Verbul

Verbul este notat in dictionar cu urmatoarele forme:canto,-are,-avi,-atum

1. 2. 3. 4.
1.Indicativ prezent,persoana I singular
2.Infinitiv prezent
3.Indicativ perfect simplu,persoana I
4.Supin
Tema de prezent se obtine inlaturand sufixul caracteristic “ re”.Recunoastem
conjugarea unui verb dupa vocala finala a temei de prezent(sau vocala tematica).
Conj. I: -a
Conj.II:-e(lung)
Conj.III:-consonantica:-e(scurt)
-vocalica:-e(scurt)
Moduri si timpuri derivate din tema de prezent
 Moduri personale:
1.Indicativ-prezent
-imperfect
-viitor I
2.Conjunctiv-prezent
-imperfect
3.Imperativ-prezent
 Moduri nepersonale
1.Infinitiv prezent
2.Participiul prezent
3.Gerunziul
4.Gerundivul

Sufixele morfologice arata modul si timpul.

Mod Timp Formare
Indicativ Prezent tema de prezent+desinente personale(conj a III-a cons.e->
i,u).
Imperfect tema de prezent+sufix –ba+desinente personale
Conjugarea a III-a vocalica si a IV- –intre tema si sufix:-e

Viitor I Conj.I,II:tema de prezent:-sg. I. bo

II.bis
III.bit
Pl.I.bimus
II.bitis
III.bunt

Conj. aIII-a:tema de prezent+sufixele-a(persoana I sg)

-e(celelalte
persoane)
+desinente personale
Conjugarea a III-a consonantica:radical +suf.-a(pers.I)
1
 -e(celelalte
pesoane)+desinente personale

Perfect Tema de perfect+desinente specifice perfectului:

Sg.I-i
II-isti
III-it
Pl. I-imus
II-istis
III-erunt(ere).Perfectul se traduce prin perfectul compus
in limba romana.

Mai mult Tema de perfect+sufix –era +desinente personale

ca
perfectul
Viitor Tema de perfect+sufixul –er +i+desinente personale
anterior
Conjunctiv Prezent Conj.I:radicalul verbului+sufixul-e +desinente personale
Conj.II,III,IV:tema de prezent(radical-conj.aIII-a
consonantica)+sufixul-a+desinente personale
Imperfect Tema de prezent+sufixul “ re”+desinente personale.
In context,conjunctivul imperfect poate fi tradus prin
indicativ imperfect.
Perfect Tema de perfect+sufixul-eri +desinente personale
Mai mult Tema de perfect+sufixul –isse +desinente personale
ca
perfectul
Imperativul Prezent Persoana a II-a singular-tema de prezent
Persoana a II-a plurak-tema de prezent+sufixul –te
La conjugarea a III-a, “e”scurt se transforma in “ i”.
Moduri nepersonale
Gerunziul Substantiv Tema de prezent + sufixul –nd+desinentele declinarii aII-
verbal a.La conjugarea a III-a vocalica si a IV-a intervine vocala de
legatura e intre tema si sufix.
Participiul Prezent Tema de prezent+sufixele-ns(Nominativ singular)
-nt(celelalte cazuri) +desinentele
declinarii a III-a parisilabice
Conjugarea a III-a vocalica si a IV-a -e

Substantivul
2
 Substantivele sunt grupate in 5 declinari.Ele sunt notate in dictionar cu urmatoarele
forme:aqua,-æ.Terminatia genitivului singular ne arata declinarea substantivului.Declinarea I
cuprinde substantive majoritatea feminine,putine masculine(nu substantive de genul
neutru).Cele masculine denumesc ocupatii barbatesti sau nume de barbati.
Declinarea a II-a –majoritatea masculine si neutre ,putine feminine;cele feminine
denumesc arbori,tari,orase.Cele neutre se termina la nominativ singular in “um”.
Declinarea a III-a este cea mai bogata declinare:
1)substantive parisilabice(cu acelasi numar de silabe la nominativ si genitiv singular)
2)substantive imparisilabice(la genitiv singular apare o silaba in plus fata de nominativ)
Tema substantivului(mai ales la acesta imparisilabic) se obtine inlaturand terminatia
genitivului singular.
Declinarea a IV-a cuprinde majoritatea substantivelor masculine si neutre si mai
putine feminine.Cele feminine denumesc grade de rudenie ce denumesc femei si nume de
arbori.
Declinarea a V-a cuprinde substantive de gen feminin.Numai substantivul “dies”
poate fi si feminin si masculin.

Desinente personale
Singular Plural
I-o,m I-mus

II-s II-tis
III-t III-nt

Caz Decl.I Decl.II Decl.III imparis. Decl.III par. Decl.IV Decl.V

m.f. m. f. n. m.f. n. m.f. n. m.f. n. f.
N -a -us,er,ir -um zero -is,-es zero -us -u -es
G -ae -i -is -is -us -ei
D -ae -o -i -i -ui -ei
Ac -am -um -um -em zero -em zero -um -u -em
Abl. -a -o -e -e -i -u -e

3
V =N -e =N =N =N =N =N =N =N =N =N
N,V -ae -i -a -es -a -es -ia -us -ua -es
G -arum -orum -um -ium -uum -erum
D,Abl -is -is -ibus -ibus -ibus -ebus
Ac. -as -os -a -es -a -es -ia -us -ua -us

Tabelul de declinari
Adjectivul
Adjectivele cu trei terminatii(sau de clasa I):
bonus,-a,-um pulcher,-a,-um
us-masculin er-masculin
a-feminin a-feminin
um-neutru um-neutru

Adjectivul se acorda in gen,numar si caz cu substantivul determinat.

Adjectivul de clasa a II-a
-se declina dupa declinarea a III-a parisilabica
-Abl. Singular-i
1)adjective cu doua terminatii:brevis,-e
2)adjective cu o terminatie:prudens,-ntis;felix,-icis(zero).
3)adjective cu 3 forme:acer,acris,acre
Gradele de comparatie
1)Pozitivul:clarus,-a,-um
2)Comparativul:tema adjectivului+sufixele –ior(m.f.)
-ius(n.)+desinentele declinarii a III-a
imparisilabice.
Sufixul –ius se intalneste numai la nominativ,Ac,V sg.La restul cazurilor,sg. si pl.se
intalneste suf. ior.
3)Superlativ
Tema adjectivului+sufixele –issimus(m.) -issimum(n.)
-issima(f.)
Exceptii pentru superlativ
I.Adjective terminate la pozitiv in er formeaza superlativ cu sufixele:
-rrimus(m.)
-rrima(f.)
-rrimum(n.)
II.6 adjective terminate la pozitiv in lis formeaza superlativ cu sufixele:
-limus(m.)
-lima(f.)
-limum(n.)
-facilis,-e;dificilis,-e.
-similis,-e;disimilis,-e.
-gracilis,-e;humilis,-e.
Pronumele personal
Nu are forme pentru persoana a III-a.Pentru a marca aceasta persoana se foloseste fie
pronumele reflexiv “se” ,fie pronumele demonstrativ “is”,”ea”,”id”.
Caz Persoana I Persoana a II-a
4
 Sg. Pl. Sg. Pl.
N. ego nos tu vos

G. mei nostri(de noi) tui vestri(de voi)

nostrum (dintre noi) vestrum(dintre noi)
D. mihi nobis tibi vobis

Ac. me nos te vos

Abl. me nobis te vobis

Cazul Ablativ poate fi de multe ori,insotit de prepozitia enclitica ”cum”(la sfarsitul

formei de ablativ).
Pronumele reflexiv
N—
G-sui(de sine)
D-sibi(siesi,pentru sine)
Ac-se(pe sine)
Abl.-se
Pronumele posesiv

-arata posesia.
Au forma unor adjective cu 3 terminatii.
Sg. Persoana I meus,mea,meum
II tuus,tua,tuum
IIIsuus,sua,suum
Pl. Persoana I noster,nostra,nostrum
II vester,vestra,vestrum
III suus,sua,suum
Cand pronumele posesive se acorda in gen ,numar si caz cu un substantiv,devin adjective
pronominale posesive.
Pronumele demonstrativ
1)hic,haec,hoc(acesta,aceasta,acest lucru)
2)iste,ista,istut
3)is,ea,id
4)ille,illa,illud(acela,aceea,acel lucru)
5)ideam,eadem,idem(acelasi,aceeasi,acelasi lucru)
-is,ea,id+particula “dem”
6)ipse,ipsa,ipsum
Pronumele demonstrativ se declina dupa declinarile a II-a si I ,dar au si unele forme ale
lor proprii. G sg.-ius D sg.-i

Pronumele relativ

Pronumele relativ are rol de relatie in fraza.Se acorda in gen si numar cu substantivul sau
pronumele determinat,dar poate avea alt caz.
N sg. qui,quoi,quod(care,ce)
G sg.-cuius
D sg.cui
5
 D-Abl. pl. quibus
Pronumele relativ se declina dupadelinarile I si II ,dar au si forme proprii.

Pronumele interogativ
Se intalneste in propozitii interogative,si are aceeasi declinare ca pronumele relativ,difera
numaiu N sg.quis,quis,quid(cine,ce)

In latina exista doua conjunctii foarte des intalnite:

Ut-in functie de modul propozitiilor introduse,poate avea urmatoarele valori:
1)cu modul indicativ:
a)temporal(cand)
b)comparativ(dupa cum)
2)cu modul conjunctiv
a)completiv(ca sa) d)consecutiv(incat)
b)final(ca sa)
c)concesiv(desi)
Cum
1)cu modul indicativ-temporal(cand)
2)cu modul conjunctiv
a)narativ istoric-conjunctiv imperfect(cand
-conjunctiv mai mult ca perfectul(dupa ce)
b)cauzal(fiindca)
c)concesiv(desi)
Criteriile pentru a retine mai usor terminatiile:
-pentru masculin si feminin:Ac sg. –m,langa vocala tematica a declinarii
Ac. pl. –s langa vocala tematica a declinarii
Abl. sg. are ca terminatie vocala tematica a declinarii
D,Abl pl Declinarea I II III IV V
Is is ibus ibus ebus
Pentru genul neutru –N,Ac,V pl-au terminatia “a”(la declinarea III,IV,langa vocala
tematica).