ELEMENTE DE SEXOLOGIE MEDICO-LEGAL|

A. Generalit\]i. Cadrul juridic

Instinctul sexual face parte din fiin]a biologic\, fiind singurul care se
consum\ `n doi [i care, prin reproducere, d\ na[tere unei noi indi-vidualit\]i [i
unit\]i biologice.
Pe lng\ acest rol, la nivelul speciei umane sexualitatea a c\p\tat [i o
dimensiune psihologic\ (prin afectivitate, care contribuie la comuni-carea `ntre
indivizi) dar [i una social\ (societatea definind limitele dintre comportamentul
sexual normal [i aberant). Sexualitatea nu este ceva moral sau imoral, ci o
realitate bio-psiho-social\, cu o puternic\ latur\ cultural\. Moral sau imoral `n
sexualitate este modul `n care subiectul uman o integreaz\ `n personalitatea sa.
Codul penal al Romniei `n articolele 197-204, din capitolul III,
infrac]iuni privitoare la via]a sexual\ reglementeaz\ raporturile sexuale.
B. Probleme medico-legale ale diagnosticului de sex.

Practica medico-legal\ este confruntat\, nu de pu]ine ori, cu stabilirea

sexului unei persoane. Aceasta poate surveni `n cadrul ac]iunilor judec\tore[ti de
stabilire a vrstei [i sexului (fie ca urmare a pierderii actelor de identitate, ca
urmare a `nregistr\rii tardive a na[terii) sau `n cadrul ac]iunilor judec\tore[ti de
desfacere a unei c\s\torii (contractat\ de un intersexuat). De asemeni, se pune
problema clarific\rii sexului la un individ care dore[te schimbarea acestuia, sau
`n cazul unor pretinse atentate sexuale survenite asupra unei persoane de sex
opus, care `n realitate este un intersexuat sau transsexuat.
Prin sex, se `n]elege totalitatea caracterelor genetice, anatomice,
fiziologice [i psihice ce definesc un individ ca b\rbat sau femeie [i care, sub
aspect sexual `l diferen]iaz\ polar. Toate aceste caractere sunt integrate [i
converg `n sexul civil, de `nregistrare adecvat\ `n eviden]ele civile.
Intersexualitatea reprezint\ o discordan]\ `n integrarea acestor nivele ce
definesc sexul [i are o etiologie complex\ (hermafroditismul).
Prin transsexualism se `n]elege tr\irea sentimentului de apartenen]\ la alt
sex [i el poate fi minor (adoptarea vestimenta]iei sexului opus) sau major
(perversiune, caz `n care se asociaz\ cu homosexualitatea).
Expertiza medico-legal\ `n astfel de situa]ii este complex\, [i cuprinde
investigarea tuturor nivelelor de sex anterior men]ionate (ge-netic, anatomic,
fiziologic, psihic).

93
 C. Infrac]iunile sexuale

C.1. Violul. (lat. vis = a for]a). Se caracterizeaz\ prin reducerea victimei

la starea de obiect sexual, prin disocierea instinctului sexual de afectivitate.
Frecven]a sa `n societatea uman\ variaz\ func]ie de timpul istoric [i de tipul
organizator al societ\]ii.
C. 1. 1. Cadrul legislativ. ~n Codul penal actual, la articolul 197 este
incriminat\ infrac]iunea de viol, articolul 198 incrimineaz\ no]iunea de raport
sexual cu o minor\, iar articolul 199 seduc]ia.
Trebuie f\cut\ precizarea c\ articolul 197, privitor la viol este modificat `n
sensul c\ subiectul activ al infrac]iunii poate fi [i femeia. De asemeni, este
incriminat\ [i constrngerea la un raport sexual `n cadrul c\s\toriei (similar
Germaniei, Fran]ei).
Se impun a fi f\cute cteva preciz\ri privind violul:
a. Constrngerea victimei (fizic\, psihic\ sau moral\) trebuie s\ fie
efectiv\ [i suficient\ pentru a `nfrnge rezisten]a acesteia. Ea trebuie s\ vizeze
s\vr[irea unui raport sexual. De asemeni, `mpotrivirea (f\r\ team\ de a gre[i,
violul poate fi considerat o infrac]iune de opozi]ie) trebuie s\ fie ferm\ [i nu de
circumstan]\. Rezultatul interac]iunii celor doi factori (constrngere [i opozi]ie)
va fi obiectivat\ de leziunile de violen]\, de imposibilitatea psihic\ de a consim]i
a victimei. Analiza lor temeinic\ ajut\ la clarificarea cazurilor de violuri
ambiguui (complicitate la viol).
b. Consumarea raportului sexual prin constrngere, `n condi-]iile
`mpotrivirii victimei este un alt element al infrac]iunii de viol.
C. 1. 2. Obiectivele expertizei medico-legale `n infrac]iunea de viol. Pot
fi schematizate astfel:
Dac\ s-a consumat un raport sexual;
Existen]a leziunilor de violen]\;
dac\ victima se afla `n imposibilitatea fizic\ sau psihic\ de a-[i
exprima voin]a sau a se ap\ra;
dac\ persoana `nvinuit\ este sau nu subiect activ al infrac]iunii de viol
? (din p\cate acest punct este solicitat rar de organele de cercetare penal\).
Rezolvarea lor presupune urm\toarele etape:
Examenul victimei;
Examenul agresorului;
Examenul lenjeriei intime, att la agresor ct [i la victim\.
Examenul la fa]a locului.
Practica medico-legal\ cunoa[te `n principal violul al c\rui subiect pasiv
este femeia. ~n aceast\ caz sunt `ntlnite dou\ situa]ii:
Femeia nu a avut via]\ sexual\;
Femeia a avut via]\ sexual\.

94
 ~n prima situa]ie, violul consumat (cu intromisiunea penisului) duce la
pierderea integrit\]ii anatomice a himenului. Procesul poart\ numele de
deflorare.
Himenul (Himen la romani, Himeneus la greci = Zeul C\s\toriei;
himenele = imnurile ce se aduceau c\s\toriei) este membrana situat\ la limita
vestibul vaginal-vagin\, fiind un vestigiu embriologic, f\r\ a avea vreun rol
genetic sau anatomic.
Anatomic, unui himen i se descriu: o baz\ de implantare [i o margine
liber\, care delimiteaz\ orificiul himenial. Himenul are o l\]ime [i o grosime,
care-i confer\ acestuia o consisten]\ variabil\. Marginea liber\ poate fi neted\,
crenelat\, cu incizuri (congenitale [i care nu merg pn\ `n baza de implantare),
r\sfrnt\ sau nu `nafar\. ~n raport de ace[ti parametri, himenul are o form\
inelar\ (cel mai frecvent), semilunar\ sau polimorf\. Cu vrsta, himenul sufer\
un proces de fibrozare, care favorizeaz\ leziuni mai grave `n cazul unui act
sexual.
Himenul inelar este dispus de jur `mprejurul intr\rii `n vagin, avnd
orificiul central, o l\]ime [i grosime variabile. Rupturile acestui tip de himen se
fac de obicei la pozi]iile 3, 6, [i 9 pe cadranul conven]ional. O form\ particular\
de himen inelar, este cel complezant, caracterizat printr-o l\]ime foarte `ngust\
(1-2 mm), de regul\ dilatabil [i permi]nd `n acest fel un act sexual f\r\ a se
rupe. ~n aceast\ situa]ie, deflorarea se produce cu ocazia na[terii, prin pasajul
produsul de concep]ie prin filiera pelvi-genital\, ocazie `n care himenul apare
sub forma unor carunculi mirtiformi.
Himenul semilunar are orificiul excentric, cu o l\]ime maxim\ `n
jum\tatea inferior\, rupturile f\cndu-se de obicei la pozi]iile 4, 5, 7 de pe
cadranul conven]ional.
Formele particulare de himene (cribriform, cu brid\ central\ [i dou\
orificii, imperforant, etc.) sau cele care circumscriu un orificiu al c\rui diametru
este sub 1-1,5 cm., sunt caracteristice lipsei unui raport sexual vaginal.
Premerg\tor examenului ginecologic, este recomandat a l\sa victima s\
povesteasc\ singur\, `n cuvintele sale ce s-a `ntmplat. Eventuale detalii de
tehnicitate sexual\ vor fi puse sub semnul `ntreb\rii.
Examenul ginecologic se va face numai `n cabinet medical, pe masa
ginecologic\, cu `ndep\rtarea coapselor [i flectarea genunchilor, `n prezen]a
obligatorie a unei a treia persoane. Examinatorul cu ajutorul a dou\ comprese,
prinde [i trac]ioneaz\ moderat labiile mari spre exterior [i u[or `n sus, permi]nd
astfel vizualizarea vestibulului vaginal, a himenului [i a por]iunii incipiente a
vaginei. ~n situa]ii de incertitudine, se apeleaz\ la examinarea stereoscopic\, care
eviden]iaz\ mai bine rupturile sau incizurile himeniale.
Diagnosticul deflor\rii se face dup\:
Eviden]ierea rupturilor himeniale. Ele au o evolu]ie temporal\ similar\
pl\gilor, fiind ini]ial sngernde, cu marginile tumefiate infiltrate, acoperite de o
secre]ie albicioas\ de fibrin\. Ulterior ele se epitelizeaz\, putndu-se sau nu
organiza conjunctiv (cicatrice alb\ `n baza de implantare). Obi[nuit, rupturile pot

95
fi decelate pn\ la maxim 10-12 zile de la producere, dup\ care nu se mai poate
preciza cnd a avut loc deflorarea.
Eviden]ierea unor echimoze, hematoame, la nivelul vestibulului
vaginal.
Se pot `ntlni (`n cazul unor impetuozit\]i sexuale marcate, agresiuni
sexuale la copii sub 10-12 ani, la femei `n vrst\ sau dispropor]ii marcate ale
organelor genitale), leziuni ale organelor genitale [i/sau perineale de grade
diferite, de la rupturi pn\ la explozii ale vaginei [i fundurilor de sac vaginale.
Obiectivarea opozi]iei victimei se face printr-un examen corporal atent,
care consemneaz\ leziunile de violen]\. O aten]ie sporit\ trebuie acordat\
pozi]iei lor. Pot fi eviden]iate echimoze [i excoria]ii perioro-nazal (produse prin
comprimarea nasului [i gurii cu mna agresorului), la nivelul articula]iei
pumnului (agresorul r\suce[te la spate mna victimei), fa]a intern\ a coapselor
(survenite prin `ndep\rtarea for]at\ a acestora), etc. Poate fi `ntlnit\ chiar asfixia
sexual\.
Mai pot fi constatate leziuni produse de diferite obiecte, aflate la locul
unde s-a produs violul, frecvent de tipul excoria]iilor sau pl\gilor.
Examenul genital [i corporal trebuiesc dublate de un examen serologic, al
c\rui scop este eviden]ierea prezen]ei spermatozoizilor `n c\ile genitale. Ei
lipsesc cnd agresorul folose[te un condom, sau ejacu-leaz\ `n afara c\ilor
genitale. Prezen]a lor dovede[te un raport sexual, dar nu [i existen]a unei
violen]e.
Examenul femeii care a avut via]\ sexual\, va respecta acelea[i principii [i
va parcurge acelea[i etape, cu precizarea c\ nu vor mai fi consemnate leziuni de
deflorare. Obiectivarea are la baz\ constatarea leziunilor de opozi]ie precum [i
cercetarea eventualei prezen]e a spermatozoizilor (persist\ maxim 36-48 ore de
la raportul sexual `n c\ile genitale feminine, dac\ victima nu [i-a f\cut toaleta
local\). Se impune a fi f\cut\ [i o expertiz\ psihologic\, al c\rui scop este de a
decela boli ce duc la anularea consim]\mntului victimei, sau pentru infirmarea
unor fix\ri patologice cu false acuza]ii de viol.
~n ambele situa]ii probleme deosebite pune violul comis de mai mul]i
agresori.
Examenul agresorului va eviden]ia urme ale opozi]iei victimei. Ele pot fi
de tipul excoria]iilor (dispuse pe fa]\, gt), mu[c\turilor, etc. ~n cazul unui raport
sexual anal, se pot g\si urme de materii fecale la nivelul [an]ului balano-
prepu]ial. Mai pot fi semnalate implant\ri de diverse materiale la nivelul
prepu]ului, care pot explica eventualele leziuni vaginale ale victimei.
Este recomandat\ efectuarea unei expertize medico-legale psihia-trice [i
agresorului, care poate eviden]ia afec]iuni psihice caracterizate printr-o
dezinhibi]ie a pulsiunilor sexuale.
Vor fi recoltate sperm\ [i fire de p\r ale agresorului sau presupu[ilor
agresori, `n vederea compar\rii cu ceea ce s-a g\sit la victim\, pe lenjeria
acesteia sau cu ocazia examenului la fa]a locului. Compararea presupune analiza

96
caracteristicilor morfofunc]ionale ale spermatozoizilor (mobilitate, procent de
malforma]ii, etc.), analiza tipul (secretor-nesecretor), chiar a amprentei genetice.
Examenul la fa]\ locului se desf\[oar\ dup\ regulile de tactic\ [i tehnic\
criminalistic\ [i are drept scop identificarea [i ridicarea urmelor biologice. El
poate dovedi [i opozi]ia victimei, cnd violul s-a consumat `ntr-un spa]iu `nchis
(camer\, etc.).
Examenul lenjeriei intime, este un examen de laborator, care eviden]iaz\
urmele biologice.
Avnd `n vedere complexitatea unei astfel de expertize medico-legale,
multitudinea factorilor care pot da rezultate fals negative sau fals pozitive, nu
trebuie considerat\ desuet\ afirma]ia lui Voltaire: violul este mai greu de
probat, dect de f\cut .

D. Perversiunile sexuale

~n jurul manifest\rilor sexuale aberante, s-au purtat ample discu]ii [i s-au

f\cut cercet\ri medicale, sociale, juridice. Ele dateaz\ din cele mai vechi timpuri
ale umanit\]ii, `n unele epoci istorice fiind fenomene de mas\ (homosexualitatea
masculin\ `n Grecia Antic\).
O clasificare a manifest\rilor sexuale anormale le `mparte `n:
1. Sodomia ratione modi;
2. Sodomia ratione sexus;
3. Sodomia ratione generis;
4. Perversiunea mijloacelor;
5. Perversiuni diverse.
D.1. Sodomia ratione modi. Presupune rela]ii de tip heterosexual,
producndu-se cu acordul partenerilor. ~n cazul survenirii dezacordului, ele fac
obiectul expertizei medico-legale, fiind motiv de desfacere a c\s\toriei. Se pot
enumera: masturbarea reciproc\; coitul anal; coitul oral (fela]ia), coitul `ntre sni
sau coapse, cunilingusul (generarea de senza]ii voluptoase cu ajutorul limbii).
D.2. Sodomia ratione sexus. Presupune rela]ii homosexuale, putnd fi
masculin\ sau feminin\. Articolul 200 Cod penal stabile[te situa]iile [i
pedepsele unor astfel de rela]ii.
Homosexualitatea masculin\ este cunoscut\ [i sub numele de pederastie
(pedos=b\iat). Ea poate fi permanent\ sau ocazional\. Se consum\ obi[nuit
printr-un raport sexual anal dar mai pot fi practicate: cunilingusul, masturbarea
reciproc\, coitul oral. Expertiza psihiatric\ a p\r]ii pasive poate eviden]ia o
bisexualitate psihic\, cu un comportament feminin (g\tesc, cos, brodeaz\, `[i
vopsesc chiar p\rul [i unghiile).
Expertiza medico-legal\ poate eviden]ia, func]ie de intervalul scurs de la
contactul sexual, prezen]a spermei `n rect (pentru partea pasiv\) dar [i urme de
materii fecale, flor\ microbian\, scame de lenjerie, la nivelul penisului (pentru
partea activ\). La primul contact sexual anal se produc fisuri anale, de

97
profunzime [i `ntindere variabil\, pentru ca la repetarea contactelor anale, s\
apar\ o sc\dere a tonusului sfincterian, sesizabil\ la tu[eul rectal. La marii
homosexuali, mucoasa anal\ nu mai are pliurile convergente spre anus [i se
citeaz\ o atonie sfincterian\. Secundar, lenjeria intim\ este p\tat\ de materii
fecale.
Homosexualitatea ocazional\ apare `n situa]ii de privare de libertate
`ndelungat\, dar este citat\ [i la marinarii care efectueaz\ curse lungi.
Homosexualitatea feminin\ se `ntlne[te sub dou\ forme:
1. tribadismul (tribo = a freca). Apare la femei cu tulbur\ri endocrine
[i/sau psihice. Fie c\ prezint\ un clitoris mai dezvoltat, fie c\ `[i confec]ioneaz\
un phallus artificial, ele joac\ `n rela]ia sexual\ rolul activ. Partenerele devin
dependente una de alta, au mari leg\turi amoroase, `[i `ntemeiaz\ o via]\
comun\, dar pot ajunge la scene de gelozie soldate adesea cu acte de r\zbunare.
2. safismul cunoscut [i sub numele de lesbianism (poeta Sapho din
insula Lesbos), const\ `n atingeri [i mngieri ale diferitelor regiuni corporale,
precum [i a organelor genitale , `n vederea producerii senza]iilor voluptoase.
D.3. Sodomia ratione generis. Este o sodomie `n care rela]iile sexuale
decurg `ntre oameni [i animale. Este cunoscut\ [i sub numele de zoofilie.
Expertiza psihiatric\ relev\ de obicei un sindrom de deteriorare - de agenezie
(demen]\, oligofrenie), sau o encefalopatie.
D.4. Perversiunea mijloacelor. ~n aceast\ categorie se include sadismul [i
masochismul.
1. Sadismul. Numele provine de la marchizul de Sade. Se
caracterizeaz\ prin asocierea actelor sexuale cu torturi fizice sau morale ale
partenerului (partenerei), `n vederea ob]inerii orgasmului. Sadicul `[i maltrateaz\
victima, avnd con[tiin]a clar\. Sadicii sunt `n general nesociabili, caracteriza]i
printr-un comportament brutal, chinuind antu-rajul, manifestnd interes deosebit
pentru evenimente sngeroase.
Ca forme se descriu:
I. Micul sadism: se manifest\ prin mu[c\turi, ciupituri,
adresarea de cuvinte triviale partenerei (partenerului).
II. Marele sadism: victima este torturat\, violat\, adesea apare
lezarea organelor genitale, amputarea snilor. Violen]a poate merge pn\ la
uciderea victimei cu eviscerare, sau depesaj.
2. Masochismul. Subiectul, pentru a-[i satisface instinctul sexual
simte nevoia de a fi chinuit, umilit de partener.
D.5. Perversiuni diverse. Cuprinde abera]ii sexuale diferite care nu pot fi
`ncadrate `n nici o categorie din cele de mai sus.
Necrofilia. Presupune rela]ii sexuale cu cadavre. De obicei ace[ti
indivizi sunt aliena]i mintal.
Narcisimul. Se caracterizeaz\ prin iubirea propriei persoane, care-[i
satisface instinctul prin contemplarea corpului.
Feti[ismul. Pl\cerea sexual\ este generat\ de vederea obiectelor
apar]innd persoanei iubite.

98
 Azoofilia. Const\ `n satisfacerea instinctului sexual prin
contemplarea de obiecte nensufle]ite (fotografii, sculpturi, etc.)
Gerontofilia. Presupune rela]ii sexuale cu persoane `n vrst\ (`n
special femei).
Voayerismul. Satisfac]ia sexual\ se ob]ine prin contemplarea
actelro sexuale s\vr[ite de al]ii.
Tot `n categoria perversiunilor diverse mai pot fi `ncadrate folosirea de
procedee artificiale de satisfacere a instinctelor sexuale (aparate, proteze, etc). al
c\ror scop este fie men]inerea erec]iei, fie reproducerea organelor sexuale
masculine, respectiv feminine.
D.6. Atentatul la bunele moravuri. Este prev\zut [i pedepsit de articolul
321 din Codul penal. Aici pot fi `ncadrate totalitatea manifest\rilor de ordin
sexual, care prin con]inutul lor lezeaz\ spiritul de pudoare al societ\]ii [i
persoanei.
Actul cel mai frecvent `l reprezint\ exhibi]ionismul, care const\ `n
expunerea organelor genitale `n public. Este mai frecvent la b\rba]i, dar se
semnaleaz\ [i la femei. Persoanele `n vrst\, cu tulbur\ri `n sfera aparatului
urinar, pot fi b\nuite de exhibi]ionism. De obicei, infractorii sunt bolnavi psihici.
Tot `n acest articol mai pot fi `ncadrate: s\vr[irea de gesturi obscene `n public,
r\spndirea de materiale obscene sau pornografice, satisfacerea actului sexual `n
public, etc.

99