CUPRINS

I. Nota de prezentare a proiectului

II. Introducerea şi editarea datelor şi formulelor cu editorul de

calcul tabelar Microsoft Excel.
2.1 Foile de calcul tabelar
2.1.1 Caracteristicile foilor de calcul tabelar
2.1.2 Facilităşi oferite de foile de calcul tabelar
2.2 Componentele ecranului EXCEL
2.2.1 Componentele ferestrei de tip document
2.3 Lucrul în Workbooks
2.3.1 Operaţiuni executate în Workbooks
2.4 Introducerea datelor
2.4.1 Utilizarea butonului Auto Fill
2.4.2 Mutarea şi copierea datelor cu mouse-ul
2.5 Introducerea formulelor
2.6 Formatarea unei foi de calcul.

III. Reprezentarea grafică a datelor cu editorul de calcul tabelar

Microsoft Excel
3.1 Diagrame
3.1.1 Adăugarea de date unei diagrame
3.1.2 Crearea unei diagrame implicite într-un singur pas
3.1.3.Modificarea zonei de cellule utilizate la crearea unei diagrame
3.1.4 Adăugarea unei casete text la o diagramă
3.1.5 Modificarea etichetelor, titlurilor şi a altor texte ale diagramei
3.1.6 Modificarea şi afişarea etichetelor, tabelelor de date, legendelor,
liniilor de grilă sau anexelor diagramei
3.1.7 Selectarea unui alt tip de diagramă
3.1.8 Selectarea de elemente din diagrame cu ajutorul mouse-ului
3.1.9 Modificarea scalei axei de valori
3.1.10 Linii de tendinţă în diagrame
3.1.11 Adăugarea unei linii de tendinţă, unei serii de date
3.1.12 Modificarea parametrilor liniei de tendinţă
 IV. Structura aplicaţiei – Studierea evoluţiei situaţiei şcolare a
elevilor unei clase de gimnaziu la examenul de capacitate.
4.1 Plan de observare

4.1.1 Scopul observării

4.1.2 Obiectul observării
4.1.3 Unitatea de observare
4.1.4 Programul de observare
4.1.5 Timpul observării
4.1.6 Locul înregistrării
4.1.7 Formularele de înregistrare
4.2 Fişe de observare
4.3 Reprezentări grafice
4.4 Concluzii

Bibliografie
 I.NOTA DE PREZENTARE
A PROIECTULUI

Istoria memorării şi prelucrării datelor începe încă din antichitate,

odată cu apariţia primelor abacuri, a primelor numărătoare, care îi ajutau pe
babilonieni să efectueze operaţii simple de adunare, scădere, înmulţire.
Datorită implicării tot mai accentuate a calculatoarelor în multe
domenii de activitate, sfera problemelor rezolvate cu ajutoirul acestora s-a
extins foarte mult.
A apărut astfel o specializare a programelor orientate spre rezolvarea
diverselor tipuri de probleme : matematice, tehnice, economice de proiectare
etc.
În istoricul realizării aplicaţiilor informatice, acestea erau proiectate
de specialişti independent de celelalte proceduri existente deja. Datele erau
organizate în ,, fişiere de aplicaţii,, iar prelucrările erau codificate în limbaje
algoritmice (Cobol, Fortran).
Cu vremea s-a constatat tot mai clar, că abordările izolate,
independente, ale unor probleme aparţinând de fapt aceloraşi sisteme, nu pot
conduce decât la costuri ridicate redonanţă a informaţiilor, rezultate
nesigure, repetarea activităţii lor.
Acest lucru a condus la o nouă abordare a organizării datelor cu
ajutorul editoarelor de calcul tabelar.
Editoarele de calcul tabelar, fac parte din categoria software de
aplicaţii şi cuprind o varietate de programme, care realizează o gamă
diversificată de calcule.
Elementul fundamental al unui astfel de program îl constituie tabelul
de calcul, sau foaia de calcul.
Foile de calcul tabelar, sunt pachete de programme, cu ajutorul cărora,
se pot rezolva numeroase aplicaţii din foarte multe domenii de activitate.
In celulele corespunzătoare acestor foi, sunt cuprinse date care intră în
componenţa unuia sau mai multe tabele.

Mai multe foi de calcul sunt organizate într-un registru.

Datele Microsoft Excel pot fi afişate în mod grafic în foi de tip
grafice. Acestea preiau datele cuprinse în tabele şi crează grafice definite de
utilizator.
Proiectul este structurat în patru capitole.
Capitolul I cuprinde nota de prezentare a proiectului.
În capitolul II se realizează o prezentare a editorului de calcul tabelar
Microsoft Excel. În acest capitol sunt prezentate caracteristicile şi facilităţile
oferite de foile de calcul tabelar, componentele ecranului Excel. Sunt
prezentate modalităţile de introducere a datelor şi formulelor, precum şi
operaţiile executate de Workbooks (carte cu foi de lucru).
Capitolul III realizează o prezentare a modalităţilor de reprezentare
grafică a datelor, cu editorul de calcul tabelar Microsoft Excel. Sunt
prezentate modalităţile de creare, modificare, selectare a unei diagrame şi
modalităţile de creare a liniilor de tendinţă într-o diagramă.
Structura aplicaţiei – Studiul evoluţiei situaţiei şcolare a elevilor clasei
a-VIII-a la examenul de capacitate este prezentată în capitolul IV.
Acesta cuprinde planul de observare, fişele de observare şi
reprezentările grafice realizate din datele culese.
Fişele de observare cuprind rezultatele obţinute de elevi, la examenul
de capacitate pe discipline de concurs, şi de asemenea , mediile obţinute de
aceştia pe parcursul claselor V-VIII.
În încheierea capitolului sunt prezentate concluziile la care s-a ajuns în
urma analizării datelor prezentate.
 II. INTRODUCEREA ŞI EDITAREA
DATELOR ŞI FORMULELOR CU
EDITORUL DE CALCUL TABELAR
MICROSOFT EXCEL

2.1 Foile de calcul tabelar

Foile de calcul tabelar sunt pachete de programme cu ajutorul cărora

se pot rezolva numeroare aplicaţii din foarte multe domenii de activitate. Ele
mai sunt denumite şi spread-sheet-uri.

2.1.1 Caracteristicile foilor de calcul tabelar

Principalele caracteristici ale foilor de calcul tabelar care le

diferenţiază de alte aplicaţii sunt:
 elementul de lucru îl reprezintă un tabel;
 tabelul este format din linii şi coloane, intersecţia unei linii cu o
coloană reprezentând o celulă (practic tabelul este o matrice de
celuule);
 tabelul este vizualizat pe ecran prin intermediul unei ferestre;
 în fiecare celulă pot exista: text, numere, formule, secvenţe de
program, macroinstrucţiuni;
O celulă care conţine o valoare numerică poate fi referinţa într-o
prelucrare. În momentul în care este referit numele unei celule care conţine o
informaţie numerică, se foloseşte (în calcule sau prelucrări) conţinutul
acesteia ( adică numărul depozitat în celulă).
Referinţele unei celule (adresa unei celule), pot fi: absolute, relative
sau mixte.
Adresele absolute sunt cele care conţin referiri directe la o anumită
dată sursă (exemplu: $C$5 – celula C5 este referită absolut).

Adresele relative sunt cele care conţin referiri indirecte, prin

intermediul unui şir de formule (exemplu: C5 - celula C5 este referită
relativ).
O formulă este o expresie matematică în care pot interveni nume de
celule, constante, operatori aritmetici (+, - , / , *), paranteze, funcţii.
O celulă care conţine o formulă, va avea ca valoare pe cea obţinută
după calcularea formulei respective. Celula poate interveni „direct” în foaia
de calcul, sau poate fi o etapă intermediară într-un calcul complex.
 O secvenţă de program conţine expresii (asemănătoare formulelor),
dar şi instrucţiuni care controlează executarea lor (asemănătoare
instrucţiunilor unui limbaj de programare). Când este referită celula ce
conţine o secvenţă de program, se execută programul respectiv.

2.1 2 Facilităţi oferite de foile de calcul tabelar

Foile de calcul prezintă următoarele facilităţi :

o posibilitatea « căutărilor inverse « (de la rezultatul unui calcul la
valorile care le-au generat) ;
o posibilitatea de lucru multi-tabel ;
o funcţii de editare şi formatare a textului ;
o sisteme de gestiune de baze de date (pentru celulele unui tabel) ;
o funcţii grafice ;
o posibilitatea de a lucra cu mai multe tipuri de imprimante,
exploatarea rezoluţiei unei imprimante laser, set bogat de
fonturi ;

2.2 Componentele ecranului EXCEL

Componentele ecranului EXCEL sunt de fapt, în mare parte,

componentele ecranului Windows la care se adaugă câteva elemente
specifice :
 bara de titlu (în care este inclus şi titlul ferestrei) ;
 butonul meniului System ;
 butonul minimizare ;
 butonul maximizare ;
 bara de defilare ;
 zona foii de calcul ;
 meniul principal ;
 butoane (tab-uri) pentru foi ;
 butoane pentru împachetarea numelor foilor din workbook ;
 butonul pentru bara de despărţire

2.2.1 Componentele ferestrei de tip document a aplicaţiei

O fereastră de tip document are următoarele componente:

 bara de titlu;
 bara de meniuri (cuprinzând meniurile cew pot fi accesate);
 bareta Standard;
  zona de editare,
 bareta de defilare sus-jos, în foaia de lucru;
 bareta cu tab-urile foilor de lucru;
 bareta de defilare dreapta-stânga a foii de lucru.

2.3 Lucrul în Workbooks

Asemănător filelor unei cărţi care sunt cuprinse şi legate într-un

fascicul – fasciculele care definesc până la urmă o carte – tot astfel, un
workbook – în cazul pachetului Microsoft Excel – va conţine un anumit
număr de file care sunt denumite foi. Termenul „workbook „ tradus ad
literam ar însemna „carte cu foi de lucru” şi asta deoarece într-un workbook
pot fi cuprinse mai multe tipuri de foi:
- foi de calcul tabelar – în care, în celulele corespunzătoare acestor foi
sunt cuprinse date care intră în componenţa unuia sau mai multe tabele;
- foi de tip grafice (charts) – care preiau datele cuprinse în tabele şi cu
acestea, creează grafice definite de utilizatori;
- foi (module) Visual Basic – ce cuprind programe scrise în Visual
Basic;
- alte tipuri de foi.
Elementul de bază al unei foi îl constituie celula. O foaie este de fapt
un tabel alcătuit ca o matrice de celule. Liniile tabelului sunt numerotate (cu
cifre), iar coloanele sunt literate (notate cu litere). Intersecţia unei linii cu o
coloană se numeşte celulă şi ea este reprezentată print-o literă
(corespunzătoare coloanei) şi apoi printr-o cifră (corespunzătoare liniei).
Exemplu: A1 (reprezintă de fapt prima celulă a tabelului).

Tab-urile pentru foi cuprind numele foilor cuprinse în Workbook.

Comutarea de la o foaie la alta se face cu clic de mouse pe unul din aceste
tab-uri, pe cel corespunzător foi dorite. Foaia activă este plasată în faţa
celorlalte, având şi numele scris bold.
Se pot folosi şi tab-urile de împachetare pentru a selecta o foaie. Cu un
clic de mouse, efectuat pe acesta, ele vor deschide un meniu de unde va fi
selectată foaia dorită. Bara de despărţire, prin deplasare stânga sau dreapta,
poate fi simplificată sau închide lista tab-urilor pentru foi, sau poate extinde
lista acestora.
Într-un workbook se pot insera opţiunile „Worksheet”, „Chart” sau
„Macro”. Ultimul tip inserează foi de tip „macro”, ce conţin comenzi (macro
- comenzi).
Foile de calcul pot avea diverse nume, care pot conţine până la 31 de
caractere, incluzând şi spaţii.
O facilitate oferită de EXCEL constă în mutarea şi copierea foilor într-
un workbook, un clic cu butonul drept al mouse-ului pe tab-ul unei anumite
foi (deci pe numele foii) duce la apariţia unui meniu scurt ce cuprinde
opţiunile:
- Insert;
- Delete;
- Move or copy;
- Rename;
- Select All Sheets;
Mneiul permite facilităţi de inserare, ştergere, redenumire, mutare,
copiere şi selecţie a tuturor foilor din workbook. Exemplu: pentru a şterge o
foaie, se va executa clic cu butonul drept pe numele foii respective, se
deschide astfel meniul scurt, după care se va selecta comanda „Delete”.
Într-un workbook şi între workbook – uri se pot muta sau copia foi.
Pentru mutarea unei foi, se selectează întâi numele acesteia (clic de
mouse pe tab-ul foii respective), după care cu butonul mouse-ului apăsat „se
trage” tabul respectiv care se va poziţiona după un alt tab, corespunzător
locului în care se doreşte a fi mutată foaia respectivă.
Copierea implică aceeaşi operaţie, în plus, se ţine apăsată şi tasta
<Ctrl> în timp ce se mută tab-ul foii respective. Dacă mutarea se face în
afara workbook-ului, dar nu într-un alt workbook (deci în afara ferestrei),
atunci se creează o nouă foaie, care va trebui să fie redenumită.
Foile se pot mări sau micşora, astfel încât fiecare celulă să apară pe
ecran mai mare sau mai mică, conform unei scări prestabilite de mărire sau
micşorare. Pentru a mări sau micşora foaia se foloseşte boxa „Zoom
Control” din meniul de icoane standard, situat în dreapta sus, în fereastra
respectivă. Cu clic de mouse pe săgeata corespunzătoare boxei, se deschide
lista scărilor posibile după care se selectează scara de mărire sau de
micşorare dorită.
Când se lucrează cu foi lungi sau largi se pot „îngheţa” rândurile sau
coloanele titlurilor, astfel încât ele să rămână pe ecran indiferent de lungimea
sau lăţimea foii, în timp ce acestea sunt derulate. Pentru a îngheţa rândul sau
coloana, se selectează rândul sau coloana respectivă, iar pentru a îngheţa
rândul sau coloana, se selectează prima celulă(cea din colţ) , din dreapta
părţii îngheţate. După selecţie se alege opţiunea „Freeze Panes” din meniul
Windows.
2.3.1 Operaţii executate în Workbook.

 Crearea sau deschiderea workbooks.

Crearea unui workbooks: File, New sau clic pe butonul New
Workbooks (bareta Standard);
Deschiderea unui workbooks existent: File, Open sau File, clic pe
unul din ultimele workbooks deschise, sau clic pe butonul Open ( bareta
Standard).
 Salvare şi închide workbooks.
 Salvare workbooks: File, Save sau clic pe butonul Save (bareta
Standard). Dacă workbooks-ul nu a fost salvat anterior, sau dacă a fost
deschis cu „Read Only”, se va face salvarea cu File, Save As.
 Salvarea unui workbooks într-un alt format de fişier.
Dacă se partajează workbooks cu alţi utilizatori, care folosesc aplicaţii
de program de calcul tabelar, se poate salva un workbooks de tip Excel într-
un alt format de fişier – File, Save As, se selectează cutia Save File As Type.
 Închiderea unui workbooks şi ieşire din Excel:
- File, Close – închide workbooks-ul curent
- File, Close All – închide toate workbooks
- File, Axit – închide toate workbooks deschide şi iese din
Excel.
Găsire workbooks
Se realizează cu File, Fiind File sau Open, butonul Fiind File.

2.4 Introducerea datelor

Pentru a introduce date într-un rang de celule adiacente se poate folosi

butonul Auto Fill, situat în colţul din dreapta jos al unei celule selectate. Cu
ajutorul acestui buton, prin glisarea lui cu mouse-ul, se poate copia data
respectivă în celulele adiacente, se poate extinde seria de numere sau date, se
pot şterge celule, sau se poate umple o serie a utilizatorului care corespunde
dorinţelor.

2.4.1 Utilizarea butonului Auto Fill

Butonul Auto Fill este folosit:

- pentru a copia date în celulele adiacente, butonul se glisează cu
mouse-ul (el va deveni un „ +„ în momentul glisării) şi se extinde până la
celula dorită. Informaţia se va regăsi în toate celulele selectate;
- pentru a extinde o serie de numere sau date, incrementându-se deci
cu o unitate numărul, respectiv valoarea iniţială. Când se introduce o serie de
date, Excel le introduce în acelaşi format cu celula iniţială (exemplu: în C3:
Apr-99, va fi extins în D3: May-99);
- pentru a copia formulele în alte celule, referinţele adaptându-se
automat. Dacă este necesar să se umple coloane lungi în date, în celule
adiacente, se poate da şi un dublu clic de mouse pe Auto Fill în celula ultimă
a rangului. Deci, un dublu clic pe Auto Fill-ul celulei în care este introdusă
formula, va duce la o copiere a formulei respective în toate celule dorite;
Auto Fill poate fi folosit şi pentru a crea „tendinţe”. Se selectează
datele şi apoi se glisează spre dreapta cu atâtea coloane cu câte dorim să
extindem, folosind „Auto Fill” . Excel analizează tendinţa existentă (în
celulele deja selectate) şi apoi umple partea sub extindere. O glisare cu
butonul drept al mouse-ului poate crea o tendinţă liniară. Un clic cu butonul
drept al mouse-ului pe Auto Fill afişează un meniu scurt. Cu meniul scurt se
poate crea o tendinţă crescătoare. Se selectează seria(numai datele nu şi
numele câmpurilor), se apasă pe butonul drept al mouse-ului şi se extinde
până unde se doreşte. Va apare meniul scurt, iar din meniul scurt se alege
opţiunea „Growth Trend”. Rezultatele vor apare în zona dorită (extinsă). Se
pot adăuga tendinţe chiar şi datelor dintr-un chart.
Introducerea datelor în celulă se face simplu cu tastatura şi mouse-ul.
Conţinutul unei celule este observat şi în bara de formule. Provenienţa unei
valori într-o celulă poate fi vizualizată cu dublu clic în celula respectivă,
afişându-se formula utilizată.
Dacă se introduc date într-o celulă deja editată, conţinutul acesteia se
şterge. Pentru a fi acceptată noua introducere se tastează <Enter>. Pentru a
insera în celule, se execută dublu clic de mouse, în celulă, pointerul de
inserare apărând în celulă.

2.4.2 Mutarea şi copierea datelor cu mouse-ul

Pentru mutarea şi copierea datelor cu mose-ul se parcurg următorii

paşi:
 Se selectează celulele dorite (datele) a se muta sau copia;
 Se selectează bordura celulelor selectate;
 Cu butonul mouse-ului apăsat pentru mutare (în plus cu tasta
<Ctrl> apăsată pentru copiere) se mută (sau copiază) datele ,
acolo unde se doreşte.
Datele mutate sau copiate pot fi inserate şi în alte celule. Pentru
inserarea datelor se foloseşte aceeaşi tehnică, dar cutasta <Shift> apăsată.
Bordura celulelor va apare colapsată acolo unde se doreşte inserarea. Astfel
pot fi inserate rânduri şi coloane întregi.
Pentru a copia şi muta datele pe distanţe mari se folosesc comenzile
„Cut”, „Copy” şi „Paste” din meniul scurt.
Ştergerea („ Delete”) şi dezgolirea („Clear”) sunt operaţii diferite.
Ştergerea se face cu comanda „Delete”. O celulă ştearsă cu „Delete”
„dispare” din foaie. Dar în locul ei va apare cerlula inferioară acesteia.
Dezgolirea se face cu comanda „Clear” sau apăsând tasta <Del>.

2.5 Introducerea formulelor

Cu ajutorul formulelor se pot analiza datele din worksheet. O formulă

începe întotdeauna cu semnul „=” (exemplu: = SUM (B3:B10)/8).
Boxa „Function Wizard” este folosită pentru a se introduce corect
argumentele unei funcţii. Această boxă este constituită din două liste
importante. Prima listă se numeşte „Function Category” şi trece în revistă
principalele categorii de funcţii cu care operează Excel (cele mai folosite
formule, toate funcţiile, funcţii financiare, funcţii pentru dată şi oră, funcţii
matematice şi trigonometrice, funcţii statistice, funcţii de căutare şi de
referinţe, funcţii pentru baze de date, funcţii pentru şiruri de caractere,
funcţii logice, funcţii de informare, funcţii definite de utilizator). A doua
zonă, zona „Function Name”, trece în revistă forma concretă a funcţiilor,
deci modul în care se folosesc.

2.6 Formatarea unei foi de calcul

Formatarea la nivel de dimensiune de linie / coloană, se face cu clic de

mouse pe bordura care delimitează rândurile / coloanele şi „tragerea” în jos
sau în sus, înainte / înapoi până se ajunge la dimensiunea dorită.
Pentru a ascunde rânduri sau coloane din meniul Format , se foloseşte
comanda „Hide”.
Ascunderea se face astfel> se execut[ clic pe butonul drept al mouse-
ului pe numele coloanei / rândului şi se alege comanda Hide din meniul
scurt.
Pentru a descoperi coloane sau rânduri se foloseşte din meniul
Format , comanda „Unhide”.
Descoperirea se face astfel: se selectează (clic cu butonul stâng)
rândurile / coloanele în care se doreşte apariţia altui rând / coloană, se
deschide meniul scurt cu butonul drept şi apoi se alege comanda Unhide.
Conţinutul celulelor se poate alinia vertical, orizontal, se poate centra
textul de-a lungul coloanelor, roti sau rupe textul într-o celulă.
Pentru alinierea datelor din celule se pot folosi butoanele de aliniere
dreapta, centrare, aliniere stânga.
Pentru centrarea datelor dintr-un rang de celule, se selectează celulele,
apoi se efectuează clic de mouse pe butonul Center Across Columns.
Se pot formata şi bordurile din jurul celulei, sau rangurile de celule,
se pot umbri celulele selectate, colorându-le sau haşurându-le. Totodată se
pot adăuga borduri orizontale, verticale, duble. Toate acestea se folosesc la
crearea tabelelor, la punerea în evidenţă a anumitor zone.
Paşii caracteristici sunt următorii: se selectează celulele (rangul de
celule), care se doreşte afi „împrejmuit”, se selectează butonul Borders din
Toolbar şi se selectează bordura dorită.
Pentru „colorarea” unui rang de celule, se efectuează un clic pe
săgeata butonului „Color” din Toolbar şi apoi se baleiază paleta de culori în
zona foii.
Paleta „Color” se foloseşte pentru umbri celulele cu culori şi haşuri.
Se procedează astfel: se selectezaă rangul de celule, se alege culoarea din
paletă şi apoi se afectuează clic pe foaie pentru a se defini operaţia. Aceste
operaţii se pot efectua şi cu Format „Cells”, iar în boxa de dialog „Format
Cells” se selectează opţiunile de formatare pentru borduri (tabul „Border”),
sau haşuri (tabul „Patterns”). Din boxa „Border” se pot selecta şi culori
pentru borduri folosind zona „Color”. Din boxa „Patterns” se pot colora şi
umbri celule cu „Cell Shading” şi „Color” şi haşura cu „Cell Shading” şi
„Pattern.
Pentru a folosi un format predefinit de Excel într-un rang de celule, se
fac următorii paşi: se selectează rangul de celule, se selectează din meniul
Format comanda „Auto Format…” , iar în boxa de dialog „Auto Format”se
vizualizează formatele existente în ecranul „Sample” prin selecţia acestora în
zona „Table Format”. Când se ajunge la selectarea formatului dorit se alege
<O.K>. Pentru a anula formatul se foloseţte comanda „Undo” din meniul
Edit, sau Format şi Auto Format…”.
 III. REPREZENTAREA GRAFICĂ
A DATELOR CU EDITORUL DE CALCUL TABELAR
MICROSOFT EXCEL

3.1 DIAGRAME

O diagramă (chart) este o reprezentare grafică a datelor conţinute într-

un tabel.
Diagramele sunt legate de datele din foaia de lucru din care au fost
create şi sunt actualizate atunci când se modifică datele din foaia de lucru.
Pentru crearea unei diagrame se parcurg următorii paşi:
o Se selectează celulele care conţin datele ce dorim să apară în
diagramă. Dacă dorim să apară în diagramă şi etichetele de
coloană / rând se selectează şi acele celule care le conţin;
o Se efectuează clic pe Expert Diagramă (Chart Wizard);
o Sunt urmate instrucţiunile din Expert Diagramă (Chart
Wizard);
Se pot crea diagrame din celule sau zone de celule care nu sunt
adiacente.
Pentru crearea unei diagrame din selecţii nediacente se procedează
astfel:
 Se selectează primul grup de celule care conţin datele ce
dorim să le includem;
 Ţinând apăsată tasta <Ctrl>, se selectează alte grupuri de
cellule pe care dorim să le includem (selecţiile nediacente
trebuie să formeze un dreptunghi);
 Se execută clic pe Expert Diagramă (Chart Wizard);
 Se urmează instrucţiunile din Expert Diagramă (Chart
Wizard);
Pentru crearea unei diagrame implicite într-un singur pas (tipul
implicit de diagramă pentru Microsoft Excel, dacă acesta nu a fost modificat,
este o diagramă coloană), se parcurg următorii paşi:
 Pentru a crea o foaie diagramă care să utilizeze tipul implicit
de diagramă, se selectează datele pe care dorim să le
reprezentăm grafic, apoi se apasă tasta F11;
 Pentru a crea o diagramă încorporată care să utilizeze tipul
implicit, se selectează datele pe care dorin să le reprezentăm
grafic şi apoi se execută clic pe Diagrama implicită (Default
Chart);
 3.1.1 Adăugarea de date unei diagrame

Cel mai simplu mod de a adăuga date unei foi diagrame, constă în
copierea şi inserarea din Clipboard a datelor din foaia de calcul în diagramă.
Acest lucru se realizează astfel:
 Se selectează celulele care conţin datele pe care dorim să le
adăugăm în diagramă;
 Se efectuează clic pe Copiază (Copy);
 Se efectuează clic pe diagramă;
 Pentru ca Microsoft Excel să transfere automat celulele în
diagramă, se execută clic pe Inserează din Clipboard (Paste);

3.1.2 Crearea unei diagrame implicite într-un singur pas

Pentru a crea o foaie diagramă care să utilizeze tipul implicit de

diagramă (tipul implicit de diagramă pentru Microsoft Excel, dacă nu s-a
modificat, este o diagramă coloană), se selectează datele pe care dorim să le
reprezentăm grafic, iar apoi se apasă tasta F11.
Pentru a crea o diagramă încorporată care să utilizeze tipul implicit de
diagramă, se selectează datele pe care dorim să le reprezentăm grafic şi apoi
se efectuează clic pe Diagrama implicită (Default Chart);

3.1.3 Modificarea zonei de celule utilizate la crearea unei

diagrame

Pentru realizarea modificării zonei de celule utilizate se parcurg

următorii paşi:
 Se execută clic pe diagrama pe care dorim să o modificăm;
 Din meniul Diagramă (Chart), se execută clic pe Date sursă
(Source Data), iar apoi clic pe fila Zonă de date (Data
Range);
 Ne asigurăm dacă este selectată întreaga referinţă din caseta
Zonă de date (Data Range);
 Din foaia de calcul se selectează celulele care conţin datele
care dorim să apară în diagramă. Dacă dorim ca etichetele de
coloană şi de rând să apară în diagramă, acestea vor fi incluse
în selecţia celulelor care conţin aceste etichete.

3.1.4 Adăugarea unei casete text la o diagramă

 Pentru adăugarea unei casete text la o diagramă se parcurg următorii
paşi:
 Se execută clic pe diagrama la care dorim să adăugăm caseta
de text;
 Din bara de instrumente Desenare (Drawing) se execută clic
pe Caseta text (Text Box);
 Se execută clic acolo unde dorim să fie unul din colţurile
casetei text, apoi se glisează până când va avea dimensiunile
pe care le dorim;
 Se tastează textul pe care dorim să-l introducem în casetă.
Textul se va aranja în interiorul casetei. (Pentru a începe un
nou alineat în interiorul casetei se apasă „ENTER”. Când am
terminat de tastat, se apasă „Esc” sau se execută clic în afara
casetei text.);

3.1.5. Modificarea etichetelor, titlurilor şi altor texte ale diagramei

Majoritatea textelor diagramei cum ar fi etichetele axei, textul

legendei, numele seriilor de date, sunt legate la celulele din foaia de lucru
utilizată, pentru a crea diagrama. Dacă se editează textul acestor elemente în
diagramă, acestea nu mai sunt legate de celulele foii de lucru
Pentru a modifica textul acestor elemente şi a menţine legăturile la
celulele foii de lucru, textul va fi editat în foaia de lucru.

3.1.6.Modificarea şi afişarea etichetelor, tabelelor de date,

legendelor, liniilor de grilă sau axelor diagramei

Se poate alege să afişăm sau să ascundem titluri, linii de grilă, axe,

etichete de date, legende, sau un tabel de date într-o diagramă.
Unele dintre aceste elemente sunt disponibile numai în anumite tipuri
de diagrame.
O parte din aceste elemente pot fi afişate sau ascunse, utilizând
butoanele din bara de instrumente Diagramă (Chart).

3.1.7. Selectarea unui alt tip de diagramă

Pentru cele mai multe diagrame 2-D, se poate modifica tipul

diagramei, atât pentru o serie de date cât şi pentru întreaga diagramă. Pentru
cele mai multe diagrame 3-D, modificarea tipului diagramei afectează toată
diagrama. Pentru diagramele 3-D tip bară sau tip coloană, se por modifica o
serie de date într-un alt tip de diagramă şi anume con, cilindru, sau piramidă.
Se parcurg următorii paşi:
 se efectuează clic pe diagrama pe care dorim să o modificăm;
  pentru a modifica tipul diagramei, pentru o serie de date, se
execută clic pe seria de date (pentru a modifica tipul
diagramei pentru întreaga diagramă, nu se execută clic nicăieri
pe diagramă);
 în meniul Diagramă (Chart) se execută clic pe tip de
diagramă (Chart Type);
 pe fila Tipuri standard (Standard Types) sau Tipuri
particularizate (Custom Types) se execută clic pe tipul de
diagramă doruit.

3.1.8. Selectarea de elemente din diagrame cu ajutorul mouse-ului

Pentru a selecta un element din diagramă se poate proceda în două

moduri:
 se execută clic pe elementul dorit al diagramei. Seriile de date,
etichetele de date şi legenda au elemente individuale care pot
fi selectate după ce se selectează grupul. De exemplu, pentru a
selecta un singur marcator de date dint-o serie de date, se
execută clic pe seria de date şi apoi pe marcatorul de date.
 se execută clic pe diagramă, apoi pe săgeata de lângă caseta
Obiecte diagramă (Chart Objects) în bara de instrumente
Diagramă (Chart) şi apoi se execută clic pe elementul dorit.
Mouse-ul se poate utiliza pentru a redimensiona şi muta suprafaţa
diagramei, suprafaţă reprezentată grafic şi legenda. Microsoft Excel
dimensionează automat titlurile pentru a le adapta textului lor. Se pot muta
titlurile cu mouse-ul, însă nu pot fi redimensionate. Pentru a redimensiona
un element al diagramei, se poziţionează indicatorul mouse-ului pe un ghidaj
de dimensionare. Când indicatorul se transformă într-o săgeată dublă, se
glisează ghidajul de dimensionare până când elementul respectiv este de
dimensiunea dorită.

3.1.9. Modificarea scalei axei de valori

Scala indică zona valorilor de pe o axă, intervalele la care apar

valorile şi punctul în care o axă o intersectează pe cealaltă .
Pentru a executa modificarea scalei axei de valori se parcurg următorii
paşi:
 se execută clic pe axa de valori pe care dorim să o modificăm;
 în meniul Format se execută clic pe Axă (Axis) şi apoi pe fila
Scală (Scale) ;
 se selectează opţiunile dorite.
 Pentru a răsturna direcţia barelor sau coloanelor intr-o diagramă
tip bară sau coloană, se selectează caseta Valori în ordine inversă
(Values in reverse order)

3.1.10 Linii de tendinţă în diagrame

Liniile de tendinţă sunt utilizate pentru a analiza probleme de

prognoză. Astfel de analize sunt intitulate de asemenea şi analize de regresie.
Utilizând analize de regresie se poate extinde o linie de tendinţă într-o
diagramă înainte şi înapoi peste datele actuale pentru a arăta tendinţa. Se
poate de asemenea crea o medie mobilă, care atenuează fluctuaţiile din date
şi arată modelul sau tendinţa mai clar.
Se pot adăuga linii de tendinţă la serii de date în diagrame
nestratificate de tip 2-D suprafaţă plană, bară, coloană, linie, trunchi etc. Nu
se pot adăuga linii de tendinţă la serii de date în diagrame de tip 3-D,
stratificată, radar, sectoare radiale, sau inelară.
Pentru a crea o tendinţă în foaia de calcul, se utilizează AutoUmplere
(Auto Fill), sau una din funcţiile statistice cum ar fi GROWTH () sau
TREND ().

3.1.11 Adăugarea unei linii de tendinţă unei serii de date

Pentru adăugarea unei linii de tendinţă unei serii de date se parcurg

următorii paşi:
 se execută clic pe seria de date căreia dorim să-i adăugăm linia
de tendinţă, sau media mobilă;
 în meniul Diagramă (Chart), se execută clic pe Adaugă linie
de tendinţă (Add Trendline);
 în fila Tip (Type), se execută clic pe tipul de linie de tendinţă,
de regresie, sau de medie mobilă pe care o dorim. Dacă se
selectează Polinominală (Polynominal), se introduce în caseta
Ordine (Order) cea mai mare putere pentru variabila
independentă. Dacă se selectează Medie mobilă (Moving
Average), se introduce în caseta Perioadă (Period), numărul
de perioade care vor fi utilizate pentru calculul medie mobile.
Caseta pe baza seriilor (Base don series) listează toate seriile de date
din diagramă care acceptă linii de tendinţă. Pentru a adăuga o linie de
tendinţă la alte serii, se va executa clic pe numele din casetă şi apoi se va
selecta opţiunile pe care le dorim.
Dacă se adaugă o medie mobilă unei diagrame xy (împrăştiată),
media mobilă este bazată pe ordinea valorilor lui x reprezentate grafic în
diagramă. Pentru a obţine rezultatul dorit, valorile lui x trebuie sortate
înainte de a adăuga o medie mobilă.
 3.1.12 Modificarea parametrilor liniei de tendinţă

Modificarea parametrilor liniei de tendinţă sunt accesibili numai din

liniile de tendinţă de regresie. Paşii parcurşi pentru modificarea lor sunt:
 se execută clic pe linia de tendinţă pe care dorim să o
modificăm;
 în meniul Format (Format), se execută clic pe Linie de
tendinţă (Trendline);
 în fila Opţiuni (Options), se selectează opţiunea pe care o
dorim (pentru a modifica numele liniei de tendinţă sau al
mediei mobile, se tastează un nume în caseta Particularizare
(Custom).
 IV.STRUCTURA APLICAŢEI
STUDIEREA EVOLUŢIEI SITUAŢIEI ŞCOLARE A
ELEVILOR UNEI CLASE DE ŞCOALĂ GENERALĂ LA
EXAMENUL DE CAPACITATE

Aplicaţia se compune din patru module. Primul modul cuprinde

prezentarea planului de observare adoptat pentru realizarea studiului de caz.
Cel de-al doilea modul cuprinde prezentarea fişelor de observare care
s-au utilizat la acest studiu de caz. Aceste fişe de observare s-au realizat pe
un grup de elevi (o clasă de elevi). Ele cuprind situaţia şcolară a acestor elevi
la examenul de capacitate, pe discipline de examen şi compararea acestora
cu mediile obţinute de elevi, pe disciplinele de examen, în cei patru ani de
gimnaziu.
În al treilea modul sunt prezentate reprezantările grafice ale datelor
studiate.
Modulul IV prezintă concluziile care s-au constatat la analiza
studiului de caz.

4.1.Plan de observare

4.1.1.Scopul observării

Îl reprezintă creşterea gradului de informare cu privire la:

 înscrierea elevilor la examenul de capacitate pe discipline de
examen (discipline opţionale, discipline obligatorii);
 evoluţia mediei clasei pe disciplinele de concurs;
 evoluţia mediilor şcolare a elevilor clasei, pe discipline de
concurs;

4.1.2. Obiectul observării

Îl reprezintă colectivitatea de elevi din componenţa unei clase de la

Şcoala Pucheni, promoţia 2002 – 2003.
S-a urmărit:
 evoluţia mediilor elevilor la disciplina - Limba română;
 evoluţia mediilor elevilor la disciplina - Matematică;
 evoluţia mediilor elevilor la disciplina - Istorie;
  evoluţia mediilor elevilor la disciplinele de examen pe cei patru
ani de studiu, comparativ cu rezultatele obţinute la examenul de
capacitate, media generală a elevilor clasei analizate.

4.1.3.Unitatea de observare

Am ales ca unitate de observare atât elevii din componenţa clasei de

şcoală generală promoţia 2002 – 2003, cât şi disciplinele de învăţământ, la
care elevii au susţinut probe la examenul de capacitate.

4.1.4.Programul de observare

Caracteristicile urmărite cu privire la evoluţia mediilor elevilor pentru

care s-au cules date privesc:
 numărul elevilor înscrişi la examenul de capacitate pe discipline de
examen
 nota obţinută la disciplina-Limba română (scris, )
 nota obţinută la disciplina- Matematică (scris, )
 nota obţinută la disciplina- Istorie (scris, )
 media generală a anilor de studiu, media la examenul de capacitate,
media la fiecare disciplină de la examenul de capacitate
 media generală a clasei de elevi pe cei patru ani de studiu, media pe
clasă la examenul de capacitate, media de admitere.

4.1.5.Timpul observarii

Observarea are loc pe parcursul celor patru ani de studiu ( 1999-2000;

2000-2001; 2001-2002; 2002-2003) şi în timpul examenului de capacitate
Timpul consemnării are loc în februarie 2004.

4.1.6. Locul inregistrării

Inregistrarea are loc în unitatea de învăţământ în care elevii şi-au

desfăşurat activitatea şcolară (Şcoala Pucheni) şi au susţinut examenul de
capacitate (Şcoala Voinesti).

4.1.7.Formularele de înregistrare

Sunt prezentate în acest caz fişe de evidenţă colective, realizate pe

clasă, pe an de studiu, pe dişcipline de examen imprimate pe coli A4.
Fişele sunt completate în conformitate cu documentele şcolare şi cu
documentele de examen.
 4.2. Fişe de observare

Fişele de observare întocmite sunt:

 Elevi înscrişi la examenul de capacitate pe discipline de concurs-
(tabelul nr.1)
 Media celor patru ani de studiu, media generală a claselor V-VIII,
media la capacitate şi respectiv media de admitere-tabelul (nr. 2)
 Media obţinută la fiecare probă, precum şi media generală obţinută
la examenul de capacitate (tabelul nr. 3)
 Media celor patru ani de studiu, media claselor V-VIII, precum şi
media la examenul de capacitate obţinută la limba română-(tabelul
nr.4)
 Media celor patru ani de studiu, media claselor V-VIII, precum şi
media la examenul de capacitate obţinută la istorie (tabelul nr.5)
 Media celor patru ani de studiu, media claselor V-VIII, precum şi
media la examenul de capacitate obţinută la matematică (tabelul nr.
6)

Elevii înscrişi la examenul de capacitate pe discipline de concurs

Nr. crt. Disciplina de examen Elevi inscrisi Total
Baieti Fete
Tabelul
1 Romana 13 11 24
nr. 1
2 Matematica 13 11 24
3 Istorie 13 11 24
Nr.
crt. Numele si prenumele 1999-2000 2000-2001 2001-2002 2002-2003 Medie V-VIII Me
1 Badaran I. Georgian 8,46 8,61 8,14 8,47 8,402
2 Caraiman C. Nicolae 7,30 7,26 7,32 7,27 7,288
3 Chitulescu E. Emilia Iruna 9,46 9,50 9,47 9,44 9,468
4 Codreanu I. Emil 9,40 9,52 9,47 9,44 9,458
5 Constantin V. Florina Gabriela 8,46 8,67 8,38 8,44 8,488
6 Cotovelea T. Mihaela 8,63 8,76 8,79 8,80 8,745
7 David C. Cristina 9,90 9,94 9,94 9,94 9,930
8 Gheorghilas V. Ioana 9,73 9,76 9,79 9,64 9,730
9 Hoinaru C. Daniel 9,03 9,20 9,14 8,80 9,043
10 Iana F. Mirel 8,50 8,44 7,94 8,16 8,260
11 Lazar T. Iulian 9,33 9,67 9,64 9,44 9,520
12 Manea I. Silviu 9,36 9,41 9,44 9,58 9,448
13 Marian V. Vasile 7,06 7,41 7,29 7,52 7,320
14 Matei C. Cristina 9,43 9,61 9,55 9,47 9,515
15 Mihaescu I. Diana 9,56 9,47 9,38 9,41 9,455
16 Moraru S. Silviu 8,33 8,08 8,94 7,47 8,205
17 Nedelcu T. Andreea 9,83 9,91 9,88 9,83 9,863
18 Parghel I. Vasile 7,86 7,79 7,51 7,86 7,755
19 Serb N. Marilena 9,20 9,41 9,47 9,61 9,423
20 Stefan Gh. Angela 7,13 7,00 7,23 7,19 7,138
21 Teodorescu I. Mihai 8,06 8,08 7,58 7,72 7,860
22 Toader Gh. Romulus 7,83 7,82 7,58 8,16 7,848
23 Tutuianu Gh. Cristina 9,86 9,94 9,94 9,91 9,913
24 Vlad S. George 8,83 8,97 8,82 8,75 8,843

Media celor patru ani de studiu, media generală a claselor V-VIII, media la
capacitate
şi respectiv media de admitere

Tabelul nr. 2
 Medie
Nr.crt Numele si prenumele Romana Matematica Istorie capacitate
1 Badaran I. Georgian 5,80 6,15 6,40 6,12
2 Caraiman C. Nicolae 5,00 5,50 7,30 5,93
3 Chitulescu E. Emila Irina 7,95 7,30 10,00 8,42
4 Codreanu I. Emil 7,00 6,25 10,00 7,75
5 Constantin V. Florina Gabriela 6,90 5,60 5,30 5,93
6 Cotovelea T. Mihaela 7,10 6,70 9,00 7,60
7 David C. Cristina 9,00 8,70 10,00 9,23
8 Gheorghilas V. Ioana 9,10 7,40 9,15 8,55
9 Hoinaru C. Daniel 6,45 5,80 7,20 6,48
10 Iana F. Mirel 5,20 6,10 7,95 6,42
11 Lazar T. Iulian 8,55 5,75 8,85 7,72
12 Manea I. Silviu 8,30 6,50 8,80 7,87
13 Marian V. Vasile 5,30 5,40 7,40 6,03
14 Matei C. Cristina 7,95 6,30 8,80 7,68
15 Mihaescu I. Diana 8,20 7,15 8,85 8,07
16 Moraru S. Silviu 6,30 6,50 6,80 6,53
17 Nedelcu T. Andreea 9,55 8,75 9,45 9,25
18 Parghel I. Vasile 5,25 5,60 7,55 6,13
19 Serb N. Marilena 8,25 6,90 9,10 8,08
20 Stefan Gh. Angela 5,00 5,90 6,50 5,80
21 Teodorescu I. Mihai 5,95 5,80 6,95 6,23
22 Toader Gh. Romulus 6,00 6,10 8,00 6,70
23 Tutuianu Gh. Cristina 9,65 7,55 10,00 9,07
24 Vlad S. George 7,20 6,55 8,35 7,37
Media obţinută la fiecare proba precum şi media generala obţinută la
examenul de capacitate

Tabelul nr. 3
 Media celor patru ani de studiu, media claselor V-VIII, precum şi media la examenul
de capacitate obţinută la limba română

Nr.crt Numele si prenumele 1999-2000 2000-2001 2001-2002 2002-2003 Medie V-VIII Medie capac.
1 Badaran I. Georgian 6,66 7,00 6,67 7,33 6,92 5,80
2 Caraiman C. Nicolae 6,66 7,33 7,33 7,00 7,08 5,00
3 Chitulescu E. Emilia Iruna 8,66 9,00 8,66 8,67 8,75 7,95
4 Codreanu I. Emil 8,00 7,33 7,67 8,33 7,83 7,00
5 Constantin V. Florina Gabriela 6,33 6,33 6,67 7,00 6,58 6,90
6 Cotovelea T. Mihaela 7,33 6,33 7,67 7,67 7,25 7,10
7 David C. Cristina 9,33 9,33 9,67 9,00 9,33 9,00
8 Gheorghilas V. Ioana 8,66 8,67 9,00 9,33 8,92 9,10
9 Hoinaru C. Daniel 6,66 6,00 7,00 7,33 6,75 6,45
10 Iana F. Mirel 6,66 5,66 6,00 6,33 6,16 5,20
11 Lazar T. Iulian 8,66 8,33 8,00 8,33 8,33 8,55
12 Manea I. Silviu 8,00 7,66 8,33 8,66 8,16 8,30
13 Marian V. Vasile 5,66 6,00 6,33 6,00 6,00 5,30
14 Matei C. Cristina 7,66 7,33 8,00 8,33 7,83 7,95
15 Mihaescu I. Diana 8,66 8,33 8,00 8,66 8,41 8,20
16 Moraru S. Silviu 7,66 7,33 7,66 7,00 7,41 6,30
17 Nedelcu T. Andreea 9,66 9,33 10,00 8,67 9,42 9,55
18 Parghel I. Vasile 5,66 6,00 5,33 6,00 5,75 5,20
19 Serb N. Marilena 8,33 8,33 7,66 8,66 8,25 8,25
20 Stefan Gh. Angela 6,33 5,66 6,33 6,00 6,08 5,00
21 Teodorescu I. Mihai 7,66 7,66 8,00 7,66 7,75 5,95
22 Toader Gh. Romulus 7,33 5,67 6,00 6,67 6,42 6,00
23 Tutuianu Gh. Cristina 9,33 9,33 9,67 10,00 9,58 9,65
24 Vlad S. George 8,66 8,33 8,66 8,66 8,58 7,20
Tabelul nr. 4

Media celor patru ani de studiu, media claselor V-VIII, precum şi media la examenul
 de capacitate obţinută la istorie

Nr.crt Numele si prenumele 1999-2000 2000-2001 2001-2002 2002-2003 Medie V-VIII Medie capac.
1 Badaran I. Georgian 6,33 6,66 7,00 6,66 6,66 6,40
2 Caraiman C. Nicolae 7,33 7,66 6,66 7,33 7,25 7,30
3 Chitulescu E. Emilia Iruna 9,66 10,00 9,66 9,66 9,75 10,00
4 Codreanu I. Emil 10,00 9,66 9,33 9,66 9,66 10,00
5 Constantin V. Florina Gabriela 6,33 6,33 6,66 6,33 6,41 5,30
6 Cotovelea T. Mihaela 8,66 8,33 9,00 9,33 8,83 9,00
7 David C. Cristina 9,33 10,00 9,66 9,67 9,67 10,00
8 Gheorghilas V. Ioana 8,66 9,33 9,66 9,66 9,33 9,15
9 Hoinaru C. Daniel 8,33 8,67 8,66 8,33 8,50 7,20
10 Iana F. Mirel 8,33 9,00 8,66 8,33 8,58 7,95
11 Lazar T. Iulian 9,33 9,00 9,66 8,66 9,16 8,85
12 Manea I. Silviu 7,66 8,00 8,66 8,33 8,16 8,80
13 Marian V. Vasile 7,66 8,33 8,33 7,66 8,00 7,40
14 Matei C. Cristina 8,33 9,00 8,66 8,33 8,58 8,80
15 Mihaescu I. Diana 9,00 9,33 9,33 8,66 9,08 8,85
16 Moraru S. Silviu 7,66 7,33 8,00 7,33 7,58 6,80
17 Nedelcu T. Andreea 9,33 9,66 10,00 9,66 9,66 9,45
18 Parghel I. Vasile 7,33 7,66 8,00 8,33 7,83 7,55
19 Serb N. Marilena 9,66 9,33 9,33 10,00 9,58 9,10
20 Stefan Gh. Angela 7,33 7,00 6,66 7,33 7,08 6,50
21 Teodorescu I. Mihai 7,66 7,33 8,00 7,66 7,66 6,95
22 Toader Gh. Romulus 7,33 7,66 8,33 8,33 7,91 8,00
23 Tutuianu Gh. Cristina 9,66 10,00 10,00 9,66 9,83 10,00
24 Vlad S. George 8,66 8,66 8,66 9,00 8,75 8,35
Tabelul nr. 5

Media celor patru ani de studiu, media claselor V-VIII, precum şi media la examenul
 de capacitate obţinută la matematică

Nr.crt Numele si prenumele 1999-2000 2000-2001 2001-2002 2002-2003 Medie V-VIII Medie capac.
1 Badaran I. Georgian 5,66 6,33 6,66 6,66 6,33 6,15
2 Caraiman C. Nicolae 5,33 5,66 5,66 5,33 5,50 5,50
3 Chitulescu E. Emilia Iruna 8,33 8,00 7,66 8,00 8,00 7,30
4 Codreanu I. Emil 7,33 6,66 6,67 7,00 6,92 6,25
5 Constantin V. Florina Gabriela 6,66 6,00 6,33 7,33 6,58 5,60
6 Cotovelea T. Mihaela 7,00 6,66 7,33 7,33 7,08 6,70
7 David C. Cristina 9,66 9,33 9,33 9,67 9,50 8,70
8 Gheorghilas V. Ioana 8,67 8,33 8,33 9,00 8,58 7,40
9 Hoinaru C. Daniel 6,66 6,33 6,66 6,33 6,50 5,80
10 Iana F. Mirel 6,33 5,66 7,00 6,33 6,33 6,10
11 Lazar T. Iulian 8,33 8,00 7,66 7,66 7,91 5,75
12 Manea I. Silviu 7,33 7,66 8,00 7,66 7,66 6,50
13 Marian V. Vasile 6,33 6,00 6,33 5,66 6,08 5,40
14 Matei C. Cristina 7,33 7,00 7,33 7,66 7,33 6,30
15 Mihaescu I. Diana 9,00 8,33 8,00 8,66 8,50 7,15
16 Moraru S. Silviu 7,33 7,33 7,66 7,00 7,33 6,50
17 Nedelcu T. Andreea 9,33 9,00 9,66 8,66 9,16 8,75
18 Parghel I. Vasile 5,66 6,00 5,33 6,00 5,75 5,60
19 Serb N. Marilena 8,00 8,33 8,66 8,66 8,41 6,90
20 Stefan Gh. Angela 6,66 6,33 6,66 7,00 6,66 5,90
21 Teodorescu I. Mihai 7,66 7,66 8,00 7,66 7,75 5,80
22 Toader Gh. Romulus 7,00 6,66 6,33 7,00 6,75 6,10
23 Tutuianu Gh. Cristina 9,66 9,33 9,67 9,33 9,50 7,55
24 Vlad S. George 9,00 8,66 8,66 8,33 8,66 6,55
Tabelul nr. 6
 4.3. Reprezentări grafice

Graficele determinate în fişele de observare realizate în scopul

urmăririi evoluţiei situaţiei şcolare a elevilor clasei sunt:
 Elevii înscrişi la examenul de capacitate pe discipline fete-baieţi-
graficul nr. 1
 Media celor patru ani de studiu, media generala a claselor V-VIII,
media la capacitate si respectiv media de admitere-graficul nr. 2
 Media obtinută la fiecare probă precum şi media generală obţinută
la examenul de capacitate - graficul nr. 3
 Media celor patru ani de studiu, media claselor V-VIII, precum şi
media la examenul de capacitate obţinută la limba română-graficul
nr.4
 Media celor patru ani de studiu, media claselor V-VIII, precum şi
media la examenul de capacitate obţinută la matematică-tabelul
nr.5
 Media celor patru ani de studiu, media claselor V-VIII, precum şi
media la examenul de capacitate obţinută la istorie-tabelul nr 6.

4.4. Concluzii
În urma analizării datelor culese s-a ajuns la următoarele concluzii :

4.4.1 Distribuţia elevilor pe discipline de concurs (graficul 1)

Din graficul privind numărul de elevi ( fete - băieţi) înscrişi la

examenul de capacitate (grafic 1) se constată că, în afara obiectelor
obligatorii (română şi matematică) , toţi elevii clasei au optat pentru
disciplina istorie ca a treia probă de examen.

4.4.2 Evoluţia elevilor privind media claselor V-VIII, media la

capacitate şi media de admitere. (graficul 2);

 La toţi elevii clasei se observă că media la examenul de capacitate

este mai mică decât media claselor V-VIII, dar mediile de admitere cunosc o
creştere importantă tocmai datorită mediilor mari din clasele de gimnaziu.
Se observă că media de admitere se situează între media de la
capacitate şi media V-VIII, unde la nivelul superior este media V-VIII, nivel
intermediar – media admitere, ca la nivelul inferior să se afle media de la
capacitate.
 4.4.3 Evoluţia elevilor la disciplinele de examen (graficul 3)

S-a constatat că cele mai bune rezultate la examenul de capacitate au

fost înregistrate la disciplina « istorie – chiar şi note de 10 «, urmată de
română şi matematică. 
Ca urmare a acestor rezultate o parte din elevii clasei au optat la
admitere pentru licee cu profil filologie – istorie.

4.4.4 Evoluţia elevilor la obiectul Limba română (graficul 4)

S-a constatat că la acest obiect cea mai mică notă a fost de 5.00, iar
cea mai mare notă a fost de 9.65.
Şi la acest obiect notele de la capacitate au fost mai mici decât media
claselor gimnaziale.

4.4.5 Evoluţia elevilor la obiectul Matematică (graficul 5)

S-a constatat că la acest obiect cea mai mică notă a fost de 5.40, iar
cea mai mare notă a fost de 8.75.
Şi la acest obiect notele de la capacitate au fost mai mici decât media
claselor gimnaziale.

Din compararea rezultatelor obţinute de elevi la examenul de

capacitate cu media claselor V – VIII rezultă că elevii situaţi pe primele
locuri în clasele gimnaziale au obţinut notele cele mai bune şi la examen.

4.4.6 Evoluţia elevilor la obiectul Istorie (graficul 6)

S-a constatat că la acest obiect cea mai mică notă a fost de 5.30, iar
cea mai mare notă a fost de 10.
Şi la acest obiect notele de la capacitate au fost mai mici decât media
claselor gimnaziale, dar unii elevi au înregistrat nota 10.

Din compararea rezultatelor obţinute de elevi la examenul de

capacitate cu media claselor V – VIII rezultă că elevii situaţi pe primele
locuri în clasele gimnaziale au obţinut notele cele mai bune şi la examen.
 BIBLIOGRAFIE

1. C. Kenny - Excel pentru Windows 95 în 503

imagini, Ed. Teora, Bucureşti, 1999.
2. R. Mârşanu, A. Voicu - Tehnologia informaţiei, Ed. All
Educaţional, Bucureşti, 1999.
3. N. Olaru,I.Brezeanu - Utulizarea calculatoarelor, Ed.
Macarie Târgovişte, 1998.
4. B. Pătruţ, M.Miloşescu - Informatică, Ed. Teora,
Bucureşti, 1999
5. D. Somnea, M. Calciu - Excel 5.0 cu aplicaţii în
management, E.T. Bucureşti. 1994
6. P. Wagner, I. Cavachi - Statistică, E.D.P Bucureşti, 1999
7. * * * - Microsoft Excel 97 Step by Step
Editura Teora, Bucureşti, 1999
8. * * * - Microsoft Excel, Cursuri post
universitare, EDUCON