Sunteți pe pagina 1din 30

Violul

Capitolul I
No iuni introductive
Omul reprezinta suprema creatie a lumii, ocrotirea acestuia prin norme juridice
raspunzand, in primul rand, unui interes manifestat intotdeauna in drept fata de atributele
persoanei cu valori general-umane.
Apararea persoanei constituie o trasatura constanta, comuna tuturor sistemelor de
drept.
In sfera libertatilor individuale, ca atribute esentiale ale persoanei, asigurate,
garantate si ocrotite prin norme juridice, se inscrie si libertatea sexuala a persoanei. Acesta
este un atribut important al personalitatii umane si o importanta valoare sociala.Orice atingere
adusa persoanei pune in pericol si chiar lezeaza buna desfasurare a relatiilor sociale legate de
acesta.
Viata sexuala constituie un domeniu deosebit de important al vietii persoanei.
anifestarile de viata sexuala, adica raporturile sexuale in care oamenii intra in mod necesar,
dau nastere unor relatii in a caror normala desfasurare sunt deopotriva interesati, atat individul
cat si societatea.
Viata sexuala a persoanei trebuie sa se desfasoare dupa anumite norme a caror
respectare asigura apararea unor valori morale si juridice de maxima importanta si anume,
libertatea si moralitatea vietii sexuale a persoanei. !ibertatea sexuala este un aspect important
al libertatii persoanei."a inseamna dreptul absolut al persoanei, in primul rand al persoanei de
sex feminin de a intretine raporturi sexuale numai dupa libera sa vointa, precum si deplina
libertate de alegere a partenerului de raport sexual.
#
Seciunea 1
Viaa sexual, ca obiect al proteciei penale
$ocietatea a avut %ntotdeauna grij& fa'& de om, chiar dac& %n decursul vremurilor
personalitatea uman& nu a fost respectat&, iar persoana fizic& a fost adesea batjocorit& prin
existen'a exploat&rii (i asupririi omului de c&tre om.
!egile scrise (i nescrise din toate timpurile au ocrotit persoana incrimin)nd pe cei
care atentau la via'a, integritatea corporal&, s&n&tatea (i demnitatea omului, %n acest din urm&
aspect fiind preponderent (i via'a sexual& a individului.
*ac& pe scara evolu'iei umane, primele trepte au confirmat regula +dinte pentru
dinte+, iar mai apoi pedepsele de natur& corporal& au fost cel mai adesea aplicate, istoria
modern& a dreptului rom)n a asigurat o ampl& preocupare pentru reglementarea vie'ii intime a
libert&'ii sexuale a individului %n perioada postbelic&.
Astfel, la #, decembrie #-./, Adunarea 0eneral& a O.N.1. a adoptat +*eclara'ia
1niversal& a drepturilor omului+, %n cuprinsul c&reia sunt stipulate drepturi fundamentale
ar&t)ndu-se, printre altele, c& toate fiin'ele umane se nasc libere (i egale %n demnitate (i
drepturi2 orice fiin'& uman& are dreptul la via'&, la libertate (i securitatea sa2 nimeni nu poate
aduce atingeri onoarei (i reputa'iei sale.
*repturile omului au devenit o surs& major& de dinamizare a evolu'iei istorice ca
urmare a %mpletirii (i poten'&rii reciproce a c)torva tendin'e. Afirmarea cresc)nd& a
individului (i con(tientizarea faptului c& recunoa(terea (i protec'ia drepturilor (i libert&'ilor
omului este benefic&, nu numai afirm&rii personalit&'ii individului ca atare, ci (i societ&'ii %ntr-
un sens mai larg, umanit&'ii %n ansamblul s&u, reprezint& unul din marile adev&ruri ale
vremurilor noastre.
Impun)nd reguli stricte privind via'a intim& (i adapt)nd prevederile din 3odul 4enal
la interesele societ&'ii %n perioada de dinainte de anul #-/-, infrac'iunile la via'a sexual& au
fost aspru sanc'ionate, totul fiind %ns& subordonat intereselor privind evolu'ia demografic& a
societ&'ii.
Noile realit&'i sociale din 5om)nia dup& #-/- au determinat alinierea legisla'iei '&rii
noastre la standardele interna'ionale (i %n ce prive(te ap&rarea drepturilor omului.
6n aceast& perioad&, dup& ie(irea 5om)niei din co(marul totalitarismului s-au deschis
noi orizonturi, idealul drepturilor omului devenind o realitate a vie'ii noastre libere.
#
3onstitu'ia 5om)niei adoptat& %n decembrie #--#, fiind legea suprem& a statului,
acord& o mare %nsemn&tate ocrotirii drepturilor (i libert&'ilor fundamentale cum ar fi7
garantarea dreptului la via'&, precum (i a dreptului la integritatea fizic& (i psihic& a persoanei
8art.99:2 garantarea vie'ii intime familiei (i private 8art.9;:.
#
Irina, Zltescu < =Drepturile omului>, "d. Andre, ?ucure(ti, #--@, pag. A
9
O contribu'ie important& la asigurarea protec'iei drepturilor (i libert&'ilor omului
consacrate de 3onstitu'ie o aduce (i legea penal&.
3adrul juridic menit s& dea eficien'& acestor drepturi (i libert&'i %l formeaz& Bitlul II
din partea special& a 3odului 4enal rom)n.
Ap&rarea persoanei umane prin dispozi'iile cuprinse %n acest titlu prive(te pe om, %n
ansamblul atribu'iilor care caracterizeaz& fiin'a uman&7 integritatea corporal&, libertatea,
inviolabilitatea sexual&, demnitatea persoanei.
Infrac'iunile privitoare la via'a sexual& sunt cuprinse %n al III- lea capitol din Bilul II
din 3odul 4enal cu modific&rile ulterioare.
9
Obiectul juridic special al protec'iei penale %n infrac'iunea de viol %l constituie
rela'iile sociale care se refer& la libertatea sexual&, mai precis la libertatea individului de a
%ntre'ine rela'ii sexuale dup& voin'a sa.
Via'a sexual& ca obiect al protec'iei penale trebuie privit& %n primul r)nd sub aspectul
libert&'ii (i inviolabilit&'ii intimit&'ii omului.
Via'a sexual& trebuie s& se desf&(oare %n mod liber, dar f&r& a se v&t&ma sentimentul
de pudoare, trebuie s& se desf&(oare %n condi'ii de moralitate (i decen'&.
Actul sexual s&v)r(it prin constr)ngerea persoanei love(te %n inviolabilitatea sexual&,
%n inviolabilitatea fizic&, %n demnitatea (i libertatea persoanei, (i poate avea consecin'e grave7
v&t&marea integrit&'ii corporale 8put)nd pune %n pericol chiar (i dezvoltarea fizic& normal& a
persoanei v&t&mate:, a s&n&t&'ii 8ex.7 boli cu transmitere sexual&: ori chiar moartea persoanei.
Violul poate pune %n pericol dezvoltarea psihic& normal& a victimei (i echilibrul
moral al acesteia. Victima sufer& o criza emo'ional& (i are puternice senitimente de degradare
(i dezgust, furie neputincioas&, vin&, ru(ine, dar mai ales un intens sentiment de fric&,
generalizat, ne%ndreptat spre un obiect concret. Aceast& traum& prezint& simptome psihice de
durat& 8ex.7 st&ri de panic&, negare, apatie (i depresie2 probleme sexuale2 sc&derea %ncrederii %n
propria persoan&2 abuz de alcool (i droguri, chiar sinucidere:.
3onsecin ele sociale duc la o retragere (i izolare social&2 %n urma violului pot ap&rea
sarcini nedorite (i probleme de comunicare %n familie, put)nd fi asadar grav afectate rela'iile
privitoare la filia'ie (i familie.
4ericolul social pe care %l prezint& infrac'iunea de viol const&, deci, %n primul r)nd, %n
r&ul pe care-l cauzeaz& direct victimei, considerate individual, adic& prin prisma atributelor (i
intereselor ei. 6ns& pericolul social al acestei infrac'iuni mai are o latur&7 consecin'ele grave pe
plan social. *esf&(urarea normal& a rela'iilor sociale st& la baza existen'ei societ&'ii, a
supravie'uirii sale. Normalitatea acestor rela'ii nu poate fi conceput& %n lipsa respect&rii unor
atribute (i drepturi inalienabile fiin'ei umane, printre acestea num&r)ndu-se (i libertatea. Iar
un aspect important al liberta'ii persoanei %l constituie libertatea sexual&. 6nc&lcarea liberta'ii
sexuale creeaz& o stare de nesiguran'& social&, un dezechilibru ce anihileaz& normalitatea
desf&(ur&rii rela'iilor sociale privitoare la via'a sexual& (i, prin aceasta, poate periclita ins&(i
existen'a societ&'ii.
9
V.Dongoroz,S.Kahane S.Oancea,C.Bulai (i al'ii-Explicaii teoretice ale Codului Penal
romn,vol.III,"d.Academiei 5om)ne,?ucure(ti #-C#,pag.#C#
@
5eprimarea infrac'iunilor privitoare la via'a sexual& este o necesitate, societatea fiind
interesat& %n crearea cadrului de desf&(urare normal& a raporturilor sexuale.
Nimeni nu contest& c& instinctul sexual exist& ca o condi'ie inseparabil& vie'ii, dar
con(tiin'a care este proprie oamenilor, face ca acest instinct s& nu se poat& manifesta %n forma
sa animalic&, pur natural&. Instinctul controlat a reprezentat unul din modurile de deta(are a
omului de regnul animal.
@
!a animale, care-(i satisfac instinctul sexual %n mod natural, nu exist& desfr)u, la om
%ns&, satisfacerea instinctului sexual tinde totdeauna spre desf&tare (i cap&t& uneori forme
dintre cele mai nejustificate
.
.
Actele sexuale trebuie satisf&cute astfel %nc)t s& nu lezeze demnitatea uman& (i
sim'ul estetic.
anifest&rile violente, actele de inversiune sexual& sau de corup'ie sexual& nu 'in de
natura uman& ci sunt rezultatul lipsei de educa'ie pentru c& omul nu poate fi privit numai sub
raport biologic, ci (i ca fiin'& social&.
4remiza iubirii, ca sentiment moral-estetic constituie la oameni dovada sentimentului
onoarei, cinstei, propriei demnit&ti, a capacit&'ii de a %ntelege (i de a pre'ui frumosul.
*ezvoltarea (i %mbog&'irea acestei atribu'ii este str)ns legat& de succesul luptei pentru
%nl&turarea concep'iei privind inferioritatea femeii.
A
4rin incriminarea infrac'iunilor privind via'a sexual& se ocrotesc (i alte valori sociale
legate de persoanele care pot fi lezate prin s&v)(irea unor agresiuni sexuale. $e ocrote(te deci
(i s&n&tatea fiziologic& f&r& de care via'a sexual& nu %(i poate realiza finalitatea sa fireasc&, iar
reproducerea fondului biologic al societ&'ii nu ar fi posibil&.
Dorma tipic& de %nc&lcare a libert&'ilor sexuale o constituie infrac'iunea de iol
!
.
6n cazul infrac'iunii de act sexual cu un "inor
#
pericolul social al faptei rezult& din
consecin'ele nefaste pe care aceast& fapt& le poate avea pentru dezvoltarea fizic& (i moral& a
minorului aflat la o v)rst& fraged&. Obiectul ocrotirii penale %l constituie rela'iile sociale
privind libertatea (i inviolabilitatea actelor sexuale contra unor manifest&ri abuzive care
implic& constr)ngerea. !a aceast& v)rst&, a minorit&'ii, minorul nu are suficient& experien'& (i
nici destul& rezisten'& pentru a se ap&ra %mpotriva celui care ar %ncerca s&-i exploateze
naivitatea
/
.
6n cazul infrac'iunii de se$ucie
-
, rela'iile sociale ocrotite sunt cele ce privesc buna-
credin'& (i loialitatea %n desf&(urarea raporturilor sexuale, libertatea femeii de a avea raporturi
sexuale, f&r& a i se ob'ine consim'&m)ntul prin inducere %n eroare.
!egea penal& incrimineaz& (i actele de perersiune sexual
#,
care au produs scandal
public. Acestea sunt acte nefire(ti %n leg&tura cu via'a sexual&, care urm&resc satisfacerea
instinctului sexual prin procedee artificiale, excita'ii nefire(ti, resping&toare.
@
C. Bulai < Explicaii teoretice , vol.III, op. cit., pag. @./-@.-
.
%$ulescu Sorin &, Sociologia i istoria comportamentului sexual deviant, "ditura Nemira, ?ucure(ti, #--C,
p.#9
A
'r. (ngels < Originea familiei, a proprietii private i a statului, "d. 4..5., ?ucure(ti, #-A,, pag. /;
;
Art.#-C 3.pen.
C
Art.#-/ 3.pen.
/
)h. *istoreanu, I. &olnar, V.Dobrinoiu, +l.Boroi, I.,ascu, V.-azr, Drept penal, partea special, "ditura
Nova, 9,,,, p.#C,
-
Art. #-- 3 pen.
#,
Art. 9,# 3. pen.
.
Obiectul ocrotirii penale %l constituie rela'iile sociale prin desf&(urarea normal& (i
s&n&toas& a raporturilor sexuale, asigurarea unui minim de moralitate (i decen'& %n practica
acestora.
6n 3odul 4enal este incriminat& infrac'iunea de corupie sexual
##
care const& %n acte
cu caracter obscen s&v)r(ite asupra unui minor sau %n prezen'a unui minor. $unt ocroti'i
minorii de corup'ia sexual&, de contactul brutal (i intempestiv (i de cinismul cu care sunt
dezv&luite aspectele intime ale vie'ii sexuale, ceea ce le pune %n primejdie grav& dezvoltarea,
%i incit& la practici sexuale nefire(ti (i chiar la s&v)r(irea de infrac'iuni %n leg&tur& cu via'a
sexual&
#9
.
D&ptuitorii sunt de regul& perver(i sexuali, exhibi'ioni(ti de tip vulgar, senili sau
alcoolici. !egea penal& ocrote(te rela'iile sociale privind desf&(urarea normal& a actelor
sexuale, un climat de preg&tire (i dezvoltare a minorilor pentru o via'& sexual& normal&.
!egiuitorul incrimineaz& infrac'iunea de incest
#@
, care const& %n s&v)r(irea raportului
sexual %ntre rude %n linie direct& sau %ntre fra'i (i surori. $unt rela'ii %ntre rude de s)nge care
prezint& pericol social din punct de vedere biologic pentru degenerarea speciei umane (i din
punct de vedere moral pentru c& admiterea lor ar constitui o distrugere a bazelor morale ale
familiei (i societ&'ii.
Al&turi de obiectul juridic, %n toate cazurile, infrac'iunile enun'ate au (i un obiect
material care este corpul persoanei asupra c&reia se exercit& actul sexual. "l este expresia
material& a atingerii aduse libert&'ii (i inviolabilit&'ii sexuale a persoanei, a acelor valori etico-
sociale inseparabile de corpul persoanei
#.
.
##
Art. 9,9 3. pen.
#9
C.Barbu, Ocrotirea persoanei n dreptul penal al !omniei, "ditura $crisul 5om)nesc, 3raiova, p.9#C
#@
Art. 9,@ 3. pen.
#.
C.Barbu, op.cit., p.9#/
A
Seciunea 2
Incri"inarea iolului $e.a lungul ti"pului. Istoric /i actualitate
Intreag& istorie a sexualita'ii umane a cunoscut o serie de forme de exprimare a
instinctului sexual, forme ce nu au un caracter unitar sau omogen, ci posed& o mare
variabilitate (i diversitate, %n func'ie de tradi'ii, moravuri, obiceiuri, reguli scrise sau nescrise
etc. Astfel, neexist)nd doar un singur model cultural al sexualita'ii umane, nu se pot judeca
+abaterile+ sau formele de +devian'&+. *e aceea se afirm& c& ceea ce %ntr-o anumit& societate
poart& eticheta de deviant, %n alte societ&'i sau perioade istorice este definit ca un fenomen
normal.
ircea "liade afirma c& pentru omul modern sexualitatea nu reprezint& dec)t acte
fiziologice, %n timp ce pentru omul culturilor arhaice, aceasta reprezenta o ceremonie, un
sacrament. In acest sens, %n mai multe credin'e (i religii tradi'ionale str&vechi, falusul
reprezenta un simbol al puterii generatoare, ce nu avea un caracter erotic cum %ntalnim ast&zi
%n societ&'ile civilizate.
Boma dEAFuino apreciaz& c&, violul este un p&cat nu datorit& agres&rii sexuale a
femeii, ci datorit& faptului c& se %ncalc& %n acest mod dreptul de proprietate al so'ului sau al
tat&lui. Demeia era privit& deci ca un bun din proprietatea so'ului sau al tat&lui.
#A
In 0recia, violul era apreciat doar ca o ac'iune nepremeditat&, sanc'ionat& %n cel mai
r&u caz doar cu o amend&, iar %n contextul r&zboiului, era ceva obi(nuit (i privit de b&rba'i ca
Gdrept al domina'iei>7 dup& c&derea Broiei, n&v&litorii au violat-o pe prin'esa 3assandra.
Aceste reglement&ri, %ns&, nu erau r&sp)ndite uniform %n toate cet&'ile grecesti.
*in !egendele Olimpului, afl&m c& Heus ar fi fost primul b&rbat care ar fi atentat la
pudoarea mai multor fecioare, care i-au d&ruit copii mai mult sau mai pu'in celebri7
- pentru a se uni cu Alcmene, Heus a luat chipul (i %nf&'isarea sotului ei, AmphitrIon,
plecat s& lupte %mpotriva teleboenilor. *in unirea Alcmenei cu Heus s-a n&scut Jeracle
8Jercules:2
- ca s& %i intre %n gra'iile prin'esei feniciene "uropa, el s-a transformat %ntr-un taur de
o frumuse'e r&pitoare (i a %ngenuncheat la picioarele tinerei. Aceasta s-a urcat pe taur, care a
plonjat %n ap&, a %notat pan& %n insula 3reta, dupa care a violat-o pe frumoasa prin'es&.
3onform legendei, cel mai mare dar pe care arte l-a facut, probabil, romanilor a
fost 5omulus, %ntemeietorul 5omei. Heul a violat-o pe 5hea $ilvia, pe c)nd ea se afla la un
izvor, iar apoi aceasta a n&scut pe cei doi gemeni 5omulus (i 5emus. *upa ce s-a aflat acest
lucru 5hea a fost alungat& (i aruncat& %n %nchisoare ca preoteasa dec&zut&, dar a fost eliberat&
dupa ani de fiii s&i. !a scurt timp dupa aceea , 5omulus a fondat 5oma.8CA@ i.Jr:.
Versiunea lui !ivius a %nfiin'&rii republicii spune c& ultimul rege al 5omei, !ucius
BarFuinius $uperbus 8BarFuin cel )ndru:, avea un fiu nereu(it, $extus BarFuinius, care a
#A
+.0hatcher < O teologie cretin a sexualitii, traducere din lim"a engle#, ?ucure(ti, #--@, "d. 4olimarK,
pag.#.
;
violat o nobil& roman& pe nume !ucre'ia. !ucre'ia (i-a obligat familia s& ac'ioneze, prin aceea
c& (i-a adunat rudele masculine, le-a spus ce s-a %nt)mplat (i apoi s-a sinucis.
!a romani, violul a fost tolerat doar in perioada 5epublicii. 8A#, %.Jr. - 9C %.Jr.:
$ingura inova'ie legislativ& din timpul lui 3onstantin cel are a constat %n
transformarea categoriei juridice de viol dintr-o fapt& privat& %ntr-un delict public.Victima
unui viol putea fi (i ea sanc'ionat&, mai bl)nd dec)t violatorul, pe motiv c& trebuia s& prevad&
(i s& %mpiedice un asemenea act printr-o rezisten'a mai viguroas&."ra interzis& eventuala
c&s&torie dintre violator (i victim&.
$ub Lustinian, sanc'iunile pentru viol erau mai aspre. !egea justinian& prevedea
pedeapsa capital& pentru cei acuza'i de r&pirea sau seducerea unei femei, indiferent dac&
aceasta era sclav&, liber&, c&s&torit&, singur&, logodit& sau nu, dedicat& lui *umnezeu sau
tr&ind %n lumea profan&.
4edeapsa cu moartea era aplicat& (i complicilor sau celor ce favorizau un act de viol,
iar familia victimei avea dreptul de a aplica, ea %ns&(i ac'iuni violatorului, dac& %l surprindea
asupra faptului %n flagrant.
4e de alt& parte legisla'ia justinian& interzicea dreptul la c&s&torie al femeii violate,
chiar dac& familia acestuia consimte acest lucru.
4erioada "vului ediu timpuriu, secolul al VI-lea (i al MI-lea, coincide cu o
%n&sprire a sanc'iunilor pentru viol. In aceast& perioad& cap&t& o mare %n&sprire practica
+r&pirilor+, utilizat& de c&tre cei care doreau s& fie %mpreun& cu aleasa+inimii lor+. 5&pirea era
asociat& chiar la romani cu violul .
3oncep'ia religioas& dominant& %n "vul ediu timpuriu condamna delictele
sexuale,ea dezaproba %n aceea(i m&sur&,dragostea confundat& cu senzualitatea.
In acest& epoc& st&p)nul ce-(i viola sclava era constr)ns s& o dezrobeasc&, pentru a-(i
isp&(i %n felul acesta gre(eala.
#;
Intre secolele al M-lea (i al MII-lea r&pirea a %nceput s& fie identificat&, tot mai des, cu
violul, iar acesta cu violen'a (i molestare. Violul era tratat ca o infrac'iune grav& %ndreptat& nu
%mpotriva victimei, ci contra tat&lui sau so'ului acesteia.
Violatorul beneficia, de dreptul de a se refugia %ntr-o biseric&, m&n&stire pentru a
sc&pa de represaliile familiei victimei, dar f&r& a fi scutit de sanc'iuni religioase.
6n jurul anului ##., juristul 0ra'ian din ?ologna, %n manualul s&u +3oncordia
*iscordantum 3anonum+, cunoscut (i sub numele de +*ecretum+, distingea %ntre viol,
seduc'ie (i alte delicte sexuale pe baza no'iunii de violen'&.
0ra'ian sublinia %n manualul s&u ,c& prin fapta sa vinovatul s&v)r(e(te un act de
violen'&, deoarece vizeaz& dreptul victimei de a dispune de propriul s&u corp.
Oferind o interpretare proprie a vechii probleme a c&s&toriei dintre violator (i
victim&, 0ra'ian considera c& ea nu este propriu-zis c&s&torie, deoarece nu se %ntemeiaz& pe
liberul consim'&m)nt al victimei, ci numai pe circumstan'e exterioare.
"l propunea ca o c&s&torie dintre violator (i victim& s& poat& fi celebrat& numai dac&
victima consim'ea s& se m&rite cu violatorul , iar p&rin'ii ei erau (i ei de acord cu acest lucru.
#;
&ichel %ouche < Evul mediu i timpuriu n $pus, %storia vieii privale, vol.II, traducere %n limba rom)n&,
?ucure(ti #--., "d. eridiane, pag. #-/
C
Victima unui viol -sublinia 0ra'ian- nu trebuie blamat&, deoarece nu a fost
coparticipant& activ& la actul sexual respectiv.
Odat& cu lucrarea lui 0ra'ian, dreptul canonic devine un ghid impar'ial pentru
interpretarea (i sanc'ionarea delictelor sexuale, distins de concep'iile teologice (i de dreptul
civil. 3unoscut ca o important& disciplin& de %nv&t&m)nt, dreptul canonic devine una dintre
principalele materii de studiu %n diferite l&ca(uri de cult din Italia, Dran'a, Normandia (i
Anglia.
In aceste '&ri iau na(tere o serie de (coli de drept canonic. 5eferindu-se la viol, aceste
(coli distingeau grade diferite de vinov&'ie,%n func'ie de amploarea agresiunii exercitate prin
constr)ngere, violen'& %n cazurile c)nd victima era obligat& s& %ntre'in& raport sexual cu
violatorul prin brutalitate, for'& -constr)ngere moderat&- %n cazurile c)nd victima era
determinat& prin alte mijloace dec)t for'a, s& se supun&, %n pofida voin'ei ei, violatorului.
3a o inova'ie pentru prima dat& %n istoria legisla'iei cu privire la viol era definit ceea
ce se va numi ulterior %n legile engleze (i americane, viol statuar, adic& %ntre'inerea de rela'ii
sexuale cu o t)n&r& aflat& sub v)rsta legal& pentru c&s&torie, dar liber consim'ite, de(i v)rsta
fraged& exclude un consim'&m)nt valabil, dac& ambele p&r'i, victima (i violatorul, erau de
acord s& se c&s&toreasc& %nainte ca agresiunea sexual& s& se produc&, atunci (i agresiunea
respectiv& nu putea fi calificat& ca viol.
*reptul canonic din secolele al MII-lea (i al MIII-lea a adus ideea %n plus c& este
posibil ca femeia s& violeze un b&rbat.
#C
3onsiderat %nc& %n perioada anglo-saxon& 8secolul al IM-lea:, ca o crim& capital& care
atrage dup& sine condamnarea la moarte a violatorului, violul devine %n timpul nomazilor o
infrac'iune sanc'ionat& cu pedepse aspre %ntre castrare (i scoaterea ochilor.
Violul era definit ca fiind +cunoa(terea trupeasc& a unei so'ii sau fecioare care este
major& f&r& consim'&m)ntului ei sau a unei fecioare minore, cu sau f&r& consim'&m)ntul
s&u+.V)rsta pentru exprimarea unui consim'&m)nt valabil exprimat era stabilit& la #9 ani,
v)rsta minim& stabilit& de dreptul canonic pentru c&s&toria femeilor.
#/
*in legile sfantului Ntefan, 81ngaria, anul #,,,:7
&'( $rticol despre rpirea fetelor) dac cineva dintre r#"oinici fiind nesimit,
rpete o fat fr voia prinilor, poruncim, s duc napoi fata prinilor, i dac a violat*o,
+oul s plteasc ,- viei, i s*i cear iertare de la prinii fetei( Dac un om srac sau
o"inuit comite fapta asta s plteasc ' viei prinilor fetei(
4e vremea lui Ntefan cel are 7 ./elcare au velcine va ndr0#ni a se npusti asupra
tinerelor fete cu trumeleagul nvrtoat, predepsit va fi de lege prin tierea scr"avnicului
mdular i aruncarea lui la ret#e1 8!ege moldoveneascO: - #A,. .
#C
1. +. Bru$age 2 3a4 ,sex and c+ristian societ5 in 6edieval Europe, 3hicago ,1niversitI Of 4ress, #-/C,
pag.@-C
#/
+. (. Si"pson < Sexual under 4ords of t+e Enlig+tenment, "d. 0.?. 5ousseau and 5oI 4orter, anchester
1niversitI 4ress,pag.#/.

/
In oldova, %n jurul anilor #;A,, a fost adoptat& cea mai important& pravil&,
respectiv =4ravila lui Vasile !upu> sau =3arte 5om)neasc& de 6nv&'&tur&>, prima codificare
legislativ& cu caracter laic din istoria dreptului nostru.
3onform acestui act, violul era reglementat ca infrac'iune sub denumirea de =sila
fecioarelor>. $ubiect activ al infrac'iunii de viol putea fi at)t b&rbatul c)t (i femeia. Victima
putea fi minorul, fata fecioar& 8copila: dar (i femeia m&ritat& sau v&duv&.
$ila fecioarelor avea loc atunci c)nd se strica fecioria 8@;.#:. 4edeapsa se aplica %n
func'ie de condi'ia social& a infractorului7 bogatul cu pierderea unei sume de bani din averea
sa, pe c)nd cel s&rac cu b&taia (i scoaterea din comunitate 8@;.#:2 dup& %ncrederea ce a avut-o
infractorul7 tutorele cu confiscarea averii (i pierderea calit&'ii de tutore, pe c)nd sluga cu
arderea de viu 8;@.@:2 %n func'ie de condi'iile %n care s-a comis, cu pedeapsa capital&, %n mod
neorganizat, dup& voia (i aprecierea judec&torului 8@;.A:2 %n func'ie de locul ales7 dac& se
s&v)r(ea %n casa sa, pedeapsa cu moartea2 dac& avea loc %n casa fetei, dup& aprecierea
judec&torului 8@;.C:.
Instan'a de stat aplica pedeapsa capital& sau dup& aprecierea judec&torului. 4e l)ng&
sanc'iunea penal&, infractorul era sanc'ionat (i civil cu o desp&gubire material& cu obliga'ia de
a %nzestra fata c)nd se va m&rita 8@;.#.:. 3opiii n&scu'i din acte de viol era considera'i
nelegitimi.
3)nd violul era urmat de c&s&toria legal& a p&r'ilor nu se considera infrac'iune 8@;.9.:.
6n timpul domnitorului Nicolae avrocordat 8inceputul secolului al MVIII-lea:,
violul era sanc'ionat mult mai tran(ant7 1Celui ce va fi prins cu tromeleagul invrtoat
primpre7urul prilor fttoare ale muierii i se va taia scr"avnicul madular, intru venica
lui nefolosin(.
6n 3odul penal din #/;., infrac'iunile contra vie'ii sexuale erau cuprinse %n Bitlul IV
intitulat =3rime (i delicte %n contra particularilor>, sec'iunea V denumit& =Atentate contra
bunelor moravuri>. Infrac'iunile contra vie'ii sexuale erau cuprinse de la art. 9;@-9;/ iar
infrac'iunea de viol era denumit& =atentat contra pudorii cu violen'&> 8art. 9;.:, incluz)nd %n
cuprinsul s&u at)t acte sexuale normale s&v)r(ite cu violen'& c)t (i acte de homosexualitate
precum (i acte de perversiune sexual& s&v)r(ite cu violen'&.
Astfel, %n 3odul 4enal de la #/;., infrac'iunile privitoare la via'a sexual& erau
cuprinse %n 3apitolul I, $ec'iunea a V-a 8=Atentate contra bunelor moravuri>: al titlului IV.
Infrac'iunea de viol nu era reglementat& ca atare, cu acest nume, dar con'inutul s&u, a(a cum %l
concepem azi 8act sexual realizat f&r& consim'&m)ntul persoanei: se reg&sea %n art.9;..7
=Atentat contra pudoarei, cu violen'&>, articol ce avea urm&torul cuprins7
8Oricine va comite un atentat contra pudoarei, ndeplinit sau cercat, cu violen,
contra unui individ de sex "r"tesc sau femeiesc, se va pedepsi cu maximum nc+isorii(
Dac crima s*a comis n contra persoanei unui copil mai mic de ,' ani mplinii,
culpa"ilul se va pedepsi cu maximum reclu#iunii.(
3onform art./ pct.# al codului 8modificat prin !egea din #C feb. #/C.:, maximum
%nchisorii era de A ani, iar maximum recluziunii, conform art.C pct.@, era de #, ani.
-
Nu exist& %ndoial& asupra faptului c& %n'elesul no'iunii de =atentat contra pudoarei,cu
violen'&> este acela(i cu cel pe care %l are no'iunea de viol, %n concep'ia legiuitorului
contemporan. Acest fapt este confirmat de formularea art.9;A al 3odului de la #/;., unde,
referindu-se la atentatul contra pudoarei, legiuitorul de atunci folose(te termenul de
=siluire>
#-
.
A(adar, prin 8atentat contra pudoarei. 8ce avea dou& forme7 cu sau f&r& violen'&,
reglementate %n art.9;. (i 9;@: se %n'elegea o siluire, o %nc&lcare a libert&'ii sexuale a
persoanei, realizat& fie prin folosirea violen'ei 8art.9;.: fie f&r& violen'&, %ns& profit)nd de
imaturitatea unei persoane.
9,

Atentatul contra pudoarei, cu violen'&, presupunea un act sexual 8consumat sau
r&mas %n faza tentativei:, no'iune ce avea un sens larg, evident, c&ci includea at)t raportul
sexual 8actul sexual normal: c&t (i actele de homosexualitate 8masculin& sau feminin&: (i
perversiunile sexuale comise cu violen'&. $e observ&, %n plus, c& nu exista nici o
circumstan'iere privind subiectul activ sau pasiv al infrac'iunii7 =oricine va comite...> 2 >...%n
contra unui individ de sex b&rb&tesc sau femeiesc...>, legiuitorul de la #/;. av)nd vederi mult
mai largi asupra sferei de cuprindere a libert&'ii sexuale a persoanei, a c&rei %nc&lcare
%n'elegea s& o sanc'ioneze %n mod unitar, iar nu frac'ionat 8a(a cum se %nt)mpla %n perioada %n
care viol nu era considerat dec)t un raport sexual neconsim'it comis de un b&rbat asupra unei
femei:, c&ci fiecare aspect al libert&'ii sexuale a persoanei %(i are importan'a sa, nu se poate
spune c& unul este mai important dec)t cel&lalt, toate aduc)ndu-(i contribu'ia la desf&(urarea
normal& a vie'ii sexuale a persoanei.
6nc&lcarea oric&ruia din aceste aspecte duce la crearea unei dizarmonii, a unor
anomalii iar gravitatea impactului lor asupra vie'ii sexuale a persoanei nu poate fi comparat&,
pentru a se crea o ierarhie. Via'a sexual& a persoanei este un tot unitar iar intensitatea
consecin'elor pe care le produc asupra sa atingerile aduse diverselor sale aspecte depind de
structura psihic& (i emo'ional& a persoanei respective, nu de ce aspect al vie'ii sexuale a fost
%nc&lcat.
*e asemenea, se observ& c& legiuitorul de la #/;. proteja via'a sexual& a persoanei,
nef&c)nd discriminare pe criterii de sex 8cum s-a %nt)mplat mai t)rziu:, astfel c& at)t femeile
c)t (i b&rba'ii puteau fi subiect pasiv al infrac'iunii de viol. 3hiar dac& este greu de imaginat
un viol comis prin folosirea de violen'e fizice de c&tre o persoan& de sex feminin asupra
unueia de sex masculin, nu la fel se %nt)mpl&, de exemplu, cu folosirea constr)ngerii morale.
6n 3odul penal de la #-@; 8Codul lui Carol %:, infrac'iunile contra vie'ii sexuale sunt
reglementate %n Bitlul MI denumit =Infrac'iuni contra pudorii (i bunelor moravuri>.
3apitolul I 8=Infrac'iuni contra pudorii>:, %n art..#-, avea urm&torul cuprins7
8Comite delictul de viol i se pedepsete cu nc+isoare corecional de la & la ' ani
i interdicie corecional de la 9 la ' ani)
,( :r"atul care, prin violen sau ameninare, constrnge o persoan de orice sex
s ai" cu el raport sexual(
&( :r"atul care, profitnd de starea de incontien a unei persoane de orice
#-
art. 2!37 =*ac& culpabilii sunt ascenden'ii persoanei asupra c&reia s-a comis siluirea sau dac& sunt dintre acei
cari au o autoritate asupr&-i...>.
9,
art. 2!47 =...asupra unui copil, de sex b&rb&tesc sau femeiesc, de v)rst& mai mic de #. ani.>
#,
sex, sau de neputina acesteia de a*i exprima voina ori de a se apra, are cu ea
raport sexual, n afara cstoriei, indiferent dac el sau altcineva a produs aceast stare(
;n am"ele ca#uri, dac victima este mai mic de ,< ani ori dac a rmas gravid
sau i s*a transmis o "oal veneric, pedeapsa e nc+isoarea corecional de la ' la ,- ani i
interdicia corecional de la 9 la ' ani(.
$e observ& deja o modificare a liniei de g)ndire a legiuitorului, care nu mai concepe ca
subiect activ al violului dec)t persoana de sex masculin. $ubiect pasiv poate fi %ns& =o
persoan& de orice sex>. Aceasta %nseamn& c& (i legiuitorul de la #-@; incrimina actele de
homosexualitate comise prin constr&ngere 8explicit& sau implicit&:, de data aceasta %ns& numai
actele de homosexualitate masculin&.
*atorit& acestui fapt, este evident c& sensul no'iunii de =raport sexual> nu era cel
indicat %n literatura juridic& de dup& #-;/ 8actul sexual normal, ce const& %n intromisiunea
organului sexual masculin %n organul sexual feminin, act ce este definitoriu prin finalitatea sa7
reproducerea:, ci includea (i actul sexual anal, actul sexual oral 8boli venerice, dup& cum se
(tie, pot fi transmise (i pe aceast& cale:, etc.
V)rsta fraged& a victimei 8care %ns& este de data aceasta de #. ani, spre deosebire de
reglementarea anterioar&: constituie (i %n aceast& reglementare o variant& agravat& a
infrac'iunii. 4e l)ng& aceasta, mai sunt introduse dou& agravante7 transmiterea unei boli
venerice (i graviditatea victimei, ca urmare a violului.
6n 3odul 4enal actual, %n forma simpl&, violul se pedepse te cu %nchisoarea de la @ la
#, ani. Astfel, alin.9 precizeaza 7
8 Pedeapsa e nc+isoarea de la 9 la ,- ani dac)
a= victima nu mplinise ,< ani(
"=victima se afla n ngri7irea, ocrotirea, educarea, pa#a sau tratamentul
fptuitorului(
c= S*a cau#at victimei o vtmare grav a integritii corporale sau a sntii.
4entru modalit& ile agravate prev&zute %n art. #-C alin. 89:, pedeapsa este %nchisoarea
de la A la #/ ani, pentru modalitatea agravat& prev&zut& %n art. #-C alin. 8@: teza # pedeapsa
este %nchisoarea de la #, la 9, de ani, iar c)nd s-a produs moartea sau sinuciderea victimei,
pedeapsa este %nchisoarea de la #A la 9A de ani.
*emn de luat in seam&, apreciez, este rezultatul unui sondaj IA$ 8+3e ar vrea
opinia public& s& fie legiferat %n 3odul 4enal (i 3odul 3ivil+, ce a fost efectuat %n perioada 99-
@, aprilie 9,,-, pe un e(antion reprezentativ la nivel na'ional, la cererea BI 5om)nia. $ursa7
N"P$IN :7 '9> dintre romnii intervievai n cadrul acestui sonda7 au fost de acord cu
introducerea pedepsei de castrare medical, n ca#ul persoanelor condamnate pentru viol(
3hiar dac& nu reprezint& un precedent legislativ, totu(i privirea aruncat& asupra
evolu'iei %n timp a reglement&rilor penale referitoare la viol ar fi incomplet& %n lipsa
men'ion&rii (i a prevederilor Noului 3od 4enal %n aceast& materie.
Astfel, violul este reglementat %n Bitlul I 8=Crime i delicte contra persoanei>: al
4&r'ii $peciale, 3apitolul VII 8=Crime i delicte contra li"ertii sexuale>:, %n art.9#C (i are
urm&torul cuprins7
##
8 $ctul sexual, de orice natur, cu o persoan de sex diferit sau de acelai sex, prin
constrngerea acesteia sau profitnd de imposi"ilitatea ei de a se apra ori de a*i exprima
voina, se pedepsete cu nc+isoare strict de la 9 la ,- ani i inter#icerea unor drepturi(
Pedeapsa e deteniunea sever de la ,' la &- de ani i inter#icerea unor drepturi
dac )
a= fapta a fost svrit de dou sau mai multe persoane mpreun
"= victima se afla n ngri77irea, ocrotirea, educarea, pa#a sau tratamentul
fptuitorului
c= victima este un mem"ru de familie
d= victima era un minor care nu mplinise vrsta de ,' ani
e= s*a cau#at victimei o vtmare grav a integritii corporale sau a sntii
Dac fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este
deteniunea sever de la ,' la &' de ani i inter#icerea unor drepturi(
$ciunea penal pentru fapta prev#ut n alin(?,= se pune n micare la plngerea
preala"il a persoanei vtmate(.
*up& cum se observ&, concep'ia legiuitorului referitoare la fapta de viol nu s-a
modificat2 nu exist& diferen'e, %n ceea ce prive(te elementul material al infrac'iunii ori
subiec'ii infrac'iunii, fa'& de reglementarea %n vigoare.
$e poate observa o singur& diferen'&7 majorarea drastic& a pedepsei prev&zute pentru
prima variant& agravat& 8alin.9 al articolului:, %n care este inclus& (i agravanta referitoare la
v&rsta mic& a victimei.
*e(i chiar (i %n ceea ce prive(te acest aspect legiuitorul de fapt este constant, %ntruc)t
%n legisla'ia contemporan& rom)n& se constat& o severitate din ce %n ce mai mare %n
sanc'ionarea infrac'iunii de viol 8a infrac'iunilor privitoare la via'a sexual& %n general, de
altfel:, pe fondul moderniz&rii concep'iilor referitoare la via'a sexual& a persoanei (i al
recunoa(terii locului important pe care-l ocup& desf&(urarea normal& a acesteia %n dezvoltarea
armonioas& a oric&rei persoane.
4olonia este primul stat din 1" unde violatorii vor fi obliga'i s& se supun& castr&rii
chimice. Ludec&torii vor putea s& ordone procedura de castrare.
Ni autorit&'ile din area ?ritanie le-au oferit posibilitatea pedofililor s& recurg& la o
astfel de procedur&, numai c& m&sura nu are un caracter obligatoriu, consim'&m)ntul
violatorilor fiind necesar.
6n $uedia, *anemarca, castrarea voluntar& 8cu acordul molestatorilor: este, de
asemenea, posibil&.
*e asemenea $pania (i Dran'a inten'ioneaz& s& introduc& sterilizarea chimic&.
3onsiliul de $ecuritate al ON1 89,,/: a votat, %n unanimitate, ca violul (i alte forme
de violen'& sexual& s& fie considerate crime de r&zboi (i a cerut m&suri pentru combaterea
acestora.
Seciunea 3
(le"ente $e $rept co"parat
#9
Infractiunile contra persoanei sunt reglementate intr-un capitol 8titlu: distinct in
legislatiile tuturor statelor. 4ersoana este ocrotita prin norme legale privind viata persoanei,
integritatea corporala si sanatatea, libertatea, onoarea sau demnitatea persoanei.
$tudiul comparat ii poate servi legiuitorului ca o adevarata sursa de inspiratie in
perspectiva modificarii si perfectionarii textelor legale. 5eglementarea in legislatia penala
europeana a infractiunilor privitoare la viata sexuala, indeosebi a infractiunii de viol, prezinta
o serie de particularitati, dar si foarte multe puncte comune.
Noul 3od 4enal francez, intrat in vigoare la # mai #--., in titlul II, denumit @apte
care prefigurea#a persoana umana, incrimineaza faptele indreptate contra vietii persoanei in
$ectiunea a @-a a 3apitolului II, unde sunt incriminate agresiunile sexuale 8violul, art 999-9@,
alte agresiuni sexuale, art 999-9C2 obtinerea prin abuz de satisfactii sexuale, art 999-9@: si in
$ectiunea .-a este incriminat traficul de stupefiante. Violul, in modalitatea simpla, este
reglementat in art 999-9@ astfel7
AOrice act de penetrare sexuala, de orice natura ar fi, savarsit asupra persoanei
altuia, prin violenta, constrangere, amenintare sau surpri#a repre#inta infractiunea de violA(
3odul 4enal francez prevede si sapte circumstante agravante. Acestea sunt7
?a= violul savarsit asupra unui minor su" ,' aniB
?"= violul savarsit asupra unei persoane vulnera"ile din cau#a varstei, a "olii, a
unei infirmitati sau din cau#a unei deficiente fi#ice sau psi+ice sau a starii de graviditateB
?c= violul comis de un ascendent legitim, natural sau adoptiv sau de o alta persoana
avand autoritate asupra victimeiB
?d= violul savarsit de o persoana care a"u#ea#a de autoritatea pe care i*o confera
functia saB
?e= violul savarsit prin amenintarea cu o arma sau prin folosirea armeiB
?f= violul savarsit de mai multe persoane actionand in calitate de autori sau complici
?violul colectiv=B
?g= violul insotit de tortura sau avand ca urmare mutilarea, infirmitatea sau
moartea victimei(
/iolul este pedepsit cu ,' ani de reclu#iune criminala(
*upa cum se observa, nici in cazul violului si nici in cazul celorlalte agresiuni
sexuale, legiuitorul francez nu a facut vreo distinctie in ceea ce priveste subiectii infractiunii,
acestia nefiind circumstantiati, violul putand fi comis de Acatre oricineA asupraApersoanei
altuiaA, fara vreo deosebire de sex.
Victima violului dispune de o durata de zece ani pentru a face plangere. In caz
contrar, actioneaza prescriptia raspunderii penale. *aca violul a fost comis de un ascendent
sau de o persoana care are autoritate asupra victimei cand aceasta e minora, la data savarsirii
faptei, termenul de zece ani incepe sa curga de la data majoratului victimei.
4roblema de a sti daca o femeie poate viola un barbat este controversata in doctrina
franceza. 3ontroversa exista numai in ceea ce priveste posibilitatea femeii de a obtine un
#@
raport sexual prin constrangere, amenintare sau surpriza cu un barbat, pentru ca se considera
ca, in obtinerea unui asemenea raport sexual, femeia nu comite Aacte de penetrareA, din
simplul motiv ca Adin punct de vedere anatomic nu este posi"il acest lucruA(
&,

4rin urmare, barbatul care constrange o femeie la raport sexual savarseste
infractiunea de viol, pe cand femeia care obliga la raport sexual un barbat este vinovata de o
alta agresiune sexuala decat violul
99
.
O chestiune interesanta este cea a posibilitatii considerarii sotiei ca victima a violului
savarsit chiar de catre sotul ei. In doctrina si jurisprudenta clasica franceza s-a considerat
multa vreme ca sotia nu poate fi violata de sotul ei, deci nu poate exista viol in raporturile
conjugale, prin viol intelegandu-se, la acea vreme, numai coitul sexelor. $e putea angaja
raspunderea penala a sotului atunci cand sotiei ii erau impuse relatii sexuale nefiresti sau cand
partile nu erau casatorite, notiunea fiind fie fosta sotie, fie concubina sau logodnica, in sarcina
acestora nemaiexistand obligatia legala de a intretine raport sexual, cum se considera ca exista
in cazul casatoriei.
$e considera viol o inseminare artificiala realizata prin constrangere. In acest caz,
victima nu poate fi decat o femeie, autorul putand fi de orice sex.
3odul 4enal german reglementeaza infractiunile contra vietii in 3apitolul #;. In
3apitolul #@ sunt incriminate faptele contra inviolabilitatii sexuale.
$i 3odul 4enal spaniol prevede in 3apitolul IV, Bitlul IM, Infractiuni contra
libertatilor sexuale
9@
.
In 3odul 4enal suedez, violul este prevazut de art # din 3apitolul VI, avand
urmatorul continut legal7
ADaca prin violenta sau prin amenintare implicand un pericol iminent exercitat
impotriva ei, un "ar"at constrange o femeie la un raport sexual, acesta va fi condamnat
pentru viol, la inc+isoare de la & la ,- ani( Este asimilat violentei faptul de a aduce o femeie
in stare de pierdere a cunostintei sau in orice stare asemanatoareA(
*upa cum se observa, acest text este destinat exclusiv protectiei libertatii sexuale a
femeii vis-a vis de raportul sexual cu un barbat
9.
.
In textul imediat urmator insa, prin reglementarea Aatentatului la viata
sexualaA, sfera protectiei penale cuprinde o arie mai vasta, incluzand si libertatea sexuala a
barbatului. Acest text prevede ca7
A$cela care, intr*un alt ca# decat cel preva#ut la art( ,, determina o persoana la un
raport sexual sau la orice alta relatie sexuala printr*o constrangere ilicita ori a"u#and grav
de dependenta acesteia sau are o relatie sexuala cu o persoana a"u#and fie de starea sa de
pierdere a cunostintei, fie de incapacitatea de a re#ista, fie de starea de alienatie mintala sau
9#
&ichelle. -aure %assat - ADroit penal specialA, 4aris, #--A, pag .A9
99
ibidem
9@
)h. *istoreanu, V. Dobrinoiu, +l. Boroi, I. ,ascu, Ioan &olnar, V. -azar- Drept penal( Partea speciala,
?ucuresti, pag -#--9
9.
V. Cioclei, op. cit, pag .@
#.
de im"ecilitate, vafi condamnat pentru atantat la li"ertatea sexuala, cu inc+isoare pana la <
aniA 8art9:.
In conceptia legiuitorului suedez, violul reprezinta numai acel raport sexual intre
persoane de sex diferit savarsit prin violenta, iar alte acte de natura sexuala savarsite in
circumstantele prevazute de lege nu constituie viol, ci atentare la libertatea sexuala. *upa
sanctiunea prevazuta de lege, observam ca violul este considerat a fi mai grav decat atentatul
la libertatea sexuala.
In 3odul penal maghiar, violul este reglementat in 3apitolul MIV-Infractiuni contra
casatoriei, familiei, a tineretului si a moralei sexuale si, de asemenea, subiect pasiv sau activ
poate fi orice persoana, indiferent de sex
9A
.
In 3odurile penale europene, violul esate inteles ca raportul sexual obtinut prin
violenta ori profitand de incapacitatea victimei de a se apara ori de a-si exprima vointa, fara a
exista vreo determinare a subiectilor in raport de sex. "ste situatia codurilor penale francez,
belgian, italian, luxemburghez, rus, turc, norvegian s.a. *esi se sanctioneaza atat violul, cat si
atentatul contra pudorii, nici una dintre aceste infractiuni nu prevede circumstantieri ale
subiectilor, activ sau pasiv
9;
.
3odul belgian prevede urmatoarele7
A$tentatul la pudoare, comis cu violenta sau amenintare, asupra unor persoane de
un sex sau celalalt va fi pedepsit cu inc+isoare de la C luni la ' aniA(
A/a fi pedepsit prin reclu#iune oricine va comite crima de viol, fie cu a7utorul
violentei si amenintarilor grave, fie prin viclenie, fie a"u#and de o persoana care, prin efectul
unei "oli, prin alterarea facultatilor sale sau prin orice alta cau#a accidentala, avea pierdut
u#ul simturilor sale sau fusese lipsit de aceasta prin orice artificiuA(
"xistenta unor puncte comune poate fi relevata si prin compararea reglementarii
romane a violului cu cea americana
9C
. In 3odul penal federal al $.1.A. violul este incriminat
de art. 99.9, avand urmatorul continut7
AOricine su" 7urisdictia speciala maritima si teritoriala a S(D($( sau intr*o
inc+isoare federala, cu "una stiintaA
(1) determina alta persoana sa se anga7e#e intr*un raport sexual prin amenintarea
acelei persoane ori prin insuflarea unui sentiment de teama ?altfel decat prin amenintarea
acelei persoane ori prin insuflarea temerii ca o alta persoana va fi expusa la moarte,
vatamare corporala grava ori rapire= sau
(2) se anga7ea#a intr*un raport cu o alta persoana daca acea persoana este)
?a= incapa"ila sa*si dea seama de natura conduitei saleB
?"= fi#ic incapa"ila de a se opune sau si*a exprimat refu#ul de afi anga7at in acel
raport sexualB
9A
%eista $e $rept penal, nr @Q9,,,, pag #.@
9;
V. Coclei - op.cit.,pag .@
9C
'e$eral Cri"inal Cote an$ %ules, EESF PD:3%SG%HI CO6P$HJ
#A
sau pune in executare +otararea de a proceda in modurile aratate va fi amendat
conform prevederilor acestui titlu, inc+isoare nu mai mult de &- ani, ori am"ele(A
3odul penal american are in vedere si violul comis de femeie asupra barbatului,
intrucat face referire la fapta comisa de +oricine+ asupra unei alte +persoane+.
*e asemenea tentativa de viol este absorbita de fapta consumata si, in consecinta,
este sanctionata in aceleasi limite ale pedepsei.
3onsecintele care atrag agravarea violului sunt prevazute in 3odul penal federal al
$.1.A., art. 99.# fiind constituit din savarsirea faptei in urmatoarele modalitati7
(a) prin violenta sau amenintare, adica)
?,= prin folosirea fortei impotriva acelei persoaneB
?&= prin amenintarea acelei persoane sau insuflarea temerii ca o alta persoana va fi
expusa la moarte, vatamare corporala grava sau rapireB
(b) prin alte mi7loace si anume)
?,= provocarea unei stari de inconstienta unei alte persoane si profitand de aceasta
stare pentru a se anga7a intr*un raport sexual cu acea persoanaB
?&= administrarea unui drog, unei su"stante excitante sau a unei alte su"stante
asemanatoare unei alte persoane, prin violenta sau amenintare cu violenta sau fara stirea ori
permisiunea acelei persoaneB
(c) cu copii, adica cu o persoana care nu a implinit varsta de ,& ani(
!a americani, definirea conceptului de Araport sexualA a fost facuta printr-un articol
de lege 8art. 99.A: ca fiind7
A( contactul dintre penis si vulva sau intre penis si anus, daca in urma acestui
contact are loc o penetrare, oricat de usoaraB
B( contactul dintre gura si penis, intre gura si vulva sau intre gura si anusB
C( penetrarea oricat de usoara, a orificiului anal sau genital al altei persoane cu
mana, degetul sau oricare o"iect cu intentia de a a"u#a, +artui, a degrada, a starni sau
satisface dorinta sexuala a altei persoane
!a noi, acest lucru a revenit doctrinei si practicii judiciare.
$istemul de common laR a aparut in area ?ritanie in secolele MII-MIII.
9/

Violul era o crima pedepsita si era definit ca + raport sexual cu o femeie prin violenta
si impotriva vointei ei+. !a epoca respectiva, acest sistem de drept trata sotia ca un obiect de
proprietate al barbatului, in consecinta sotul nu putea fi gasit vinovat de violarea sotiei sale.
1rmare a contractelor matrimoniale, sotiile nu puteau refuza in mod legal sa intretina relatii
sexuale cu sotii lor. 4rin urmare, violul conjugal 8marital rape: nu exista.
In plus, ca o completare la acest tip de imunitate legala conferita sotilor, sistemul de
common laR presupunea o procedura anevoioasa care facea dificila dovedirea faptelor. 1n
barbat nu putea fi tras la raspundere decat daca victima ar fi putut demonstra ca a luptat in
9/
(ncarta (nc5clope$ia, $rticle Fitled A!ape ?la4=A
#;
mod real impotriva agresorului sau, dar a fost invinsa de forta fizica net superioara a acestuia.
Demeia care nu avea urme vizibile de violenta pe corp nu avea mari sanse sa fie crezuta. In
plus, exista At+e fres+ complaint ruleA * regula care se baza pe teoria ca un viol raportat cu
intarziere era foarte probabil sa fie fabricat.
Atat At+e utmost resistance doctrineA, cat si At+e fres+ complaint ruleA se bazau pe
niste prezumtii care reflectau statutul social al femeii. Aceste doctrine si reguli urmareau sa-l
protejeze pe barbat impotriva acuzatiilor false de viol, indicand faptul ca societatea de la acea
vreme punea mai multa valoare in preventia falselor acuze, decat in protectia femeii impotriva
violului.
3a si in cazul $.1.A., dreptul penal al 3anadei are ca punct de plecare sistemul
englez de common laR. In mod similar, reglementarea violului venea sa protejeze mai degraba
pe barbatii acuzati de savarsirea unei infractiuni de viol. odificarile legale in materia
violului operate in cursul anilor /, ofereau imunitate sotilor in privinta posibilitatii de a fi
acuzati de savarsirea infractiunii de viol asupra sotiilor.
3anada a introdus in plus fata de dreptul englez niste reguli de protectie a barbatilor
impotriva acuzatiilor de viol. A fost impusa asa-zisa At+e fres+ complaint ruleA2 procurorilor li
se permitea sa administreze proba cu privire la viata sexuala a victimelor in scopul evident de
a ataca credibilitatea acestora, iar judecatorii atrageau atentia juratilor asupra pericolului
reprezentat de condamnarea unui suspect pe baza unor probe neconcludente.
Intre anii #-C,-#-/,, 4arlamentul 3anadian a modificat legile traditionale care
sanctionau violul si a adoptat un nou sistem, o noua lege statutara referitoare la agresiunile
sexuale. $ub imperiul unui nou 3od 4enal, atat femeia, cat si barbatul pot fi acuzati de
comiterea unei agresiuni sexuale, iar imunitatea maritala a fost inlaturata. ai mult,
legiuitorul a eliminat multe din regulile stricte referitoare la probele care faceau dificila
sanctionarea violului, inclusiv At+e fres+ comlaint ruleA, si cerinta coroborarii probelor.
Capitolul II
Analiza infrac iunii de viol
Seciunea 1
*oiune /i caracterizare. Con inutul legal
#C
Violul este unul din actele de violen'& cu o mare gravitate social&. *e(i defini'iile
sale juridice difer& %n legisla'iile diferitelor state, toate postuleaz&, ca tr&s&tur& comun&,
constr)ngerea exercitat& asupra victimei, lipsa consim'&m)ntului acesteia cu privire la actul
sexual.
In general defini'ia juridic& a violului implic& rela'ia sexual& realizat& prin
constr)ngere fizic& sau moral&.
ajoritatea speciali(tilor sunt de acord %n a considera c& violul nu este at)t o ac'iune
cu mobil sexual, c)t mai ales o form& de agresiune %ndreptat& %mpotriva altor persoane.
9-
Violul - arat& A.0iddens - este un efect direct al leg&turii f&cute %ntre sexualitate (i
sentimentele de putere ori superioritate asupra altora,fiind un act de agresiune %n care victimei
i se neag& dreptul la autodeterminare.
@,
4rin impactul puternic (i %ndelungat pe care %l are asupra victimei (i prin traumele pe
care le produce, violul este apreciat de criminologi ca una dintre cele mai grave infrac'iuni.
3odul 4enal rom)n incrimineaz& infrac'iunea de viol %n articolul #-C- %n alineatul #-
forma tipic& a infrac'iunii const)nd %n +actul sexual, de orice natur&, cu o alt& persoan&, prin
constr)ngerea acesteia sau profit)nd de imposibilitatea ei de a se ap&ra ori de a-(i exprima
voin'a+
In alineatele urm&toare sunt incriminate agravantele acestei infrac'iuni. Incriminarea
nu este valabil& dec)t asupra rela'iilor sexuale de tip heterosexual, fiind stipulat expres ca
violul este +actul sexual de orice natur& cu o alt& persoan&+
$iluirea unei victime 8care nu %ntotdeuna este femeie: ,prin folosirea violen'ei sau
amenin'&rii, ori prin abuzarea de imposibilitatea acesteia de a se ap&ra sau de a-(i exprima
voin'a, pentru a avea cu ea un raport sexual neconsim'it caracterizeaz& %n esen'& aceast&
infrac'iune.
3onceptul de constr)ngere, ca element esen'ial al violului, se refer& la exercitarea
unor ac'iuni violente asupra victimei 8lovire,violen'&: folosit& de c&tre autor a for'ei sale fizice
pentru %nfr)ngerea rezisten'ei femeii agresate.
!egiuitorul rom)n nu distinge %n ceea ce prive(te subiectul activ, %ntre b&rbatul
c&s&torit (i nec&s&torit sau %ntre persoana de sex feminin c&s&torit& ori nec&s&torit&.
Dorma tipic& a infrac'iunii de viol potrivit articolului #-C, alineat # 3od 4enal,
permite prin generalitatea ei includerea violului marital - adic& actul sexual abuziv %ntre so'i.
*efini'ia legal& a violului nu distinge %ntre persoana de sex feminin (i b&rbat. 3a o
noutate subiectul pasiv al infrac'iunii poate fi (i b&rbatul, care astfel va cap&ta statut de
victim& %n infrac'iunea de viol. Agresiunile fizice (i sexuale %n cadrul familiei vor fi
sanc'ionate at)t %n ceea ce prive(te femeia c)t (i b&rbatul.
"ste de men'ionat c& %n reglementarea din Noul 3od 4enal no'iunea infrac'iunii de
viol nu a suferit modific&ri7 art.9#C define(te violul ca fiind 8actul sexual, de orice natur, cu
o persoan de sex diferit sau de acelai sex, prin constrngerea acesteia sau profitnd de
imposi"ilitatea ei de a se apra ori de a*i exprima voina.(
9-
(.%. &ahone5-Guman sexualit5,NeR SorK,.3 0raR Jill,Inc. #-/@,pag .9@
@,
+. )i$$ens-Sociolog5, !ondon 4olitI 4ress in sociation Rith ?asil ?lacKRell #-/-, pag .#/.
#/
Seciunea 1.1
Obiectul in6rac iunii $e iol
6n ceea ce prive(te obiectul juridic generic al infrac'iunii de viol este de precizat
faptul c& el este comun tuturor infrac'iunilor privind via'a sexual& (i c& a constituit obiectul
studiului, din acest motiv se face trimitere la obiectul juridic al infrac iunii.
In cadrul juridic al acestei infrac'iuni se distinge un obiect juridic special (i un obiect
material.
Obiectul juridic special %l constituie rela'iile sociale care se refer& la libertatea
sexual&, mai precis la libertatea oric&rei persoane de a %ntre'ine rela'ii sexuale dup& libera sa
voin'&. Daptele men'ionate pe l)ng& lezarea unor valori sociale importante cum ar fi libertatea
(i inviolabilitatea sexual& a persoanelor, aduc atingere (i altor valori sociale cum ar fi via'a,
integritatea corporal& sau s&n&tatea victimei, valori care pot s& constituie obiect juridic
secundar al infrac'iunii sau libertatea moral&, c)nd fapta se comite prin amenin'are.
@#
!ibertatea (i inviolabilitatea vie'ii sexuale sunt %n esen'&, aspecte ale libert&'ii
individuale (i %(i g&sesc expresia %n dreptul inalienabil al persoanei de a dispune %n mod liber
de corpul s&u %n rela'iile sexuale, %n limitele stabilite de normele dreptului (i a moralei.
5ealizarea acestui drept presupune existen'a unor rela'ii sociale de respect
necondi'ionat fa'& de aceste atribute esen'iale ale persoanei.
Analiza obiectului juridic special pune %n lumin& obiectul ocrotirii penale, ca (i r&u
social %mpotriva c&ruia se reac'ioneaz& prin incriminarea (i sanc'ionarea faptei care %l
genereaz&.
6n cadrul %ncadr&rii juridice a infrac'iunii este obligatoriu de stabilit valoarea social&
la care a atentat f&ptuitorul. *e exemplu dou& fapte care se caracterizeaz& prin acelea(i
modalit&'i de realizare, pot fi %ncadrate diferit %n urma stabilirii obiectului de atentare. Astfel
%n cazul %n care o persoan& %ncearc& prin violen'& s& dezbrace o alt& persoan&, neduc)nd
inten'ia p)n& la cap&t, putem fi %n prezen'a unei tentative de viol, %n cazul %n care scopul
f&ptuitorului a fost de a-(i satisface pofta sexual&. *ar (i-n prezen'a unei infrac'iuni de
huliganism %n cazul %n care persoana a dorit prin ac'iunile sale s& tulbure ordinea public&, prin
ac'iunile sale ce se deosebesc printr-un cinism (i obr&znicie deosebit&.
6n concluzie, se considera c& la %ncadrarea juridic& a oric&ror atentate ce implic&
ac'iuni cu caracter sexual este obligatoriu de stabilit valorile sociale ce urmau a fi v&t&mate
prin ac'iunile ilegale a f&ptuitorului.
Valorile sociale c&rora li se aduce atingere prin s&v)r(irea infrac'iunii de viol sunt
inseparabil legate de %nsu(i corpul persoanei, care %n mod inevitabil va fi atins prin
manifestarea fizic& ce constituie latura obiectiv& a infrac'iunii de viol. At)t constr)ngerea, c)t
(i raportul sexual se exercit& asupra corpului persoanei, care devine din aceast& cauz& o"iectul
@#
0.Antoniu (i al'ii-3odul penal comentat (i adnotat,parte special&, vol .I ,"d.$tii'ific& (i "nciclopedic&,
?ucure(ti. #-CA, pag 9,C
#-
material al infrac'iunii de viol. Atingerea adus& corpului persoanei constituie expresia
material& a atingerii aduse libert&'ii (i inviolabilit&'ii sexuale a acesteia, ca valori etico sociale
ocrotite prin incriminarea faptei de viol.
Numai corpul persoanei %n via'& poate constitui obiectul material al infrac'iunii.
5aportul sexual practicat asupra cadavrului unei persoane va constitui infrac'iunea de
profanare a mormintelor.
Seciunea 1.2
Subiectul acti7 Subiectul pasi. ,articipaia
6n actuala reglementare su"iect activ al infrac'iunii de viol poate fi orice persoan&
8indiferent de sex:, care, prin constr)ngere ori profit)nd de imposibilitatea victimei de a se
ap&ra ori de a-(i exprima voin'a, o supune unui act sexual.
$e %n'elege astfel prin no'iunea de subiect activ sau infractor at)t persoana care
comite %n mod nemijlocit o infrac'iune c)t (i cel care particip& la comiterea faptei, %n calitate
de instigator (i complice.
4oate fi autor al infrac'iunii (i minorul care r&spunde penal precum (i un b&tr)n dac&
are aptitudine pentru %nf&ptuirea raportului sexual necesar.
@9
4entru stabilirea r&spunderii penale a minorului sub #; ani, va trebui s& se constate %n
primul r)nd aptitudinea sexual& a acestuia (i numai dup& acesta se va trece la examinarea
problemei discern&m)ntului.
4otrivit opiniei dominante %n leg&tura cu violul marital se consider& c& nu poate fi
autor al violului, b&rbatul care are raporturi sexuale cu so'ia sa prin constr)ngere, deoarece
so'ul se poate prevala de reglement&rile juridice cuprinse %n codul familiei, care stabilesc
exercitarea drepturilor conjugale.
Actele de constr)ngere, de violen'&, nefiind permise nici %n cadrul c&s&toriei vor
constitui %ns&, o alt& infrac'iune contra persoanei. In jurispruden'a altor '&ri
@@
, violul marital
este considerat posibil (i atrage o sanc'iune penal&.
6n prezent a disp&rut concep'ia, neconsacrat& expressis verbis %n reglementarea
anterioar&, care %ns& rezulta din litera (i spiritul legii, conform c&reia subiect activ al
infrac'iunii de viol nu poate fi dec)t o persoan& de sex masculin. Asupra acestui aspect at)t
doctrina c)t (i practica judiciar& conchiseser&, %n mod unanim 8p)n& la modificarea adus&
codului prin legea #-CQ9,,,:7 subiect activ calificat al infrac'iunii de viol era b&rbatul, (i
anume b&rbatul ce era, din punct de vedere fiziologic, apt s& %ntre'in& un raport sexual 8apt s&
copuleze, nu interesa %ns& capacitatea de procreere - aspect ce nu intereseaz&, de altfel, nici
actuala reglementare:. 4er a contrario, b&rbatul incapabil s& %ntre'in& un raport sexual nu putea
fi autor al unui viol, indiferent de forma infrac'iunii 8fapt consumat sau tentativ&:. Actele de
viol s&v&r(ite de o astfel de persoan& %n vederea constr)ngerii la un raport sexual ce era, %ns&,
@9
3. ?arbu- op.cit, pag 99;
@@
*.J.5ussel-op.cit, pag 9A.,A. 0iddens-op cit, pag #/.
9,
imposibil de realizat, puteau %ntregi con'inutul unei infrac'iuni contra persoanei, %n func'ie de
natura lor (i de urm&rile pe care le-au cauzat.
Bextul prevede (i dou& situa'ii %n care exist& subiect activ calificat7 lit.b (i bT ale
art.#-C.9 3od 4en 8 %n primul caz, f&ptuitorul este cel ce avea %n %ngrijire, ocrotire, educare,
paz& sau tratament pe victim&, iar %n al doilea caz victima este membru al familiei
f&ptuitorului:.
In 3odul 4enal rom)n su"iectul pasiv al infrac'iunii de viol este circumstan'iat de
textul incriminator ca fiind o persoana de orice sex, conform modific&rilor aduse prin !egea
nr.#-C din #@.##.9,,,, publicat& %n onitorul Oficial nr.A;/ din #A.##.9,,,.
!egea prevede actul sexual normal, %n'eleg)nd prin act sexual o rela'ie sexual&
normal&.
In vechiul 3od 4enal aflat %n vigoare p)n& %n anul #-;-, %n articolul .#- cuprinde (i
infrac'iunea de viol +raportul sexual cu o persoan& de orice sex+, incluz)nd %n no'iunea de viol
(i rela'iile sexuale %ntre persoane de acela(i sex. Nu intereseaz& %n s&v)r(irea infrac'iunii dac&
victima violat& este o femeie c&s&torit&, v&duv&, divor'at& ori dac& a mai avut raporturi
sexuale cu b&rbatul2 chiar o prostituat& poate fi victima unui viol.
Nu este relevant pentru consumarea infrac'iunii v)rsta persoanei supuse agresiunii
sexuale (i nici %mprejurarea c& acesta anterior comiterii faptei de viol a mai %ntre'inut rela'ii
sexuale cu autorul infrac'iunii sau cu ceilal'i participan'i.
$ubiectul pasiv unic (i imediat al infrac'iunii este orice persoan& %n v)rsta de #. ani
8forma simpl& a infrac'iunii: sau sub aceasta v)rst& 8forma agravat&:, ea fiind supus& unui
raport sexual prin constr)ngere sau profit)ndu-se de neputin'a ei de a se ap&ra ori de a-(i
exprima voin'a.
$o'ia nu poate fi subiect pasiv deoarece existen'a c&s&toriei presupune
consim'&m)ntul tacit al femeii %n raporturile sexuale cu so'ul ei.
@.
1nii autori nu %mp&rt&(esc
aceast& opinie deoarece nu intereseaz& dac& persoana de sex feminin este c&s&torit& sau nu cu
b&rbatul cu care are raporturi sexuale prin constr)ngere.
3hiar dac& cu ocazia s&v)r(irii infrac'iunii de viol s-ar s&v)r(i acte de violen'& (i
asupra altor persoane, b&rba'i sau femei care s-ar opune la s&v)r(irea infrac'iunii sau care ar
putea st)njenii pe infractor %n comiterea faptei, ace(tia nu vor fi subiec'i pasivi ai infrac'iunii
de viol, ci a infrac'iunii contra persoanei ale c&rei victime au fost.
Intr-o interpretare literar& a articolului #-C 3od 4enal AOr, u"i lex non distiKuit, nec
nos distiKuere de "emusA, se poate considera c& (i b&rbatul, subiect activ al infrac'iunii poate
fi (i so'ul, iar expresia de persoan& de sex feminin include (i so'ia ca subiect pasiv, iar
constr)ngerea 8fizic& (i moral&: ca (i profitarea de imposibilitatea victimei de a se ap&ra ori de
a-(i exprima voin'a se manifest& %n cadrul acelora(i coordonate faptice %n ambele situa'ii7 c)nd
b&rbatul (i persoana de sex feminin nu sunt so'i, dat (i %n ipoteza contrar&. 4otrivit principiului
egalit&'ii %ntre oameni nu vedem de ce so'ia nu ar putea fi constr)ns& s& %ntre'in& rela'ii
sexuale cu so'ul s&u (i de ce nu ar beneficia de aceea(i ocrotire ca orice femeie care sufer&
aceea(i v&t&mare din partea unui b&rbat ce nu %i este so'.
@A
Participa ia
@.
0.Nistoreanu (i al'ii-*rept penal special ,"d. "uropa Nova,#--C,pag #;A
@A
). &acaela /i ). &ihai-Discuii n legtur cu calificarea faptei de a ntreine prin constrngere raporturi
sexuale cu soia,5evista 5om)n& de *rept numarul CQ#--A pag @C-@/
9#
4otrivit articolului 9@ 3od 4enal, participan'ii sunt persoanele care contribuie la
s&v)r(irea unei fapte prev&zute de legea penal& %n calitate de autori, instigatori (i complici.
In cazul violului, participa'ia este posibil& sub forma instig&rii (i a complicit&'ii
deoarece violul este o infrac'iune cu autor unic.
In aceast& calitate, participantul poate fi orice persoan&, fiind irelevant dac& persoana
este femeie sau b&rbat. *ac& persoanele participante au avut raporturi sexuale cu victima
acord)ndu-(i sprijin reciproc la comiterea fiec&rui act sexual, infrac'iunea s&v)r(it& este unic&,
de viol, neput)ndu-se antrena r&spunderea la complicitate.
Daptele inculpa'ilor de a fi avut, prin constr)ngere, rela'ii sexuale cu victima (i de
asemenea de a-(i fi dat pe r)nd, %n mod reciproc sprijin la comiterea fiec&rui act sexual,
constituie infrac'iune de viol (i nu complicitate la aceast& infrac'iune.
!egea consider& aceast& pluralitate de fapte ca o infrac'iune unic&.
@;
$e re'ine faptul c& neexist)nd un act de executare, instigarea neurmat& de executare
nu are caracterul unui act de participa'ie, ci constituie o infrac'iune de sine st&t&toare
sanc'ionat& potrivit dispozi'iilor articolului 9-, alineat # 3od 4enal.
@C
In ceea ce prive(te coautorul la infrac'iunea de viol, %n doctrina exist& opinii
controversate. 4otrivit opiniei dominante, se consider& c& infrac'iunea se s&v)r(e(te %n
persoana proprie, iar coautoratul nu este posibil, nefiind conceput& consumarea simultan& a
violului de mai multe persoane concomitent.
!ipsind aceast& posibilitate, %n mod normal nici actele de violen'& sau amenin'are
s&v)r(ite de un coinculpat chiar dac& au fost necesare pentru crearea condi'iilor consum&rii
violului 8de pild&, 'inerea victimei: nu vor fi socotite ca acte de coautorat.
@/
Intr-o alt& opinie, violul fiind considerat o infrac'iune complex& a c&rei latur&
obiectiv& este compus& din dou& acte succesive divizibile %n timp 8constr)ngerea (i raportul
sexual: se consider& c&, persoana care ia parte la activitatea de constr)ngere asupra femeii %n
vederea realiz&rii de c&tre autorul principal a raportului sexual este coautor.
@-
Lurispruden'a confirm& opinia potrivit c&reia la viol, participa'ia se realizeaz& numai
sub forma instig&rii sau complicit&'ii, coautorul fiind exclus datorit& specificului ac'iunii
incriminate.
.,
3)nd fapta s&v)r(it& presupune existen'a mai multor autori succesivi ne afl&m %n
prezen'a agravantei prev&zute de articolul #-C, alineat 9 litera+a+. In cazul alineatului 9 litera
+c+ a aceluia(i articol, subiectul activ al infrac'iunii este circumstan'ial, put)nd fi numai
persoana ce are fa'& de victim& obliga'iile men'ionate %n text %n temeiul contractului de munc&,
a unui contract de presta'ii sau a raportului de rudenie cu victima 8victima se afl& %n %ngrijire,
%n paza, ocrotirea sau %n tratamentul f&ptuitorului:.
@;
0ribunalul Supre" ,decizia ;A;Q#-/#, 6n Arhiva de jurispruden'& innisterului de Lusti'ie
@C
0ribunalul 8u$eean Dol8, decizia penal& #.;CQ#-/., citat& %n L .*iaconescu,II,,(i V. 4apadopol %n 5evista
5om)n& de *rept nr CQ #-/; ,pag @9
@/
V .Dongoroz /i alii,op cit, pag @A,
@-
-. Biro <Drept penal ,parte general, 3luj #-C#, pag #@9, C. Butnic <%nfraciunea complex,te#a de
doctorat, pag #A#
.,
0ribunalul Bucure/ti decizia nr #-/@Q#-/#, in Arhiva de Lurispruden'& a inisterului de Lustitie
99
Seciunea 2
-atura obiecti. Con inutul constituti
2.1
(le"entul "aterial
"lementul material al violului const& %ntr-o infrac'iune.!egea are %n vedere actul
sexual normal ce se caracterizeaz& prin func'ia fiziologic& de procrea'ie %n opozi'ie cu actele
normale de inversiune sau perversiune sexual&.
4rin raportul sexual ca element material al infrac'iunii, legea %n'elege conjunc'ia
sexelor %n care organul sexual b&rb&tesc, p&trunde %n organul sexual al femeii chiar dac& actul
nu a continuat p)n& la finalizarea condi'iilor care pot finaliza procrea'ia.
.#
4entru existen'a violului nu are nici o relevan'& dac& victima a fost deflorat&, ori c&
inculpatul nu a ejaculat, fiind suficient& intromisiunea organului sexual %n cavitatea vaginal& a
femeii %mpotriva voin'ei acesteia.
.9
5aportul sexual trebuie realizat prin constr)ngerea victimei sau profit)nd de
imposibilitatea acesteia de a se ap&ra ori de a-(i exprima voin'a.
Nesocotirea voin'ei victimei de a nu %ntre'ine raport sexual se poate realiza sub trei
modalit&'i7constr)ngere fizic& (i moral&2 profit)nd de neputin'a victimei de a se ap&ra, prin
punerea %n situa'ia de a nu mai opune rezisten'&, f&r& a i se cauza suferin'e fizice sau v&t&mari.
3onstr)ngerea fizic& are sensul de violen'& potrivit articolului #/,-#/# 3od 4enal (i
const& %n folosirea for'ei pentru a paraliza rezisten'a fizic& a victimei.Actele de violen'&
folosite %n aceast& infrac'iune nu pot constitui infrac'iune separat&.
In astfel de cazuri, este %ns& necesar s& se constate ca for'a fizic& asupra victimei a
fost suficient de intens& pentru a constr)nge la raport sexual.
Violen'a sub forma constr)ngeii fizice sau amenin'&rii trebuie s& precead& actul
sexual sau s& fie concomitent& cu acesta .In cazul c)nd se utilizeaz& for'a fizic& asupra
victimei %n s&v)r(irea infrac'iunii la care facem referire, aceast& contr)ngere la raport sexual
trebuie constatat& printr-un certificat medico-legal care nu este %ntotdeauna obligatoriu,de
exemplu la infrac'iunea de la art.#/,,alineat #,care nu se probeaz& cu act medico-legal.
Victima nu este obligat& s& opun& rezisten'& c)nd i(i d& seama c& aceasta a fi
zadarnic& sau ar expune-o la un r&u mai mare. 5ezisten'a victimei nu este deci esen'ial&
pentru existen'a violului, dec)t ca expresie a refuzului categoric de a consim'i la raport sexual.
*ac& victima rezist& tuturor st&ruin'elor f&ptuitorului, fapta va constitui doar
tentativ& de viol.
!oviturile sau v&t&marile ce nu dep&(esc ;, de zile de %ngrijiri medicale se absorb %n
infrac'iunea de viol %n forma ei tipic&. Nu intereseaz& dac& persoana ce a exercitat
contr)ngerea la raportul sexual a (i %ntre'inut raport sexual cu victima. 4oate exista viol (i
dac& o persoana are raport sexual cu victima, aceasta fiind constr)ns& de alt& persoan&.
.@
3onstr)ngerea moral& const& %n amenin'area victimei cu un pericol grav pentru ea
sau pentru alt& persoan& apropiat& de natur& de a inspira temerea serioas& c& acel pericol nu va
.#
V .*ongoroz ,op cit ,pag @A@-.0. Antoniu op. cit ,.pag .9,/
.9
Brib. Lude'ean Arad ,decizia penal& .-,Q#-C- %n 5epertoriul alfabetic de practic& judiciar& %n mat. penal&, pag .
.,.
.@
3. ?ulai -op .cit., pag .@A.
9@
putea fi %nl&turat decat accept)nd raportul sexual. "xisten'a constr)ngerii morale se va aprecia
%n raport de %mprejur&rile de fapt (i de starea victimei, trebuind s& se constate c& victima a fost
efectiv constr)ns& (i nu a putut rezista f&r& riscul amenin'&rii. *e asemenea desemneaz& %n
mod implicit (i alte variet&'i de s&v)r(ire a faptei de viol prin constr)ngere fizic& sau moral&,
asem&n)ndu-se cu (antajul.
In cazul violului s&v)r(it asupra unei persoane prin amenin'area, dezv&luirea unor
fapte (i date compromi'&toare, elementele caracteristice (antajului vor fi absorbite %n
con'inutul infrac'iunii de viol, absorb'ia natural& av)nd baz& legal& %ntruc)t %n infrac'iunea
dezabsorbat& se g&sesc cuprinse implicit (i tr&s&turile infrac'iunii absorbite determinate sau
determinabile.
In ambele cazuri de constr)ngere, violen'a sau amenin'area trebuie exercitate asupra
unei persoane de care aceasta este legat& printr-o puternic& afectivitate. Victima se afl& %n
+imposibilitatea de a se ap&ra ori de a-(i exprima voin'a c)nd este incapabil& din punct de
vedere fizic de a se opune raportului sexual+. Nu intereseaz& dac& aceast& stare a fost creat&,
provocat& chiar de autor, de un complice sau victima se afla %n aceast& stare din alte cauze.
!egea cere ca autorul infrac'iunii s& profite de starea %n care se afla victima, ceea ce
%nseamna c& aceasta (i-a dat seama de situa'ia ei (i a folosit prilejul de a s&v)r(i actul sexual.
..
Imposibilitatea victimei de a se ap&ra sau de a-(i exprima voin'a poate fi permanent&
sau temporar&. $-a spus c& minorele care nu au %mplinit v)rsta de #. ani se afl& %ntotdeauna %n
stare de incon(tien'&, datorit& v)rstei fragede.
Instan'ele s-au pronun'at %n sens contrar
.A
, aceasta pentru c& incriminarea din
articolul #-/ alineatul # 3od 4enal nu ar mai avea nici un sens ca (i agravanta din articolul
#-C, alineatul 9, litera +aE ceea ce eviden'iaz& c& protec'ia deosebit& a minorilor se %ntemeiaz&
pe alte considerente, iar nu pe prezum'ia c& s-ar afla %n stare de incon(tien'&.
In stare de a nu-(i exprima voin'a se afl& persoanele lipsite de capacitate de exerci'iu
pe temeiul lipsei discern&m)ntului.
Seciunea 2.2
9r"area i"e$iat /i legtura $e cauzalitate
1rmarea imediat& sau rezultatul este cea de a doua component& a laturii obiective a
infrac'iunii de viol (i const& %ntr-o stare contrar& a celeia ce ar fi rezultat din desf&(urarea
normal& a rela'iilor sexuale (i se exprim& %ntr-o efectiv& v&t&mare a libert&'ii (i inviolabilit&'ii
sexuale a victimei.
In cazul agravantelor %nfrac'iunii de viol, se cere producerea efectiv& a rezultatului
men'ionat %n articolul #-C 3od 4enal adic& o v&t&mare grav&, moartea sau sinuciderea
victimei.Infrac'iunea se consum& odat& cu realizarea raportului sexual prin constr)ngere.
..
Brib. Lud .ures,sentin'a penal& #-,;Q#-C@ %n 5evista 5om)n& de *rept nr AQ#-C# ,pag 9C-9/
.A
B.rib. L.ud ?ra(ov ,decizia penal& nr. #9@9Q#-C9 ,5evista 5om)n& de *rept nr. -Q#-C@ pag #;# si Brib. $uprem
sec'ia penal& ,decizia nr. ./;CQ.-C# 5evista 5om)n& de *rept nr. 9Q#-C9, pag .#CC
9.
In cazul agravantelor infrac'iunea se consum& %n momentul c)nd apare rezultatul,
v&t&marea corporal&, moartea sau sinuciderea victimei. In aceste cazuri ne g&sim %n fa'a unui
dublu obiect juridic al infrac'iunii7inviolabilitatea sexual& (i integritatea corporal&, respectiv
via'a persoanei.3onsumarea violului nu 'ine de urm&ri, aceasta d& faptei o alt& %ncadrare
juridic&-agravant&.
Intre ac'iunea f&ptuitorului (i urmarea imediat& trebuie s& existe un raport de
cauzalitate - o alt& component& a laturii obiective a infrac'iunii - adic& violatorul ca subiect
activ s& fi s&v)r(it infractiunea prevazut& la articolul #-C 3od 4enal, printr-o constr)ngere
fizic& sau moral& sau %n imposibilitatea victimei de a se ap&ra ori de a-(i da acordul la raportul
sexual, (i %n cazul agravantelor s& aib& o leg&tur& cu victima de %ngrijire, ocrotire sau paza
acesteia, %n momentul s&v)r(irii violului.
In practica judiciar& s-a apreciat c& existen'a raportului de cauzalitate nu este
influen'at& de faptul c& rezultatul ac'iunii nu s-a produs imediat, ci dup& trecerea unui interval
de timp, chiar %ndelungat.
*e asemenea exist& raport de cauzalitate (i %n cazul %n care acela(i rezultat 8de pild&
moartea sau sinuciderea victimei: s-ar fi produs datorit& altei cauze. .
.;
"xist& raport de cauzalitate (i %n situa'ia %n care ac'iunea a provocat moartea victimei-
unire cu alte %mprejur&ri, preexistente sau survenite ulterior, care au favorizat producerea unor
urm&ri - de exemplu, starea de sl&biciune a organismului victimei datorit& v)rstei fragede ori a
unei boli2 lipsa unui tratament medical adecvat2 atitudinei neglijent& a victimei2 o %nt)rzere %n
efectuarea interven'iei chirurgicale, etc - dac& f&r& acea ac'iune a f&ptuitorului nu s-ar fi
produs.
.C
Seciunea 3
-atura subiecti
3.1
'or"a $e inoie
Infrac'iunea de viol se s&v)r(e(te cu inten'ie direct&.Autorul violului are
reprezentarea c& prin ac'iunea sa va avea loc un raport sexual, prin constr)ngerea victimei sau
profit)nd de neputin'a acesteia de a se ap&ra (i urm&re(te acest rezultat.
In cazul agravantelor forma de vinov&'ie este praeterinten'ia, rezultatul mai grav,
v&t&marea corporal&, moartea, sinuciderea, fiind imputat f&ptuitorului cu tiltu de culp&.
.;
0rib. Supre", sec'ia penal& ,decizia nr. -CQ#-C-,3.*. pag .@-9, Brib $uprem sec'ia penal& decizia nr.
#.#Q#-C/ 3.*. pag .@-C
.C
0rib. Supre", sec'ia penal& ,decizia nr. 9../Q#-/@,3.*. pag .#C., Brib $uprem sec'ia penal& decizia nr.
99#-Q#-/9 5evista 5om)n& de *rept nr .CQ#-/. pag .A, , Brib. $uprem sentin'a penal& decizia nr. .-,Q#-/# 3.4
pag .9;9 si alte decizii
9A
Imprejurarea survenirii acestei urm&ri se r&sfr)nge (i asupra participan'ilor %n m&sura
%n care au trebuit (i au putut prevedea eventualitatea producerii lor - moartea sau sinuciderea
victimei.
*ac& rezultatele men'ionate au fost prev&zute %n afara activit&'ii specifice violului,ca
atunci c)nd f&ptuitorul a urm&rit sau nu, producerea v&t&marii sau mor'ii, ori le-a produs
pentru a %mpiedica victima s& se alarmeze, s& se pl)ng& autorit&'ilor, infrac'iunea de viol va fi
concurs %ntre acea infrac'iune (i infrac'iunea consumat& sau tentativ& de viol.
*ac& prin viol f&ptuitorul ucide victima %n mod inten'ionat, ori dac& prin viol s-a
produs (i o contaminare veneric& (i f&ptuitorul (tia c& sufer& de o boal& veneric&, va fi concurs
%ntre infrac'iunea de viol (i cea de omor, respectiv %ntre viol (i infrac'iunea prevazut& la
articolul @,- 3od 4enal - contaminare veneric& (i transmiterea sindromului imuno deficitar
dob)ndit.
Seciunea 3.2
&obilul /i scopul
In con'inutul constitutiv al infrac'iunii de viol nu intr& ca element circumstan'ial
ata(at elementului subiectiv mobilul sau scopul, %ns& o analiz& psihologic& a laturii obiective
se impune.
Orice ac'iune sau inac'iune prev&zut& de legea penal& este precedat& (i determinat&
de un impuls interior %nspir)nd f&ptuitorului ideea de comitere a infrac'iunii (i de punere %n
executare a acesteia. Impulsurile interne, susceptibile de a sta la baza infrac'iunii de viol sunt
impulsuri sexuale. Nimeni nu contest& existen'a acestor impulsuri, dar ele pot fi %nfr)nate
pentru a nu se ajunge la comiterea de infrac'iuni, deoarece ra'iunea %nnobileaz& fiin'a uman&.
+Omul - scria 4ascal - nu este dec)t o trestie cea mai fragil& din natur&, dar este o
trestie g)nditoare.+
3unoa(terera mobilului care a impulsionat s&v)rsirea infrac'iunii este necesar&
%ntotdeauna, chiar atunci c)nd mobilul nu figureaz& printre elementele constitutive ori
circumstan'iale ale infrac'iunii, deoarece serve(te la aprecierea gradului de pericol social al
faptei (i a periculozit&'ii persoanei infractorului care constituie un criteriu de individualizare a
pedepsei. $copul se deoseb(te de mobil, deci se afl& %ntr-o str)ns& leg&tur& cu acesta.
./
$copul infrac'iunii poate fi satisfacerea instinctelor sexuale prin s&v)r(irea
infrac'iunii de viol. ulte din infrac'iunile de viol sunt s&v)r(ite de tineri, sunt %n urma unor
acte de teribilism (i %n urma unor influen'e +din afar&+ %n cunoa(terea vie'ii sexuale.
.-
./
V.Dobrinoiu, I.&olar, +.Boroi si al ii , Drept penal, parte general,?uc .#--; ,"d. Atlas !ex, pag .#.--#A,
.-
S.&.%$ulescu, op. 3it. pag. .A#
9;
At)t mobilul c)t (i scopul urm&rit de f&ptuitor trebuie cunoscute deoarece este unul
din criteriile ce servesc la evaluarea gradului de pericol social concret al faptei s&v)r(ite (i a
periculozit&'ii f&ptuitorului (i implicit individualiz&rii pedepsei.
Ori de c)te ori va fi cazul pentru elucidarea tuturor aspectelor legate de elementele
laturii subiective se va recurge (i la administrarea altor dovezi.
1n rol deosebit de important %n elucidarea acestor aspecte %l are expertiza medico-
legal& (i %n primul r)nd cea psihiatric&, deoarece gradul de normalitate al st&rii de s&n&tate a
f&ptuitorului (i de desf&(urarea normal& sau mai mult ori mai pu'in deviant& a proceselor sale
psihice se exprim& %n atitudini fizice, %n manifest&ri externe de natur& s& le pun& %n lumina
con'inutul (i direc'ia. In spatele oric&rui act de conduit& se afl& procesele psihice care se
materializeaz& %n s&v)r(irea lui.
*e aceea de cele mai multe ori din modul concret %n care a fost efectuat& ac'iunea,
din circumstan'ele care au precedat-o, au %nso'it-o sau care i-au urmat se poate deduce nu
numai dac& f&ptuitorul a prev&zut sau nu rezultatul faptei sale, dar (i - %n cazul afirmativ -
dac& el l-a urm&rit (i l-a acceptat.
Capitolul III
@orme i modalit i( Sanc iuni
Seciunea 1
'or"ele
1.1
+ctele pregtitoare. 0entatia
9C
*e(i pot fi concepute toate formele imperfecte ale infrac'iunii, numai unele sunt
pedepsite. Astfel, actele de preg&tire s&v)r(ite de autorul violului nu sunt pedepsite %ntruc)t
infrac'iunea de viol presupune existen'a unui raport sexual, un act copulatoriu prin
constr)gerea victimei. Actele preparatorii nu sunt pedepsite de lege, dar ele pot %mbr&ca
diverse forme precum7 culegerea de informa'ii asupra victimei, procurarea de substan'e
narcotice pentru imobilizarea victimei, etc.
ijlocul prin care se determin& victima la raport sexual, constr)ngerea fizic& c)t (i
cea moral& trebuie s& se exercite asupra victimei sau asupra unei persoane apropiate acesteia-
aceste constr)ngeri sunt considerate acte preg&titoare f&r& de care nu se poate concepe aceast&
infrac'iune. Atunci c)nd prin simpla luare a hot&r)rii de c&tre f&ptuitor de a avea raport sexual
cu o persoan&, f&r& constr)ngere, hot&r)rea abandonat& la manifestarea refuzului victimei nu
se poate invoca tentativa, %ntruc)t nu sunt %ndeplinite elementele constitutive ale tentativei,
deci fapta nu poate avea semnifica'ie juridic& penal& +fapta nu este prev&zut& de legea
penal&+
A,
. *ac& are loc constr)ngerea, dar totu(i raportul sexual produs prin aceast&
constr)ngere fizic& ori psihic& nu se poate realiza din anumite cauze ce 'in de f&ptuitor, ne
afl&m %n cazul tentativei.
Bentativa infrac'iunii se pedepse(te. "xist& deci tentativ& c)nd f&ptuitorul a %nceput
executarea actelor de constr)ngere dar datorit& unor %mprejur&ri independente de voin'a sa,
raportul sexual nu a avut loc.
A#
*e asemenea, exist& tentativ& c)nd f&ptuitorul urm&rind realizarea actului sexual,
pune victima %n situa'ia de a nu se putea ap&ra ori de a-(i exprima voin'a, sau c)nd aceasta
afl)ndu-se %ntr-o asemenea stare s&v)r(e(te asupra lor acte de natur& s& conduc& la realizarea
actului sexual.
A9
Diind posibil& numai tentativa imperfect&, limita superioar& const& %n oprirea sau
%ntreruperea ac'iunii %nainte de realizarea raportului sexual independent de voin'a
f&ptuitorului-prin opozi'ia persoanei, prin strig&tele acesteia, prin teama de a nu fi surprins de
apari'ia unui martor. In astfel de cazuri nu exist& desistarea.
Infrac'iunea de viol comis& prin constr)ngere, fiind o infrac'iune complex&,
presupune sub aspectul laturii obiective s&v)r(irea at)t a unor acte de violen'& sau amenin'&ri,
c)t (i a actului sexual, dac& activitatea autorului este oprit& din motive independente de voin'a
acestuia - dup& s&v)r(irea unor acte de constr)ngere, dar mai %nainte de realizarea raportului
sexual %n vederea c&ruia actele au fost comise - infrac'iunea se consider& r&mas& %n stadiul
tentativei.
In spe'&, activitatea inculpatului %ntrerupt& de interven'ia altei persoane const)nd %n
amenin'area victimei cu lovire ori %n %mpingerea acesteia spre locul unde era prevazut&
consumarea actului sexual (i imobilizarea ei spre a i se %nfr)nge opunerea, are semnifica'ia
A,
0rib. Supre",sec'ia penal&, decizia nr. 9,/@Q#-C@ 5.I., pag ...#
A#
0rib. Capitalei, 3ol. #,decizia nr .9A#Q#-;/ 5evista 5om)n& de *rept nr..CQ#-;/,pag. #/.
A9
O. -oghin,+. 'ilipa/ -Drept penal romn *partea special, 3asa de editur& si pres& Nansa srl ?uc. #--9
9/
s&v)r(irii unor acte de constr)ngere %n sensul articolului #-C 3od 4enal, ceea ce %nseamn& c&
inculpatul a s&v)r(it nu doar acte de preg&tire a violului, ci tentativa de viol.
A@
Bentativa infrac'iunii de viol (i celelalte infrac'iuni privitoare la libertatea vietii
sexuale se sanc'ioneaz& cu o pedeaps& cuprins& %ntre jumatatea minim& (i cea maxim&
prevazut& pentru fapta consumat&.
Indiferent de formele %n care se prezint& infrac'iunea, sub forma tentativei sau
consumat&, infrac'iunea de viol este grav& (i nociv& prin caracterul s&u ce reune(te condi'iile
principale ale unei infrac'iuni, ci (i pentru faptul c& exprim& o anumit& atitudine de dispre'
fa'& de femeie, larg generalizat& %n societ&'ile tradi'ionale (i %n cele contemporane.
Seciunea 2
&o"entul consu"ati
Infrac'iunea de viol se consum& %n momentul %n care, ca urmare a ac'iunii de
constr)ngere efectuat& de f&ptuitor asupra victimei sau datorit& afl&rii victimei %n
imposibilitatea de a se ap&ra sau de a-(i exprima voin'a, s-a consumat raportul sexual. In cazul
repet&rii actului sexual cu aceea(i ocazie f&r& a se exercita alte acte de constr)ngere asupra
victimei, f&ptuitorul va r&spunde pentru infrac iunea simpl& de viol - unitate natural&,dar dac&
s-a exercitat acte repetate de constr)ngere vor fi aplicabile dispozi'iile privind infrac'iunea
continuat&. Aceea(i solu'ie se impune (i atunci c)nd raportul ini'ial s-a realizat prin
constr)ngere fizic&, iar raporturile sexuale subsecvente s-au %nf&ptuit prin constr)ngere
moral&.
A.
*istinc'ia %ntre un viol consumat (i o tentativa de viol este dificil de f&cut %n cazurile
%n care numai incapacitatea fizic& a f&ptuitorului %mpiedic& %nf&ptuirea ca atare al violului.
Violul consumat implic& %n majoritatea cazurilor utilizarea unor mijloace de
constr)ngere. ajoritatea legisla'iilor disting dou& categorii de viol7 viol simplu - unde
utilizarea violen'ei nu este suficient de evident&, victima nefiind lovit&, exist& un singur
f&ptuitor, iar %ntre acesta (i victim& exist& o rela'ie precedent& (i viol agravat %n care violen'a
este dovedit& clar de maltratarea ssu r&nirea victimei, exist& mai mul'i agresori (i victima nu a
avut nici o rela'ie precedent& cu ace(tia.
*e(i sunt cele mai frecvente, violurile simple sunt mai pu'in aduse la cuno(tin'a
autorit&'ilor.
A@
Decizia nr. :;<=>>3, 5evista 5oman& de *rept nr. #Q#-;-, pag. #A/
A.
Brib. un .?uc .sect. # penal& nr. ./AQ#-/- %n 5.* .N5 AQ#--9 pag. -@
9-
@,