari. Fiecare declinare are terminatiile ei specifice in functie de caz si numar. Substantivul este enuntat cu doua forme - nominativul si genitivul. Este necesar pentru noi, care nu vorbim curent limba latina, sa invatam si genitivul, pentru ca dupa terminatia acestuia stabilim declinarea careia ii apartine substantivul dat. Declinarea I are la genitiv terminatia (ae), declinarea a II-a are la genitiv terminatia (i), declinarea a III-a are la genitiv terminatia (is), declinarea a IV-a - (us) si declinarea a V-a - (ei). Obs.: A nu se confunda declinarile a II-a cu a V-a, fiindca au tot (i) in final, o distinctie este aceea ca la nominativ singular declinarea a II-a are una dintre terminatiile (us), (er) sau (um), pe cand declinarea a V-a are la nominativ singular terminatia (es). Declinarea I

Substantivele de declinarea I sunt majoritatea de genul feminin, masculine fiind doar acelea care denumesc indeletniciri barbatesti, nume de popoare sau nume de barbati. Terminatia de la genitiv dupa care distingem substantivele de declinarea I este (ae). Terminatiile: singular: N. - (a), G. - (ae), D. - (ae), Ac. - (am), Abl. - (a lung), V. - (a); plural: N. - (ae), G. - (arum), D. - (is), Ac. - (as), Abl. - (is), V. - (ae); Obs.: Terminatia (a) de la ablativ singular este vocala lunga, dar distinctia pentru noi, care nu vorbim fluent limba latina, este greu de facut in pronuntie.

Paradigme: silva, silvae s.f. (= padure) (dupa terminatia de la a doua forma putem vedea ca este de declinarea I, iar fiindca nu reprezinta nume de barbati sau indeletniciri ale acestora, nici nume de popor, rezulta ca este de genul feminin; singular: N. - (silva), G. - (silvae), D. - (silvae), Ac. - (silvam), Abl. - silva), V. - (silva); plural: N. - (silvae), G. - (silvarum), D. - (silvis), Ac. - (silvas), Abl. - silvis), V. - (silvae); agricola, agricolae s.m. (= agricultor) (dupa terminatie ne dam seama ca este de declinarea I, dar fiind o indeletnicire barbateasca, rezulta ca este de genul masculin;) singular: N. - (agricola), G. - (agricolae), D. - (agricolae), Ac. - (agricolam), Abl. - (agricola),

plural: N.(o).V. G. G. . V.(um). Ac. Ac. V. Sunt si substantive de genul feminin. Paradigme: . Declinarea II Substantivele de declinarea a II-a sunt majoritatea de gen masculin si neutru. ci deabus si filiabus. . . . V. .(is). .(orum).(us sau er).(i).(um). Terminatiile: Masculinul si femininul: singular: N.(um).(agricolis). . . . .(agricolas).(o).(orum). D. . inclusiv humus. Abl. dar distinctia intre genuri este foarte importanta pentru ca adjectivele sau participiile verbale se acorda si in gen cu substantivele) Atentie! La declinarea I sunt doua exceptii de formare a dativului si ablativului plural substantivele dea. acuzativul si vocativul sunt identice. respectiv. O alta exceptie este aceea ca expresia Pater familias se foloseste in acest fel.(os). Abl. . . doar ca acestea denumesc arbori (ceea ce iese din pamant.(O). . . iar cele neutre au la nominativ singular terminatia (um). . Neutrul: singular: N. G.(agricolae). . Abl. Abl. D. nu exista vreo diferenta in modul de declinare. V. care se declina in rest la fel cu cele in (us) si sunt masculine. gramatical ar fi Pater familiae (este vorba de un genitiv arhaic) (=Tatal/capul familiei). . .(a).(i).(is).(o). D. V.(agricolarum). care este comuna fiecarui gen. . .(is). . Obs. plural: N. G. .(a). filiis. dupa regula. .(i). Ac.(agricola). filiae nu fac dativul plural deis. Ac.(i).(agricolis). D.f. deae si filia. Cele de gen masculin au la nominativ singular terminatia (us). Mai sunt si substantive care au la nominativ singular terminatia (er). Recunoasterea substantivelor de declinarea a II-a se face dupa terminatia (i) de la genitiv singular. care sunt terminate in (us) la nominativ singular si se comporta precum cele masculine. plural: N. Abl. . D. -(agricolae). (= pamant)) sau nume de tari.(e sau er).: La genul neutru totdeauna nominativul. (se poate observa ca ambele substantive se comporta la fel. .(a). desi. G. in cazul declinarii a II-a singular (um) si plural (a).(um). . humi s.(is). Ac. . . .

m. G.(hortorum).(simulacris). Sunt trei substantive de genul neutru care se termina la nominativ singular in (us): virus. . fac genitivul identic cu aceasta: Ovidius.(simulacrum). . (= gradina) singular: N. avis. carminis. Ac. civitatis etc. ci identic cu nominativul: Agnus. acesta este de genul . pelagi = mare.(hortis). .(horti). Abl.(simulacris). agmen. . pelagus. de cele mai multe ori este de genul feminin (oratio. de exemplu: vir (= barbat). . simulacri s.(horti). G.(simulacra). Exista si substantive terminate in (ir) la nominativ singular. sunt masculine.(hortum). . dei = zeu. simulacrum.n. unii sustinand ca de fapt este un nominativ al adresarii in texte.(hortos). levir (= cumnat) .se declina in rest dupa regula. (= statuie) singular: N. . agminis). Aici parerile sunt impartite. D. decemvir. (simulacrum). . acesta este de gen neutru (carmen.(horti). .hortus. tot agne am folosi. de exemplu: avis. din unele forme de nominativ se poate deduce genul unui substantiv: .daca un substantiv are la nominativ terminatia (men) si la genitiv are terminatia (minis).(simulacri). Substantivele imparisilabice sunt acelea care au un numar diferit de silabe la nominativ fata de genitiv. (simulacra). .(horte). cert e ca cele doua substantive au conotatie religioasa. La aceasta declinare exista substantive la toate cele trei genuri. Abl. Declinarea III Substantivele de declinarea a III-a sunt recunoscute dupa terminatia genitivului. Exceptii: Sunt doua substantive masculine care nu fac vocativul in (e).(hortis). D. Ovidii vocativ Ovidi. .(horto). plural: N.(simulacrorum).daca un substantiv are terminatia (us) la nominativ si (oris sau eris) la genitiv.. precum cele in (us). Ac. viri = otrava. V.(hortus). Abl. . D. tempus.. vulgi = gloata. . . carminis. temporis). . Abl. V. de exemplu: carmen. vulgus. V. . plural: N.(simulacro). Ac. triumvir. .(simulacrum). acestea se vor declina dupa regula de baza: neutrul are intotdeauna nominativul. mare maris etc. . vocativul si acuzativul cu aceeasi forma. D. . civitas.daca la nominativ un substantiv are terminatia (o) si la genitiv (onis). care este (is) (nominativul este de mai multe feluri). horti s. . orationis). Substantivele care au tema terminata in (i).(horto). . G. G.(simulacro). . . atunci acela este tot de gen neutru (pondus.(simulacra). . ponderis. Substantivele parisilabice sunt acelea care au un numar egal de silabe la nominativ si genitiv.daca un substantiv are terminatia (as) la nominativ si (atis) la genitiv. daca ar fi sa ne adresam unui miel pur si simplu. agni = miel si deus. Substantivele declinarii a treia se impart in doua categorii: imparisilabice si parisilabice. . Ac. V.

. Abl. . . .(mare maris).panis panis (= paine) face genitivul plural panum. Terminatiile pentru masculin si feminin: singular: N. montis. adica fac genitivul plural in (ium).). G. una pentru singular si una pentru plural: in ceea ce priveste imparisilabicele. forma identica la nominativ si genitiv. . . canis canis (= caine) face genitivul plural canum. La aceleasi genuri.(ibus). norus.(us). .(u). Sunt cateva substantive care au forma de parisilabic. acesta este de genul neutru . se declina precum cele parisilabice si invers: substantivele imparisilabice care sunt monosilabice la nominativ. G. D. (au la nominativ terminatia (us)). diferenta dintre declinarea substantivelor imparisilabice si parisilabice este aceea ca la genitiv plural.(. patris). matris. cele parisilabice au terminatia (ium). .(i).(uum). G. .daca un substantiv parisilabic are la nominativ terminatia (e). D. Cele de genul masculin au la nominativ singular terminatia (us) ca la genitiv singular. Abl. nefiind o terminatie constanta (depinde de nominativ). V.(is). . . precum (mons. D.. . iar la plural terminatia la nominativ. . pater. nu in (um). plural: N. La declinarea a IV-a substantivele sunt mai multe de genul masculin si neutru. . . Ac. norus etc.(ui). V.(us).)..(us). desi au forma imparisilabica. . Abl. pontis). adica fac genitivul plural in (um) .(um). acuzativ si vocativ este (a). Substantivele care au forma parisilabica. Genul neutru se declina diferit la cazurile nominativ.(ibus). iar la genitiv terminatia (is). . cele care denumesc gradele de rudenie (socrus. nu in (e) ca toate celelalte. .(um). civitatis). .(em). dar fac genitivul plural in (um) . Substantivele parisilabice neutre fac ablativul singular in (i). Ac. Exceptii: Sunt substantive care. . Terminatiile: Imparisilabice feminine si masculine: singular: N. acuzativ si vocativ unde acestea trei au aceeasi forma. G. pons. . . Abl.(mater. La cele parisilabice diferenta este aceea ca pluralul se realizeaza cu terminatia (ia).ca la nominativ. se comporta precum cele parisilabice. acuzativul si vocativul.(es). socrus. . se comporta precum cele imparisilabice.(us). Ac..(ibus).feminin (civitas. V. bineinteles nominativul. V.(e). la singular nominativul. .(us). iar cele neutre au la nominativ singular terminatia (u). . . D.(ibus). dar au tema terminata in (tr). acuzativul si vocativul sunt la fel. Sunt si substantive de genul feminin.(es).(es). Declinarea IV Substantivele de declinarea a IV-a sun recunoscute dupa terminatia (us) de la genitiv singular. plural: N.(us). Ac.

partus. artus (dar si artibus). De mentionat ca substantivele de declinarea a V-a au fost preluate in latina mai tarzie de catre declinarea I. . .eris / . G. .us. Sunt neutre cele care au forma ".(erum). D. cateva putandu-se determina in functie de terminatii. tribus. .(ei). .La genul neutru.: pondus. Geta) Declinarea a II-a Cele terminate in ". Declinarea a III-a Aici sunt substantive de toate genurile.(ebus).(ei). .men. .: Numa. Ac. . quercus. . masculine fiind cele care exprima nume de barbati.er" sunt in general masculine. Declinarea V Substantivele de declinarea a V-a sunt recunoscute dupa terminatia de la genitiv singular (ei).(es).minis" (ex.oris" (ex.(e). D. Sunt trei substantive terminate in ". V. temporis) sau cele de . De asemenea si substantivele de declinarea a IV-a au fost preluate de declinarea a II-a. . acuzativ si vocativ: pentru singular (u). iar pentru plural (ua). G.: carmen. .(ebus).(em). . agmen. lacibus).us" care sunt neutre: virus (= otrava). lacus (dar si. V. agminis). Exista cateva substantive care au dativul si ablativul plural in (-ubus): acus. rei si dies diei .acesta din urma cand nu are sens de data fixa). Genul substantivelor la aceasta declinare este in general feminin. specus. indeletniciri ale acestora sau nume de popoare (ex. tempus.(es).: fagus) sau nume de tari si insule mici (ex. Abl.(es).um" sunt intotdeauna neutre. agricola.(es).(es). ponderis. Cele terminate in ". arcus. Ac.: Aegyptus) sunt feminine. rar. de asemenea cele de forma ". Daca substantivul exprima nume de arbori (ex. Abl. . formele sunt identice pentru cazurile nominativ. Terminatiile: singular: N. plural: N. carminis.us" sau ". . la nominativ terminatia fiind (es). Genul substantivelor limbii latine Declinarea I In general sunt substantive feminine. pelagus (= mare) si vulgus (= gloata). totusi sunt substantive care au genul masculin: (res.

. genitivul poate exprima: 1. Cu rol de atribut. Subiect: Numa Pompilius leges Romae constituit (= Numa Pompilius a stabilit legi Romei).forma ".: mare. In cazul genitiv se exprima al doilea termen al comparatiei . I. Posesia. 3. Explicatia sau definitia: dies victoriae (= ziua victoriei (ziua definita prin victorie)). cu exceptia lui res. rei si dies. . Valorile nominativului 1. Apozitia subiectului sau a numelui predicativ: rex Numa Pompilius (= regele Numa Pompilius). socrus). . orationis).e. optimus civium (= cel mai bun dintre cetateni). apartenenta: castra Porsennae (= tabara lui Porsenna). = de aceeasi teapa)).us" sunt cele mai multe masculine. civitatis) sau cele de forma ". pars mei (= o parte din mine). liber Lucii (= cartea lui Lucius) 2.: oratio. liber magni pretii (= o carte de mare pret).io. Cele terminate la nominativ in ".is" (ex. maris). intregul din care se ia o parte (genitiv partitiv): pars hominum (= o parte a oamenilor).u" (ex. 2. eiusdem farinae (= din aceeasi faina (fig.: nurus.atis" (ex. Feminine sunt cele de forma ".: cornu. 5. genu) sunt de genul neutru. annorum CI (= (in varsta) de 101 ani) 4. uneori poate avea si rolul de complement.: civitas. fons Bandusiae (= izvorul / fantana B(l)anduziei) 3. Declinarea a IV-a Substantivele terminate la nominativ in ". Calitatea si valoarea (sau pretul): vir Romanae constantiae (= barbat de o statornicie romana). Valorile genitivului Ca si in limba romana genitivul este in primul rand cazul atributului.ionis" (ex. feminine fiind cele care exprima grade de rudenie (ex. diei (acesta din urma este masculin atunci cand nu are sensul de data fixa).as. Declinarea a V-a Sunt feminine. Nume predicativ: qui Reae Silviae filius est (= care este fiul Reei Silvia).

Acuzativul este cazul cerut de numeroase prepozitii (vedeti "Prepozitia"). 4. Cu rol de complement. concordiam parat. fara prepozitie): eo Romam (= plec la Roma). i se da sau i se ia un lucru: do panem homini (= dau paine omului). Despre acuzativ ca subiect al unor propozitii completive (vedeti "Acuzativul cu infinitiv"). 5. "a acuza" ("de ce?") etc. Acuzativul poate fi si cazul exclamatiei: O tempora. cand dativul este insotit de verbul esse: mihi est (= eu am (cuvant cu cuvant: "mie imi este")). o comedie a lui Plaut).: memento mei (= adu-ti aminte de mine). Acuzativul este cazul apozitiei unui substantiv in acuzativ: lego Aululariam. Valorile dativului Ca si in limba romana. Valorile acuzativului 1. persoana in interesul sau paguba careia se face actiunea verbului (dativus commodi sau incommodi = al interesului): tibi aras (= pentru tine ari). genitivul este folosit dupa verbele care inseamna "a-si aminti" (in genitiv se pune lucrul de care-ti amintesti). mai ales la numele de orase. te benedicimus. . 4.II. principala functie a dativului latin este exprimarea complementului indirect. 3. ad. Se pun la cazul dativ: 1. ce obiceiuri!). Acuzativul poate exprima complementul de loc cand e vorba de tinta unei miscari (de cele mai multe ori precedat de o prepozitie: in. 2. auxilii egere (= a fi lipsit de ajutor). fuerant tibi quattuor dentes (= avusesesi patru dinti). persoana careia i se atribuie. 3. ce timpuri. Trebuie sa tinem seama de faptul ca unor verbe intranzitive romanesti le corespund in latina verbe tranzitive: timeo pericula (= ma tem de primejdii). rides mala nostra (= razi de nenorocirile noastre)> 2. "a duce lipsa" ("de ce?"). dar si. posesorul. tu eum accusas avaritiae? (= tu il acuzi de lacomie?). fericiti agricultori!). O fortunatos agricolas (= O. 6. comoediam Plauti (= citesc "Aulularia". eo domum (= ma duc acasa). Principala functie a acuzativului este exprimarea complementului direct al verbelor tranzitive: salutem dicimus. scopul in vederea caruia se face un lucru (dativus finalis): auxilio mitere (= a trimite in ajutor) (dativ final). o mores (= O.

1. hieme (= iarna). . tot astfel. melle dulcior (= mai dulce ca mierea). Athenis (= la Atena). Substantivul la vocativ nu este o parte a propozitiei (si in nici un caz subiect al imperativului). de exemplu. impreuna cu prietenii". specific limbii latine. In aproape toate aceste functii. ablativul poate fi insotit. cum amicis nu poate insemna decat "cu prietenii. sine nube si stim (sau aflam din dictionar) ca sine inseamna "fara". Uneori actiunea se indeplineste nu cu ajutorul unui instrument material. de prepozitii. gladiis pugnaverunt (= au luptat cu sabiile). -are. Ablativul poate exprima locul sau timpul actiunii: eo loco (= in acel loc). antiquissima familia (= (provenit) dintr-o foarte veche familie). Carthagine (= la Cartagina). este precedat uneori de interjectia o!. nu avem nici o dificultate in intelegerea textului: sine nube inseamna "fara nori". Pentru mai multa claritate si o mai puternica expresivitate.Valorile vocativului Vocativul latin este. Ablativul poate exprima separarea. merito (= pe merit). nocte (= noaptea). indepartarea (in latina ablatus = indepartat). argento spoliavit (= a pradat de bani). Ca sa putem deduce valoarea unui ablativ din sensul general al propozitiei. 3. In aceasta functie poate fi inglobat ablativul complement al comparativului: maior Lucio (= mai mare decat Lucius). cum am vazut. -avi = a chema) si al adresarii. ca si in romana. originea: rure venit (= vine de la tara). ci dintr-o cauza anumita: mea culpa (= din vina mea) sau intr-un anumit mod: arte (= cu arta). ioco (= in gluma). ci un element sintactic incident. cazul chemarii (loco. die septimo (= in a saptea zi). adesea substantivul aflat in cazul ablativ e precedat de o prepozitie care-i precizeaza rolul in propozitie: cand citim. Caesar eo pedestribus copiis contendit (= Caesar s-a indreptat intr-acolo cu trupele de infanterie). Mai greu de precizat este insa functia ablativului cand nu este insotit de prepozitie. trebuie sa stim ce roluri poate indeplini in general acest caz. Valorile ablativului Ablativul este cazul complementelor circumstantiale. Ablativul poate exprima instrumentul unei actiuni (iar uneori obiectul care insoteste indeplinirea unei actiuni): oculis video (= vad cu ochii). Ne va interesa deci sa recunoastem valorile ablativului la cele cateva prepozitii care se pot construi atat cu ablativul. cat si cu acuzativul. 2.

Adjectivul limbii latine In limba latina. Astfel. beata.1. adjectivul se clasifica in doua categorii: adjective de categoria I si adjective de categoria a II-a. Adjectivul se acorda in gen. fiind atenti la numarul si cazul substantivului determinat . Sa explicam cat mai scurt cu putinta modul de declinare al adjectivelor. fiindca se acorda: . luam prima forma din cele trei enuntate si la tema acestei forme. De exemplu: beatus. gen masculin) si ajdectivul clarus. pe care le adaugam la tema adjectivului. Dupa cum observati. spre): in hortum intravit (= a intrat in gradina). pe. ablativul ia locul unui vechi caz. clarum = renumit (adjectiv de categoria I). Exemplu: Luam substantivul poeta. cu acuzativul arata directia: sub terram descendere (= a cobori sub pamant).la celelalte declinari se foloseste ablativul. In aceasta functie. clara. Terminatia (us) de la masculin reprezinta terminatia nominativului singular al substantivelor de declinarea a II-a masculine. substantivul este de genul masculin. bona. deci. locativul. fericita. indepartand terminatia (us) de la prima forma. Corinthi = in Corint) -. femininul (terminat in a) si neutrul (terminat in um). care nu mai are forme speciale decat la declinarile I si a II-a singular (Romae = la Roma. bonum = bun. cele trei terminati apartin declinarilor I si a II-a de la substantiv. Adjectivele de categoria I Adjectivele de categoria I se enunta cu trei forme: masculinul (terminat in us). la nume de orase. 2. Prepozitia in cu ablativul arata locul unde se petrece actiunea (= in): in horto ambulo (= umblu in (prin) gradina). adaugam terminatiile declinarii a II-a masculin. cand avem un substantiv masculin si vrem sa-l declinam impreuna cu un adjectiv de categoria I. cu acuzativul arata directia in care se indreapta cineva (= in. asta inseamna ca pentru masculinul adjectivelor vom folosi terminatiile declinarii a II-a masculin. Bonus. Prepozitia sub cu ablativul arata locul sub care se afla ceva: talpa sub terra habitat (= cartita locuieste sub pamant). numar si caz cu substantivul determinat.se acorda cu el. poetae (declinarea I. uneori arata ostilitatea (= impotriva): in eam legem oratio (= un discurs impotriva acestei legi). tema pe care o obtinem. beatum = fericit. buna. asa ca si adjectivul va fi declinat tot la genul masculin.

magna. civitatis = cetate si adjectivul magnus. Adjectivele de categoria a II-a Adjectivele de categoria a II-a se enunta cu doua terminatii. . adica ce apartine de prima forma. Masculinul si femininul. plural: N.(magnarum civitatum).(magna civitas).(magnas civitates). V.(brevem vitam).(clarum poetam). D. .(magnae civitatis). . . Ac. Ac. Abl. prima reprezentand masculinul si femininul. vitae este un substantiv de genul feminin. vitae = viata) impreuna cu adjectivul de categoria a II-a (brevis. plural: N.(clarus poeta).(brevium vitarum). iar a doua. Rezulta ca genul feminin la adjective se declina. G. neutrul. G. De exemplu luam substantivul feminin civitas. . doar ca folosim terminatiile de la declinarea a II-a neutru.(claro poetae). adica chiar nominativul declinarii I. iar la a doua forma terminatia este (e).(magnae civitates). . . cu diferenta ca la ablativ singular terminatia este (i).(breves vitas). V. . De exemplu sa declinam substantivul (vita.(clari poetae).(clarorum poetarum).Brevibus vitis).(clari poetae). luam a doua forma a adjectivului. vita.(magna civitas).(magna civitate). breve = scurt): dupa cum vedem. . G. magnum = mare: y y singular: N. breve = scurt). Prima terminatie este (is). . . . . D.(breves vitae).(clare poeta). . Abl. Abl. V. . la singular nominativul. . D. Abl. Acum vom lua un substantiv de genul neutru .(magnae civitates).(claros poetas). ceea ce inseamna ca vom folosi prima forma. . G. se declina dupa declinarea a III-a parisilabica a substantivelor. . V. D. Ac. carminis = poezie) si il vom declina impreuna cu adjectivul (brevis.(brevis vita). de asemenea. dupa cum observam.(clari poetae).(breves vitae). Neutrul se declina tot dupa declinarea a III-a parisilabica.(claris poetis). V. . De exemplu (brevis. adica cu terminatia (e). pentru adjectiv vom folosi .(magnae civitati). . la ablativ singular este folosita tot terminatia (i).(brevibus vitis). indiferent de gen. . V. . G. D.(claro poeta).(brevis vita). . folosind terminatiile declinarii I de la substantiv. (magnam civitatem). Ac. . acuzativul si vocativul.(brevi vitae).y y singular: N. fiind identice. plural: N. La genul neutru se procedeaza analog. .(carmen. Abl. .(magnis civitatibus). . . (brevi vita). D. Abl. . Ac. . G. iar la plural cu (ia). Ac. . .(magnis civitatibus). . singular: N.(claris poetis). aceasta forma este terminata in (a). breve): fiind un substantiv neutru. indiferent de gen.(brevis vitae). . Trebuie un pic de logica si este foarte usor de inteles de ce este asa! Daca substantivul determinat este de genul feminin.

(breve carmen).(brevi carmini). G. V. D.(formosiores planities). Spre deosebire de limba romana.forma a doua (breve): singular: N. De exemplu declinam substantivul (planities.(formosioris planitiei). si anume la cazurile nominativ. Gradul pozitiv este forma de baza. Pe parcursul declinarii comparativului. . Comparativul se enunta cu doua forme: prima pentru masculin si feminin.(formosior planities). .(breve carmen).(felicis). G. Abl. Abl. Abl. ele se formeaza adaugand la tema adjectivului: (ior) pentru prima forma si (ius) pentru a doua. Abl. Masculin/feminin plural: N. breve) este (brevior. are terminatia (i). Ac. in limba latina gradele de comparatie se formeaza cu ajutorul sufixelor si terminatiilor (deci o formare sintetica. Ac. De observat ca terminatia (ius) apare numai la neutru singular. Abl.(formosioribus planitiebus). G. dupa care se adauga terminatiile declinarii a III-a imparisilabice. .(felici). cu observatia ca Abl. . V.) fiind necesara pentru a stabili tema. . formosa.(felices). G. indiferent de gen. Neutru singular: N. indiferent de categoria adjectivului.(brevibus carminibus).(felix).(brevia carmina).(formosiorem planitiem). V. . .(brevia carmina). Abl. . brevius = mai scurt. V.(brevi carmine). . Ac. acuzativ si vocativ. mai scurta). . D. Spre exemplu comparativul adjectivului (brevis. . G.(formosioribus planitiebus). . D. formosius): singular: N. . la care vom adauga terminatiile declinarii a III-a a substantivelor parisilabice. V.(felix). in limba latina adjectivul are gradele: pozitiv.(breve carmen). . Ac. Ac.(formosiorum planitierum). . . . D. D. plural: N. (felicibus). . clara. .(felici).(formosiores planities). .(felicia). . . Acestea se enunta tot cu doua forme.(felix).(felici). . Ac. . . G. G.. mai renumita).(formosiore planitie).(felicibus).(brevibus carminibus). . V. . Comparativul adjectivului (clarus. cea din dictionar. .(felicia). Mai exista adjective cu o singura terminatie. si G. . D.(felicis). . clarum) este (clarior. clarius = mai renumit.(felicibus). sg. .(felicibus). V. . iar a doua pentru neutru. forma a doua (G. Masculin/feminin singular: N. Gradele de comparatie ale adjectivului Ca in limba romana.(formosior planities). D.(felices). .(felices). . Abl. . . (brevia carmina).(felicem).(felix). . formosum = frumos) la comparativ (formosior. abia incepand cu latina populara avand loc trecerea la formarea analitica). . . . V. . . comparativ si superlativ. . Ac. (felici).(formosiori planitiei).(brevis carminis). G. Abl. (ior) are valoare de sufix. . D.(formosiores .(felicia).(brevium carminum). anume N. .(felicium). Ac.(felicium). planitiei = campie) impreuna cu adjectivul (formosus. plural: N. Neutru plural: N.(felix).

(brevius carmen). G.(profundissimorum stagnorum). D.(profundissima stagna). . egregia. scurta sau foarte scurt.(profundissimum stagnum). . Abl. V. profundissima. Superlativul adjectivului se comporta ca un adjectiv de categoria I.(profundissimi stagni). pulchrrimum = foarte frumos sau cel mai frumos). G. . Spre exemplu.(breviorum carminum). Ac. la superlativ (profundissimus. G. Exista cateva adjective care fac superlativul cu prefix. format din tema adjectivului.(profundissima stagna). plural: N. brevissimum = cel mai scurt. adjectivul (brevis.(brevioribus carminibus). . atunci cand tema adjectivului se termina in (r). Unele adjective compuse fac comparativul si superlativul adaugand inainte de ior/ius si de issimus/a/um un (ent): benevolus/a/um va face comparativul benevolentior benevolentius. breve) la comparativ: (brevius carmen = poezie mai scurta): Singular: N. . D. V.(breviora carmina). . . . Sa declinam acum substantivul neutru (carmen. Abl. V. Exista adjective care fac gradele de comparatie in mod analitic. folosindu-se de magis pentru comparativ si maxime pentru superlativ.(brevius carmen). um la superlativ este perlucidus.(profundissimis stagnis).(breviora carmina). pulchrum) va forma superlativul (pulchrrimus. egregium nu va face comparativul egrediior.(breviore carmine). iar superlativul va fi maxime egredius/a/um. . . ci magis egredius/a/um.(profundissimo stagno). profundum = adanc. iar superlativul va fi benevolentissimus/a/um. profunda. carminis) cu adjectivul (brevis. scurta). se foloseste sufixul (rim) in loc de (issim) . Abl.planities). . Abl. Ac.(profundissimum stagnum). De mentionat ca in limba latina nu exista forme diferite pentru superlativul absolut si cel relativ. D. Ac. . . NOTE: La superlativ. sufixul (issim) si terminatiile declinarii a II-a pentru masculin/neutru si a declinarii I pentru feminin. .(profundissimum stagnum). (brevius carmen). Asadar.(profundissima stagna).de exemplu adjectivul (pulcher. Iar daca adjectivul are tema terminata in (l). .(profundissimo stagno). a.(breviora carmina). aceste adjective au inainte de (us a um) vocala "i" / "e" / "u". adanca). . . um. breve) are superlativul (brevissimus. a. plural: N. . va folosi sufixul (lim) in loc de (issim). . pulchrrima. ca in exemplul: lucidus.(brevioris carminis). D. Vom declina acum substantivul stagnum. .(breviori carmini). profundissimum): singular: N. Ac.(brevioribus carminibus). pulchra. V. stagni = mlastina impreuna cu adjectivul profundus. . . brevissima. .(profundissimis stagnis). G. un adjectiv precum egregius. .

Rau. Verbul limbii latine Verbul latin este impartit in patru conjugari. manere. melius. distinctia facandu-se dupa terminatia acestuia la modul infinitiv prezent activ. lego. buna: pozitiv = bonus. plura. in general. respectiv. parva. minus. de exemplu: maneo manere mansi mantum. legere. superlativ = minimus. minima. plurrima. Bun. Conjugarea a IV-a are inainte de (re) un (i). superlativ = optimus. maneo. malum. parvum. magnum. superlativ = plurrimi. conjugam anumite moduri si timpuri. prima forma este indicativul prezent persoana I singular (laudo. comparativ = minor. audire) . optimum. timpuri si persoane. respectiv. superlativ = pessimus. comparativ = plures. de exemplu: lego legere legi lectum.de la aceasta forma se porneste la conjugarea anumitor moduri si timpuri (forma de la care se porneste in acest caz se numeste tema prezentului). multa. mica: pozitiv = parvus. bonum. Indicativul prezent Indicativul prezent activ al verbului latin se foloseste. rea: pozitiv = malus. mala. Dupa cum se observa acesta din urma nu are forme decat pentru plural. comparativ = melior. bona. de la care se formeaza tema supinului. superlativ = maximus. minimum. maius. comparativ = peior.Adjectivele neregulate Exista cinci adjective neregulate: Mare: pozitiv = magnus. a patra forma reprezinta supinul. de exemplu: audio audire audivi auditum. Mic. . optima. multae. dar in acest caz nu este accentuata. Conjugarea I are la indicativ prezent activ terminatia (a) inainte de (re) De exemplu: laudo laudare laudavi laudatum. comparativ = maior. maximum. respectiv. Dupa cum s-a vazut. magna. multe: pozitiv = multi. Multi. enuntam verbul cu patru forme: prima forma reprezinta indicativul prezent ptersoana I singular diateza activa (laudo.de aici formam tema perfectului. pessima. atunci cand enuntam un verb. audio). Conjugarea a II-a are inainte de (re) un (e) accentuat. a doua forma reprezinta infinitivul preactiv (laudare. ca si cel roman. la care adaugand anumite terminatii. maxima. pessimum. lego. a treia forma reprezinta indicativ perfect persoana I singular . maneo. audio). plurrimae. peius. Conjugarea a III-a are vocala (e) inainte de (re). Pentru a ne fi mai usor sa punem diferitele terminatii pentru anumite moduri.

(tur). ele sunt laudati. laudas [tu lauzi]. Similar se conjuga si verbele de conjugarea a II-a si a IV-a. (mini). conficere confeci confectum: Conficio conficis conficit conficimus conficitis conficiunt. "u" inainte de "n" si "e" inainte de "b" si "r". dupa care se pun desinentele de persoana si numar: (m). Indicativul imperfect Indicativul imperfect al verbului latin se foloseste. acestea sunt: "i" inainte de "m". II si Iv. se folosesc vocalele de legatura. legitur. (s). laudata). Se poate observa ca pentru persoana I singular se adauga (r) la forma de activ. laudaris (tu esti laudat). Pentru conjugarea a III-a se folosesc vocalele de legatura in mod corespunzator: Legor. laudamur (noi suntem laudati). legit. In cazul in care la un verb de conjugarea a III-a apare (i) in fata lui (o) la persoana I singular. de obicei. La diateza activa. ele lauda]. (ntur): Laudor (eu sunt laudat). el etc. legis. de obicei. adaugand la tema prezentului sufixul (ba). (mus). (ris). laudamini (voi sunteti laudati). (nt). legimus. "s" sau "t". leg. (t). iar in cazul conjugarii a III-a se indeparteaza si vocala neaccentuata "e" care precede terminatia (re). ea este laudat. indepartand terminatia (re) de la infinitivul prezent activ in cazul conjugarilor I. laudate). (s). legunt. audi. (t). el reiesind din terminatie. astfel: lauda. ea lauda]. laudamus [noi laudam]. laudatur (el. laudat [el. obtinem: Laudo [eu laud]. tu. mane. Nota: In limba latina. (tis). . imperfectul se formeaza. laudant [ei. Verbul legere (conjugarea a III-a): Lego. Diateza pasiva se formeaza. leguntur. legimur. pentru a putea forma indicativul (si nu numai). laudantur (ei. -. acest (i) va aparea si in fata lui (unt) de la persoana a III-a plural: Verbul conficio. legeris.Prezentul indicativ se formeaza. laudatis [voi laudati]. legimini. Tema prezentului se formeaza. (mur). nu se foloseste pronumele personal . la tema prezentului. Adaugand la tema prezentului terminatiile amintite mai sus. adaugand terminatiile (o). cele de a III-a comportandu-se putin diferit: Deoarece tema verbelor de conjugarea a III-a se termina intr-o consoana. (mus). ca si cel romanesc. legitis.eu. adaugand la tema prezentului terminatiile: (r). (tis) si (nt).

ele laudau). ele citeau). Verbele de conjugarea a III-a care au "i" in fata lui (o) la indicativ prezent. laudabaris (tu erai laudat). audivi (audiv). il pastreaza si in fata lui "e" care precede (ba) (un astfel de verb este conficio. Pentru audire: Audiebam (eu auzeam). . Diateza pasiva se formeaza analog. ea lauda). (imus). laudate). (it). laudabamur (noi eram laudati). ele erau laudati. (isti). Pentru laudare: Laudavi (eu am laudat). (istis). La aceasta tema se adauga terminatiile: (i). (erunt sau ere). laudata). laudabamus (noi laudam). laudabas (tu laudai). laudaverunt sau laudavere (ei. laudavit (el. In cazul verbelor de conjugarea a III-a si a IV-a. laudabatur (el. legi (leg). laudabamini (voi erati laudati). conficere): Conficiebam. laudabat (el. se pune in fata lui (ba) vocala "e". respectiv. ea era laudat. ca sufixul (ba) fiind urmat de terminatiile specifice pasivului: Pentru laudare: Laudabar (eu eram laudat). Tema perfectului se stabileste. legebant (ei. laudavistis (voi ati laudat). laudabant (ei. Indicativul perfect Perfectul indicativului latin este echivalentul perfectului compus al indicativlului romanesc. conficiebant. ele auzeau). Acesta se formeaza. ea a laudat). audiebant (ei. ele au laudat). mansi (mans). Pentru verbul legere: Legebam (eu citeam). laudabantur (ei. laudavisti (tu ai laudat). pornind de la tema perfectului. laudabatis (voi laudati). conficiebas. laudavimus (noi am laudat). indepartand terminatia (i) de la a treia forma din enuntarea verbului (indicativ perfect persoana I singular: laudavi (laudav). Diateza pasiva se formeaza cu ajutorul prezentului verbului neregulat [sum esse fui] si participiul perfect pasiv al verbului de conjugat.Pentru laudare: Laudabam (eu laudam).

sunt (ei. eratis. pornind de la tema prezentului si difera in functie de conjugare. laudaveramus (noi laudaseram). est (el. laudatae. laudaverat (el. verbul laudare se conjuga la perfect pasiv: Laudatus. pentru a exprima actiuni care se vor intampla. (eratis). spre deosebire de limba romana. Diateza pasiva se formeaza intr-un mod similar cu perfectul pasiv. Astfel. laudata. ele laudasera). conjugarea verbului laudare: laudaveram (eu laudasem). nu a prezentului pasiv (eu sunt laudat (in romana = acum)).(Recomand citirea mai intai a participiului perfect pasiv. laudatus sum (eu am fost laudat (in latina = candva)). erant. laudata + sumus. in latina se foloseste prezentul verbului a fi pentru formarea perfectului pasiv. (erant). pentru ca momentul actiunii este mai in urma decat la perfect. es (tu esti). care se comporta ca un adjectiv de categoria I). . se adauga exact formele imperfectului indicativ al verbului "sum. esse. ele sunt). ea este). estis. est. esse. De exemplu. pornind de la formele de nominativ ale participiului perfect pasiv si. sumus (noi suntem). eras. laudati. sunt. Participiul isi schimba genul in functie de subiect. es. laudata. Laudati. se va folosi imperfectul verbului (sum. (eras). laudatum + eram. laudaveras (tu laudasesi). laudatum + sum. (eramus). laudatae. Acesta se formeaza. Indicativul mai mult ca perfect Indicativul mai mult ca perfect al limbii latine se foloseste exact ca si cel al limbii romane. Prezentul verbului [sum esse fui (a fi)] este: Sum (eu sunt). adaugand terminatiile (eram). ea laudase). (erat). De observat ca. Acesta se formeaza de la tema perfectului. laudata + eramus. Dupa cum se poate observa. fui). Indicativul viitor I In limba latina viitorul simplu al indicativului se foloseste ca si in limba romana. erat. fui". laudaveratis (voi laudaserati). De exemplu: laudatus. estis (voi sunteti). laudaverant (ei.

ent. laudabit (va lauda). bitis.La diateza activa. In cazul verbelor de conjugarea a III-a si a IV-a. a se observa. bimur. viitorul verbului legere este: legam (voi citi). legemini. iar pentru conjugarile a III-a si a IV-a se folosesc terminatiile ar. De exemplu verbul maneo manere: manebor (voi fi ramas/ramasa). Pentru verbul lego legere: legar (voi fi citit/citita). laudatus/laudata/laudatum ero/eris/erit. legent (vor citi). legemur.). adaugand la tema perfectului terminatiile: ero. adaugand la tema prezentului terminatiile: am. et. laudati/laudatae/laudata erimus/eritis/erunt (voi fi fost laudat/laudata. bit. maneberis. erimus. manebuntur. bunt. legetis (veti citi). De exemplu. erunt (chiar formele de viitor simplu ale lui "sum esse fui"). legentur. erit. buntur pentru conjugarea I si a II-a. laudaveritis (veti fi laudat). manebimini. legeris. bis. manebitur. bimini. laudaverimus (vom fi laudat).deci b + ris. Indicativul viitor II (anterior) Viitorul anterior se formeaza. leges (vei citi). legetur. . verbele de conjugarea I si II formeaza viitorul I. diferenta fiind desinentele de activ si cele de pasiv . laudabis (vei lauda). laudaverit (va fi laudat). laudabunt (vor lauda). beris. vei fi fost laudat/laudata etc. etis. inainte de "r" se foloseste vocala de legatura "e". Diateza pasiva a viitorului II se formeaza din nominativul participiului perfect pasiv si formele de viitor ale lui sum esse fui. bimus. entur. viitorul I se formeaza. emus. laudabitis (veti lauda). emur. leget (va citi). de exemplu terminatia folosita la persoana a II-a singular (beris) . laudaveris (vei fi laudat). la diateza activa. eritis. De exemplu pentru verbul laudare: laudavero (voi fi laudat). Diateza pasiva a viitorului I al indicativului se formeaza adaugand la tema prezentului terminatiile bor. De exemplu pentru verbul laudare: laudabo (voi lauda). eris. bitur. eris. adaugand la tema prezentului terminatiile: bo. es. legemus (vom citi). De observat ca ambele diateze se formeaza intr-un mod similar.se formeaza practic din sufixul (b) si desinente. emini. laudaverunt (vor fi laudat). etur. manebimur. iar. intre (b) si acestea fiind vocalele de legatura aferente. laudabimus (vom lauda). dupa cum stim.