TEXTUL I (Corpus humanum)

Vocabular

corpus – corp
pars (partem) – parte
caput – cap
digitus – deget
palma – palmă
unguis – unghie
truncus – trunchi
membrum – membru
frons (frontem) – frunte
oculus – ochi
nasus – nas
barba – barbă
dens (dentem) – dinte
humerus – umăr
pectus – piept
costa – coastă
lingua – limbă
manus – mână
os – os
ossa – oase
pellis (pellem) – piele
caro (carnem) – carne
humanus – omenesc
albus – alb
longus – lung
tres – trei
sunt – sunt
sustinent – susţin
legit – acoperă

Corpus humanum

Corpus humanum tres partes habet: caput, truncum, membra. Caput habet: frontem, oculus,
nasum, dentes, linguam, barbam. Dentes albi sunt. Truncus habet: humeros, pectus, costas.

Membra sunt: manus et pedes. Manus et pedes digitos habent. Manus palmas habent. Digiti longi
sunt et ungues habent.

Ossa corpus humanum sustinent. Pellis carnem et ossa legit.

Traducerea textului
Corpul uman are trei părţi: cap, trunchi, membre. Capul are: frunte, ochi, nas, dinţi, limbă, barbă.
Dinţii sunt albi. Trunchiurile au: umeri, piept, coaste.

Membrele sunt: mâini şi picioare. Mâinile şi picioarele au degete. Mâinile au palme. Degetele
sunt lungi şi au unghii.

Oasele susţin corpul omenesc. Pielea acoperă carnea şi oasele.

TEXTUL II (Caelum et terra)

Vocabular
Deus – Dumnezeu
cœlum – cer
terra – pământ, ţară
hœdus – ied
lupus – lup
ursus – urs
sol (solem) – soare
luna – lună
stella – stea
aër – aer
aqua – apă
rivus – râu
fluvius – fluviu
mare – mare
oceanus – ocean
mons (montem) – munte
metallum – metal
aurum – aur
argentum – argint
ferrum – fier
piscis – peşte
bestia – animal
canis – câine
asinus – asin, măgar
ovis – oaie
capra – capră
vulpis – vulpe
animal – animal
iugum – jug
insula – insulă
rotundus – rotund
varius – variat, felurit
multus – mult
creavit – a creat
lucet – străluceşte, luminează
lucent – strălucesc
cingit – încinge, înconjoară
natant – înoată
portant – poartă
die – ziua, în timpul zilei
nocte – noaptea, în timpul nopţii
in – în
et – şi
Caelum et terra

Deus creavit cælum et terram. Cælum est rotundum. Cælum solem, lunam, stellas habet. Sol die
lucet; luna et stellæ nocte lucent.

Terra est rotunda. Aër terram cingit. In terra variæ aquæ sunt: rivi, fluvii, maria, oceani. Montes
multa metalla habent: aurum, argentum, ferrum. Pisces in aqua natant. Terra multas bestias
habet: canes, asinos, oves, capras, hædos, ursos, vulpes. Multa animalia prudentiam habent.
Multa animalia iugum portant.

In oceano multæ insulæ sunt.

Lămuriri gramaticale

Citim deosebit de citirea românească în următoarele cazuri:

a) Grupul ti înaintea unei vocale îl citim ţi: prudenţia.

Cu toate acestea, dacă grupul ti este precedat de s, x, t, sau când i este lung, se pronunţă tot ti:
bestia, totius.

b) j se citeşte i, când se scrie jugum. Scrierea mai bună însă este cu i, nu cu j: iugum.

c) qu se citeşte cv: aqua (citim acva).

d) æ, œ se citesc e: stelœ, cœlum, citim (celum).

Când vocala e din grupele ae, oe este însemnată cu trema, se citeşte deosebit: aë, oë; de exemplu:
aër.

e) au, eu sunt diftongi: aurum este de 2 silabe: au-rum, în româneşte însă este de 3 silabe: a-u-
rul; lau-dat este de două silabe: lau-dat; în româneşte este de 3 silabe: la-u-dă; latinescu Eu-ro-pa
în româneşte se citeşte E-u-ro-pa.

f) ph se citeşte f: philosophia (citim filosofia).

g) s se citeşte întotdeauna ca s: asinus.

Traducerea textului

Dumnezeu a creat cerul şi pământul. Cerul este rotund. Cerul are soarele, luna, stelele. Soarele
luminează în timpul zilei; luna şi stelele luminează în timpul nopţii.

Pământul este rotund. Aerul înconjoară pământul. Pe pământ sunt diferite ape: râuri, fluvii, mări,
oceane. Munţii au multe metale: aur, argint, fier. Peştii se nasc în apă. Pământul are multe
animale: câini, măgari, oi, capre, iezi, urşî, vulpi. Multe animale sunt prudente. Multe animale
poartă jug.

În oceane sunt multe insule.

TEXTUL III (Gracchi)

Vocabular

frater – frate
soror – soră
filius – fiu
filia – fiică
gener – ginere
socer – socru
nepos – nepot
mater – mamă
fuit – a fost, fu
fuerunt – au fost, fură
erat – era
erant – erau

Gracchi
Caius Gracchus frater Tiberii Gracchi fuit. Tiberius et Caius filii Sempronii Gracchi et Corneliæ
erant. Cornelia filia Scipionis Africani fuit. Sempronius Gracchus gener Scipionis Africani erat.
Scipio Africanus socer Sempronii Gracchi fuit. Tiberius Gracchus et Caius Gracchus nepotes
Scipionis Africani fuerunt. Soror Tiberii Gracchi non fuit clara. Cornelia fuit clara mater
Gracchorum.

Lămuriri gramaticale
Accentul: latinii aveau silabe lungi şi silabe scurte. Silabele lungi se pronunţau cu durată de două
ori mai mare decât cele scurte. Astfel, în cuvântul frater, silaba fra se pronunţa lung, iar silaba
ter, scurt.
Silabele lungi le însemnăm cu -, pe cele scurte cu ˇ, de exemplu: frā–tĕr.
Noi nu putem citi respectând întotdeauna durata (cantitatea) silabelor latineşti, căci limba română
nu are silabe lungi şi scurte. Ţinem seama de cantitatea silabelor la accentuarea cuvintelor
latineşti.

Pentru accentuare numim silabele începând de la sfârşitul cuvântului: cea de la sfârşit se numeşte
ultima, a doua de la urmă se numeşte penultima, a treia de la urmă, antepenultima.
Cuvintele de o singură silabă au accentul pe acea silabă: ést.
Cuvintele de două silabe au accentul pe penultima: fràter.
Cuvintele de trei sau mai multe silabe au accentul pe penultima, dacă este lungă; dacă penultima
este scurtă, accentul trece pe antepenultima: soróres, filiœ.

Notăm următoarele reguli pentru cunoaşterea cantităţii silabelor.

1. Silaba, a cărei vocală este aşezată înaintea altei vocale, este scurtă – filĭa.

2. Silaba, a cărei vocală este urmată de două consoane, din care una îi aparţine ei, iar a doua
silabei următoare, sau este urmată de consoană dublă, este lungă: multæ, terra.
Traducerea textului

Caius Gracchus şi Tiberius Gracchus au fost fraţi. Tiberius şi Caius erau fii lui Sempronius
Gracchus şi ai Corneliei. Cornelia a fost fiica lui Scipione Africanul. Sempronius Gracchus era
ginerele lui Scipione Africanul. Scipione Africanul a fost socrul lui Sempronius Gracchus.
Tiberius Gracchus şi Caius Gracchus au fost nepoţii lui Scipione Africanul. Sora lui Tiberius
Gracchus nu a fost vestită. Cornelia a fost vestită ca mamă a fraţilor Gracchus.
TEXTUL IV (Terra et aqua)

Vocabular
terra, -æ - pământ, ţară
aqua, -æ - apă
forma, -æ - formă
herba, -æ - iarbă, plantă
capra, -æ - capră
vacca, -æ - vacă
rana – broască
rotunda – rotundă
deserta – nelocuit, deşert
necessaria – necesară
erat – era
est – este
es – eşti
natat – înoată
initio – la început
tam – atât de
et – şi

Terra et aqua
Deus creavit terram et aquam. Forma terræ est rotunda. Initio terra deserta erat. Deus creavit
herbam. Herba necessaria est capræ et vaccæ. Rana natat in aqua. Aqua, tam necessaria est.

Lămuriri gramaticale

Părţile de vorbire. În limba latină sunt aceleaşi părţi de vorbire ca şi în limba română şi se împart
în flexibile şi neflexibile. În limba latină nu există articol. Astfel capra înseamnă capră, o capră,
capra.
Numerele. În limba latină sunt două numere: singular şi plural.
Genurile. În limba latină sunt trei genuri: masculin, feminin şi neutru.
Cazurile. Ca şi în limba română, substantivul, când are rol de subiect, se găseşte cu întrebarea:
cine (quis?), şi stă în cazul nominativ: Rana natat in aqua. Tot în nominativ stă şi numele
predicativ: Terra deserta erat.
Când are rol de atribut, se găseşte cu întrebarea: al cui? (cuius?), şi stă în cazul genitiv: Forma
terræ est rotunda.

Când are rol de complement indirect şi se găseşte cu întrebarea cui (cui?), stă în cazul dativ:
Herba necessaria est capræ et vaccæ.
Când are rol de complement direct, se găseşte cu întrebarea pe cine (quem?), şi stă în cazul
acuzativ: Deus creavit terram et aquam.
Când serveşte pentru chemare, pentru exclamare, stă în cazul vocativ: Aqua, tam necessaria es!
Însă, când are rol de complement circumstanţial, stă în cazul ablativ: Rana natat in aqua.
Deci, în limba latină sunt şase cazuri.
Traducerea textului

Dumnezeu a creat pământul şi apa. Forma pământului este rotundă. La început pământul era gol.
Dumnezeu a creat iarba. Iarba este necesară caprelor şi vacilor. Broasca înoată în apă. Apa este
atât de necesară.
TEXTUL V (română-latină)

 Incercati sa traduceti din romana in latina cele doua fraze de mai jos. Folositi-va de explicatiile ajutatoare
si de cuvintele date.

     1. Aparand soarele, prietenul meu impreuna cu fratele sau au plecat pe un drum cunoscut.
     2. Comandantul porunceste ca soldatii sa mearga.

     Cuvintele necesare traducerii

   soare = sol solis

   a aparea = appareo apparere apparui apparitum
   prieten = amicus amici
   al meu, a mea = meus mea meum
   frate = frater fratris
   al sau, a sa = suus sua suum
   a pleca = proficiscor proficisci profectus sum
   drum = iter itineris
   cunoscut(a) = notus nota notum
   cu, impreuna cu = cum
   comandant = dux ducis
   a porunci = iubeo iubere iussi iussum
   soldat = miles militis
   a merge = eo ire ivi/ii itum

     Explicatii ajutatoare

     Sintagma "aparand soarele" exprima o actiune care a avut loc in momentul actiunii despre care e vorba
in enunt, astfel se realizeaza printr-un ablativ absolut la trecut, constructie care se realizeaza punand
verbul la participiu trecut pasiv forma de ablativ si substantivul la forma de ablativ: "sole apparito";
     "amicus" este subiectul si sta in cazul nominativ, iar "meus" se acorda cu acesta, deci va sta tot in
nominativ: "meus amicus";
     "cum" este o prepozitie care cere cazul ablativ, iar atunci substantivul frater va fi pus la forma "fratre",
de asemenea pronumele "suus" va sta in ablativ pentru ca se acorda in gen, numar si caz cu "fratro (deci
"suo"): "cum fratre suo";
     forma lui proficiscor la perfect persoana a III-a singular este "profectus est", dar nu este o forma de
pasiv pentru ca acest verb este deponent;
     "pe un drum cunoscut" se realizeaza in latina prin cazul ablativ, deci "itinere", iar notus a um se acorda
cu acesta ("noto"): "itinere noto".
     "comandant" este subiectul, deci dux sta in cazul nominativ;
     iubeo la persoana a III-a singular indicativ prezent este "iubet";
     "ca soldatii sa mearga" se realizeaza printr-o constructie de acuzativ cu infinitiv, asadar, se pune
substantivul miles la acuzativ plural ("milites"), iar verbul eo la infinitiv ("ire"): "milites ire".

Prima fraza se construieste cu un ablativ absolut, iar a doua cu un acuzativ cu infinitiv.

 Traducerea corecta

     1. Sole apparito, meus amicus cum fratre suo itinere noto profectus est.
     2. Dux milites ire iubet.

MAXIME ŞI EXPRESII LATINEŞTI :

 aut viam inveniam aut faciam

Voi găsi o cale sau o voi construi.
 aut vincere aut mori
Voi câştiga sau voi muri

 perfer et obdura; dolor hic tibi proderit olim

Fii răbdător şi tare! Cândva, acestea te vor ajuta.

 per aspera ad astra!

Prin greutăţi,spre stele!

 possunt quia posse videntur

Pot pentru că ştiu că pot (sunt încrezător).

 qui audet adipiscitur

Înving cei cutezători!

 sedit qui timuit ne non succederet.

Cine se teme, nu va învinge niciodată.

 tu ne cede malis sed contra audentior ito

Nu ceda în faţa nenorocirilor, ci înfruntă-le cu îndrăzneală!

 vincit qui se vincit

Învinge cine se învinge pe sine!

 Aquila non capit muscas – Vulturul nu prinde muşte

 Audaces fortuna iuvat – Pe cei îndrăzneţi îi ajută norocul

 Bis dat quis cito dat - Cine dă la timp, dă de două ori (Lucrul dăruit la timp, preţuieşte
îndoit)

 Cave ne dadas – Păzeşte-te să nu cazi

  Concordia parvae res crescunt, discordia maxime dilabuntur – Concordia măreşte
vaoarea lucrurilor mici, discordia năruie şi valoarea celor mari. (Sallustius)

http://istorie-edu.ro/istoriee/Ist_misc/Dict_C/exp_A.html