Substantivul latin

In limba latina substantivul se imparte in cinci declinari. Fiecare declinare are terminatiile ei specifice in functie de caz si numar. Substantivul este enuntat cu doua forme - nominativul si genitivul. Este necesar pentru noi, care nu vorbim curent limba latina, sa invatam si genitivul, pentru ca dupa terminatia acestuia stabilim declinarea careia ii apartine substantivul dat. Declinarea I are la genitiv terminatia (ae), declinarea a II-a are la genitiv terminatia (i), declinarea a III-a are la genitiv terminatia (is), declinarea a IV-a - (us) si declinarea a V-a - (ei). Obs.: A nu se confunda declinarile a II-a cu a V-a, fiindca au tot (i) in final, o distinctie este aceea ca la nominativ singular declinarea a II-a are una dintre terminatiile (us), (er) sau (um), pe cand declinarea a V-a are la nominativ singular terminatia (es). Declinarea I

Substantivele de declinarea I sunt majoritatea de genul feminin, masculine fiind doar acelea care denumesc indeletniciri barbatesti, nume de popoare sau nume de barbati. Terminatia de la genitiv dupa care distingem substantivele de declinarea I este (ae). Terminatiile: singular: N. - (a), G. - (ae), D. - (ae), Ac. - (am), Abl. - (a lung), V. - (a); plural: N. - (ae), G. - (arum), D. - (is), Ac. - (as), Abl. - (is), V. - (ae); Obs.: Terminatia (a) de la ablativ singular este vocala lunga, dar distinctia pentru noi, care nu vorbim fluent limba latina, este greu de facut in pronuntie.

Paradigme: silva, silvae s.f. (= padure) (dupa terminatia de la a doua forma putem vedea ca este de declinarea I, iar fiindca nu reprezinta nume de barbati sau indeletniciri ale acestora, nici nume de popor, rezulta ca este de genul feminin; singular: N. - (silva), G. - (silvae), D. - (silvae), Ac. - (silvam), Abl. - silva), V. - (silva); plural: N. - (silvae), G. - (silvarum), D. - (silvis), Ac. - (silvas), Abl. - silvis), V. - (silvae); agricola, agricolae s.m. (= agricultor) (dupa terminatie ne dam seama ca este de declinarea I, dar fiind o indeletnicire barbateasca, rezulta ca este de genul masculin;) singular: N. - (agricola), G. - (agricolae), D. - (agricolae), Ac. - (agricolam), Abl. - (agricola),

. . Terminatiile: Masculinul si femininul: singular: N. Neutrul: singular: N. D. humi s.(is).(agricolis). . G.(i). Declinarea II Substantivele de declinarea a II-a sunt majoritatea de gen masculin si neutru.: La genul neutru totdeauna nominativul. . gramatical ar fi Pater familiae (este vorba de un genitiv arhaic) (=Tatal/capul familiei). G.(o). V.(um).(i). plural: N. . Ac. ci deabus si filiabus. Mai sunt si substantive care au la nominativ singular terminatia (er). O alta exceptie este aceea ca expresia Pater familias se foloseste in acest fel. . . care este comuna fiecarui gen.(a).(os).V. D. Abl.(agricolas). acuzativul si vocativul sunt identice. . . Ac. V. . .(um). . deae si filia. nu exista vreo diferenta in modul de declinare. G. D.f. Recunoasterea substantivelor de declinarea a II-a se face dupa terminatia (i) de la genitiv singular. Sunt si substantive de genul feminin. Ac. V. Abl. care se declina in rest la fel cu cele in (us) si sunt masculine. .(um). in cazul declinarii a II-a singular (um) si plural (a).(agricolis). plural: N.(a). . G. .(is). Abl. iar cele neutre au la nominativ singular terminatia (um).(o). . . (se poate observa ca ambele substantive se comporta la fel. . (= pamant)) sau nume de tari.(e sau er). dar distinctia intre genuri este foarte importanta pentru ca adjectivele sau participiile verbale se acorda si in gen cu substantivele) Atentie! La declinarea I sunt doua exceptii de formare a dativului si ablativului plural substantivele dea.(agricolae). G. filiae nu fac dativul plural deis. . dupa regula.(orum).(um). .(o). .(i). . V. Abl. . care sunt terminate in (us) la nominativ singular si se comporta precum cele masculine.(orum). doar ca acestea denumesc arbori (ceea ce iese din pamant.(us sau er). . inclusiv humus. filiis.(i). D. .(a). Ac. Abl.(agricolarum). Cele de gen masculin au la nominativ singular terminatia (us). . . respectiv. . Paradigme: .(agricola).(is). . -(agricolae). D. plural: N. desi. .(O). Obs. Ac.(is). V.

dei = zeu. ..se declina in rest dupa regula. care este (is) (nominativul este de mai multe feluri).daca un substantiv are terminatia (us) la nominativ si (oris sau eris) la genitiv. decemvir. carminis. unii sustinand ca de fapt este un nominativ al adresarii in texte. de exemplu: avis. Abl. . plural: N. Substantivele imparisilabice sunt acelea care au un numar diferit de silabe la nominativ fata de genitiv.(simulacrum).(hortorum).(hortum). Abl. G.(horti). V. avis.n. D. simulacri s. atunci acela este tot de gen neutru (pondus. V.(simulacro). agminis). pelagus. de exemplu: carmen. (simulacrum). Ac. mare maris etc. temporis). precum cele in (us).(horti). . D.(horte). . acestea se vor declina dupa regula de baza: neutrul are intotdeauna nominativul. G. . Ac. Substantivele parisilabice sunt acelea care au un numar egal de silabe la nominativ si genitiv. agmen. D. . carminis.(hortus).(hortos).(simulacri).(horto). civitas. . V. .(simulacro). La aceasta declinare exista substantive la toate cele trei genuri. (= gradina) singular: N. V. D. sunt masculine. horti s.m. . .(simulacra). . . acesta este de genul . din unele forme de nominativ se poate deduce genul unui substantiv: . (simulacra).(simulacrum). Substantivele care au tema terminata in (i).(horti). levir (= cumnat) . agni = miel si deus. acesta este de gen neutru (carmen. . . G. .(simulacra). . . Ac. Sunt trei substantive de genul neutru care se termina la nominativ singular in (us): virus. . Ac. vulgus. ponderis. Abl. plural: N. vulgi = gloata. . . ci identic cu nominativul: Agnus.(hortis). . (= statuie) singular: N. pelagi = mare. .(simulacrorum). tot agne am folosi. G. cert e ca cele doua substantive au conotatie religioasa. simulacrum. Exceptii: Sunt doua substantive masculine care nu fac vocativul in (e). de exemplu: vir (= barbat). viri = otrava. orationis).(simulacris). civitatis etc. Substantivele declinarii a treia se impart in doua categorii: imparisilabice si parisilabice. . de cele mai multe ori este de genul feminin (oratio. tempus. Exista si substantive terminate in (ir) la nominativ singular.hortus.(horto).(simulacris). daca ar fi sa ne adresam unui miel pur si simplu. vocativul si acuzativul cu aceeasi forma.(hortis).daca un substantiv are terminatia (as) la nominativ si (atis) la genitiv. Declinarea III Substantivele de declinarea a III-a sunt recunoscute dupa terminatia genitivului. triumvir. .daca la nominativ un substantiv are terminatia (o) si la genitiv (onis).. Aici parerile sunt impartite. fac genitivul identic cu aceasta: Ovidius. .daca un substantiv are la nominativ terminatia (men) si la genitiv are terminatia (minis). Ovidii vocativ Ovidi. Abl.

pontis).(es). matris. Abl.(mare maris). Ac. . Substantivele care au forma parisilabica.(em). Exceptii: Sunt substantive care. .(mater. plural: N. V. .(us). iar la plural terminatia la nominativ. socrus.panis panis (= paine) face genitivul plural panum. pons. Abl. montis. V.(us). . se comporta precum cele imparisilabice. . nu in (e) ca toate celelalte. .(ibus). D.(u).). Terminatiile: Imparisilabice feminine si masculine: singular: N.(. Sunt si substantive de genul feminin. cele care denumesc gradele de rudenie (socrus. . canis canis (= caine) face genitivul plural canum. nefiind o terminatie constanta (depinde de nominativ).(ui).(us). Ac. La declinarea a IV-a substantivele sunt mai multe de genul masculin si neutru. pater. D. Ac.(es). . Terminatiile pentru masculin si feminin: singular: N.(ibus). se comporta precum cele parisilabice. . . Abl.(ibus). cele parisilabice au terminatia (ium). iar cele neutre au la nominativ singular terminatia (u). V. D. Sunt cateva substantive care au forma de parisilabic. adica fac genitivul plural in (um) . . .feminin (civitas. .(us). Abl. Substantivele parisilabice neutre fac ablativul singular in (i). acuzativ si vocativ unde acestea trei au aceeasi forma. La cele parisilabice diferenta este aceea ca pluralul se realizeaza cu terminatia (ia). plural: N. .(us). . norus. Ac.. Declinarea IV Substantivele de declinarea a IV-a sun recunoscute dupa terminatia (us) de la genitiv singular. dar au tema terminata in (tr). acesta este de genul neutru . V. Cele de genul masculin au la nominativ singular terminatia (us) ca la genitiv singular. acuzativul si vocativul. (au la nominativ terminatia (us)). . iar la genitiv terminatia (is). acuzativul si vocativul sunt la fel.(us). acuzativ si vocativ este (a). G.(es). G. la singular nominativul. . forma identica la nominativ si genitiv..(e).(is)..daca un substantiv parisilabic are la nominativ terminatia (e).(i). . adica fac genitivul plural in (ium). una pentru singular si una pentru plural: in ceea ce priveste imparisilabicele. civitatis). . patris).(um). G.(uum).(ibus).(um). bineinteles nominativul. G. nu in (um). . desi au forma imparisilabica. . precum (mons. Genul neutru se declina diferit la cazurile nominativ. dar fac genitivul plural in (um) .). . diferenta dintre declinarea substantivelor imparisilabice si parisilabice este aceea ca la genitiv plural. norus etc. se declina precum cele parisilabice si invers: substantivele imparisilabice care sunt monosilabice la nominativ.ca la nominativ. La aceleasi genuri. D. . . . .

carminis. .(em). . tempus.: Aegyptus) sunt feminine. D. Daca substantivul exprima nume de arbori (ex. .(es). specus.(ebus). . G.La genul neutru. V. Exista cateva substantive care au dativul si ablativul plural in (-ubus): acus.(ei). plural: N. totusi sunt substantive care au genul masculin: (res. .us" care sunt neutre: virus (= otrava).men. .(e). V. de asemenea cele de forma ".eris / . . temporis) sau cele de . Declinarea a III-a Aici sunt substantive de toate genurile. . De asemenea si substantivele de declinarea a IV-a au fost preluate de declinarea a II-a.(es). lacus (dar si.: Numa. Cele terminate in ".: fagus) sau nume de tari si insule mici (ex. lacibus).(ei).: pondus.(ebus). pelagus (= mare) si vulgus (= gloata). masculine fiind cele care exprima nume de barbati. .acesta din urma cand nu are sens de data fixa). formele sunt identice pentru cazurile nominativ.minis" (ex. partus. quercus. agminis).(es). Declinarea V Substantivele de declinarea a V-a sunt recunoscute dupa terminatia de la genitiv singular (ei). arcus. Geta) Declinarea a II-a Cele terminate in ". D. Terminatiile: singular: N. . agricola. Abl. indeletniciri ale acestora sau nume de popoare (ex. Sunt trei substantive terminate in ". Ac. Genul substantivelor la aceasta declinare este in general feminin. De mentionat ca substantivele de declinarea a V-a au fost preluate in latina mai tarzie de catre declinarea I.(erum). rei si dies diei .us. la nominativ terminatia fiind (es). G.er" sunt in general masculine. Ac. . .um" sunt intotdeauna neutre. cateva putandu-se determina in functie de terminatii. Genul substantivelor limbii latine Declinarea I In general sunt substantive feminine. Abl.oris" (ex.us" sau ". iar pentru plural (ua).(es). Sunt neutre cele care au forma ".: carmen. . agmen. artus (dar si artibus). ponderis. tribus. rar.(es). . acuzativ si vocativ: pentru singular (u).

: oratio. rei si dies.: civitas. intregul din care se ia o parte (genitiv partitiv): pars hominum (= o parte a oamenilor).atis" (ex. Valorile genitivului Ca si in limba romana genitivul este in primul rand cazul atributului. Feminine sunt cele de forma ". eiusdem farinae (= din aceeasi faina (fig. Nume predicativ: qui Reae Silviae filius est (= care este fiul Reei Silvia). In cazul genitiv se exprima al doilea termen al comparatiei . genitivul poate exprima: 1.as. Valorile nominativului 1.: cornu.is" (ex. apartenenta: castra Porsennae (= tabara lui Porsenna). uneori poate avea si rolul de complement. Declinarea a IV-a Substantivele terminate la nominativ in ". . Posesia. annorum CI (= (in varsta) de 101 ani) 4.ionis" (ex. diei (acesta din urma este masculin atunci cand nu are sensul de data fixa). cu exceptia lui res. feminine fiind cele care exprima grade de rudenie (ex.: nurus. orationis). fons Bandusiae (= izvorul / fantana B(l)anduziei) 3. liber Lucii (= cartea lui Lucius) 2. I.io. 5.u" (ex. Cu rol de atribut.us" sunt cele mai multe masculine. = de aceeasi teapa)). Cele terminate la nominativ in ".forma ". Subiect: Numa Pompilius leges Romae constituit (= Numa Pompilius a stabilit legi Romei). . socrus). . liber magni pretii (= o carte de mare pret).: mare. Calitatea si valoarea (sau pretul): vir Romanae constantiae (= barbat de o statornicie romana). Apozitia subiectului sau a numelui predicativ: rex Numa Pompilius (= regele Numa Pompilius). Explicatia sau definitia: dies victoriae (= ziua victoriei (ziua definita prin victorie)). Declinarea a V-a Sunt feminine.e. 3. 2. civitatis) sau cele de forma ". optimus civium (= cel mai bun dintre cetateni). genu) sunt de genul neutru. pars mei (= o parte din mine). maris).

Se pun la cazul dativ: 1. 6. "a acuza" ("de ce?") etc. "a duce lipsa" ("de ce?"). persoana in interesul sau paguba careia se face actiunea verbului (dativus commodi sau incommodi = al interesului): tibi aras (= pentru tine ari). o comedie a lui Plaut). 4. ad. 5.: memento mei (= adu-ti aminte de mine). Principala functie a acuzativului este exprimarea complementului direct al verbelor tranzitive: salutem dicimus. Trebuie sa tinem seama de faptul ca unor verbe intranzitive romanesti le corespund in latina verbe tranzitive: timeo pericula (= ma tem de primejdii). ce timpuri. auxilii egere (= a fi lipsit de ajutor). genitivul este folosit dupa verbele care inseamna "a-si aminti" (in genitiv se pune lucrul de care-ti amintesti).II. 3. te benedicimus. fara prepozitie): eo Romam (= plec la Roma). eo domum (= ma duc acasa). ce obiceiuri!). 4. Valorile acuzativului 1. concordiam parat. principala functie a dativului latin este exprimarea complementului indirect. Valorile dativului Ca si in limba romana. O fortunatos agricolas (= O. posesorul. rides mala nostra (= razi de nenorocirile noastre)> 2. Cu rol de complement. Acuzativul poate fi si cazul exclamatiei: O tempora. o mores (= O. fuerant tibi quattuor dentes (= avusesesi patru dinti). fericiti agricultori!). Despre acuzativ ca subiect al unor propozitii completive (vedeti "Acuzativul cu infinitiv"). dar si. mai ales la numele de orase. . comoediam Plauti (= citesc "Aulularia". tu eum accusas avaritiae? (= tu il acuzi de lacomie?). scopul in vederea caruia se face un lucru (dativus finalis): auxilio mitere (= a trimite in ajutor) (dativ final). 2. cand dativul este insotit de verbul esse: mihi est (= eu am (cuvant cu cuvant: "mie imi este")). Acuzativul poate exprima complementul de loc cand e vorba de tinta unei miscari (de cele mai multe ori precedat de o prepozitie: in. i se da sau i se ia un lucru: do panem homini (= dau paine omului). persoana careia i se atribuie. Acuzativul este cazul cerut de numeroase prepozitii (vedeti "Prepozitia"). 3. Acuzativul este cazul apozitiei unui substantiv in acuzativ: lego Aululariam.

nu avem nici o dificultate in intelegerea textului: sine nube inseamna "fara nori". indepartarea (in latina ablatus = indepartat). Caesar eo pedestribus copiis contendit (= Caesar s-a indreptat intr-acolo cu trupele de infanterie). Ablativul poate exprima locul sau timpul actiunii: eo loco (= in acel loc). adesea substantivul aflat in cazul ablativ e precedat de o prepozitie care-i precizeaza rolul in propozitie: cand citim. impreuna cu prietenii". cazul chemarii (loco. Ablativul poate exprima instrumentul unei actiuni (iar uneori obiectul care insoteste indeplinirea unei actiuni): oculis video (= vad cu ochii). antiquissima familia (= (provenit) dintr-o foarte veche familie). Ne va interesa deci sa recunoastem valorile ablativului la cele cateva prepozitii care se pot construi atat cu ablativul. Ca sa putem deduce valoarea unui ablativ din sensul general al propozitiei. tot astfel. ablativul poate fi insotit.Valorile vocativului Vocativul latin este. In aproape toate aceste functii. -are. 2. In aceasta functie poate fi inglobat ablativul complement al comparativului: maior Lucio (= mai mare decat Lucius). hieme (= iarna). 3. de prepozitii. merito (= pe merit). ca si in romana. de exemplu. argento spoliavit (= a pradat de bani). Athenis (= la Atena). 1. cum am vazut. Uneori actiunea se indeplineste nu cu ajutorul unui instrument material. Ablativul poate exprima separarea. -avi = a chema) si al adresarii. gladiis pugnaverunt (= au luptat cu sabiile). Valorile ablativului Ablativul este cazul complementelor circumstantiale. Substantivul la vocativ nu este o parte a propozitiei (si in nici un caz subiect al imperativului). Carthagine (= la Cartagina). ci un element sintactic incident. die septimo (= in a saptea zi). . trebuie sa stim ce roluri poate indeplini in general acest caz. sine nube si stim (sau aflam din dictionar) ca sine inseamna "fara". cat si cu acuzativul. este precedat uneori de interjectia o!. originea: rure venit (= vine de la tara). Mai greu de precizat este insa functia ablativului cand nu este insotit de prepozitie. nocte (= noaptea). Pentru mai multa claritate si o mai puternica expresivitate. ci dintr-o cauza anumita: mea culpa (= din vina mea) sau intr-un anumit mod: arte (= cu arta). cum amicis nu poate insemna decat "cu prietenii. specific limbii latine. melle dulcior (= mai dulce ca mierea). ioco (= in gluma).

Adjectivul limbii latine In limba latina. Sa explicam cat mai scurt cu putinta modul de declinare al adjectivelor. 2. luam prima forma din cele trei enuntate si la tema acestei forme. pe. Terminatia (us) de la masculin reprezinta terminatia nominativului singular al substantivelor de declinarea a II-a masculine. asta inseamna ca pentru masculinul adjectivelor vom folosi terminatiile declinarii a II-a masculin. fericita. fiind atenti la numarul si cazul substantivului determinat . cand avem un substantiv masculin si vrem sa-l declinam impreuna cu un adjectiv de categoria I. numar si caz cu substantivul determinat. Exemplu: Luam substantivul poeta. Adjectivul se acorda in gen. substantivul este de genul masculin. uneori arata ostilitatea (= impotriva): in eam legem oratio (= un discurs impotriva acestei legi). buna. Prepozitia sub cu ablativul arata locul sub care se afla ceva: talpa sub terra habitat (= cartita locuieste sub pamant). De exemplu: beatus. spre): in hortum intravit (= a intrat in gradina). Astfel. adaugam terminatiile declinarii a II-a masculin. adjectivul se clasifica in doua categorii: adjective de categoria I si adjective de categoria a II-a. asa ca si adjectivul va fi declinat tot la genul masculin. Dupa cum observati. poetae (declinarea I. fiindca se acorda: . indepartand terminatia (us) de la prima forma. ablativul ia locul unui vechi caz. la nume de orase. care nu mai are forme speciale decat la declinarile I si a II-a singular (Romae = la Roma. gen masculin) si ajdectivul clarus. cu acuzativul arata directia: sub terram descendere (= a cobori sub pamant). Corinthi = in Corint) -. clarum = renumit (adjectiv de categoria I).se acorda cu el. In aceasta functie. femininul (terminat in a) si neutrul (terminat in um). cu acuzativul arata directia in care se indreapta cineva (= in. cele trei terminati apartin declinarilor I si a II-a de la substantiv. deci.la celelalte declinari se foloseste ablativul.1. bona. beata. beatum = fericit. bonum = bun. Bonus. pe care le adaugam la tema adjectivului. Prepozitia in cu ablativul arata locul unde se petrece actiunea (= in): in horto ambulo (= umblu in (prin) gradina). tema pe care o obtinem. Adjectivele de categoria I Adjectivele de categoria I se enunta cu trei forme: masculinul (terminat in us). clara. locativul.

carminis = poezie) si il vom declina impreuna cu adjectivul (brevis. D. G. . (brevi vita). la singular nominativul. plural: N.(brevem vitam).Brevibus vitis). . vita. . G. Neutrul se declina tot dupa declinarea a III-a parisilabica. aceasta forma este terminata in (a). indiferent de gen. V. D.(clarus poeta). ceea ce inseamna ca vom folosi prima forma. adica ce apartine de prima forma. . la ablativ singular este folosita tot terminatia (i). . iar la plural cu (ia). De exemplu sa declinam substantivul (vita. Adjectivele de categoria a II-a Adjectivele de categoria a II-a se enunta cu doua terminatii. .(magna civitate). vitae este un substantiv de genul feminin. V. iar la a doua forma terminatia este (e). . . Rezulta ca genul feminin la adjective se declina.(magnarum civitatum). V. se declina dupa declinarea a III-a parisilabica a substantivelor. . . . de asemenea.(brevi vitae).(magnae civitatis). V. De exemplu luam substantivul feminin civitas. . Masculinul si femininul.(claris poetis). G.(breves vitas). pentru adjectiv vom folosi . Abl. Ac. La genul neutru se procedeaza analog. civitatis = cetate si adjectivul magnus. .(magnae civitates).(carmen.y y singular: N. magnum = mare: y y singular: N. doar ca folosim terminatiile de la declinarea a II-a neutru.(brevium vitarum). Abl.(magnae civitates). . G. neutrul. folosind terminatiile declinarii I de la substantiv. G.(magnis civitatibus).(breves vitae). plural: N. Ac. .(breves vitae).(magna civitas). adica cu terminatia (e). indiferent de gen.(magnae civitati). Abl. iar a doua.(claris poetis). Ac. Ac. . . . fiind identice.(brevis vita). Acum vom lua un substantiv de genul neutru . dupa cum observam.(magnis civitatibus). V.(clarum poetam). acuzativul si vocativul. . . Trebuie un pic de logica si este foarte usor de inteles de ce este asa! Daca substantivul determinat este de genul feminin.(claros poetas).(brevis vita). . . luam a doua forma a adjectivului. . vitae = viata) impreuna cu adjectivul de categoria a II-a (brevis. singular: N. . breve = scurt). magna. Ac.(clari poetae). . . De exemplu (brevis. .(magnas civitates).(brevibus vitis). cu diferenta ca la ablativ singular terminatia este (i). breve = scurt): dupa cum vedem. breve): fiind un substantiv neutru.(claro poetae). G. D. . adica chiar nominativul declinarii I. D. . Abl.(claro poeta). Abl. . Abl.(brevis vitae).(clari poetae). (magnam civitatem).(clare poeta). plural: N. D.(clari poetae).(magna civitas). V. . Ac. prima reprezentand masculinul si femininul. D. .(clarorum poetarum). Prima terminatie este (is). . .

forma a doua (breve): singular: N. . . Gradele de comparatie ale adjectivului Ca in limba romana. Abl. formosius): singular: N. . V. G.(brevibus carminibus). clara. breve) este (brevior. formosum = frumos) la comparativ (formosior. dupa care se adauga terminatiile declinarii a III-a imparisilabice. indiferent de gen. mai renumita). .(felicium). .(formosiorum planitierum). .(felicia). in limba latina adjectivul are gradele: pozitiv. Masculin/feminin plural: N. De observat ca terminatia (ius) apare numai la neutru singular.(felicibus). . . V. . V. planitiei = campie) impreuna cu adjectivul (formosus.(brevis carminis). sg. . Ac.(brevi carmine). plural: N. .(formosiorem planitiem). Ac.(felici). . . Ac. . (felici).(felix). .(breve carmen). are terminatia (i). iar a doua pentru neutru.(formosioribus planitiebus). cea din dictionar. D.(breve carmen). G. Pe parcursul declinarii comparativului. .(felicia).(brevia carmina).(formosiores . D.(felicis). ele se formeaza adaugand la tema adjectivului: (ior) pentru prima forma si (ius) pentru a doua.(breve carmen). Abl.(felicibus). (felicibus). . Abl.) fiind necesara pentru a stabili tema. Spre deosebire de limba romana. D. Comparativul adjectivului (clarus. . .(felici). G. . . V.(felicia).(felici). brevius = mai scurt.(formosiore planitie). . . D.(felicis). . formosa. cu observatia ca Abl. Ac. Abl. . .(felix). Abl.(formosior planities).(felicibus).(formosiores planities). G. . Ac. (ior) are valoare de sufix.(felicem). D. mai scurta).(brevibus carminibus). V. in limba latina gradele de comparatie se formeaza cu ajutorul sufixelor si terminatiilor (deci o formare sintetica. Mai exista adjective cu o singura terminatie.(formosioribus planitiebus). plural: N.(formosioris planitiei). clarum) este (clarior. . clarius = mai renumit. forma a doua (G.(felices). . D. Spre exemplu comparativul adjectivului (brevis. .(felix). . De exemplu declinam substantivul (planities.(formosiores planities). . indiferent de categoria adjectivului. . . Gradul pozitiv este forma de baza.(formosiori planitiei). Comparativul se enunta cu doua forme: prima pentru masculin si feminin.(felix).(brevium carminum). si anume la cazurile nominativ. Abl. V. Neutru singular: N. D. Acestea se enunta tot cu doua forme. G. Ac.(felices). Ac. . Masculin/feminin singular: N. acuzativ si vocativ.(brevi carmini). . . la care vom adauga terminatiile declinarii a III-a a substantivelor parisilabice. G. comparativ si superlativ. V. V. si G. G. . . Ac.(felicium). anume N. (brevia carmina). Abl.. . .(felices). abia incepand cu latina populara avand loc trecerea la formarea analitica).(felix). G.(formosior planities). . .(brevia carmina). . Abl. Neutru plural: N. D. .

(breviori carmini). V. profundissima. . .(breviora carmina). Spre exemplu. scurta sau foarte scurt. . (brevius carmen). . Vom declina acum substantivul stagnum. Unele adjective compuse fac comparativul si superlativul adaugand inainte de ior/ius si de issimus/a/um un (ent): benevolus/a/um va face comparativul benevolentior benevolentius. .(breviora carmina). um la superlativ este perlucidus. Abl.(breviora carmina). se foloseste sufixul (rim) in loc de (issim) . Abl. iar superlativul va fi maxime egredius/a/um. V. pulchrrimum = foarte frumos sau cel mai frumos). D. Superlativul adjectivului se comporta ca un adjectiv de categoria I.(profundissima stagna).(profundissimum stagnum). G. Iar daca adjectivul are tema terminata in (l). . adjectivul (brevis. un adjectiv precum egregius.(profundissimi stagni). Sa declinam acum substantivul neutru (carmen. G. profunda. G.(profundissimis stagnis). . la superlativ (profundissimus. Exista cateva adjective care fac superlativul cu prefix. Asadar. Ac. breve) are superlativul (brevissimus.(brevioris carminis). . pulchrum) va forma superlativul (pulchrrimus.(profundissimum stagnum). . De mentionat ca in limba latina nu exista forme diferite pentru superlativul absolut si cel relativ. D. pulchra. iar superlativul va fi benevolentissimus/a/um.(brevioribus carminibus).(profundissimorum stagnorum).(brevioribus carminibus). va folosi sufixul (lim) in loc de (issim).(profundissimum stagnum).(profundissimo stagno).(profundissimis stagnis). . atunci cand tema adjectivului se termina in (r). scurta).(breviore carmine). .(profundissima stagna).(brevius carmen).planities). a. aceste adjective au inainte de (us a um) vocala "i" / "e" / "u". .de exemplu adjectivul (pulcher. NOTE: La superlativ.(profundissima stagna). . stagni = mlastina impreuna cu adjectivul profundus. . um. Abl. ca in exemplul: lucidus. pulchrrima. G. folosindu-se de magis pentru comparativ si maxime pentru superlativ. plural: N. breve) la comparativ: (brevius carmen = poezie mai scurta): Singular: N. egregium nu va face comparativul egrediior. format din tema adjectivului. . brevissimum = cel mai scurt. ci magis egredius/a/um. .(brevius carmen). egregia. . brevissima.(profundissimo stagno). profundissimum): singular: N. Abl. Ac. Ac. . a. sufixul (issim) si terminatiile declinarii a II-a pentru masculin/neutru si a declinarii I pentru feminin. . V. . V. carminis) cu adjectivul (brevis. D. . plural: N. . D. . profundum = adanc.(breviorum carminum). adanca). Exista adjective care fac gradele de comparatie in mod analitic. . Ac.

ca si cel roman. magnum. superlativ = maximus. Mic. Dupa cum s-a vazut.Adjectivele neregulate Exista cinci adjective neregulate: Mare: pozitiv = magnus. atunci cand enuntam un verb. bona. de exemplu: maneo manere mansi mantum. maxima. a doua forma reprezinta infinitivul preactiv (laudare. audio).de aici formam tema perfectului. multa. Dupa cum se observa acesta din urma nu are forme decat pentru plural. distinctia facandu-se dupa terminatia acestuia la modul infinitiv prezent activ. comparativ = plures. maius. in general. timpuri si persoane. Rau. optimum. multae. melius. plura. Conjugarea a II-a are inainte de (re) un (e) accentuat. pessimum. mica: pozitiv = parvus. maneo. de exemplu: audio audire audivi auditum. minima. de exemplu: lego legere legi lectum. malum. parva. comparativ = melior. minus. la care adaugand anumite terminatii. pessima. peius.de la aceasta forma se porneste la conjugarea anumitor moduri si timpuri (forma de la care se porneste in acest caz se numeste tema prezentului). minimum. respectiv. Conjugarea I are la indicativ prezent activ terminatia (a) inainte de (re) De exemplu: laudo laudare laudavi laudatum. plurrimae. lego. Conjugarea a III-a are vocala (e) inainte de (re). legere. superlativ = optimus. multe: pozitiv = multi. maneo. de la care se formeaza tema supinului. superlativ = plurrimi. . bonum. Conjugarea a IV-a are inainte de (re) un (i). superlativ = minimus. audio). comparativ = maior. respectiv. Verbul limbii latine Verbul latin este impartit in patru conjugari. enuntam verbul cu patru forme: prima forma reprezinta indicativul prezent ptersoana I singular diateza activa (laudo. Multi. comparativ = minor. optima. conjugam anumite moduri si timpuri. lego. buna: pozitiv = bonus. audire) . mala. magna. a treia forma reprezinta indicativ perfect persoana I singular . Indicativul prezent Indicativul prezent activ al verbului latin se foloseste. dar in acest caz nu este accentuata. respectiv. Pentru a ne fi mai usor sa punem diferitele terminatii pentru anumite moduri. maximum. plurrima. comparativ = peior. superlativ = pessimus. prima forma este indicativul prezent persoana I singular (laudo. manere. parvum. a patra forma reprezinta supinul. Bun. rea: pozitiv = malus.

. (s). ea este laudat. ca si cel romanesc. (s). (mini). legit. legimur. laudas [tu lauzi]. imperfectul se formeaza. Verbul legere (conjugarea a III-a): Lego. conficere confeci confectum: Conficio conficis conficit conficimus conficitis conficiunt. obtinem: Laudo [eu laud]. La diateza activa. leguntur. (mus). el reiesind din terminatie. la tema prezentului. mane. cele de a III-a comportandu-se putin diferit: Deoarece tema verbelor de conjugarea a III-a se termina intr-o consoana. (t). legeris. el etc. legimus. -. (tis) si (nt). Diateza pasiva se formeaza. iar in cazul conjugarii a III-a se indeparteaza si vocala neaccentuata "e" care precede terminatia (re). laudamini (voi sunteti laudati). (mur). adaugand la tema prezentului sufixul (ba). acestea sunt: "i" inainte de "m". legitis. Tema prezentului se formeaza. "u" inainte de "n" si "e" inainte de "b" si "r". (ntur): Laudor (eu sunt laudat). (t). tu. de obicei. laudatis [voi laudati]. astfel: lauda. laudatur (el.Prezentul indicativ se formeaza. indepartand terminatia (re) de la infinitivul prezent activ in cazul conjugarilor I. (tur). laudantur (ei. In cazul in care la un verb de conjugarea a III-a apare (i) in fata lui (o) la persoana I singular. legunt. legitur. (mus). audi. laudant [ei. adaugand la tema prezentului terminatiile: (r). Adaugand la tema prezentului terminatiile amintite mai sus. laudata).eu. Se poate observa ca pentru persoana I singular se adauga (r) la forma de activ. "s" sau "t". laudat [el. ele sunt laudati. ele lauda]. legis. (nt). adaugand terminatiile (o). II si Iv. Nota: In limba latina. Similar se conjuga si verbele de conjugarea a II-a si a IV-a. laudaris (tu esti laudat). legimini. dupa care se pun desinentele de persoana si numar: (m). laudate). nu se foloseste pronumele personal . de obicei. (ris). pentru a putea forma indicativul (si nu numai). (tis). laudamus [noi laudam]. laudamur (noi suntem laudati). Pentru conjugarea a III-a se folosesc vocalele de legatura in mod corespunzator: Legor. leg. ea lauda]. acest (i) va aparea si in fata lui (unt) de la persoana a III-a plural: Verbul conficio. se folosesc vocalele de legatura. Indicativul imperfect Indicativul imperfect al verbului latin se foloseste.

ea lauda). (istis). laudavimus (noi am laudat). laudabamini (voi erati laudati). laudabas (tu laudai). audiebant (ei. legi (leg). indepartand terminatia (i) de la a treia forma din enuntarea verbului (indicativ perfect persoana I singular: laudavi (laudav). mansi (mans). laudata). Pentru audire: Audiebam (eu auzeam). laudavistis (voi ati laudat). (erunt sau ere). laudate). Acesta se formeaza. laudabant (ei. In cazul verbelor de conjugarea a III-a si a IV-a. Verbele de conjugarea a III-a care au "i" in fata lui (o) la indicativ prezent. conficiebant. ele citeau). Indicativul perfect Perfectul indicativului latin este echivalentul perfectului compus al indicativlului romanesc. Pentru laudare: Laudavi (eu am laudat). legebant (ei. il pastreaza si in fata lui "e" care precede (ba) (un astfel de verb este conficio. respectiv. ele laudau). laudabatur (el. . laudabamur (noi eram laudati). se pune in fata lui (ba) vocala "e".Pentru laudare: Laudabam (eu laudam). conficiebas. La aceasta tema se adauga terminatiile: (i). (it). ele auzeau). laudabamus (noi laudam). laudabatis (voi laudati). conficere): Conficiebam. ele erau laudati. ea era laudat. pornind de la tema perfectului. (imus). audivi (audiv). laudaverunt sau laudavere (ei. ea a laudat). (isti). ca sufixul (ba) fiind urmat de terminatiile specifice pasivului: Pentru laudare: Laudabar (eu eram laudat). ele au laudat). Tema perfectului se stabileste. laudavisti (tu ai laudat). laudavit (el. Pentru verbul legere: Legebam (eu citeam). laudabantur (ei. laudabat (el. Diateza pasiva se formeaza cu ajutorul prezentului verbului neregulat [sum esse fui] si participiul perfect pasiv al verbului de conjugat. laudabaris (tu erai laudat). Diateza pasiva se formeaza analog.

sunt (ei. erant. es (tu esti). eratis. pentru ca momentul actiunii este mai in urma decat la perfect. De exemplu: laudatus. laudatae. laudaverat (el. ele sunt). Participiul isi schimba genul in functie de subiect. laudata + sumus. laudaveratis (voi laudaserati). fui". laudatum + sum. spre deosebire de limba romana. (erant). sunt. erat. laudaverant (ei. laudatum + eram. pornind de la tema prezentului si difera in functie de conjugare. Acesta se formeaza. conjugarea verbului laudare: laudaveram (eu laudasem). Laudati. Dupa cum se poate observa. (eras). Astfel. Diateza pasiva se formeaza intr-un mod similar cu perfectul pasiv. est (el. estis. nu a prezentului pasiv (eu sunt laudat (in romana = acum)). ele laudasera). laudatae. pentru a exprima actiuni care se vor intampla. (erat). laudaveras (tu laudasesi). laudata. Prezentul verbului [sum esse fui (a fi)] este: Sum (eu sunt). esse. esse. laudatus sum (eu am fost laudat (in latina = candva)). se va folosi imperfectul verbului (sum. eras. fui). estis (voi sunteti). De exemplu. laudata + eramus. Acesta se formeaza de la tema perfectului. pornind de la formele de nominativ ale participiului perfect pasiv si. ea este). se adauga exact formele imperfectului indicativ al verbului "sum. laudaveramus (noi laudaseram). laudata. laudati. (eramus). est. sumus (noi suntem). (eratis). Indicativul mai mult ca perfect Indicativul mai mult ca perfect al limbii latine se foloseste exact ca si cel al limbii romane. ea laudase).(Recomand citirea mai intai a participiului perfect pasiv. adaugand terminatiile (eram). verbul laudare se conjuga la perfect pasiv: Laudatus. es. . Indicativul viitor I In limba latina viitorul simplu al indicativului se foloseste ca si in limba romana. in latina se foloseste prezentul verbului a fi pentru formarea perfectului pasiv. care se comporta ca un adjectiv de categoria I). De observat ca.

adaugand la tema prezentului terminatiile: bo. Diateza pasiva a viitorului I al indicativului se formeaza adaugand la tema prezentului terminatiile bor. eris.La diateza activa. manebuntur. diferenta fiind desinentele de activ si cele de pasiv . entur. De exemplu. In cazul verbelor de conjugarea a III-a si a IV-a. legetis (veti citi). erunt (chiar formele de viitor simplu ale lui "sum esse fui"). emur. bitur. leges (vei citi). laudabunt (vor lauda).se formeaza practic din sufixul (b) si desinente. laudatus/laudata/laudatum ero/eris/erit. erit. bimus. legemus (vom citi). inainte de "r" se foloseste vocala de legatura "e". verbele de conjugarea I si II formeaza viitorul I. emini. De exemplu pentru verbul laudare: laudavero (voi fi laudat). adaugand la tema perfectului terminatiile: ero. erimus. emus. de exemplu terminatia folosita la persoana a II-a singular (beris) . De exemplu verbul maneo manere: manebor (voi fi ramas/ramasa). Pentru verbul lego legere: legar (voi fi citit/citita). buntur pentru conjugarea I si a II-a. viitorul I se formeaza. bit. etis. iar. legentur. manebimur. De observat ca ambele diateze se formeaza intr-un mod similar. laudaverit (va fi laudat). legemur.deci b + ris. De exemplu pentru verbul laudare: laudabo (voi lauda). legeris. manebimini. eritis. vei fi fost laudat/laudata etc. legent (vor citi). beris. laudaverimus (vom fi laudat). laudaveris (vei fi laudat). laudaveritis (veti fi laudat). Indicativul viitor II (anterior) Viitorul anterior se formeaza. bunt. bis. bitis. maneberis. laudabimus (vom lauda). . a se observa. legetur. viitorul verbului legere este: legam (voi citi). dupa cum stim. iar pentru conjugarile a III-a si a IV-a se folosesc terminatiile ar. laudabis (vei lauda). etur. leget (va citi). adaugand la tema prezentului terminatiile: am. legemini. la diateza activa. manebitur. ent.). laudabit (va lauda). laudabitis (veti lauda). et. eris. laudaverunt (vor fi laudat). bimur. laudati/laudatae/laudata erimus/eritis/erunt (voi fi fost laudat/laudata. bimini. Diateza pasiva a viitorului II se formeaza din nominativul participiului perfect pasiv si formele de viitor ale lui sum esse fui. es. intre (b) si acestea fiind vocalele de legatura aferente.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful