P. 1
Substantivul Latin

Substantivul Latin

|Views: 1,659|Likes:
Published by mamipui

More info:

Published by: mamipui on Jan 10, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/12/2014

pdf

text

original

Substantivul latin

In limba latina substantivul se imparte in cinci declinari. Fiecare declinare are terminatiile ei specifice in functie de caz si numar. Substantivul este enuntat cu doua forme - nominativul si genitivul. Este necesar pentru noi, care nu vorbim curent limba latina, sa invatam si genitivul, pentru ca dupa terminatia acestuia stabilim declinarea careia ii apartine substantivul dat. Declinarea I are la genitiv terminatia (ae), declinarea a II-a are la genitiv terminatia (i), declinarea a III-a are la genitiv terminatia (is), declinarea a IV-a - (us) si declinarea a V-a - (ei). Obs.: A nu se confunda declinarile a II-a cu a V-a, fiindca au tot (i) in final, o distinctie este aceea ca la nominativ singular declinarea a II-a are una dintre terminatiile (us), (er) sau (um), pe cand declinarea a V-a are la nominativ singular terminatia (es). Declinarea I

Substantivele de declinarea I sunt majoritatea de genul feminin, masculine fiind doar acelea care denumesc indeletniciri barbatesti, nume de popoare sau nume de barbati. Terminatia de la genitiv dupa care distingem substantivele de declinarea I este (ae). Terminatiile: singular: N. - (a), G. - (ae), D. - (ae), Ac. - (am), Abl. - (a lung), V. - (a); plural: N. - (ae), G. - (arum), D. - (is), Ac. - (as), Abl. - (is), V. - (ae); Obs.: Terminatia (a) de la ablativ singular este vocala lunga, dar distinctia pentru noi, care nu vorbim fluent limba latina, este greu de facut in pronuntie.

Paradigme: silva, silvae s.f. (= padure) (dupa terminatia de la a doua forma putem vedea ca este de declinarea I, iar fiindca nu reprezinta nume de barbati sau indeletniciri ale acestora, nici nume de popor, rezulta ca este de genul feminin; singular: N. - (silva), G. - (silvae), D. - (silvae), Ac. - (silvam), Abl. - silva), V. - (silva); plural: N. - (silvae), G. - (silvarum), D. - (silvis), Ac. - (silvas), Abl. - silvis), V. - (silvae); agricola, agricolae s.m. (= agricultor) (dupa terminatie ne dam seama ca este de declinarea I, dar fiind o indeletnicire barbateasca, rezulta ca este de genul masculin;) singular: N. - (agricola), G. - (agricolae), D. - (agricolae), Ac. - (agricolam), Abl. - (agricola),

. care sunt terminate in (us) la nominativ singular si se comporta precum cele masculine. care se declina in rest la fel cu cele in (us) si sunt masculine. .(agricola). D. . plural: N.V.(is).(a). V. doar ca acestea denumesc arbori (ceea ce iese din pamant.(e sau er). in cazul declinarii a II-a singular (um) si plural (a). .(i). . Recunoasterea substantivelor de declinarea a II-a se face dupa terminatia (i) de la genitiv singular. (se poate observa ca ambele substantive se comporta la fel. -(agricolae).(os). deae si filia. Ac. G. acuzativul si vocativul sunt identice. . dar distinctia intre genuri este foarte importanta pentru ca adjectivele sau participiile verbale se acorda si in gen cu substantivele) Atentie! La declinarea I sunt doua exceptii de formare a dativului si ablativului plural substantivele dea. plural: N. . Abl. Ac. plural: N. Abl.: La genul neutru totdeauna nominativul. V. iar cele neutre au la nominativ singular terminatia (um).(um). nu exista vreo diferenta in modul de declinare. . . Neutrul: singular: N. . desi. V.(O).f. . Obs.(um). G. Cele de gen masculin au la nominativ singular terminatia (us). .(us sau er). G. . .(agricolae). V. (= pamant)) sau nume de tari. . . filiae nu fac dativul plural deis.(is). Mai sunt si substantive care au la nominativ singular terminatia (er).(um). ci deabus si filiabus.(a). Declinarea II Substantivele de declinarea a II-a sunt majoritatea de gen masculin si neutru.(is).(o). Ac.(um).(orum). care este comuna fiecarui gen. . O alta exceptie este aceea ca expresia Pater familias se foloseste in acest fel. filiis. Ac. . G. humi s.(i). . Abl.(agricolis). .(a).(is). D. . Ac. inclusiv humus. . Abl. gramatical ar fi Pater familiae (este vorba de un genitiv arhaic) (=Tatal/capul familiei).(agricolis).(agricolas).(o). Terminatiile: Masculinul si femininul: singular: N. V. D. . . respectiv. Abl. G. Sunt si substantive de genul feminin. .(i). . .(orum). D.(agricolarum). Paradigme: . D.(o).(i). dupa regula. . . .

La aceasta declinare exista substantive la toate cele trei genuri. . (simulacrum). . .. pelagi = mare. agni = miel si deus. din unele forme de nominativ se poate deduce genul unui substantiv: .(horto). . . Ac. . Substantivele parisilabice sunt acelea care au un numar egal de silabe la nominativ si genitiv. simulacrum. de exemplu: avis. Substantivele imparisilabice sunt acelea care au un numar diferit de silabe la nominativ fata de genitiv.(horto). Exista si substantive terminate in (ir) la nominativ singular. . V. orationis).(simulacro). G. .se declina in rest dupa regula. Substantivele declinarii a treia se impart in doua categorii: imparisilabice si parisilabice. tot agne am folosi. de exemplu: carmen. Substantivele care au tema terminata in (i). acesta este de gen neutru (carmen. mare maris etc. G.(simulacra).(hortis). Ovidii vocativ Ovidi. Ac. viri = otrava. dei = zeu. temporis). daca ar fi sa ne adresam unui miel pur si simplu.(simulacrum). G. Sunt trei substantive de genul neutru care se termina la nominativ singular in (us): virus. .(horti). plural: N. . tempus. decemvir. .(simulacra). simulacri s. civitatis etc. Declinarea III Substantivele de declinarea a III-a sunt recunoscute dupa terminatia genitivului. de exemplu: vir (= barbat). unii sustinand ca de fapt este un nominativ al adresarii in texte. . .(hortorum). D. care este (is) (nominativul este de mai multe feluri).(hortis). D.daca un substantiv are terminatia (us) la nominativ si (oris sau eris) la genitiv. ponderis. acesta este de genul .(simulacri).(horti). .(simulacris). civitas. . de cele mai multe ori este de genul feminin (oratio. . triumvir. (simulacra). Abl.(simulacris). cert e ca cele doua substantive au conotatie religioasa.(simulacrum). Exceptii: Sunt doua substantive masculine care nu fac vocativul in (e). (= statuie) singular: N. precum cele in (us). G. Ac. . Abl. fac genitivul identic cu aceasta: Ovidius.(simulacrorum). V. carminis.(horte). Abl.m. . . D. .(hortus). D. acestea se vor declina dupa regula de baza: neutrul are intotdeauna nominativul.daca un substantiv are la nominativ terminatia (men) si la genitiv are terminatia (minis). Abl.daca la nominativ un substantiv are terminatia (o) si la genitiv (onis).(simulacro).n. pelagus. carminis. . sunt masculine. avis. horti s.. . Aici parerile sunt impartite.(hortos). V.daca un substantiv are terminatia (as) la nominativ si (atis) la genitiv. agmen. agminis). atunci acela este tot de gen neutru (pondus.(hortum). (= gradina) singular: N. . vulgus. .hortus. . ci identic cu nominativul: Agnus.(horti). vulgi = gloata. vocativul si acuzativul cu aceeasi forma. levir (= cumnat) . V. Ac. plural: N.

pontis). Ac. se comporta precum cele imparisilabice.. V. canis canis (= caine) face genitivul plural canum. G.. cele care denumesc gradele de rudenie (socrus. . D. acuzativul si vocativul.(es)..panis panis (= paine) face genitivul plural panum. (au la nominativ terminatia (us)).(us). .(ibus).feminin (civitas.(ui). Sunt si substantive de genul feminin. norus. pater. Terminatiile pentru masculin si feminin: singular: N. . . plural: N.(is). se declina precum cele parisilabice si invers: substantivele imparisilabice care sunt monosilabice la nominativ. iar la genitiv terminatia (is). G. diferenta dintre declinarea substantivelor imparisilabice si parisilabice este aceea ca la genitiv plural. Cele de genul masculin au la nominativ singular terminatia (us) ca la genitiv singular. . plural: N.). . G.ca la nominativ. socrus.(es). . La aceleasi genuri. desi au forma imparisilabica. acuzativ si vocativ este (a). patris). .(es). Exceptii: Sunt substantive care. . G. .(e). cele parisilabice au terminatia (ium). Ac. dar au tema terminata in (tr). V.(em).(ibus). V. La cele parisilabice diferenta este aceea ca pluralul se realizeaza cu terminatia (ia). Sunt cateva substantive care au forma de parisilabic. Abl. precum (mons. Genul neutru se declina diferit la cazurile nominativ. . una pentru singular si una pentru plural: in ceea ce priveste imparisilabicele. montis.). D. bineinteles nominativul.daca un substantiv parisilabic are la nominativ terminatia (e).(um).(mater. . pons.(us). . se comporta precum cele parisilabice. Substantivele parisilabice neutre fac ablativul singular in (i).(u). Abl. Declinarea IV Substantivele de declinarea a IV-a sun recunoscute dupa terminatia (us) de la genitiv singular.(um). adica fac genitivul plural in (um) . Ac. nu in (e) ca toate celelalte. acesta este de genul neutru . . nefiind o terminatie constanta (depinde de nominativ). . civitatis).(us). V. adica fac genitivul plural in (ium). Abl. Ac. . . . D. Substantivele care au forma parisilabica.(uum). La declinarea a IV-a substantivele sunt mai multe de genul masculin si neutru. . .(mare maris).(us). iar cele neutre au la nominativ singular terminatia (u). Abl. matris.(ibus). . la singular nominativul. . .(. D. . . forma identica la nominativ si genitiv. nu in (um). norus etc. dar fac genitivul plural in (um) . .(ibus). acuzativ si vocativ unde acestea trei au aceeasi forma.(us).(us).(i). Terminatiile: Imparisilabice feminine si masculine: singular: N. iar la plural terminatia la nominativ. acuzativul si vocativul sunt la fel.

. plural: N. D. Abl.us" sau ". lacus (dar si. cateva putandu-se determina in functie de terminatii. rei si dies diei . rar.(ei). V. . De mentionat ca substantivele de declinarea a V-a au fost preluate in latina mai tarzie de catre declinarea I.La genul neutru. Geta) Declinarea a II-a Cele terminate in ". Declinarea a III-a Aici sunt substantive de toate genurile.us" care sunt neutre: virus (= otrava). . Abl. acuzativ si vocativ: pentru singular (u). Genul substantivelor limbii latine Declinarea I In general sunt substantive feminine. masculine fiind cele care exprima nume de barbati. . pelagus (= mare) si vulgus (= gloata). . . . .: pondus. iar pentru plural (ua).um" sunt intotdeauna neutre. agminis). agmen. . Genul substantivelor la aceasta declinare este in general feminin. . partus. indeletniciri ale acestora sau nume de popoare (ex. Exista cateva substantive care au dativul si ablativul plural in (-ubus): acus.: fagus) sau nume de tari si insule mici (ex. agricola.(erum). la nominativ terminatia fiind (es). quercus. de asemenea cele de forma ". Daca substantivul exprima nume de arbori (ex.(e). temporis) sau cele de . Ac. De asemenea si substantivele de declinarea a IV-a au fost preluate de declinarea a II-a. V.: Aegyptus) sunt feminine.(es). D.(ebus).(ei). . lacibus). G.oris" (ex.: Numa. Terminatiile: singular: N.minis" (ex. Cele terminate in ".(es). ponderis. Declinarea V Substantivele de declinarea a V-a sunt recunoscute dupa terminatia de la genitiv singular (ei). . .men. carminis.er" sunt in general masculine. totusi sunt substantive care au genul masculin: (res. .us. tempus. arcus.: carmen. specus. G.(es). Ac. tribus. Sunt trei substantive terminate in ".eris / . Sunt neutre cele care au forma ". formele sunt identice pentru cazurile nominativ.(em).(ebus).(es).acesta din urma cand nu are sens de data fixa). artus (dar si artibus).(es).

liber magni pretii (= o carte de mare pret). Posesia. . Explicatia sau definitia: dies victoriae (= ziua victoriei (ziua definita prin victorie)).: cornu. rei si dies. annorum CI (= (in varsta) de 101 ani) 4. Declinarea a V-a Sunt feminine. fons Bandusiae (= izvorul / fantana B(l)anduziei) 3. Valorile genitivului Ca si in limba romana genitivul este in primul rand cazul atributului.us" sunt cele mai multe masculine. eiusdem farinae (= din aceeasi faina (fig. maris). socrus). . feminine fiind cele care exprima grade de rudenie (ex. Subiect: Numa Pompilius leges Romae constituit (= Numa Pompilius a stabilit legi Romei). genitivul poate exprima: 1. = de aceeasi teapa)). cu exceptia lui res. 2. Cele terminate la nominativ in ".is" (ex. intregul din care se ia o parte (genitiv partitiv): pars hominum (= o parte a oamenilor). In cazul genitiv se exprima al doilea termen al comparatiei . I. apartenenta: castra Porsennae (= tabara lui Porsenna).forma ". Feminine sunt cele de forma ".: mare. liber Lucii (= cartea lui Lucius) 2. diei (acesta din urma este masculin atunci cand nu are sensul de data fixa). Declinarea a IV-a Substantivele terminate la nominativ in ".: civitas. Nume predicativ: qui Reae Silviae filius est (= care este fiul Reei Silvia). . genu) sunt de genul neutru.: nurus. Cu rol de atribut. Valorile nominativului 1.io. Calitatea si valoarea (sau pretul): vir Romanae constantiae (= barbat de o statornicie romana).e. Apozitia subiectului sau a numelui predicativ: rex Numa Pompilius (= regele Numa Pompilius).: oratio. civitatis) sau cele de forma ". orationis). 3. uneori poate avea si rolul de complement. 5.atis" (ex.ionis" (ex.as. optimus civium (= cel mai bun dintre cetateni). pars mei (= o parte din mine).u" (ex.

4. o comedie a lui Plaut). Valorile dativului Ca si in limba romana. "a duce lipsa" ("de ce?"). ad. fericiti agricultori!). 5. Se pun la cazul dativ: 1. Principala functie a acuzativului este exprimarea complementului direct al verbelor tranzitive: salutem dicimus. concordiam parat. dar si. "a acuza" ("de ce?") etc. fuerant tibi quattuor dentes (= avusesesi patru dinti). 6. O fortunatos agricolas (= O. mai ales la numele de orase. Valorile acuzativului 1. ce obiceiuri!). Cu rol de complement. principala functie a dativului latin este exprimarea complementului indirect. Trebuie sa tinem seama de faptul ca unor verbe intranzitive romanesti le corespund in latina verbe tranzitive: timeo pericula (= ma tem de primejdii). i se da sau i se ia un lucru: do panem homini (= dau paine omului). fara prepozitie): eo Romam (= plec la Roma). 3. auxilii egere (= a fi lipsit de ajutor). cand dativul este insotit de verbul esse: mihi est (= eu am (cuvant cu cuvant: "mie imi este")). genitivul este folosit dupa verbele care inseamna "a-si aminti" (in genitiv se pune lucrul de care-ti amintesti). comoediam Plauti (= citesc "Aulularia". te benedicimus. Acuzativul poate fi si cazul exclamatiei: O tempora. rides mala nostra (= razi de nenorocirile noastre)> 2. posesorul. tu eum accusas avaritiae? (= tu il acuzi de lacomie?). ce timpuri. o mores (= O. 2. 4.: memento mei (= adu-ti aminte de mine). eo domum (= ma duc acasa). . Despre acuzativ ca subiect al unor propozitii completive (vedeti "Acuzativul cu infinitiv"). Acuzativul poate exprima complementul de loc cand e vorba de tinta unei miscari (de cele mai multe ori precedat de o prepozitie: in.II. Acuzativul este cazul cerut de numeroase prepozitii (vedeti "Prepozitia"). 3. Acuzativul este cazul apozitiei unui substantiv in acuzativ: lego Aululariam. persoana careia i se atribuie. scopul in vederea caruia se face un lucru (dativus finalis): auxilio mitere (= a trimite in ajutor) (dativ final). persoana in interesul sau paguba careia se face actiunea verbului (dativus commodi sau incommodi = al interesului): tibi aras (= pentru tine ari).

Valorile ablativului Ablativul este cazul complementelor circumstantiale. indepartarea (in latina ablatus = indepartat). de exemplu. Uneori actiunea se indeplineste nu cu ajutorul unui instrument material. ablativul poate fi insotit.Valorile vocativului Vocativul latin este. de prepozitii. hieme (= iarna). ci dintr-o cauza anumita: mea culpa (= din vina mea) sau intr-un anumit mod: arte (= cu arta). ca si in romana. nocte (= noaptea). specific limbii latine. originea: rure venit (= vine de la tara). merito (= pe merit). Mai greu de precizat este insa functia ablativului cand nu este insotit de prepozitie. Ablativul poate exprima locul sau timpul actiunii: eo loco (= in acel loc). cum amicis nu poate insemna decat "cu prietenii. cazul chemarii (loco. In aproape toate aceste functii. Ca sa putem deduce valoarea unui ablativ din sensul general al propozitiei. sine nube si stim (sau aflam din dictionar) ca sine inseamna "fara". . ioco (= in gluma). Ablativul poate exprima instrumentul unei actiuni (iar uneori obiectul care insoteste indeplinirea unei actiuni): oculis video (= vad cu ochii). cat si cu acuzativul. Pentru mai multa claritate si o mai puternica expresivitate. antiquissima familia (= (provenit) dintr-o foarte veche familie). 2. argento spoliavit (= a pradat de bani). Caesar eo pedestribus copiis contendit (= Caesar s-a indreptat intr-acolo cu trupele de infanterie). Carthagine (= la Cartagina). Ne va interesa deci sa recunoastem valorile ablativului la cele cateva prepozitii care se pot construi atat cu ablativul. melle dulcior (= mai dulce ca mierea). trebuie sa stim ce roluri poate indeplini in general acest caz. adesea substantivul aflat in cazul ablativ e precedat de o prepozitie care-i precizeaza rolul in propozitie: cand citim. Athenis (= la Atena). Substantivul la vocativ nu este o parte a propozitiei (si in nici un caz subiect al imperativului). 1. gladiis pugnaverunt (= au luptat cu sabiile). impreuna cu prietenii". nu avem nici o dificultate in intelegerea textului: sine nube inseamna "fara nori". -avi = a chema) si al adresarii. -are. este precedat uneori de interjectia o!. Ablativul poate exprima separarea. cum am vazut. In aceasta functie poate fi inglobat ablativul complement al comparativului: maior Lucio (= mai mare decat Lucius). ci un element sintactic incident. tot astfel. 3. die septimo (= in a saptea zi).

beatum = fericit. ablativul ia locul unui vechi caz. Prepozitia sub cu ablativul arata locul sub care se afla ceva: talpa sub terra habitat (= cartita locuieste sub pamant). In aceasta functie. Astfel. clarum = renumit (adjectiv de categoria I). clara. beata. substantivul este de genul masculin. buna. Exemplu: Luam substantivul poeta. cele trei terminati apartin declinarilor I si a II-a de la substantiv.se acorda cu el. luam prima forma din cele trei enuntate si la tema acestei forme. poetae (declinarea I. Corinthi = in Corint) -.la celelalte declinari se foloseste ablativul. fiindca se acorda: . 2. asta inseamna ca pentru masculinul adjectivelor vom folosi terminatiile declinarii a II-a masculin. bonum = bun. adjectivul se clasifica in doua categorii: adjective de categoria I si adjective de categoria a II-a. cand avem un substantiv masculin si vrem sa-l declinam impreuna cu un adjectiv de categoria I.1. Terminatia (us) de la masculin reprezinta terminatia nominativului singular al substantivelor de declinarea a II-a masculine. femininul (terminat in a) si neutrul (terminat in um). Adjectivele de categoria I Adjectivele de categoria I se enunta cu trei forme: masculinul (terminat in us). Bonus. De exemplu: beatus. Sa explicam cat mai scurt cu putinta modul de declinare al adjectivelor. cu acuzativul arata directia in care se indreapta cineva (= in. pe. Prepozitia in cu ablativul arata locul unde se petrece actiunea (= in): in horto ambulo (= umblu in (prin) gradina). Adjectivul limbii latine In limba latina. tema pe care o obtinem. pe care le adaugam la tema adjectivului. care nu mai are forme speciale decat la declinarile I si a II-a singular (Romae = la Roma. spre): in hortum intravit (= a intrat in gradina). locativul. la nume de orase. asa ca si adjectivul va fi declinat tot la genul masculin. numar si caz cu substantivul determinat. uneori arata ostilitatea (= impotriva): in eam legem oratio (= un discurs impotriva acestei legi). cu acuzativul arata directia: sub terram descendere (= a cobori sub pamant). Adjectivul se acorda in gen. indepartand terminatia (us) de la prima forma. Dupa cum observati. bona. adaugam terminatiile declinarii a II-a masculin. fiind atenti la numarul si cazul substantivului determinat . fericita. deci. gen masculin) si ajdectivul clarus.

(brevis vita). Abl. La genul neutru se procedeaza analog. . Ac. se declina dupa declinarea a III-a parisilabica a substantivelor. D. . G. .(clari poetae). cu diferenta ca la ablativ singular terminatia este (i). Rezulta ca genul feminin la adjective se declina. .Brevibus vitis). Neutrul se declina tot dupa declinarea a III-a parisilabica. .(magnae civitati). . . D. De exemplu (brevis. indiferent de gen. . . . folosind terminatiile declinarii I de la substantiv. neutrul. D. G.(magna civitate). . V. civitatis = cetate si adjectivul magnus. prima reprezentand masculinul si femininul. indiferent de gen. adica cu terminatia (e).(magnarum civitatum). . Abl. plural: N. (brevi vita). G. fiind identice. . V.(brevis vitae).(magnae civitatis). breve = scurt): dupa cum vedem. De exemplu sa declinam substantivul (vita. iar la plural cu (ia). Abl. Prima terminatie este (is). V. vitae este un substantiv de genul feminin.(claro poeta). iar a doua. aceasta forma este terminata in (a). Ac. Acum vom lua un substantiv de genul neutru .(claris poetis).(clari poetae). . D. .(brevem vitam). .(brevi vitae). Masculinul si femininul. . breve): fiind un substantiv neutru.(breves vitae). carminis = poezie) si il vom declina impreuna cu adjectivul (brevis. doar ca folosim terminatiile de la declinarea a II-a neutru. . . De exemplu luam substantivul feminin civitas. dupa cum observam. pentru adjectiv vom folosi .(clari poetae). la ablativ singular este folosita tot terminatia (i). . Ac.(magnas civitates). adica ce apartine de prima forma.(claris poetis). D. . . V.(magna civitas). breve = scurt).y y singular: N. . .(magnae civitates). .(brevibus vitis). de asemenea.(claro poetae). .(magna civitas). plural: N. magna.(brevium vitarum). . vitae = viata) impreuna cu adjectivul de categoria a II-a (brevis. . . .(claros poetas).(magnis civitatibus). Abl. G.(magnis civitatibus).(brevis vita). Abl. . iar la a doua forma terminatia este (e). G. Adjectivele de categoria a II-a Adjectivele de categoria a II-a se enunta cu doua terminatii. la singular nominativul. . ceea ce inseamna ca vom folosi prima forma. (magnam civitatem). adica chiar nominativul declinarii I. D.(clare poeta). singular: N. Abl. Ac. luam a doua forma a adjectivului. V. . Ac. acuzativul si vocativul. .(magnae civitates). Ac.(breves vitas). plural: N. vita. V. G.(carmen.(clarorum poetarum). magnum = mare: y y singular: N.(breves vitae).(clarum poetam).(clarus poeta). Trebuie un pic de logica si este foarte usor de inteles de ce este asa! Daca substantivul determinat este de genul feminin.

acuzativ si vocativ.(formosiorem planitiem). in limba latina adjectivul are gradele: pozitiv.(felicia). V.(formosiores . (felici).(felicibus).(formosiori planitiei). dupa care se adauga terminatiile declinarii a III-a imparisilabice. .(felices). Gradele de comparatie ale adjectivului Ca in limba romana.. brevius = mai scurt.(felicis). Abl.(brevi carmine). G. Acestea se enunta tot cu doua forme. abia incepand cu latina populara avand loc trecerea la formarea analitica). . are terminatia (i). (felicibus).(felicium).(felices). . Neutru plural: N. . . De observat ca terminatia (ius) apare numai la neutru singular. D.(felici). . mai scurta). Pe parcursul declinarii comparativului. Masculin/feminin plural: N. . breve) este (brevior. plural: N.(formosiore planitie).) fiind necesara pentru a stabili tema.(brevi carmini). . . Neutru singular: N. indiferent de gen.(breve carmen). (brevia carmina). . . . . Ac. formosum = frumos) la comparativ (formosior. . .(breve carmen). Spre exemplu comparativul adjectivului (brevis. . plural: N. .(felicia). .(formosioribus planitiebus). Ac. Ac. Comparativul adjectivului (clarus. .(felicibus). G. . . . D. Ac. indiferent de categoria adjectivului. Masculin/feminin singular: N. clarum) este (clarior. Ac.(felici). Mai exista adjective cu o singura terminatie. G. . si G. Ac. formosius): singular: N. clarius = mai renumit. G. . la care vom adauga terminatiile declinarii a III-a a substantivelor parisilabice.(formosioribus planitiebus).(felix). De exemplu declinam substantivul (planities. D. . Spre deosebire de limba romana.(brevia carmina). V. . .(felicis). G. Abl. .(formosior planities). . .(felicia). ele se formeaza adaugand la tema adjectivului: (ior) pentru prima forma si (ius) pentru a doua. . .(brevibus carminibus).(felici). D. .(brevis carminis). .(brevibus carminibus).(felix). Abl. (ior) are valoare de sufix. D. . Abl. anume N. G. .(felicium).(formosiores planities). sg. .(felices). D. V. . . Comparativul se enunta cu doua forme: prima pentru masculin si feminin.(felicem). Abl. V.(formosiorum planitierum). cu observatia ca Abl. Abl. Ac. formosa.(felix). . V. si anume la cazurile nominativ.(brevium carminum). G. comparativ si superlativ.(formosiores planities). Abl. . clara. in limba latina gradele de comparatie se formeaza cu ajutorul sufixelor si terminatiilor (deci o formare sintetica. planitiei = campie) impreuna cu adjectivul (formosus. . V. D. V. forma a doua (G. mai renumita). Ac.(felicibus). .(breve carmen). . D. iar a doua pentru neutru.(formosior planities). V.(formosioris planitiei). Abl. Gradul pozitiv este forma de baza.(felix). G. cea din dictionar.forma a doua (breve): singular: N. .(brevia carmina).(felix).

Ac. D. la superlativ (profundissimus. G. sufixul (issim) si terminatiile declinarii a II-a pentru masculin/neutru si a declinarii I pentru feminin. Exista cateva adjective care fac superlativul cu prefix.(profundissimis stagnis).(brevioribus carminibus). atunci cand tema adjectivului se termina in (r). profunda. . V. . iar superlativul va fi benevolentissimus/a/um. breve) are superlativul (brevissimus. profundissima. ci magis egredius/a/um. . se foloseste sufixul (rim) in loc de (issim) .(profundissimum stagnum). . plural: N. . um. aceste adjective au inainte de (us a um) vocala "i" / "e" / "u". . va folosi sufixul (lim) in loc de (issim). V. . Superlativul adjectivului se comporta ca un adjectiv de categoria I. pulchrum) va forma superlativul (pulchrrimus. Spre exemplu.(profundissimum stagnum). scurta sau foarte scurt. G. folosindu-se de magis pentru comparativ si maxime pentru superlativ.(brevioribus carminibus).de exemplu adjectivul (pulcher. um la superlativ este perlucidus. iar superlativul va fi maxime egredius/a/um. Abl. scurta). Ac.(brevius carmen).(breviori carmini). a. D. profundum = adanc. Ac. . . NOTE: La superlativ.(profundissimo stagno). Unele adjective compuse fac comparativul si superlativul adaugand inainte de ior/ius si de issimus/a/um un (ent): benevolus/a/um va face comparativul benevolentior benevolentius. plural: N.(profundissimorum stagnorum). Ac. G. Vom declina acum substantivul stagnum. carminis) cu adjectivul (brevis.(profundissima stagna). (brevius carmen). profundissimum): singular: N. Abl. pulchrrimum = foarte frumos sau cel mai frumos).(profundissimis stagnis). . pulchra. . . pulchrrima. . . format din tema adjectivului. .(breviore carmine). D. . adjectivul (brevis. G. . . ca in exemplul: lucidus.(breviora carmina). Asadar.(profundissimo stagno). Abl. breve) la comparativ: (brevius carmen = poezie mai scurta): Singular: N. brevissima.(breviora carmina). egregium nu va face comparativul egrediior. a. . V.planities).(breviora carmina).(brevioris carminis). un adjectiv precum egregius.(profundissimi stagni). Iar daca adjectivul are tema terminata in (l).(breviorum carminum). De mentionat ca in limba latina nu exista forme diferite pentru superlativul absolut si cel relativ. Abl. . D.(profundissima stagna). . Exista adjective care fac gradele de comparatie in mod analitic.(profundissimum stagnum). egregia. adanca). . brevissimum = cel mai scurt. .(profundissima stagna).(brevius carmen). stagni = mlastina impreuna cu adjectivul profundus. Sa declinam acum substantivul neutru (carmen. V. .

manere. respectiv. maxima. comparativ = minor. buna: pozitiv = bonus. Conjugarea I are la indicativ prezent activ terminatia (a) inainte de (re) De exemplu: laudo laudare laudavi laudatum. Pentru a ne fi mai usor sa punem diferitele terminatii pentru anumite moduri. a patra forma reprezinta supinul. plurrimae. melius. la care adaugand anumite terminatii. optima. malum. multe: pozitiv = multi. legere. Conjugarea a II-a are inainte de (re) un (e) accentuat. enuntam verbul cu patru forme: prima forma reprezinta indicativul prezent ptersoana I singular diateza activa (laudo. magna. Mic. superlativ = minimus. comparativ = melior. atunci cand enuntam un verb. audire) . de la care se formeaza tema supinului. magnum. de exemplu: lego legere legi lectum. bona. parvum. rea: pozitiv = malus. distinctia facandu-se dupa terminatia acestuia la modul infinitiv prezent activ. respectiv. superlativ = plurrimi. minus. multa. superlativ = pessimus. comparativ = maior. Dupa cum se observa acesta din urma nu are forme decat pentru plural. de exemplu: maneo manere mansi mantum. minima. a treia forma reprezinta indicativ perfect persoana I singular . parva. comparativ = plures. timpuri si persoane. superlativ = optimus. audio). optimum. Verbul limbii latine Verbul latin este impartit in patru conjugari. peius. lego. minimum. Dupa cum s-a vazut. plura. superlativ = maximus. maius. Conjugarea a IV-a are inainte de (re) un (i). respectiv. Multi. Conjugarea a III-a are vocala (e) inainte de (re). ca si cel roman. de exemplu: audio audire audivi auditum. dar in acest caz nu este accentuata. pessima. Indicativul prezent Indicativul prezent activ al verbului latin se foloseste.Adjectivele neregulate Exista cinci adjective neregulate: Mare: pozitiv = magnus. Bun. a doua forma reprezinta infinitivul preactiv (laudare. bonum.de aici formam tema perfectului. comparativ = peior. audio). pessimum. in general. mala. conjugam anumite moduri si timpuri. multae. plurrima. maneo.de la aceasta forma se porneste la conjugarea anumitor moduri si timpuri (forma de la care se porneste in acest caz se numeste tema prezentului). mica: pozitiv = parvus. maximum. maneo. Rau. prima forma este indicativul prezent persoana I singular (laudo. . lego.

laudatis [voi laudati]. "u" inainte de "n" si "e" inainte de "b" si "r". Similar se conjuga si verbele de conjugarea a II-a si a IV-a. adaugand la tema prezentului sufixul (ba). ca si cel romanesc. adaugand la tema prezentului terminatiile: (r). mane. ele lauda]. (ris). (nt). pentru a putea forma indicativul (si nu numai). Se poate observa ca pentru persoana I singular se adauga (r) la forma de activ. laudas [tu lauzi]. (tis). la tema prezentului. indepartand terminatia (re) de la infinitivul prezent activ in cazul conjugarilor I. de obicei. ele sunt laudati. leg. Indicativul imperfect Indicativul imperfect al verbului latin se foloseste. legit. (s). laudamus [noi laudam]. tu. adaugand terminatiile (o). "s" sau "t". legunt. astfel: lauda.Prezentul indicativ se formeaza. imperfectul se formeaza. legimus. Verbul legere (conjugarea a III-a): Lego. iar in cazul conjugarii a III-a se indeparteaza si vocala neaccentuata "e" care precede terminatia (re). Pentru conjugarea a III-a se folosesc vocalele de legatura in mod corespunzator: Legor. laudamini (voi sunteti laudati). de obicei. . ea este laudat. laudantur (ei. leguntur. laudatur (el. (tis) si (nt). obtinem: Laudo [eu laud]. Diateza pasiva se formeaza. laudata). el reiesind din terminatie. In cazul in care la un verb de conjugarea a III-a apare (i) in fata lui (o) la persoana I singular. dupa care se pun desinentele de persoana si numar: (m). ea lauda]. laudat [el. laudaris (tu esti laudat). legimini. laudate). legitis. Adaugand la tema prezentului terminatiile amintite mai sus. acestea sunt: "i" inainte de "m". laudant [ei.eu. conficere confeci confectum: Conficio conficis conficit conficimus conficitis conficiunt. (t). Nota: In limba latina. (mus). (mus). (ntur): Laudor (eu sunt laudat). -. el etc. se folosesc vocalele de legatura. (mini). acest (i) va aparea si in fata lui (unt) de la persoana a III-a plural: Verbul conficio. legeris. (t). legitur. II si Iv. La diateza activa. cele de a III-a comportandu-se putin diferit: Deoarece tema verbelor de conjugarea a III-a se termina intr-o consoana. audi. legimur. nu se foloseste pronumele personal . laudamur (noi suntem laudati). (mur). legis. Tema prezentului se formeaza. (tur). (s).

Diateza pasiva se formeaza analog. legi (leg). laudabat (el. ea era laudat. laudabatis (voi laudati). . laudabaris (tu erai laudat). conficiebas. (isti). (it). In cazul verbelor de conjugarea a III-a si a IV-a. laudate). laudavistis (voi ati laudat). ea lauda). conficere): Conficiebam. ele au laudat). se pune in fata lui (ba) vocala "e". (erunt sau ere). il pastreaza si in fata lui "e" care precede (ba) (un astfel de verb este conficio. laudavit (el. legebant (ei. laudabamur (noi eram laudati). Tema perfectului se stabileste. audivi (audiv). laudabant (ei. Acesta se formeaza. ca sufixul (ba) fiind urmat de terminatiile specifice pasivului: Pentru laudare: Laudabar (eu eram laudat). Diateza pasiva se formeaza cu ajutorul prezentului verbului neregulat [sum esse fui] si participiul perfect pasiv al verbului de conjugat. ele erau laudati. laudabas (tu laudai). (istis). ele auzeau). mansi (mans). respectiv. laudavisti (tu ai laudat). ele laudau).Pentru laudare: Laudabam (eu laudam). Pentru audire: Audiebam (eu auzeam). audiebant (ei. laudabamini (voi erati laudati). laudabantur (ei. laudavimus (noi am laudat). La aceasta tema se adauga terminatiile: (i). ea a laudat). Verbele de conjugarea a III-a care au "i" in fata lui (o) la indicativ prezent. (imus). conficiebant. indepartand terminatia (i) de la a treia forma din enuntarea verbului (indicativ perfect persoana I singular: laudavi (laudav). pornind de la tema perfectului. ele citeau). laudata). Pentru verbul legere: Legebam (eu citeam). laudaverunt sau laudavere (ei. Pentru laudare: Laudavi (eu am laudat). laudabatur (el. Indicativul perfect Perfectul indicativului latin este echivalentul perfectului compus al indicativlului romanesc. laudabamus (noi laudam).

(eramus). Diateza pasiva se formeaza intr-un mod similar cu perfectul pasiv. fui". pentru a exprima actiuni care se vor intampla. laudata. Participiul isi schimba genul in functie de subiect. laudaverat (el. laudata + eramus. laudaveras (tu laudasesi). laudati. care se comporta ca un adjectiv de categoria I). Indicativul viitor I In limba latina viitorul simplu al indicativului se foloseste ca si in limba romana. Astfel. Prezentul verbului [sum esse fui (a fi)] este: Sum (eu sunt). laudatum + eram. De exemplu: laudatus. sunt (ei. verbul laudare se conjuga la perfect pasiv: Laudatus. se va folosi imperfectul verbului (sum. conjugarea verbului laudare: laudaveram (eu laudasem). laudatae. ea este). estis. ele laudasera). se adauga exact formele imperfectului indicativ al verbului "sum. es (tu esti). Acesta se formeaza. est (el. fui). pornind de la formele de nominativ ale participiului perfect pasiv si. laudata + sumus. laudatus sum (eu am fost laudat (in latina = candva)). laudata. esse. (erant). laudaveratis (voi laudaserati).(Recomand citirea mai intai a participiului perfect pasiv. eras. sumus (noi suntem). laudatae. laudatum + sum. pentru ca momentul actiunii este mai in urma decat la perfect. . ea laudase). eratis. laudaveramus (noi laudaseram). esse. De exemplu. Dupa cum se poate observa. es. De observat ca. Laudati. ele sunt). laudaverant (ei. pornind de la tema prezentului si difera in functie de conjugare. spre deosebire de limba romana. sunt. (erat). Indicativul mai mult ca perfect Indicativul mai mult ca perfect al limbii latine se foloseste exact ca si cel al limbii romane. erat. nu a prezentului pasiv (eu sunt laudat (in romana = acum)). in latina se foloseste prezentul verbului a fi pentru formarea perfectului pasiv. est. (eratis). estis (voi sunteti). erant. (eras). adaugand terminatiile (eram). Acesta se formeaza de la tema perfectului.

laudabunt (vor lauda). a se observa. adaugand la tema prezentului terminatiile: am.se formeaza practic din sufixul (b) si desinente. erunt (chiar formele de viitor simplu ale lui "sum esse fui"). etur. iar pentru conjugarile a III-a si a IV-a se folosesc terminatiile ar. legemus (vom citi). laudaveritis (veti fi laudat). eris. De observat ca ambele diateze se formeaza intr-un mod similar. bitur. legeris. bunt. eris. manebimur. Diateza pasiva a viitorului II se formeaza din nominativul participiului perfect pasiv si formele de viitor ale lui sum esse fui. emus. laudabit (va lauda). De exemplu pentru verbul laudare: laudabo (voi lauda). diferenta fiind desinentele de activ si cele de pasiv . emur. Indicativul viitor II (anterior) Viitorul anterior se formeaza. bit. laudati/laudatae/laudata erimus/eritis/erunt (voi fi fost laudat/laudata. laudabis (vei lauda). laudaveris (vei fi laudat). etis. De exemplu verbul maneo manere: manebor (voi fi ramas/ramasa). De exemplu. ent. dupa cum stim. legentur. viitorul verbului legere este: legam (voi citi). legemur. . laudaverimus (vom fi laudat). verbele de conjugarea I si II formeaza viitorul I. la diateza activa.deci b + ris. iar. eritis. manebuntur. Pentru verbul lego legere: legar (voi fi citit/citita). laudatus/laudata/laudatum ero/eris/erit. adaugand la tema perfectului terminatiile: ero. vei fi fost laudat/laudata etc. In cazul verbelor de conjugarea a III-a si a IV-a. beris. Diateza pasiva a viitorului I al indicativului se formeaza adaugand la tema prezentului terminatiile bor. entur. erimus.La diateza activa. maneberis. bitis. laudabitis (veti lauda). leges (vei citi). legemini. legent (vor citi). emini. manebimini. leget (va citi).). bimus. buntur pentru conjugarea I si a II-a. bis. es. de exemplu terminatia folosita la persoana a II-a singular (beris) . bimur. De exemplu pentru verbul laudare: laudavero (voi fi laudat). laudabimus (vom lauda). intre (b) si acestea fiind vocalele de legatura aferente. adaugand la tema prezentului terminatiile: bo. bimini. laudaverit (va fi laudat). laudaverunt (vor fi laudat). legetis (veti citi). manebitur. legetur. inainte de "r" se foloseste vocala de legatura "e". et. erit. viitorul I se formeaza.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->