P l a n u l t e z e i:

INTRODUCERE
1. Consideratii generale
2. Analiza juridica a violului si circumstantele agravante
2.1. Obiectul juridic
2.2. Latura obiectiva
2.3. Latura subiectiva
2.4. Subiectul juridic
3. Actiuneaa juridica a actiunilor violente cu caracter sexual art. 172 C.P. si
circumstantele agravante;
INCHEIERE
BIBLIOGRAFIE

referat.clopotel.ro

INTRODUCERE
Constringerea persoanei de sex feminin la raport sexual, precum si realizarea
raportului sexual profitind de neputinta acesteia de a se apara sau de a-si exprima
vointa, constituie forma cea mai brutala de incalcare a libertatii ei sexuale si,
totodata, jignirea cea mai profunda ce i se poate aduce. In afara de aceasta, fapta
poate atrage si alte consecinte de mare gravitate (dezechilibru moral, cu implicatii
in viata de familie sau in societate, o vatamare corporala, moartea sau sinuciderea
victimei).De aceea, legiuitorul, incriminind fapta sub denumirea Violul si
sanctionind-o sever, a asezat-o la inceputul sectiunii consacrate infractiunilor
privitoare la vaita sexuala pentru a sublinia si prin aceasta marea sa gravitate.
Pentru indicarea actiunilor prin care se realizeaza elementul material al
infractiunilor privitoare la viata sexuala, Codul penal foloseste o terminologie
adecvata, facind destinctie intre raport sexual, prin care desemneaza actul sexual
firesc intre doua persoane de sex opus, relatii sexuale, prin care desemneaza actele
sexuale neferesti intre persoane de acelasi sex, si acte de perversiune sexuala, prin
care desemneaza actele nefiresti in legatura cu viata sexuala altele decit cele care
constituie relatii sexuale intre persoane de acelasi sex.
Aceasta tema este foarte actuala, chiar si daca nu sunt respectate acele
elemente de drept penal.
Intrucit activitatea materiala prin care se realizeaza infractiunile privitoare la
viata sexuala se exercita, de cele mai multe ori, direct asupra corpului unei
persoane, corpul persoanei impotriva carei se savirseste fapta constituie, in acele
cazuri, obiectul material al infractiunii. Exista si infractiuni privitoare la viata
sexuala a persoanei care nu au un obiect material (coruptia sexuala).

referat.clopotel.ro

1. Consideratii generale
Violul este, indubitabil, cea mai grava infractiune sexuala, deoarece aproape
in toate cazurile este legat de cauzarea victimei a prejudiciului fizic si a traumei
psihice. Violul poate duce la vatamari vaste ale organelor ginitale si ale tesuturilor
adiacente, sa se soldeze cu dereglari neuropsihice grave si durabile in timp.
In art. 171 alin. 1, CP, este prevazuta raspunderea penala pentru viol, acesta
fiind defenit ca raport sexual cu aplicarea fortei fizice, amenintari sau profitind de
starea de neputinta a partii vatamate.
Legislatia penala incrimineaza o serie de fapte care se refera la viata sexuala a
persoanei. Legislatia in vigoare atribuie infractiunile sexuale la infractiuni contra
vietii, sanatatii, libertatii si demnitatii personale.
Toate infractiunile sexuale pot fi impartite in trei grupe:
1) infractiunile contra libertatii sexuale;
2) infractiunile contra inviolabilitatii sexuale si dezvoltarii normale a
minorilor;
3) infractiunile contra stabilirii normale a raporturilor sexuale.
Libertatea individuala include, si libertatea sexuala, adica libertatea persoanei,
indiferent de sex, de a lua hotariri in domeniul vietii sexuale, fara temerea ca i s-ar
putea produce vreun rau. Legea asigura persoanei libertatea sexuala, dar impune,
totodata, ca aceasta libertate sa nu fie exercitata in mod abuziv. De aceea,
constituie infractiuni prezentind pericol social, nu numai faptele de incalcare a
libertatii sexuale, ci si faptele de exercitare a acestei libertati peste limitele admise. 1
Pericolul social a acestor infractiuni rezida in faptul ca ele aduc prejudicii unor
asa valori sociale importante ca libertatea si inviolabilitatea sexuala a persoanei,
sanatatea victimei, dezvoltarea morala si fizica normala a minorilor, cinstea si
demnitatea persoanei, impiedica desfasurarea normala a vietii sexuale a membrilor
societatii, creaza o stare de dezichilibru in relatiile sociale.

Octavian Loghin Drept penal partea special, vol. I, Buc. 1994, p.160

referat.clopotel.ro

Profesorul rus V. Kudreavtev sublinia just ca necesitatea sexuala nu constituie

cauza infractiunilor sexuale, iar noi nu condamnam vinovatul pentru aceasta
necesitate, ci pentru satisfacerea ei prin metode antisociale (violelenta, perventire a
minorilor etc.).2
Potrivit art. 171 C.P. violul consta in raportul sexual cu subiect al violului
(barbat sau femeie) realizat prin constringerea acesteia sau profitind de neputinta,
de imposibilitatea ei de a-si exprima vointa. Conform Codului penal nou ca subiect
al dreptului penal poate fi atit barbatul, cit si femeiea. 3 Forma exprimata mai sus
este forma simpla sau tip a infractiunii de viol, fapta se poate comite si in conditii
agravante:
victima este o persoana ce nu a implinit virsta de 14 ani;
au participat mai multe persoane la viol;
victima se afla in ingrijirea, educarea, paza sau tratamentul faptuitorului;
s-a cauzat victimei o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii;
in urma violului s-a produs moartea sau sinucudirea victimei.
Pentru a devulga subiectul mai detaliat putem spune ca in afara relatiilor
sociale referitoare la viata sexuala, care constituie obictul juridic principal al
infractiunilor pe care le analizam prin savirsirea unora dintre aceste infractiuni, pot
fi vatamate si alte relatii sociale; astfel, in cazul, violului de exemplu, daca se
foloseste violenta pentru constringerea victimei la raport sexual, sunt vatamate si
relatii sociale referitoare la integritatea corporala sau sanatatea persoanei. Aceste
relatii sociale, aparate in principal prin incriminarea unor fapte facind parte alte
categorii de infractiuni, pot fi vatamate si prin savirsirea unora dintre infractiunile
privitoare la viata sexuala a persoanei, constituie, astfel, obiectul lor juridic
secundar.
Obiectul nemijlocit al infractiunii sexuale il constituie relatiile sociale a caror
existenta si normala desfasurare sunt conditionate de apararea libertatii sexuale a
persoanelor impotriva actelor de violenta ori de presiune morala. Infractiunile
2
3

Op. Cit., p. 185

Codul penal al Republicii Moldova Chiinu 2002

referat.clopotel.ro

sexuale au nu numai un obiect specific, dar se deosebesc de alte infractiuni si prin

trasaturile lor obiective.
Potrivit insusirilor lor obiective, infractiunile sexuale pot fi savarsite numai
prin actiuni active si trebuie sa lezeze sau sa creeze posibilitatea reala de pricinuire
a unor daune intereselor sexuale ale persoanei. Toate infractiunile sexuale au un
caracter intentionat si se savirsesc in scopul satisfacerii necesitatilor sexuale ale
vinovatului sau ale altor persoane.4
Obiectul material. Intrucit activitatea materiala prin care se realizeaza
infractiunile privitoare la viata sexuala se exercita, de cele mai multe ori, direct
asupra corpului unei persoane, corpul persoanei impotriva carei se savirseste fapta
constituie, in acele cazuri, obiectul material al infractiunii. Exista si infractiuni
privitoare la viata sexuala a persoanei care nu au un obiect material (coruptia
sexuala).
Subiectul. Marea majoritate a infractiunilor privitoare la viata sexuala sunt
infractiuni proprii, ele neputind fi savirsite decit de o persoana care, in afara
conditiilor cerute de lege subiectului oricarei infractiuni, indeplineste si o anumita
conditie speciala, astfel, infractiunile de viol, raport sexual cu o minora, seductie
nu pot fi savirsite decit de un barbat, cit si de o femeie infractiunea de incest nu
poate fi savirsita decit de o persoana care are o anumite calitate de rudenie in raport
cu victima etc.
O particularitate care trebuie subliniata consta in aceea ca unele dintre
infractiunile privitoare la viata sexuala relatiile sexuale intre persoanele de
acelasi sex, perversiunea sexuala, incestul nu pot fi savirsite decit prin
cooperarea a doua persoane, ambele raspunzind din punct de vedere penal, in afara
de cazul in care exista o cauza de inlaturare a caracterului penal al faptei pentru
una din ele.
Infractiunile privitoare la viata sexuala sunt succeptibile, in principiu, de
savirsirea cu participatie. Dar, si sub acest aspect, exista unele particularitati.
Astfel, infractiunea de viol, precum si celelalte infractiuni privitoare la viata
4

Borodac A., Drept penal partea special, Chiinu 1996, p. 185

referat.clopotel.ro

sexuala care presupun un raport sexual, nu pot fi saviersite cu participatie penala in

forma coatoratului.
Latura obiectiva. Infractiunile privitoare la viata sexuala sunt infractiuni
comisive; ele se realizeaza sub aspectul laturii obiective prin actiuni, care
constituie fie o incalcare a libertatii in domeniul vietii sexuale, fie o folosire
abuziva a acestei libertati.5 Astfel, unele dintre aceste infractiuni presupun un
raport sexual realizat prin constringere (violul), fara un consimtamint valabil
(raportul sexual cu o minora) sau cu un comsimtamint obtinut prin introducerea in
eroare a victimei, cu ajutorul unor promisiuni de casatorie (seductia). Altele
presupun relatii sexuale intre persoane de acelasi sex (infractiunea cu aceiasi
denumire), savirsirea unor acte de perversiune sexuala (perversiunea sexuala) sau
un caracter obscent (coruptia sexuala). In sfirsit, una dintre aceste infractiuni
incestul presupune un raport sexual intre rude in linie directa sau intre frati si
surori.
Pentru indicarea actiunilor prin care se realizeaza elementul material al
infractiunilor privitoare la viata sexuala, Codul penal foloseste o terminologie
adecvata, facind destinctie intre raport sexual, prin care desemneaza actul sexual
firesc intre doua persoane de sex opus, relatii sexuale, prin care desemneaza actele
sexuale neferesti intre persoane de acelasi sex, si acte de perversiune sexuala, prin
care desemneaza actele nefiresti in legatura cu viata sexuala altele decit cele care
constituie relatii sexuale intre persoane de acelasi sex.6
Latura obiectiva a infractiunilor de care ne ocupam include si raportul de
cauzalitate intre actiunea faptuitorului si urmarea care s-a produs. Acest raport
trebuie stabilit numai in cazul urmaririi constind in producerea unui scandal public
si in cazul producerii urmarilor cu caracter secundar la care ne-am referit. In toate
celelalte cazuri, raportul de cauzalitate nu trebuie stabilit in mod special, deoarece
existenta sa rezulta din insasi savirsirea de catre faptuitor al actiunii incriminate.
Latura subiectiva. Infractiunile privitoare la viata sexuala se savirsesc numai
cu intentie. Desi, in cazul acestor infractiuni, intentia se prezinta de regula, sub
5
6

O., Loghin Drept penal partea special, Bucureti 1994, p. 161

Macari M., Drept penal parte special Chiinu 1997, p. 78

referat.clopotel.ro

forma intentiei directe, totusi, in unele cazuri forma de vinovatie a faptuitorului

poate fi si intentia indirecta (in cazul coruptiei sexuale). Unele dintre formele
agravate ale infractiunilor de care ne ocupam se savirsesc cu prea rea intentie (de
exemplu, violul care a avut ca urmare vatamare corporala grava, moartea sau
sinucidirea victemei).
Latura subiectiva a infractiunii de viol se manifesta prin vinovatie in forma de
intentie directa.
Motivul violului este, de cele mai dese ori, tendinta satisfacerii necesitatii
sexuale, dar poate fi si de alt gen: razbunare, dorinta de a face de ris pe persoana,
de a o constringe sa se casatoreasca etc.
Desfasurarea

activitatii

infractionale. Actele

de

pregatire

in

cazul

infractiunilor de care ne ocupam, nu se pedepsesc, potrivit regulilor inscrise in

partea generala a Codului penal. Tentativa, posibila la toate infractiunile privitoare
la viata sexuala, se pedepseste, cu exceptia tentativei la infractiunea de seductie. 7
Consumarea acestor infractiuni are loc in momentul in care se savirseste actiunea
incriminata, cu exceptia infractiunii de perversie sexuala si a infractiunii de relatii
sexuale intre persoane de acelasi sex, care se consuma in momentul producerii
scandalului public, precum si a formelor agravate ale unora dintre ele, care,
presupunind, de asemenea, producerea unui rezultat, se consuma in momentul
producerii acelui rezultat.
Sanctionarea. Unele dintre infractiunile privitoare la viata sexuala si, mai ales,
in unele dintre formele lor agravate, prezinta o mare gravitate. De aceea, in aceste
cazuri legea prevede pedeapsa inchisorii cu limite ridicate (pina la 20 de ani de
exemplu, pentru violul care a avut ca urmare moartea sau sinucidirea). Pentru
infractiunile din aceasta categorie a caror gravitate nu este atit de ridicata, pedeapsa
inchisorii prevazuta de lege are limite mai reduse. Intr-un singur caz coruptia
sexuala pedeapsa inchisorii are ca alternativa amenda.

Codul penal al Republica Moldova, Chi., 2002

referat.clopotel.ro

In cazul violului in forma simpla, actiunea penala se pune in miscare la

plingerea prealabila a persoanei vatamate, iar in cazul seductiei, impacarea partilor
inlatura raspunderea penala.
Forme agravate. Cu exceptia seductiei si a coruptiei sexuale, infractiunile
privitoare la viata sexuala sunt prevazute in forma simpla cit si in forma agravata.
Circumstantele agravante constau, de cele mai multe ori, in producerea unui
rezultat mai grav, constind fie in vatamarea grava a integritatii corporale a victimei,
fie in moartea sau sinuciderea acesteia.
2. Analiza juridica a violului si circumstantele agravante
Constringerea subiectului la raport sexual, precum si realizarea raportului
sexual profitind de neputinta acesteia de a se apara sau de a-si exprima vointa,
constitue forma cea mai brutala de incalcare a libertatii ei sexuale si, totodata,
jignirea cea mai profunda ce i se poate aduce. In afara de aceasta, fapta poate
atrage si alte consecinte de mare gravitate (dezechilibru moral, cu implicatii in
viata de familie sau in societate, o vatamare corporala, moartea sau sinuciderea
victimei).
Notiunea raport sexual (coitus) nu este un termen juridic, ci medical si
trebuie inteles in felul in care este tratat de stiinta medicala. Raportul sexual, in
calitatea sa de act fiziologic, reprezinta intromisiunea membrului viril in organele
ale subiectului violului, adica barbatul sau femeia pot fi partea vatamata.
De aceea, legiuitorul, incriminind fapta sub denumirea Violul si
sanctionind-o sever, a asezat-o la inceputul sectiunii consacrate infractiunilor
privitoare la vaita sexuala pentru a sublinia si prin aceasta marea sa gravitate.
Potrivit art. 171 alin. 1, 2 C.P., infractiunea consta in raportul sexual cu o persoana
de sex feminin, cit si masculin prin constringerea acesteia sau profitind de
imposibiltatea ei de a se apara sau de a-si exprima vointa.
Infractiunea de viol se considera consumata din momentul cind s-a inceput
raportul sexual, indiferent de consecintele lui. Acea circumstanta, in care victima a
referat.clopotel.ro

ramas feciaora, prin esenta sa, nu da temeiuri de a califica actiunile savirsite in

privinta ei ca tentativa de viol.
Potrivit art. 171 Cod penal violul consta in raportul sexual cu subiectul violului
cauzat prin constrangerea acesteia sau profitind de neputinta, de imposibilitatea ei de a-si
exprima vointa. Forma exprimata mai sus este forma simpla sau tip a infractiunii de
viol, fapta se poate comite si in conditii agravante:

victima poate fi atit o femeie cit si un barbat ce nu a impiinit varsta de

14ani;

au participat mai multe persoane la viol;

victima se afla in ingrijirea,

educarea,

paza

sau

tratamentul

faptuitorului;

s-a cauzat victimei o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii;

in urma violului s-a produs moartea sau sinuciderea victimei.

Obiectul juridic al infractiunii de viol este complex si consta, in pnncipal, in dreptul si

libertatea persoanei de sex feminin la o viata sexuala normala, la adapost de orice
constrangere, iar in subsidiar, in dreptul persoanei la viata, integritate corporala si
sanatate drepturi ce pot fi incalcate prin savirsirea faptei.
Obiectul material al infractiunii consta in corpul persoanei in viata, raportul sexual cu
cadavrul acesteia constituind infractiunea de profanare de cadavre si nu viol.
Subiect activ al infractiunii de viol poate fi persoana de sex masculin, cit si femenin
inzestrata cu capacitatea biofiziologica de a realiza contact sexual. Daca barbatul nu are
aptitudinea biofmologica de a realiza raport sexual, nu va raspunde pentru tentativa la
infractiunea de viol ci pentru o infractiune consumata contra persoanei feminine (dupa caz,
lovire sau alte violente, vatamare corporala amenintare).
Participatia penala este posibila sub forma complicitatii si a instigarii, nu si sub forma
coautoratului, deoarece un act sexual firesc nu poate fi realizat simultan de mai multi barbati.
Latura obiectiva - Elementul material consta, in primul rand, in -aportul sexual realizat
de faptuitor cu o persoana de sex feminin. Pentru existenta infractiunii in forma consumata se
cere ca raportul sexual sa fie un act fiziologic si nu o simpla atingere a organelor sexuale

referat.clopotel.ro

intre ele (contactul extern intre organele sexuale va constitui tentativa la infractiunea de
viol).
Circumstantele agravante pot fi mai multe si fiecare din ele au o reglementare juridica
aparte. Subiectul infractiunii de viol este persoana fizica responsabila, care la momentul
comiterii infractiunii a atins virsta de 14 ani.
In calitate de coparticipant poate fi atit cit o femeie cit si un barbat. Daca a contribuit la
infractiune prin aplicarea fortei fizice fata de victima, ea se considera coexecutorul violului,
savirsit de un grup de persoane.
Alin. 3 art. 171 C.P., prevede raspunderea penala pentru violul savirsit de un grup de
persoane si pentru violul unei minore.
Calificarea violului ca savirsit de un grup de persoane poate avea loc in cazul in care
persoanele (nu mai putin de doua) participante la viol actionau de comun acord in privinta
victimei. In acest caz intelegerea prealabila a participantilor nu este obligatorie.8 Se cere, insa
ca persoanele participante la savirsirea violului (nu mai putin de doua) sa actioneze in calitate
de coautori (coexecutori), adica sa indeplineasca integral sau partial actiunile care formeaza
latura obiectiva a violului, iar acordul de a savirsi un viol in grup sa apara pina la terminarea
de facto a violului de catre unul din coparticipanti.

2.1. Obiectul juridic al violului

Infractiunea de viol are ca obiect juridic special relatiile sociale referitoare la
libertatea si inviolabilitatea sexuala a persoanei de sex feminin.
Libertatea individuala a persoanei, ca si a persoanei in general, include, dupa
cum s-a mai aratat, si libertatea sexuala, adica dreptul acesteia de a dispune in mod
liber de corpul ei in domenil vietii sexuale, bineinteles cu respectarea normelor de
drept, precum si a celor morale. Orice constringere exercitata asupra persoanei
pentru a o determina la raport sexual, deci orice nesocotire a dreptului ei de a
consimti sau nu la aceasta, constituie o incalcare a relatiilor sociale care ii asigura
8

Brnz S., Infraciuni contra vieei sntii a omului Chiin 2000, p. 183

referat.clopotel.ro

acest drept, adica a relatiilor sociale la libertatea si inviolabilitatea ei sexuala, pe

care legea penala o pedepseste.
In afara relatiilor sociale referitoare la libertatea si inviolabilitatea sexuala a
persoanei, care constituie obiect juridic principal al violului, prin savirsirea faptei
pot fi vatamate si alte relatii sociale, care constituie, in felul acesta, obiectul juridic
secundar al infractiunii. Astfel, in cazul violului care a avut ca urmare o vatamare
corporala grava a victimei, sunt incalcate si relatiile sociale referitoare la
integritatea corporala si sanatatea persoanei, in cazul violului care a avut ca urmare
moartea sau sinucidirea victimei, sunt incalcate si relatiile sociale referitoare la
dreptul la viata a persoanei.
Infractiunea de viol are si un obiect material, constind in corpul persoanei,
deoarece asupra acestuia se exercita nemijlocit atit constringerea cit si raportul
sexual. Este vorba, bineinteles de corpul unei persoane in viata. Daca raportul
sexual este practicat asupra cadavrului unei persoane de sex femenin, fapta nu
constituie infractiune de viol, ci infractiunea prevazuta in art. 172 C. P.9
2.2. Latura obiectiva
Infractiunea de viol presupune, inainte de toate, un raport sexual. Dupa cum sa aratat, raportul sexual este actul sexual firesc care are loc intre doua persoane de
sex opus. Intrucit subiectul infractiunii poate fi un barbat, cit si o femeie, elementul
material al acesteia se realizeaza, asadar, prin actiunea subiectului de a avea un act
sexual firesc cu o persoana de orice sex. Daca barbatul are un act sexual nefiresc
cu o persoana de sex femenin si se produce scandal public fapta constituie
infractiunea de perversiune sexuala (art. 175 C.P.). Nu intereseaza daca persoana
de sex femenin a fost sau nu deflorata; este suficient ca sa aiba loc introducerea
organului sexual barbatesc in cavitatea vaginala a persoanei de sex femenin 10.
Fapta nu constituie infractiune de viol daca a avut loc numai un simplu contact al
organelor sexuale, deoarece raportul sexual presupune o contopire a acestor organe
susceptibila de a conduce la procreatie. Nu intereseaza, de asemenea, daca
9

Codul penal al Republicii Moldova Chiinu 2002

Popovici M., op.cit., p. 404

10

referat.clopotel.ro

persoana asupra careia se exercita actiunea faptuitorului este sau nu casatorita,

afara de cazul cind faptuitorul ar fic chiar sotul ei, caz in care dupa cum s-a aratat,
existenta violului este exclusa. Pentru existenta nu are relevanta nici imprejurarea
ca persoana a mai avut raporturi sexuale cu faptuitorul sau cu alte persoane; chiar
daca victima a fost anterior condamnata pentru infractiunea de prostitutie, fapta
savirsita asupra ei, in conditiile art. 172 C.P., constituie infractiunea de viol. In
sfirsit, nu intereseaza virsta persoanei inafara de cazul cind aceasta ar fi in virsta
sub 14 ani, caz in care violul este mai grav, potrivit art. 174, C.P. Daca victima e
mai mica de 14 ani este chiar fiica faptuitorului, fapta constituie atit infractiune de
viol in forma agravata, cit si infractiunea de incest, aceste doua infractiuni aflinduse datorita savirsirii lor prin aceiasi actiune, in concurs ideal.
Raportul sexual cu persoana trebuie realizat prin constringere sau profitind de
neputinta acestei de a se apara sau de a-si exprima vointa. Este vorba, asadar de un
raport sexual fara consimtamintul persoanei, adica de un raport sexual prin
incalcarea libertatii si inviolabilitatii sexuale a acesteia.
Incalcarea libertatii si inviolabiltatii sexuale a persoanei este savirsita, intr-o
prima modalitate a violului, prin constringerea acesteia la raport sexual.
Constringerea poate fi fizica sau morala, dupa cum faptuitorul urmareste infrigerea
rezistentei fizice sau morale a victimei. In cazul constringerii fizice, impotriva
victimei este infrinta prin acte de violenta sau prin orice alte acte care presupun
folosirea fortei fizice a faptuitorului. Aceasta forta trebuie sa fie suficient de
puternica pentru a constringe. Nu este necesar ca ea sa fie absolut irezestibila.
Aptitudinea fortei fizice de constringere la raport sexual se apreciaza in fiecare caz,
tinindu-se seama de imprejurarile in care a fost exercitata aceasta forta, precum si
de posibilitatile reale de reuistenta pe care le-a avut victima. Nu are relevnta
imprejurarea ca rezistenta victimei a fost sau nu usor infrinta. Cerinta legii
referitoare la exercitarea constringerii este indeplinita si atunci cind victima, in
conditiile concrete in care s-a aflat, dindu-si seama ca orice rezistenta ar fi
zadarnica si ca, evenzual, i-ar putea agrava situatia, nu a opus nici o rezistenta
faptuitorului. Ceea ce ne intereseaza este ca din comportarea ei sa fi rezultat
referat.clopotel.ro

refuzul categoric la raport sexual cu faptuitorul. Daca opunerea persoanei a fost

numai de circumstanta si nu categorica, constringerea fizica nu poate fi retinuta si,
in consecinta, nici infractiunea de viol. Daca victima opune rezistenta faptuitorului,
iar acesta nu reuseste sa realizeze raportul sexual, fapta constituie tentativa la
infractiune de viol.
In cazul constringerii morale, impotrivirea victimei la raportul sexual este
infrinta prin amenintarea cu producerea unui rau acesteia, sotului ei sau unei rude
apropiate, rau care nu poate fi evitat decit prin acceptarea raportului sexual.
Aptitudinea amenintarii de a constringe se va aprecia, de asemenea in fiecare caz,
in raport cu rezistenta morala a victimei, precum si in raport cu gravitatea
pericolului la care aceasta s-a vazut expusa. Ca si in cazul constringerii fizice nu
este necesar ca victima sa opuna rezistenta, expunindu-se producerii raului cu care
a fost amenintata; daca ea a ajuns la convingerea ca acest rau nu poate fi evitat
decit prin acceptarea raportului sexual, cerinta legii referitoare la exerciatrea
constringerii este indeplinita si atunci cind ea nu a opus nici o rezistenta
faptuitorului. Si de data aceasta, este suficient ca raportul sexual sa fi avut loc
impotriva vointei victemei.
Incalcarea libertatii si inviolabilitatii sexuale a persoanei este savarsita, in alta
modalitate a violului, prin realizarea raportului sexual, profitind de neputinta
acesteia de a se apara ori de a-si exprima vointa. Si in acest caz, raportul sexual are
loc fara consimtamintul persoanei, dar, spre deosebire de raportul sexual realizat
prin constringere, cind victima manifestindu-si dezacordul, opune rezistenta
faptuitorului, de data aceasta ea nu-si manifesta dezacordul si nu opune rezistenta,
pentru ca se afla in situatie de a nu se putea apara sau de nu-si putea exprima
vointa. Neputinta victimei de a se apara presupune situatia in care acesta, datorita
unei infirmitati fizice, unei stari malitive, unei oboseli excesive sau datorita altor
imprejurari, nu are capacitatea fizica de a opune rezistenta faptuitorului. Este in
neputinta de a-si manifesta vointa persoana care, datorita virstei, datorita unei
maladii sau altor imprejurari (de exemplu, se afla in stare de betie completa, de
lesin, de somn hipnotic etc.), nu-si da seama de ceea ce se petrece si nu-si poate
referat.clopotel.ro

manifesta acordul sau dezacordul cu privire la actiunea faptuitorului. De regula,

persoana care nu-si poate exprima vointa este in acelasi timp si in imposibilitatea
de a se apara. Sunt insa si situatii cind o persoana, desi lipsita de posibilitatea de asi exprima vointa, are totusi capacitatea fizica de a se apara (de exemplu, o
persoana aflata in stare de alienatie mintala). Intrucit, imposibilitatea victimei de asi expriam voinata, presupune, dupa cum s-a aratat, lipsa aptitudinilor de a intelege
si de a voi, fapta nu constituie infractiunea de viol, in cazul in care victima sufera
de debilitate mintala, dar are totusi semnificatia faptelor pe care le implineste. 11
Actiunea care constituie elementul material al infractiunii are ca urmare, in
ambele modalitati, ale violului, imcalcarea libertatii si inviolabilitatii sexuale a
persoanei. Pe linga aceasta urmare fapta poate avea si alte urmari (o vatamare
corporala grava, moartea sau sinucidirea victimei). In aceste cazuri, raspunderea
penala a faptuitorului este agravata potrivit aliniatelor urmatoare ale textului art.
171 C.P. Intre actiunea faptuitorului si urmarea produsa trebuie sa existe un raport
de cauzalitate. In cazul violului in forma simpla, raportul de cauzalitate rezulta din
insasi savirsirea faptei. In cazul in care raspunderea penala a faptuitorului este
agravata, datorita rezultatului mai grav produs, raportul de cauzalitate trebuie
stabilit in fiecare situatie concreta.
2.3. Latura subiectiva
Infractiunea de viol se savirseste cu intentia directa; faptuitorul isi da seama
ca realizeaza raportul sexual impotriva vointei persoanei si ca incalca, in felul
acesta, libertatea si inviolabilitatea ei sexuala, urmare a carei producere o doreste.
Intentia faptuitorului trebuie sa existe in momentul exercitarii constringerii. Daca
faptuitorul a luat hotarirea de a avea raport sexual cu victima mai tirziu si
indipendent de constringerea pe care a exercitat-o asupra acesteia anterior, va
exista concurs intre infractiunea de viol si infractiunea realizata prin executarea
constringerii (lovire sau alte violente, vatamare corporala), in afara de cazul in care
11

Borodac A., Drept penal p.II, p. 91

referat.clopotel.ro

constringerea exercitata anterior asupra victimei a adus-o pe aceasta in stare de

neputinta de a se apara sau de a-si exprima vointa, stare de care a profitat
faptuitorul pentru a realiza raportul sexual. Daca faptuitorul a realizat raportul
sexual profitind de starea de neputinta a victimei de a se apara si de a-si exprima
vointa, pentru existenta violului, este necesar ca acesta sa fi cunoscut, in momentul
savirsirii faptei, aceasta stare a victimei.
Eroarea faptuitorului cu privire la aceasta imprejurare ii inlatura vinovatia si,
ca urmare, raspunderea penala.
Latura subiectiva a violului nu include vreun motiv sau scop special.
Latura subiectiva - Sub aspect subiectiv infractiunea de viol se savarseste cu intentie
directa, intentie care trebuie sa existe in momentul exercitam constrangem victimei.
In situatia in care violul se comite profitand de neputinta victimei de a se apara sau de a-si
expnma vointa, pentru existenta infractiunii este necesar ca faptuitorul sa fi cunoscut starea de
neputinta a victimei si sa fi profitat de ea pentru realizarea raportului sexual. 12

2.4. Subiectul violului

Infractiunea de viol poate fi savarsita atit de un barbat, cit si de o femeie.
Acasta cerinta a legii privind subiectul infractiunii nu este indicata in mod expres
in text, dar ea rezulta, implicit, din aceea ca un raport sexual, adica un act sexual
firesc, cu o persoana de sex femenin, nu poate fi realizat decit de un barbat. Fiind
vorba de un raport sexual, barbatului i se mai cere conditia ca sa aiba aptitudinea
fiziologica de a realiza acest raport. Actele de constringere exercitate de o persoana
lipsita de aptitudinea fiziologica de a realiza un raport sexual asupra unei persoane
de sex femenin, pentru a o determina la acest raport, nu constituie tentativa
infractiunii de viol, ci o infractiune consumata contra persoanei (lovire sau alte
violente, vatamare corporala, amenintare), deoarece, intr-un asemenea caz, nefiind

12

Op. cit., p. 156

referat.clopotel.ro

posibila realizarea raportului sexual, nici libertatea si nici inviolabilitatea sexuala a

persoanei nu poate fi in mod real incalcate.13
Infractiunea de viol nu poate fi savirsita cu participatie penala in forma
coautoratului, deoarece un raport sexual, adica un act sexual firesc, cu o persoana
nu poate fi realizat simultan de mai multi faptuitori. 14 Lipsind aceasta posibilitate
abstracta, impartasim opinia ca nici actele celui care ajuta pe autor, chiar daca
aceste acte sunt necesare realizarii raportului sexual (de exemplu, imobilizarea
victimei), nu pot fi considerate acte de coautor.15 Acest punct de vedere este
impartasit si de practica judiciara. Astfel, intr-un caz, retinindu-se ca, dupa ce
victima a cazut la pamint, ca urmare a loviturii aplicate de unul dintre inculpati, cel
de-al doilea inculpat i-a astupat gura cu basca si a avut raport sexual cu ea, instanta
de judecata l-a condamnat pe cel dintii pentru complicitatea la infractiunea de
viol.16 Intr-un alt caz, instanta de judecata a condamnat pentru complicitate la
infractiune de viol pe inculpatul care a tinut victima de miini, pentru ca celalalt
inculpat sa aiba raport sexual cu ea.
Coautoratul nefiind posibil in cazul infractiunii de viol, daca mai multi barbati
realizeaza succesiv raportul sexual cu o aceiasi persoana de sex femenin, fiecare
raspunde pentru infractiunea de viol, savarsita distinct, in calitate de autor. Intr-un
asemenea caz, daca faptuitorii sau ajutat reciproc, pe baza unei intelegei, ne vom
gasi in prezenta violului agravt prevazut in art. 172 alin. 2, lit. c C. P.
In cazul violului, participatia penala este posibila in forma instigarii sau a
complicitatii. Instigator sau complice poate fi orice persoana, prin urmare si o
persoana. De asemenea, instigator sau complice poate fi si barbatul cit si femeia
lipsit de aptitudine fiziologica de a realiza un raport sexual.

13

Octavian Loghin Drept penal p.II, p. 164

Ioan Vasiu Drept penal p.II, vol.I, p. 112
15
Borodac A., Drept penal, p.II, p.132
16
Octavian Loghin Drept penal p.II, p. 165
14

referat.clopotel.ro

3. Actiunea juridica a actiunilor violente cu caracter sexual art. 172 C.P. si

circumstantele agravante
In afara violului in forma simpla, legiuitorul a prevazut in alin. 2 si 3 ale art.
172 C.P., mai multe forme agravante ale infractiunii. Circumstantele agravante se
refera fie la subiectul sau victima infractiunii, fie la producerea unui anumit
rezultat.
a) Savirsirea faptei asupra unei persoane de sex femenin care nu a implinit
virsta de 14 ani (alin. 3, art.172 C.P.). Circumstanta agravanta se refera la vicitima
infractiunii de viol, care trebuie sa fie o persoana in virsta de sub 14 ani. Gravitatea
sporita a faptei este determinata de virsta frageda a victimei; savirsirea faptei
asupra asemenea unei persoane constituie o mare premejdie pentru dezvoltarea ei
ulterioara fizica si psihica. La aceasta se adauga si pericolul social sporit al
faptuitorului care, fara sa tina seama de virsta victimei, savirseste asupra ei fapta,
punindu-i astfel in primejdie dezvoltarea ulterioara.
Agravarea este realizata daca, in momentul savirsirii faptei, victima nu
implineste virsta de 14 ani si faptuitorul a cunoscut aceasta imprejurare. Eroarea
faptuitorului cu privire la virsta victimei atrage aplicarea dispozitiilor art. 172 alin.
3, C.P. In practica judiciara s-a retinut ca viol in aceasta forma agravata, intr-un
caz, savirsirea faptei asupra unei persoane in virsta de 9 ani, chiar daca nu s-a
folosit violenta17, iar intr-un alt caz, savirsirea faptei asupra unei perosne in virsta
de sub 14 ani, prin folosirea violentei18. Fapta constituie viol in forma agravata si in
primul caz, iar nu infractiunea de raport sexual cu o minora, deoarece victima,
fiind in virsta de 9 ani, ea nu si-a putut exprima liber vointa si consimti la raportul
sexual cu faptuitorul.
Aplicind legea despre raspunderea penala pentru violul unei minore in virsta
de pina la 14 ani, instanta judiciara trebuie sa tina cont de faptul ca calificarea
acestei infractiuni in baza alin. 3 art. 172 este posibila numai in cazurile cind

17
18

Codul penal al Republicii Moldova Chiinu 2002

Loghin O., Drept penal p. II, p. 170

referat.clopotel.ro

vinovatul stia sau admitae ca savirseste un raport sexual fortat cu o minora in virsta
de pina la 14 ani.19
b) Violul care a cauzat victimei o vatamare grava a integritatii corporale sau
a sanatatii (art.172, alin. 2 C.P.). Circumstanta agravanta se refera la producerea, in
afara urmarii specifice violului, a unui alt rezultat, constind intr-o vatamare grava a
integritatii corporale sau a sanatatii victimei. Este vorba de oricare dintre
consecintele prevazute in art. 172 C.P., care prevede infractiunea de vatamare
corporala grava. Rezulatul produs vatamarea grava a integritatii corporale sau a
sanatatii victimei sporeste gravitatea violului, prin savirsire faptei fiind incalcate
nu numai relatiile sociale referitoare la libertatea si inviolabilitatea sexuala a
persoanei, ci si relatiile sociale referitoare la dreptul persoanei, la integritate
corporala si sanatate.
Existenta agravantei este conditionata, in primul rind de stabilirea reportului de
cauzalitate dintre fapta de viol si vatamarea corporala grava produsa victimei. Prin
alte cuvinte este necesar ca vatamarea corporala grava sa fie consecinta violentelor
exercitate asupra victimei pentru a o constringe la raport sexual. Daca aceasta
legatura cauzala lipseste, dispozitiile art. 172 C.P. nu sunt aplicabile. 20 Astfel,
agravanta nu poate fi retinuta de exemplu, in cazul inculpatului care, incercind sa
comita un viol, dar nereusind din cauza opunerii victimei, i-a aplicat mai multe
lovituri, producindu-i o vatamare corporala grava. In acest caz, vatamarea
corporala grava. In acest caz, vatamarea corporala grava nu este o consecinta a
faptei de viol, ci o consecinta a unei activitati posterioare tentativei de viol. Asa
fiind, raspunderea penala a faptuitorului se va stabili pentru tentativa de viol in
forma simpla in concurs cu infractiunea de vatamare corporala grava.
Existenta agravantei este conditionata, in al doilea rind, de stabilirea intentiei
depasite a faptuitorului (a praeterintentiei). Aceasta conditie este indeplinita daca
faptuitorul savirsind violul, a prevazut vatamarea corporal grava a victimei, dar a
crezut fara temei ca aceasta urmare nu se va produce, sau daca nu a prevazut
vatamarea corporala grava a victimei, ca rezultat a activitatii sale, desi putea si
19
20

Brnz S., op. cit. p. 185

Codul penal al Republicii Moldova Chiinu 2002

referat.clopotel.ro

trebuia sa o prevada. In practica juridica, agravanta a fost retinuta de exemplu

intr-un caz cind victima pentru a se salva dupa ce a fost violata, a escaladat
balconul, dar s-a dezechilibrat si a cazut, suferind leziuni pentru a caror vindicare a
fost necesare ingrijiri medicale de 75 zile.21 Daca vatamarea corporala grava a fost
anume urmarita de faptuitor, ne aflam in prezenta unui concurs alcatuit din
infractiunea de viol si infractiunea de vatamare corporala grava (de exemplu, dupa
savirsirea violului faptuitorul loveste victima pentru a nu-l denunta, provocindu-i o
vatamare corporala grava). Agravanta exista in cazul tentativei de viol, daca
vatamarea corporala grava s-a produs ca urmare a violente folosite de faptuitor
pentru constringerea victimei la raport sexual, raport sexual care insa nu a avut loc
datorita unor imprejurari independente de vointa sa.22
c) Homesexualismul (art.172, alin. 1 C.P.)
Avind in vedere noua reglementare, in art. 172 alin.1

Cod penal sub aceasta

denumire se incrimineaza relatiile sexuale dintre persoanele de

(homosexualitate

masculina

sau

pederastie

aceiasi

sex

si homosexualitate feminina sau

lesbianism). Art. 172 C.P., prevevde raspunderea penala pentru homosexualismul, savirsit
fie asupra unui minor, fie prin constringere fizica sau psihica, fie profitindu-se de starea de
neputinta a vicitimei.
Obiectul nemijlocit al homosexualismului prin constringere este libertatea si
inviolabilitatea sexuala a persoanelor.
Latura obiectiva a infractiunii date se exprima prin fapta de homosexualism.
Homosexualismul este un raport sexual nenatural intre doi barbati. Raportul
homosexual este caracterizat prin introducerea membrului viril al partenerului activ in
orificiul anal al partenerului pasiv.
Pentru calificarea faptei de homosexualism in baza art. 172 C.P., este suficienta stabilirea
macar a unuia din urmatorii indici:
1). Savirsirea asupra unui minor;
2) savirsirea prin constringere fizica sau psihica;
21
22

Macari M., Drept penal p.II, p. 79

op. Cit., p. 193

referat.clopotel.ro

3) savirsirea prin profitarea de starea de neputinta a victimei.

Analiza acestor indici a fost efectuata in cadrul explicarii laturii obiective a violului, de
aceea nu este necesara o noua interpretare a lor. Infractiunea data se considera consumata din
momentul inceperii raportului homosexual.
Pe langa forma simpla - enuntata mai sus leguitorul a mai prevazut si forme
agravante (art. 172 alin. 2 si 3 Cod penal) precum si prozelitismul (art. 172 alin. final
Cod penal).
1. Forma simpla
Obiectul juridic consta in relatiile sociale referitoare la desfasurarea unor relatii
sexuale fresti, deci nu contra naturii precum si in relatiile sociale referitoare la
asigurarea unei vieti publice morale si decente.
Obiectul material consta in corpul persoanei asupra careia se exercita relatiile
sexuale nefiresti (nu este necesar sa fie victima).
Subiectii infractiunii - Deoarece infractiunea este una bilaterala (adica nu se poate
realiza decat prin cooperarea a doua persoane de aceiasi sex) ambii parteneri sunt
subiecti activi.
Latura obiectiva - Elementul rnaterial al infractiunii se realizeaza prin savirsirea
unui raport sexual intre doua persoane de acelasi sex care a produs scandal public.
Se consuma di momentil inceperii actiunii
Latura subiectiva - Sub aspect subiectiv, fapta se comite cu intentie directa sau
indirecta (pentru ca este de ajuns ca faptuitorii sa fi urmarit si dorit sau acceptat producerea
Tentativa este posibila (actele nefiresti producatoare de scandal public au fost incepute,
dar din motive independente de faptuitori, au fost intrerupte) si este incriminata de lege.
2. Forme agravante
In art. 172 alin. 2 si 3 sunt prevazute urmatoarele modalitati agravate ale acestei
infractiuni:
a) cind fapta este savirsita asupra unui minor asupra unei persoane in imposibilitate
de a se apara sau de a-si expnma vointa sau prin constrangere (art. 172 alin. 1 Cod penal)
Cu privire la aceasta agravanta facem urmatoarele precizari:
referat.clopotel.ro

Atunci cind fapta este savirsita asupra unui minor este necesar ca faptuitorul

sa fi stiut ca savarseste fapte asupra unei persoane de acelasi sex care nu a implinit 18 ani.

In ceaa ce priveste agravanta prevazuta in alin. 3 al art. 172 Cod penal, modul

de savirsire este identic cu cel al violului singura deosebire constind in faptul ca acum
este vorba de relatii sexuale intre persoane de acelasi sex-si nu de un rapoer de sex opus.
b) daca fapta are ca urmare vatamarea grava a integritatii corporale sau a sanatatii sau
daca fapta avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei (art. 172 alin.1 Cod penal)
Deoarece agravantele se aseamana cu cele de la noi facem trimitere la explicatiile
respective.
3.

Prozelitismul

(indemnarea

sau

ademenirea

in

vederea

practicarii relatiilor sexuale intre persoane de acelasi sex).

Elementul material al prozelitismului consta intr-o actiune de indemnare a unei
persoane in vederea practicarii homosexuahsmului (incurajarea, atragerea ei prin propuneri
directe sau indirecte si prin orice mijloace) sau intr-o actiune de ademenire a persoanei in
vederea practicarii relatiilor homosexuale (atragerea prin orice mod si orice mijloc oferirea de bani, cadou, etc ).
Regimul sanctionator - Pentru forma simpla, pedeapsa consta in inchisoare de la 3 la 7
ani.
Pentru forma agravata. prevazuta in art. 172 alin. 1 Cod penal, pedeapsa este
inchisoare de la 2 la 7 ani, pentru cea prevazuta la art. 172 alin. 1 Cod penal, inchisoare de
la 3 la 10 ani; daca fapta a avut ca urmare vatamarea grava a integritatii corporale sau a
sanatatii victimei pedeapsa va fi inchisoare de la 5 la 15 ani, iar daca a avut ca urmare
moartea sau sinuciderea victimei, inchisoare de la 10 la 20 de ani.
Fapta de prozelitism se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 7 ani.

referat.clopotel.ro

INCHIERE
Pentru a devulga subiectul mai detaliat putem spune ca in afara relatiilor
sociale referitoare la viata sexuala, care constituie obictul juridic principal al
infractiunilor pe care le analizamprin savirsirea unora dintre dintre aceste
infractiuni, pot fi vatamate si alte relatii sociale; astfel, in cazul, violului de
exemplu, daca se foloseste violenta pentru constringerea victimei la raport sexual,
sunt vatamate si relatii sociale referitoare la integritatea corporala sau sanatatea
persoanei. Aceste relatii sociale, aparate in principal prin incriminarea unor fapte
facind parte alte categorii de infractiuni, pot fi vatamate si prin savirsirea unora
dintre infractiunile privitoare la viata sexuala a persoanei, constituie, astfel,
obiectul lor juridic secundar.
Potrivit insusirilor lor obiective, infractiunile sexuale pot fi savarsite numai
prin actiuni active si trebuie sa lezeze sau sa creeze posibilitatea reala de pricinuire
a unor daune intereselor sexuale ale persoanei. Toate infractiunile sexuale au un
caracter intentionat si se savirsesc in scopulsatisfacerii necesitatilor sexuale ale
vinovatului sau ale altor persoane.23
Intrucit activitatea materiala prin care se realizeaza infractiunile privitoare la
viata sexuala se exercita, de cele mai multe ori, direct asupra corpului unei
persoane, corpul persoanei impotriva carei se savirseste fapta constituie, in acele
cazuri, obiectul material al infractiunii. Exista si infractiuni privitoare la viata
sexuala a persoanei care nu au un obiect material (coruptia sexuala).

23

Borodac A., Drept penal partea special, Chiinu 1996, p. 185

referat.clopotel.ro

B I B LI O G RAF I E
1. Codul penal al Republicii Moldova Chisinau 2002;
2. Hotarirea plenului Curtii Supreme de Justitie a Republicii Moldova din
29.08. 94;
3. Macari I., Drept penal partea speciala Chisinau 1998;
4. Borodac Al., Drept penal partea speciala Chisinau 1997;
5. Brinza S., Infractiuni sexuale, Chisinau 2000;
6. Ioan Vasiu Drept penal partea speciala Iasi vol. I 1995;
7. Gh. Bradut, Drept penal partea speciala Buc., 1994;
8. O. Loghin Drept penal partea speciala Bucuresti 1998;
9. Negrescu P., Drept penal partea speciala Bucuresti 2000.

referat.clopotel.ro