Planul:

Introducere. Capitoul I. Consideratii generale privind omorul. Sectiunea 1.1. Istoricul aparitiei si evolutiei legislatiei penale privind reglementarea omorului. Sectiunea 1.2. Reglementri penale privind omorul n legislatiile penale a altor state. Sectiunea 1.3. Conceptul de omor. Capitolul II. Aspecte juridico-penale ale componentei omorului nsotit de circumstante agravante n functie de latura subiectiv. Sectiunea 2.1. Semnele distinctive ale obiectului si laturii obiective ale omorului nsotit de circumstante agravante. Sectiunea 2.2. Semnele distinctive ale subiectului si laturii subiective ale omorului nsotit de circumstante agravante. Sectiunea 2.3. Anali a juridico-penal a circumstantelor agaravante ale omorului n functie de latura subiectiv a componentei de infractiune. Capitolul III. Probleme de calificare a omorului intentionat svrsit cu circumstante agravante n functie de latura subiectiv a componentei de infractiune.

Conclu ii

Introducere

Printre sarcinile primordiale ale dezvoltrii sociale se profileaz sarcina combaterii criminalittii. Omul reprezint suprema creatie a lumii care, prin spiritul su neobosit, tinde continuu spre perfectionare. Totodat omul, n exclusivitate prin trirea cu adevrat a tot ce este bun, frumos si drept, se impune pe toate planurile, d dovad de personalitate, dominndu-si, n acelasi timp, impulsurile inferioare. Viata este un fenomen complex. Ca form superioar de miscare a materiei, ea are la baz procese biologice si psi ice care si subordoneaz procesele inferioare !c imice, fizice, mecanice". #ar mai presus de toate, ea este un fenomen social, o valoare social, adic acea relatie social care, fiind reglementat din punct de vedere $uridic, constituie dreptul absolut la viat al persoanei umane. Totusi, desi nimeni nu contest, realitatea arat c n societate s-au produs si continu s se pruduc acte de suprimare a vietii omului, ceea ce vine n discordant flagrant cu idealurile de libertate si dreptate pentru care a luptat omenirea. %egiuirile penale din toate timpurile si toate ornduirile sociale au recunoscut gradul de pericol social deosebit de ridicat pe care l prezint infractiunile contra vietii, uciderea unei persoane constituind una dintre cele mai grave fapte. &nclcarea dreptului de a tri creaz o stare de nesigurant social, un dezec ilibru periculos pentru nssi existenta societtii. #e aceea este si firesc ca astfel de acte de nclcare a legii penale, care vizeaz relatiile sociale ce ocrotesc viata, bunul cel mai de pret al omului, s stea n atentia ntregii colectivitti si, desigur, n primul rnd, n atentia organelor de drept, crora le revine sarcina de a apra mpotriva faptelor antisociale n vederea ocrotirii fizice si protectiei $uridice a vietii si principalelor ei suporturi ' integritatea corporal si sntatea persoanei.

(n loc important n structura criminalittii din )epublic l ocup infractiunile contra vietii si snttii persoanei, comise cu violent. *recventa cu care sunt ele ntlnite, pericolul social sporit determin necesitatea de a efectua un studiu complex al acestei probleme de rezonant n contextul actual al societtii noastre, care urmreste si cunoasterea diversittii si complexittii cauzelor svirsirii lor, pentru a interpreta corect concluziile ce decurg din cazuistica existent, supus analizei si investigatiei stiintifice. &n art. + alin , al Constitutiei se prevede c n )epublica -oldova, ca stat de drept, democratic, demnitatea omului, drepturile si liberttile lui, libera dezvoltare a personalittii umane, reprezint valori supreme si sunt garantate. .arantarea tuturor acestor drepturi si libertti ale persoanei are loc $uridic prin mi$loacele #reptului Penal, adic prin incriminarea ca infractiuni si sanctionarea cu pedepse a faptelor vtmtoare sau periculoase pentru valorile mentionate. %egiuitorul a prevzut n art. / al Codului Penal printre valorile de maxim important, a cror aprare constituie scopul legii penale 0persoana, drepturile si liberttile acesteia1 , subliniind n acest fel caracterul de valoare suprem a persoanei umane. &n corespundere cu Constitutia )- 2statul garanteaz fiecrui om dreptul la viat si la integritatea fizic si psi ic1. &n lumina acestor ipoteze, pornind de la ideea unor noi reglementri penale adoptate, mi-am propus spre examinare minutioas aspectele $uridico-penale. 3ria tot mai larg, complexitatea si continua diversificarea formelor de manifestare a omorului a determinat analiza temeinic a circumstantelor agravante ale acestuia. &n legtur cu cele relatate, este de artat c n ultimii ani n )- omorul ocup un loc important n structura general a criminalittii, desi n statisticile politienesti nu se opereaz cu indici care reflect situatia cantitativ. 3cest moment se datoreaz n mare parte multiplelor dificultti privind calificarea acestor fapte si a complexittii probatiunii acestor modalitti normative si faptice ale omorului. #e ceea, studiul data pare ca o ncercare de actualizare teoretico-stiintific. Prin lucrearea dat mi-am propus analiza si interpretarea omorului intentionat cu circumstante agravante prin prisma elementelor constitutive care-l caracterizeaz din punct de vedere $uridico-penal n general si n particular analiza circumstantelor agravante n functie de latura subiectiv a componentei de infractiune, de a deduce anumite idei progressive viznd interpretarea si aplicarea $ust a normelor penale n

vigoare vizavi de subiectul propus si a constata anumite lacune, coliziuni, inexactitti referitoare la subiectul supus investigatiei stiintifice, de a formula propuneri si recomandri. 4copurile trasate sunt intermediate de obiectivele cercetrii, la care as referi examinarea complex a urmtoarelor elemente de baz' -#efinirea omorului -#eterminarea locului omorului n cadrul sistemului de infractiuni contra vietii. -3naliza $uridico-penal a elementelor constitutive care-l caracterizeaz. -3naliza $uridico-penal a circumstantelor agravante n functie de latura subiectiv a componentei de infractiune. -Procedee de calificare ale omorului cu circumstante agravante n functie de latura subiectiva a componenetei de infractiune. 5ormele penale avnd un caracter complex, implic n cadrul studiului lor att analiza unor probleme de ordin general !comune unui grup de infractiuni" ct sia unor probleme cu caracter special !proprii fiecrii infractiuni n parte". 3ceasta se realizeaz cu a$utorul unui cumul de metode si teorii. Teoria cunoasterii, metoda istoric, sistemic, gramatical, logic, comparativ, statistic. #in cauza unor imperfectiuni legislative de multe ori legea este interpretat n mod diferit. 3stefel rednd diferite opinii contrare s-a argumentat pozitia unor sau altor autori ori a fost expus punctual de vedere pe care autorul tezei l-a considerat cel mai aproape de realitate si de necesittile actuale ale statului nostrum. %ucrarea de fat prezint un studio de drept penal privind omorul intentionat cu circumstante agravante n functie de latura subiectiv a componentei de infractiune.

Capitolul I. Consideratii generale privind omorul.

Sectiunea !.!. Istoricul aparitiei si evolutiei legislatiei penale privind reglementarea omorului.

&n pofida diversit6ii de opinii politice, ideologice, sociale, omul este singura fiin6 superioar din universul cunoscut. 7l creeaz valorile 8i le transmite genera6iilor viitoare, iar spiritul su continuu tinde la perfec6ionare. Totodat, omul, n exclusivitate, prin trirea cu adevrat a tot ce este bun, frumos 8i drept, se impune n plan etic 8i d dovad de personalitate, domin9nd impulsurile inferioare. 3nume de aceea fiin6a superioar, social : omul trebuie situat pe prim plan, iar asigurarea deplinei realizri a acestora 8i aprarea de la orice fel de atentri la via6, sntate, libertate, demnitate uman trebuie s devin un imperativ al timpului. Viata omului apare ca o valoare primar si absolut.&n aceast privint, cu dou milenii n urm Titus %ucretiu spunea c 2Vita;ue mancipio nulli datur, omnibus usu1 !viata nu este proprietatea nimanui, ci uzufructul tuturor". 3stfel, s-a accentuat atentia asupra importantei valorii persoanei sub aspectul succesiunii generatiilor si a persoanei omului n lume.+ Viata este bunul cel mai de pret al omului,nsusi omul.Pe orice treapta a dezvoltarii sale,omul si-a aprat viata individual sau n colectiv, anar ic sau sub rigorile legii,prin toate mi$loacele de care a dispus n acest scop.&ntr-o lung perioad de la nceputul istoriei omenirii, ocrotirea dreptului la viat se rializa fie n modalitti originare, fie potrivit unor cutume dintre cele mai diverse si nu rareori bizare dac sunt examinate prin logica si moralitatea prezentului. 3ceasta urma s fie prote$at de prealabilele lezri care puteau s i fie aduse, de aceea ocrotirea persoanei contra faptelor prin care s-au adus atingeri vietii, integrittii corporale sau snttii a fost principala preocupare a generatiilor ntregi. &n ornduirea gentilic persoanele care suprimau viata unuia din membrii grupului social, erau abandonate de trib, cu conditia c ele nu mai prezentau pericol pentru securitatea comunittii.7i erau lsati n voia soartei, fiind lipsiti de protectia pe care tribul le-o oferea. <zgonirea lor era considerat ca rzbunarea prtilor interesate. -surile mpotriva aceluia care ucidea o persoan ce apartinea aceleiasi colectivitti, nu erau axate pe ideea
#obrinescu <on. <nfraciuni contra vieii persoanei. 7ditura 3cademiei )epublicii 4ocialiste )om9ne.=ucureti +>?@, pag.++.
+

de vinovtie, ci pe necesitatea conservrii ec ilibrului indispensabil supravetuirii grupului. 4c imbrile care au intervenit pe parcursul dezvoltrii omenirii au dus la limitarea formelor de rzbunare existente. )zbunarea nelimitat a fost reglementat de Legea Talionului, potrivit acesteia, victima sau familia ei nu puteau pricinui infractorului o pagub mai mare dect cea generat de fapta lui. O asemenea reglemetare o gsim n una din cele mai vec i legi, Codul lui Hamurabi !+@>/-+@A> .e.n.", unde legea talionului avea mai multe forme' 0ochi pentru ochi, (art.196)2 dinte pentru dinte, mna pentru mna, picior pentru picior, ar ur pentru ar ur, !ntaie pentru !ntaie".%egea Talionului reprezint totusi un anumit progres n comparatie cu practicile anterioare. Bammurapi instituie talionul cu scopul de a ngrdi o reminiscent foarte periculoas a comunittii gentilice cum este rzbunarea sngelui.&n virtutea talionului, victima sau rudele ei nu puteau pricinui infractorului un ru mai mare dect fapta comis de ctre acesta. Talionul a fost limitat printr-un mod voluntar prin care victima avea posibilitatea s renunte la rzbunare n sc imbul unui ec ivalent ! bnesc sau n natur", ns acest mod nu a fost reglementat n Codul lui Bammurabi. <nfractiuni contra persoanei erau prevzute ca fiind' omorul sotului de ctre sotie !art.+C," si omorul din imprudent !art.//>". %a perioada respectiv codul era o lege suprem care si-a gsit elemente proprii si n alte legislatii a popoarelor vecine. #reptul barbar cunostea razbunarea sngelui, care ulterior era nlocuit cu o sum de bani, ce urma s fie pltita de ctre ucigas familiei victimei. &n China, reglemetri n domeniu au existat n secolul al DD<<<-lea .e.n. n codurile Bia, 4ciun si 4cian. Cel mai important cod de legi dateaz din secolul al D<-lea .e.n. si este numit %egile lui -anu. 7ste surprinztor c legea vorbeste putin despre pedepsele capitale. Practic nu sunt descrise componentele infractiunilor de omor, cu toate c una dintre cele mai grave infractiuni era asasinarea unui bra man. 3tt n C ina ct si n <ndia, legile au avut un caracter religios, deoarece se ncerca de a se descoperi divinitatea prin atingerea unei triri interioare diferit de cea exterioar. Pe parcursul anilor apare un interes' de a reglementa problemele $uridice n mod precis, fapt care a generat o tendint de a studia necesitatea unor reglemetri scrise, care urmau a
Banga Vladimir. -ari legiuitori ai lumii. 7ditura tiina i 7nciclopedic, +>>@, pag.@.
/

fi aplicate tuturor. &n acest sens, n $urul secolului al V<<-lea .e.n., n #recia au fost alesi legislatorii !persoane nsrcinate cu elaborarea legilor scrise", printre care 4olon si #racon. .recii i considerau ca fiind cei mai ntelepti gnditori, care pledau pentru nsprirea pedepselor,. %egislatia lui #racon !sec. V<< .Br." pentru prima oar face distinctia dintre actul premeditat si cel involuntar. 4e limita dreptul gentilic al Talionului si n cazul unor delicte minore se aplica pedeapsa cu moartea. #up legile lui #racon omorul svrsit cu intentie era pedepsit cu izgonirea din cadrul societtii. #reptul penal cunoaste notiunea de tentativ, faz prepratorie !pregtirea", participatia, circumstante agravante si atenuanteA. Prin activitatea lor s-a ani ilat arbitrariul cutumiar, intarindu-se cadrul institutionalizat si rolul statului n domeniul penal, care de$a intervine direct n cazurile de omucidere. &n $oma antic, prima lege scris a fost %egea celor D<< Table !sec. V .e.n.", inspirat din legea talionului n materie penal si care fcea distinctie ntre crimen publica i delicta pri!ata. Cele mai importante legi din perioada respectiva erau institutiunile lui <ustinian, #igestele, Codexul T eodosianus, Codexul lui <ustinian si 5ovelae. <nfractiunile n dreptul roman sunt desemnate prin notiunea de delicte. <nfractiunile ce constau n suprimarea vietii unei persoane libere din comunitate erau $udecate n complete specilale si erau pedepsite deobicei cu moartea, putndu-se ns aplica si alte pedepse n locul celei capitale !de exemplu, amputarea minii condamnatului". &n perioada vec e asasinatul se pedepsea cu moartea. (cidera unui sclav n perioada vec e nu atrgea nici o sanctiune pentru autorul faptei.C &n perioada imperial apare crima e%traordinaria, cosiderat ca fiind infractiune grav sau deosebit de grav si care era urmrit din oficiu. %a romani vinovtia era grupat n doua forme' dolus !intentie" si culpa !greseal" si de ea depindea tipul pedepsei aplicate !nc isoarea cu c aracter preventiv, pedepsele corporale, pedepsele pecuniare".

=oroi 3lexadru. <nfraciuni contra vieii. 7ditura 5aional, =ucureti, +>>E, pag,C.
,

Ba a Vladimir. <storia general a statului i dreptului. #e la origini la revoluiile burg eze. =ucureti, +>?C, pag@/. C 4mbrian T. #rept privat roman. Craiova, +>>,, pag./E.
A

&n perioada &!ului mediu s-a remarcat legea Corpus iuris canonice !++AF", care privea infractiunea sub dou aspecte' al nesocotirii ordinii divine si al leziunii aduse ordinii umane. Perioada $ena teri elucideaz ntrirea puterii statului,ceea ce a dus la elaborarea unor legi penale precise si unitare !ordonatele cu dispozitii de drept penal si de procedur panal", generatoare de noi codificri' Constitutia T erisian !+@E?", Constitutia Piemontez!+@?E, al lui <osif al <<-lea !+@?@" si al lui 5apoleon =onaparte !+?+F". Personalitatea uman si drepturile omului au constituit obiectului preocuprilor filosofilor, $uristilor si politicienilor, fapt care a dus la adoptarea primului act care sc iteaz elemente ale unei protectii $uridice a persoanei umane, consacr drepturile si liberttile persoanei : -agna Carta %ibertatum !3nglia, +C iunie +/+C, regale <oan". 3cest document a stat la baza elaborarilor ulterioare n acest domeniu. 3stfel n +@@E apare #eclaratia 3merican de <ndependent de la P iladelp ia care mentioneaz c' ' toti oamenii au (o t creati egali i unt n)e trati cu drepturi inalienabile de ctre creatorul lor printer care e a(l i dreptul la !iat."4e cuvine a fi mentionate si actele constitutionale engleze de la sfrsitul sec. al DV<<-lea ! =ill of )ig ts- #eclaratia drepturilor din +E?>" si Constitutia 4tatelor (nite din +@>+. Cel mai complet act n materia drepturilor omului l constituie #eclaratia (niversal a #returilor Omului !+F decembrie +>A? de 3dunarea .eneral a O5(", care stipuleaz c * + ,rice om are dreptul la !iat, la libertate i la in!iolabilitate". 3doptarea acestor acte au implimentat o tendint de perfectionare a reglemetrilor privind consacrarea si aprarea drepturilor omului, elaborndu-se Pactul cu privire la drepturile civile si politice-+>EE !2 dreptul la !iat e te un drept inerent al per oanei umae, care trebuie ocrotit prin lege- nimeni nu poate (i pri!at de !iat n mod arbitrar"), Convetia european pentru protectia drepturilor omului si a liberttilor fundamentale!+>CF", #ocumtul )euniunii de la Copen aga si al Conferintei pentru dimensionarea uman a C.4.C.7.E. 7xistenta reglementrilor internationale a determinat popoarele s-si conformeze prevederile nationale n domeniu, tinndu-se cont de accesul la anumite metode de aprare a celor mai importante vaori sociale- viata si integritatea corporal a persoanei.

=oroi 3., <nfraciuni contra vieii. 7ditura DD<, =ucureti, +>>E, pag.+,.
E

%egi scrise au existat si pe timpul lui =urebista, care propovduia spiritual religios al actelor regale, pn cnd #acia a fost ocupat de <mperiul )oman, aplicndu-se evident sistemul de drep roman, inclusive pedeapsa cu moartea. 4iatemul respective a coexistat cu normele auto tone si dup retragerea romanilor din #acia, deoarece nu se putea evita o atare influent, n contextual n care popoarele erau foarte apropiate. &n timpul .eudali mului, au urmat o serie de legi ce prote$au viata si integritatea corporal' Cartea rom9neasc de nvttur!+EAE", &ndreptarea %egii!+EC/", %egiunea Caragea!+?+?", ultima fiind n vigoare pn la adoptarea Codului penal al lui Cuza!+?EC". 4ituatia se sc imb o dat cu unirea principatelor n +>+?, deoarece )om9nia -are a fost supus o perioad unor pluralitti de legi penaleG spre exemplu, n =asarabia se aplica legea Vec iului regat. #iversificarea reglemetilor care existau n =asarabia, =ucovina si 3rdeal au determinat adoptarea unui cod unic al )om9niei, care ar unifica legislatiile existente.Primul cod penal rom9n apare n +>,@. &n perioada sovietic influentele rom9nesti sunt nlturate definitiv, aplicndu-se legea sovietic. 3prarea drepturilor omului pune n sarcina organizatiilor internationale obligatia proclamrii lor. Prin consacrarea pe plan international a conceptului de 2drepturi ale omului1, s-a urmrit nu numai proclamarea si darea lor unei dimensiuni, ci si instituirea unui sistem de control international asupra modului n care statele se ac it de obligatiile de respectare, garantare a drepturilor si liberttilor fixate att n actele internationale acceptate de ele, ct si n legislatia lor intern, iar ncalcarile prealabile ar fi sanctionate corespunztor. Potrivit #ictionarului de terminologie $uridic international, expresia 2drepturile omului1 desemneaz un ansamblu de prerogative bazate pe demnitatea persoanei umane a cror respectare se ntelege a fi promovat n folosul tuturor oamenilor. Codul penal incrimineaz faptele privitoare la viata si integritatea corporal n raport cu calitatea subiectului, gravitatea urmrilor, motivul si modul n care au fost comise. #reptul la viat este aprat prin urmare att prin Constitutie ct si de legea penal. Viata este bunul cel mai de pret al persoanei, fr de care nu pot fi concepute nici celelalte atribute ale acesteia, ca integritatea corporal, sntatea, inviolabilitatea sexual, libertatea, onoarea si demnitatea. 3tentatele contra vietii persoanei pun n pericol nu

numai existenta individului izolat, dar si a ntregii societti. 5u este posibil desfsurarea normal a relatiiloe sociale fr ocrotirea vietii persoanei. #e aceea aprarea acestei valori sociale constituie una dintre ndatoririle supreme ale fiecrui stat. @ Viata omului este aprat de normele de drept si, n special, ale dreptului penal, ca fiind un drept absolut al individului, dar si o valoare social pe care dreptul o ocroteste n interesul ntregii societti. #reptul la viat, la inviolabilitatea persoanei sunt drepturi civile si sunt consacrate ntr-o multime de de acte, cele mai importante fiind' -#eclaratia (niversal a #repturilor Omului, +F.+/.+>A?, art.,' 2 Orice om are dreptul la viat, libertate si la inviolabilitatea persoanei1 G -Pactul privind drepturile economice, sociale si culturale, +E.+/.+>EE, art.E ' 2 #reptul la viat este inerent persoanei umane. 3cest drept trebuie ocrotit prin lege. 5imeni nu poate fi privat de viat n mod arbitrar1 G -Conventia 7uropean pentru protectia drepturilor omului si liberttilor fundamentale, FA.++.+>CF, )oma, art./ dreptul la viat?G -Conventia cu privire la drepturile copilului !+>?E"G Totalitatea acestor acte internationale atest importanta existentei unor mecanisme $uridice la nivel mondial pentru garantarea si aprarea drepturilor si liberttilor fundamentale ale omului. 3ctele internationale devin obligatorii pentru procesul de elaborare a legislatiei interne a statelor doar n msura n care aceste state le-au ratificat. &n unele constitutii, dreptul la viat nu apare expres formult, desi aceste constitutii prin continutul lor urmresc tocmai ocrotirea vietii persoanei. 3ltele prevad expres si explicit dreptul la viat, fiind surprinse elementele esentiale ce-< caracterizeaz sensul fizic, abolirea pedepsei cu moartea sau, cel putin, aplicarea acesteia doar n cazurile infractiunilor celor mai grave. &n +>>A, se adopt Constitutia )epublicii -oldova, care perevede si garanteaz pentru prima dat n mod expres la art. /A trei drepturi fundamentale, care, desi sunt strns legate ntre ele, nu pot fi confundate din punct de
@

=orodac 3., -anual de drept penal. Partea special !pentru nvmntul universitar", C iinu, /FFA, pag.A@-A?. ? )epublica -oldova a ratificat Convenia i protocoalele nr.+-?,++ prin Botrrea Parlamentului nr. +/>? din /A iulie+>>@, publict n -onitorul Oficial al )epublicii -oldova nr.CA-CC din/+ august+>>@.

vedere $uridic. 3ceste drepturi sunt' dreptul la viat, la integritatea fizic si psi ic, care sunt garantate de ctre stat, adic persoana uman ocup locul prioritar n erar ia valorilor sociale din sistemul nostru de drept. 3rticolul /A al Constitutiei se refer la acceptiunea restrns a dreptului la viat, avndu-se n vedere c acest drept fundamental implic, n primul rnd, c nimeni nu poate fi privat de viat n mod arbitrar. 7a prote$eaz dreptul la viat a persoanei numai n sensul ei fizic, deoarece el este garantat si de Codul penal al )epublicii -oldova prin incriminarea infractiunilor contra vietii. 7ste, de fapt, o cerint de baz a unui stat democratic si de drept, unde demnitatea omului, drepturile si liberttile lui, libera dezvoltare a personalittii umane sunt privite ca valori supreme si sunt garantate prin sanctionarea faptelor periculoase ce atenteaz la ele. Potrivit art./ CP )-, legea penal apr mpotriva infractiunilor, printre alte valori sociale, n primul rnd viata uman ntr-un cadru mai larg, acela al ocrotirii persoanei si a principalelor atribute ale acesteia' viata, sntatea, cinstea, demnitatea, etc. 3prarea vietii n reglemetrile penale rezid n incrininarea anumitor fapte care constituie infractiuni.

Sectiunea !.". Reglementri penale privind omorul n legislatiile Penale a altor state

*iecare stat a avut si va avea mereu particularittile sale de dezvoltare, de reglementare a relatiilor care apar n societate, fapt datorat apartenentei acestuia la un anumit sistem $uridic. #e aceea este si firesc ca legiuitorul statelor respective s foloseasc anumite modalitti de prevedere n legislasie a procedeelor eficiente destinate mentinerii ordinii publice, de exemplu' el poate incrimina anumite fapte care dup prerea lui atenteaz la valorile sociale aprate de legile constitutionale si poate dezincrimina altele. 3cest fapt duce la diversificarea reglementrilor penale. (n exemplu elocvent n acest sens este incriminarea lipsirii de viat la dorinta persoanei !eutanasia" de Codul Penal al )epublicii -oldova la art. +A? si neincriminarea acesteia de ctre legiuitorul olandez. &n legislatia tuturor statelor infractiunile contra vietii, integrittii corporale sau snttii ocup un loc prioritar. <nfractiunile contra vietii sunt clasificate diferit n tri diferite. &n Codul /enal (rance) din +>>/ la diferentierea acestora de alte infractiuni s-a stabilit criteriul material, adic gravitatea faptei, infractiunile contra vietii persoanei fiind incluse n cadrul crimelor !art. +++-+ CP*". 3stfel, n titlul << se denumesc faptele care prefigurez persoana uman, incrimineaz faptele contra vietii n dou sectiuni distincte prevzute n capitolul < si anume ' faptele voluntare contra vietii !4-+" si faptele involuntare contra vietii !4-/". &n prima sectiune este incriminat omorul !//+-+", omorul agravant !//+-/", omorul cu premeditate !//+-,", omorul comis n alte circumstante agravante !//+-A", atentatul la viata persoanei prin otrvire !//+-C". &n sectiune a doua este incriminat omorul involuntar !//-E", rspunderea din culp a persoanelor morale !//+-+". Capitolul << cuprinde si reglementri cu privire la faptele prin care se adduce atingere integrittii fizice sau psi ice a persoanei dup cum acestea sunt voluntare' actele de tortur si cele de barbarie !//+->" n form simpl si apoi forma agravant, violentele simple si agravante, amenintrile art. ///-+E sau involuntare n art. ///-+>. Criteriul material de clasificare a infractiunilor a existat dH$I la acel moment n 0reptul /enal engle). Conform lui pn n +>E@ infractiunile erau mprtite n $uridico-materiale si $uridico-procedurale, iar cele contra vietii se ncadrau n infractiunile $uridico-materiale grave, numite pe atunci felonii. #up +>E@, conform legii din /+ iunie a aceluias an, ele

se atrubuie la 2alte infractiuni1 !infractiunile de atunci si pn azi se grupez n dou categorii' trdarea si alte infractiuni". &n conformitate cu dispozitiile legislative ale dreptului penal al 123, infractiunile contra vietii se ncadreaz n felonii !se pedepsesc cu privatiunea de libertate pe un termen mai mare de un an". Codul Penal al 4(3 incrimineaz n art. /+F-+ omuciderea ! omicide", sistematiznd materialul astfel' n art. /+F-+ este incriminat omorul !crima de gradul <-murder", cnd fapta este comis cu intentie,cu bun stiint, din interes material !la comand", din nepsare sau dintr-o extrem indiferent manifestat fat de viata umanG n ar. /+F-, omorul din imprudent !crim de gradul <<-monslaug er", cnd fapta este comis cu temeritateG n art./+F-A omuciderea din negli$ent !crim de gradul <<<-negli$ent omicide", cnd fapta este comis din negli$entG art./+F-C este incriminat infractiunea de determinare sau a$utor dat victimei s se sinucid.> Codul /enal german reglementeaz infractiunile contra vietii n capitolul DV<, unde sunt incriminate uciderea unei personae n conditii agravante !paragraful /++"G , inclusive la comandGuciderea unei persoane n conditii neagravante !paragraful /+/"G uciderea unei persoane n conditii atenuante !paragraful /+,"G omorul la cererea victimei !paragraful /+E"G pruncuciderea !paragraful /+@"Gntreruperea sarcinii !paragraful /+?". &n capitolul DV<< sunt incriminate faptele contra integrittii corporale.+F Codul /enal italian reglementeaz infractiunile contra vietii, integrittii corporale sau snttii n capitolul <, Titlul D<<, cartea a <<-a, iar cel spaniol-n Titlul V<<<, cartea a <<-a' n capitolul < patricidul !art.AFC", asasinatul la comand !art.AFE" , omorul simplu !art.AF@", &n capitolul << pruncuciderea !art.A+F", n capitolul <<< vtmrile. &n Codul /enal al $om4niei, infractiunile contra vietii sunt prevzute n capitolul <, sectiunea <, intitult 2Omuciderea1, care cuprinde art.+@A-+@>, sunt incriminate' omorul !art.+@A",
>

=oroi 3., op.cit.,pag>+. %acu -., Pop O., 3specte de teorie i practic $udiciar n materia infraciunii de lovire sau vtmari Cauzatoare de moarte, C iinu, /FF+, pag.+,. <bidem, pag.+C. JKLMNOKPQ R.S., TQUVWQLKPQ X.Y., TZLW Z[K\KPOKPK ]LQPQ. ^WK_NOOQ` aQWbc, dKU e., fKWgPQ, hNLiQ\K-f, /FF/, pag.+F+.
+F

omorul calificat !art.+@C", omorul deosebit de grav !art.+@E", pruncuciderea!art.+@@", uciderea din culp !art.+@?", determinarea sau nlesnirea sinuciderii !art.+@>" %egiuitorul din .ederatia $u a inclus infractiunile contra vietii n Codul Penal din +>>E n capitolul V<<, Titlul +E- 2<nfractiuni contra vietii si santtii1. 3cesta cuprinde' omorul simplu !art.+FC, alin.+", omorul agravat !art.+FC,alin./", pruncuciderea !art.+FE", omorul jn stare de affect!art.+F@", omorul n urma depsirii limitelor legitimei aprri !art.+F?, alin.+", omorul n urma depsirii msurilor necesare pentru retinerea infractorului !art.+F?, alin/", cauzarea mortii din imprudent !art.+F>", determinarea la sinucidere !art.++F".++

Sectiunea !.#. Conceptul de omor

%egea penal acord cea mai mare nsemntate ocrotirii omului, att n ceea ce priveste nssi existenta sa fizic si atributele fundamentale ale personalittii lui, ct si n ceea ce priveste toate celelalte drepturi, libertti si interese pe care societatea este datoare s i le asigure.3ceast fapt se datoreaz n manier specific #reptului Penal, adic prin incriminarea tuturor faptelor care, sub un aspect sau altul, aduc atingere fiintei, drepturilor si intereselor legitime ale omului. *aptele sociale periculoase ndreptate mpotriva omului sunt numeroase si variate. *cnd distinctie ntre faptele ndreptate mpotriva drepturilor absolute privitoare la existenta fizic si la principalele atribute ale fiintei si personalittii umane, pe de o parte,si faptele atribuite mpotriva altor drepturi si interese ale omului, pe de alta parte, legiuitorul le-a inclus pe cele dinti ntr-o categorie distinct de infractiuni, cu titlu 5n(ractiuni contra !ietii i nttii per oanei.
++

#ac s ne referim la legislatia noastr, putem mentiona c componentele de infractiuni contra vietii snt concentrate n articolele +AC-+CF Cod Penal al )epublicii -oldova, ns n cadrul lucrrii date ne vom referi doar la articolul +AC Cod Penal al )epublicii -oldova- Omorul intentionat cu respectivele circumstante agravante. Pentru nceput este necesar de a analiza notiunea conceptual de omor care reprezint un reper, un punct de spri$in care ne a$uta s solutionm corect c estiuni particulare ce apar in procesul de calificare a faptelor, s cunoastem semnele individuale ale infractiunilor comise si s verificm conformitatea lor cu prevederile legii. 4intetiznd semnele comune pentru toate formele si tipurile deomor la etapa final a analizei si ridicndu-le la un tot ntreg n limitele definitiei stiintifice, vom a$unge la notiunea general de omor. 7vident, o asemenea component de infractiune poate fi privit doar n calitate de constructie teoretic care are ns asa cum am mentionat anterior, o nsemnatate deosebit de mare pentru practica aplicrii normelor panale ce contin semnele componentei de omor. %egislatiile moderne prevd, n afar de forma de baz a omorului !sau omorul simplu", modalitti agravate de omor, care snt reglementate n partea special a Codului Penal, la capitolul privind 0omuciderea 2, sub form agravante de calificare. +/&n codul nostrum penal snt reglementate omorul simplu si omorul calificat. <nfractiunea de omor implic ntotdeauna aceleasi caracteristici, si anume, existenta unei actiuni !inactiuni" comise cu intentia de a suprima viata unei personae, actiune care are ca rezultat moartea victimei. &n realizarea sa concret, actiunea sau inactiuneapoate prezenta ns unele particularitti, dup cum, n $urul faptei tipice !omorul simplu" se grupeaz diferite elemente care, fr a sc imba substanta faptei, i da o coloratur diferit, sporindu-< vdit gradul de pericol social. 3ceste mpre$urri snt valorificate de legiuitor si prevzute ca elemente circumstantiale n continutul infractiunii de omor, reprezentnd o modalitate normativ agravat a infractiunii de omor. 3sadar, din punct de vedere al teoriei dreptului penal, omorul este definit ca lipsirea ilegal si intentionat de viat a unei alte personae. 3ceast definitie a notiunii de omor este aplicat tuturor infractiunilor savrsite prin omor, prevzute la art +AC-+A?CP al )-. 7xist ns si alte definitii ale acestui concept, astfel potrivit unei opinii, omorul este definit ca privarea ilegal, intentiont sau din
Oliviu 4toica. #rept penal. Partea special. =ucureti. 7ditura #idactic i Pedagogic, +>@E.
+/

imprudent, de viat a unei alte personae, atunci cnd cauzarea mortii constituie temeiul raspunderii penale.+,referitor la ceast definitie, Cuznetov 3.V. critic pe bun dreptate partea final a definitiei date,mentionnd c orice actiune sau inactiune este considerat infractiune doar cu conditia c ea este prevtut de lege n caliatate de fapt socialmente pericoloas si evalueaz n calitate de temei al rspunderii penale, de aceea o indicatie special asupra acestui semn este n plus. 3celasi autor propune o alt formulare a notiunii de omor, si anume' omorul reprezint fapta social periculoas svrsit cu vinovtie si prevzut de legea penal, care atenteaz la viata altei personae si-i cauzeaz acesteia moartea. &n fond aceeasi notiune o gasim si n una din lucrrile autorului =orodin 4.V., care sustine c omorul este fapta social periculoas svrsit cu vinovtie, care cauzeaz moartea altei personae. &n alte surse ntlnim definitii care nu contin toate semnele necesare ale notiunii de omor. 3stfel, potrivit unei opinii, omorul reprezint o fapt ilegal ce cauzeaz moartea unei alte personae. i o alt definitie' omorul este privarea ilegal de viat a unei alte persoane. Potrivit unei alte opinii, aspru criticat la timpul su, omorul este doar cauzarea intentionat a mortii unei persoane. 3nume aceast ultim definitie o gsim n alin. + art. +FC al Codului Penal al *ederatiei )use pn a fi modificat. %a constructia acestei definitii, legiuitorul rus a omis un foarte important cuvnt- c aceast fapt este savrsit 2ilegal 2. Cci interpretarea literal a alin.+art+FCC.P. al *ederatiei )use face posibil de a atribui la fapta de omor cauzarea mortii celui care atac, n conditiile legitimei aprri. &ns aceast definitie tine de domeniul trecutului, deoarece a fost modificat anume n legatur cu problema expus mai sus. 3stfel n prezent notiunea de omor sun n felul urmtor 1privarea ilegal de viat prin actiune sau inactiune 2, ns si aici pot exista careva obiectii la faptul c nu este specificat modul intentionat de comitere a infractiunii date, ceea ce creaz rezerve de interpretare n diferite feluri. #efinitie de asemenea dintre cele mai reusite cu ctva timp n urma care era mprtsit si de doctrina noastr+A este dat de autorii Pobegailo 7.*. si -endelson ..3., identic la ambii, definitia evoc urmtoarele' 2Omorul este privarea ilegal, intentionat sau din
+,

Constantin =ulai. Curs de drept penal. Partea special, Vol. <. =ucureti. 4ergiu =rnz. <nfraciuni contra vieii, sntii, libertii i demnitii persoanei. C iinu. (niversitatea de stat din -oldova, *ac. #e drept, +>>>.
+A

imprudent, de viat a unei alte persoane1. Practic aceeasi opinie este mprtsit si de ctre savantul )osca C.' 2Omorul este lipsirea ilicit culpabil de viat a altei personae1. #up cum am mentionat mai sus, definitia dat de Pobegailo si -endelson a fost mpartsit si de doctrina noastr pn la intrarea n vigoare a Codului Penal din /FF/ dup care din definitia dat a fost inlturat sintagma au din imprudent deoarece conceptului de omor i este caracteristic o conduit violent, reprezentnd o form de manifestare a fptuitorului care aluat otrrea de a suprima viata unei personae si se foloseste de mi$loacele apte s realizeze acest scop pe cnd n cazul lipsirii de viat din imprudent nu avem un act de violent, ci o conduit gresit a fptuitorului ntr-o situatie periculoas, susceptibil s produc n anumite mpre$urri, urmrile pre$udiciabile sub form de moarte cerebral a victimei+C.3stfel n urma constatrilor date s-a a$uns l-a concluzia ca lipsirea de viat din imprudent sa fie incriminat ntr-un articol aparte !articolul +A> CP" deoarece gradul de pericol social al acestei infractiuni este mai redus n comparatie cu cel al infractiunilor savsite prin omor. #eci n concluzie putem mentiona ca definitia cea mai perfect a omorului este lip irea ilegal i intentionat de !iat a unei alte per oane.

Capitolul II. Aspecte juridico-penale ale componentei omorului nsotit de circumstante agravante n functie de latura subiectiv.
+C

(niversitatea de 4tat din -oldova #rept Penal. Partea 4pecial Volumul <<, pag.?,.

Sectiunea ".!. Semnele distinctive ale obiectului si laturii obiective ale omorului nsotit de circumstante agravante.

&n baza art.+A !+" CP al )- ,, infractiunea este o fapta !actiune sau inactiune" pre$udiciabil, prevzut de legea penal svrsit cu vinovtie si pasibil de pedeaps penal1.+E#esi art +C al CP al )- prescrie n mod expres c gradul pre$udiciabil al infractiunii se determin conform semnelor ce caracterizeaz elementele infractiunii !obiectul, latura obiectiv, subiectul, latura subiectiv" totusi ar fi mai corect dup prerea mea, apelarea la existenta unui pericol social al infractiunii, dar nu la gradul pre$udiciabil.&n acest context am vorbi despre esenta pericolului social, ca un element material al infractiunii, reiesind nemi$locit din daunele aduse valorilor sociale si relatiilor sociale ocrotite de legea penal. Cele din urm, adic valorile sociale si relatiile sociale aprate de legea penal n vigoare formeaz categoria obiectului infractiunii. )eiesind din art. / CP al )- ,,legea penal apr mpotriva infractiunii persoanei, drepturile si liberttile acestea, proprietatea, mediul incon$urtor, ornduirea constitutionala, suveranitatea, independenta si integritatea teritorial a )-, pacea si securitatea omenirii, precum si ntreaga ordine de drept.1 O conditie indispensabil privind respectarea legalittii este ca orice infractiune concret svrsit de o persoan s corespund continutului unei infractiuni din legea penal.+@ Componen6a de infrac6iune constituie temeiul rspunderii penale, adic acel temei $uridic -componentul, legitatea, condi6ia necesar pentru calificarea oricrei fapte Componen6a pre$udiciabile comise dreot o infrac6iune concret.+? Caracteristica $uridico-penal a omorului se determin de componen6a de infrac6iune. #up cum se cunoa8te, componen6a fiecrei infrac6iuni, din punct de vedere structural, se caracterizeaz prin patru elemente' obiectul 8i subiectul infrac6iunii, latura

+E +@

Cod Penal al )- din +, septembrie /FF/, art +A al.+ Oancea <.,, Curs de drept penal general, Vol <-<<<, =ucureti, +>CA, pag./@? +? RQZkUQO l.m. TPQ\VnVgQoV` ]LNWbZ]\NOVp. fKWgPQ , q.^.rr sNObL tLVOnKL, 2 /FF,, pag,/.

obiectiv 8i subiectiv a infrac6iunii. %ipsa oricruia dintre aceste patru elemente determin
lipsa componen6ei de infrac6iune n ansamblu. ,

Caracteriz9nd structura componen6ei de infrac6iune, trebuie de 6inut cont de legtura indisolubil dintre toate elementele ei constitutive. <nfrac6iunea ca fapt concret al vie6ii sociale exist ntotdeauna ca un tot unitar, ca un fenomen indivizibilG ea reprezint o unitate psi ofiziologic a calit6ilor ei obiective 8i subiective. 7lementele infrac6iunii sunt str9ns legate ntre ele 8i condi6ionate reciproc. *iecare element al componen6ei de infrac6iune, luat n afara celorlaltor, rupt de ele, 8i pierde calitatea de parte component a infrac6iunii. Oricare persoan, svrsind o fapt socialmente periculoas sanctionat n mod penal cauzeaz pre$udiciu societtii si, evident relatiilor existente n aceast societate.Toate relatiile pe care le apr legea penal, si snt nclcate ca rezultat al svrsirii ifractiunii, n teoria si practica dreptului penal constituie obiectul infractiunii. Oricare infractiune svrsit, manifestndu-se printr-o anumit fapt socialmente periculoas, constituie prin esenta sa un atentat la o anumit relatie social ocrotit de legea n vigoare.%egea penal nu prevede nici o infractiune prin lipsa obiectului de atentare.+> Obiectul infractiunii indic asupra continutului, caracterului si gradului de pericol social al ei.Teoria #reptului Penal descrie ca obiect al infractiunii acele relatii sociale care sunt recunoscute n societate si care corespund intereselor ntregii societti. &n ceea ce priveste, ns, definirea unic a acestui obiect si a formelor de manifestare a lui, corelatia cu obiectul material, n literatura de specialitate s-au conturat mai multe idei./F )elatiile sociale iau nasterte n mod iminent n $urul si datorit anumitor valori sociale. Obiectul infractiunii permite cunoasterea sistemului de valori sociale ocrotite de sistemul de drept si respectiv pune n evident obtiunea politic cu privire la anumite valori pe care legiuitorul le consider fundamentale pentru functionarea ntregii ornduiri sociale si de stat, determin esenta formatiunii social-economice respective, adic prezentat n form generalizata, fiind o categorie strict social, necontinnd nici un caracter material, asupra caruia atenteaz infractiunea n final.

+> /F

=orodac ,, #rept penal , Partea .eneral ,, C iinu +>>A, pag.@,-?+ SuTvw^x^X J.Y. ,, Obiectul <nfraciunii dup dreptul sovietic, -oscova +>EF, pag ,F.

&n teoria #reptului Penal se statueaz c obiectul infractiunii este determinat de relatiile sociale existente, formele, conditiile materiale, legittile de manifestare a lor. 3nume aceasta permite a asigura un comportament al membrilor relatiilor sociale precum si apararea acestor relatii. %a determinarea obiectului infractiunii ca premis initial : trebuie luat in vedere recunoasterea relatiilor sociale aparate de lege in general. )elatiile sociale exist in mod obiectiv si se reflect ca interese. &n viziunea autorului %.#..au man importanta obiectului infractiunii constituie un criteriu de structurare a Partii 4peciale, determin n mare msur calificarea infractiunii, asigur delimitarea dintre anumite categorii de infractiuni/+. 4unt cunoscute, astfel, categoriile de obiect $uridic generic si obiect material, obiect $uridic generic si obiect $uridic nemi$locit !special", obiect nemi$locit !special" principal si obiect nemi$locit secundar !adiacent"//. &n corespundere cu sistemul noului Cod penal al *ederatiei )use din +>>E, repartizat nu numai n capitole, dar si n titluri care contin cteva capitole, obiectul infractiunii este necesar de a-l repartiza n patru categorii ' general, tipic, generic !special, de grup" si nemi$locit./, Obiectul general a infratiunii l constituie valoarea social si relatiile sociale privitoare la aceasta, aprate de legea penal prin ncriminarea faptelor care aduc atingere ori le pun n pericol./A 3nume obiectul general ne da posibilitatea de a determina continutul social-politic al dreptului penal,s stabilim caracterul faptelor svirsite si n unele cazuri, sa deosebim infractiunile de alte ncalcari de lege. /C Pentru orice infractiune prevzut de legea penal relatiile sociale si valorile ce corespund acestor relatii aprate de lege au un caracter comun. &n consecint obiectul general al infractiunii n ansamblu si n particular al infractiunii contra vietii si snttii l constituie acele relatii sociale, proclamate si aprate de legea penal n vigoare si care asigur ordinea de drept n ).-. Obiectul generic !de grup", comparativ cu cel general, are un caracter mai restrns. 3cesta este constituit dintr-un cumul de relatii sociale formate n $urul si datorit unor
/+ //

RQZkUQO l.m. TPQ\VnVgQoV` ]LNWbZ]\NOVp. fKWgPQ , q.^.rr sNObL tLVOnKL, 2 /FF, pag.@? #obrinoi V., Pascal <., %azar V., 5istoreanu . ., =oroi 3. #rept penal Partea general , =ucureti +>>/, pag.?>->, /, RQZkUQO l. m., pag.@? /A (ngureanu 3ugustin, #rept Penal rom9n Partea .eneral, =ucureti, %umina %ex, +>>C, pag.@A-@C /C =orodac 3.,#rept penal.Partea .eneral, C iinau +>>A, pag.@,-?+ 3.=orodac, #rept penal,Calificarea infractiunilor,C iinau +>>E, pag.?F-?+

valori fundamentale al societatii, cum sunt' persoana umana, proprietatea, securitatea si ordinea public ect., caracterul comun referindu-se numai fat de un grup de infractiuni. &n acest sens legiuitorul, n procesul sistematizrii infractiunilor n capitole, s-a condus anume de specificul obiectului generic al atentatelor infractionale. #e regul, aceasta reiese nemi$locit din denumirea capitolului respctiv al Codului Penal. O legislatie bine sistematizat constituie un indicator ce reflect faptul ca forma de evaluare a normelor $uridico-penale este adecvat principiului sisteimic al legislatiei n vigoare. 3nume la sistematizare porneste eficacitatea si legalitatea aplicrii dispozitiilor normative. &n literatura de specialitate s-au conturat o serie de idei referitoare la problema obiectului infractiunii contra vietii si snttii persoanei. *ormarea statului de drept presupune asigurarea drepturilor, liberttilor si intereselor legale ale cetatenilor. /E *aptele prin care se aduce atingere vietii, integrittii corporale s-au snttii au fost pedepsite din cele mai vec i timpuri, iar dupa aparitia statului, legile penale din toate ornduirile sociale le-au prevazut , sanctionndu-le cu pedepse variind dup gravitatea urmrilor. Codul Penal incrimineaz faptele privitoare la viata, integritatea corporal n raport cu calitatea subiectului, gravitatea urmrilor, mobilul si modul n care au fost comise. &n analiza obiectului infractiunii contra vietii si snttii va trebui sa distingem intre obiectul generic al infractiunii contra persoanei, ntre obiectul $uridic specific fiecreia dintre infractiunile componente ale acestei categorii si obiectul material al infractiunii./@ 4ub primul aspect, accentueaz autorii rom9ni, se observ c infractiunile contra persoanei au ca obiect $uridic generic ansamblu relatiilor sociale care se constituie si se desfsoar n legatur cu aprarea persoanei privit sub totalitatea atributelor sale' viata, integritatea corporal, inviolabilitatea sexual, libertatea, demnitatea. 7ste cunoscut c aceste infractiuni prezint un grad sporit de pericol social, determinat, pe de o parte de importanta valorilor sociale ce constituie obiectul protectiei penale si de gravele urmri pe care le pot avea pentru comunitate savrsirea acestor infractiuni, iar pe de alta parte, de faptul c infractiunile contra persoanei se realizeaz de regul prin utilizarea unor mi$loace s-au procedee violente si care au o influent negativ mult mai pronuntat n
5istoreanu . ., #obrinoiu V., =oroi 3., #rept penal. Partea 4pecial. =ucureti, 7ditura 0 Continentont DD<1 +>>C Pag. ?>. /@ <bidem
/E

raport cu alte categorii de infractiuni. 3utorii rom9ni . .5istoreanu, 3l.=oroi ect., determinnd obiectul $uridic generic al infractiunilor contra persoanei, pun accent pe relatiile sociale care privesc aprarea persoanei incluznd totalitatea atributelor sale !viata, integritatea corporal, inviolabilitatea sexual, libertate, demnitatea" /?. 3ceste valori nu reprezint realitti izolate , inclusiv individuale, ce au o important socialG n $urul si pe baza lor se formeaz, se desfsoar si se dezvolt relatii interumane, conferind acestor valori caracterul de valori sociale adic de valori n a cror existent este interesat ntreaga societate si totodat de valori al cror continut se relev pe deplin numai n cadrul relatiilor sociale />. 4vrsirea oricror infractiuni contra persoanei, aducnd atingere uneia dintre valorile sociale care prezint atribute ale persoanei nssi, pune n pericol sau vatm si relatiile sociale care s-au format si se desfsoar pe baza acestor valori sociale. 3utorii rusi V.Cudreavtev, 3.5aumov, V.Casepova, 5.Vetrov remarc c n cazul savrsirii infractiunii contra persoanei se atenteaz in mod generic !obiect generic" la personalitate-persoana care apare n societate nu numai ca individ biologic,dar si ca membru al societtii- participant !subiect " al relatiilor sociale. 3nume n aceast calitate persoana capt n societate o protectie si este obligat s respecte regulile de comportament stabilite in societatea respectiv.,F 3utorul 4ergiu =rnz determin drept obiect generic al infractiunilor contra vietii- persoana, invocnd acele relatii sociale care determin locul persoanei n societate.,+ 3utorii rusi 5. Vetrov si <u.%eapunov subliniaz c Capitolul +E Cod Penal al )usiei contine dou tipuri de compoente de infractiune, crora le corespunde, respective, obiecte generice distinct-componente de infractiuni contra vietii si componente de infractiuni contra snttii. 3ceste dou genuri de infractiuni, la rndul lor pot fi divizate

5istoreanu . ., =oroi 3., #rept penal, Partea 4pecial. 7diia <<, =ucureti, 7ditura 3ll =ecy, /FF/,pag. C@ /> =oroi 3., <nfraciuni contra vieii, =ucureti, 7ditura 3ll =ecy.,+>>> pag., ,F xKWWVpWgKN (golovnoe pravo. Osobenaia ceasti. V.5. zudrevteva, 3.V.5aumova. -oscva, +>>@, pag./?. ,+ =rnz 4., <nfraciuni contra vieii, sntii, libertii i deminitii persoanei, C i inu, (niversitatea de 4tat din -oldova, +>>>, pag.>.
/?

n infractiuni care atenteaz la viatG infractiuni care atenteaz la sntateG infractiuni care au caracter universal-ce pun n pericol si viata si sntatea persoanei.,/ )elatile sociale privind dreptul la viat, la itegritatea corporal si sntate, la libertate si demnitate, constituie obiectul $uridic comun infractiunilor contra persoanei.,,#e asemenea, subliniaz autorul rus 3.<.)arog, obiectul generic al acestor infractiuni este determinat n dependent de locul plasrii lor n sistemul incriminrilor cu caracter penal. 3stfel, infractiunea de omor are ca obiect generic- relatiile sociale a cror existent si normal desfsurare sunt conditionate de aprarea vietii si snttii persoaneiG infractiunile contra liberttii onoarei si demnittii persoanei-relatiile sociale a cror formare, desfsurare si dezvoltare normal implic implic respectul liberttii, onoarei si demnittii persoanei si al normelor care o ocrotesc, care oblig pe fiecare individ s se comporte astfel nct s nu lezeze dreturile celor din $ur.,A4ustin pe deplin aceast opinie si este de mentionat faptul c obiectul generic al infractiunilor este o categorie cu caracter teoretic necesar la determinarea valorilor sociale si relatiilor sociale la care atenteaz un grup anumit de infractiuni, specificat de legiuitor n contextul normativittii penale. 7ste cazul s mentionm c relatiile sociale care apr personalitatea n ansamblu !cu toate atributele sale" se prote$eaz nu numai prin incriminrile analizate, de multe ori personalitatea omului identificindu-se n obiectul $uridic si al altor infractiuni. #eci, drept obiect generic al inractiunii de omor ne apare acel cumul de relatii sociale a cror existent si normal desfsurare sunt conditionate de aprarea vietii persoanei si relatiile sociale intervenite n legtur cu aceast valoare. #rept obiect obiect $uridic nemi$locit !special" al infractiunilor contra vietii persoanei la viat. 7vident c aceast constatare este caracteristic tuturor infractiunilor contra vietii !omuciderilor", ns delimitarea ntre componentele analizate va fi fcut cu a$utorul altor semne ale continutului normativ. #reptul la viat are un caracter absolut, el apartine fiecrei persoane si este opozabil tututror, n sensul c toti ceilalti membri ai societtii
,/ ,,

se relev viata persoanei- ca valoare suprem si relatile sociale a cror

desfsurare normal nu poate fi conceput fr aprarea dreptului fundamental al omului

(golovnoe pravo. Ceasti obseaia i osobenaia. 5.<.Vetrova, <i.%iapunova. -oscva, /FF+, pag. /E@-/E?. =u$orV., leanic i V., Omorul i vtmarea grav a integriti corporale, C iinu, /FF,, pag.E. ,A Cunir V., Carp 4., Co$ocaru )., (rsu V.,4tudiu selective n materia de drept penal, C iinu, /FFA, pag. /F-/,.

sunt tinuti s respecte acest drept, adic s se abtin de la orice actiune sau s ndeplineasc orice actiune pentru a evita orice atingere adus acestui drept. ,C %egislatia apr viata oricrei persoane independent de vrst si stare a snttii. *aptul ca infractiunea de omor are ca obiect viata omului i confer acesteia un profil specific n cadrul fenomenului infractional, atrage asupra ei atentia ntregului grup social, sensibilizeaz totdeauna constiinta colectiv, opinia public. 7a prezint n variantele ei de incriminare, cel mai nalt grad de pericol social.,E Omul este singura fiint care creaz valori si le transmite generatiilor viitoare. Viata omului apare, astfel, ca valoare primar si absout indispensabil manifestrii n sine si, ceea ce este mai important, conditie a continuittii biologice a grupului social. #ar, ami presus de toate, este un fenomen social, o valoare social, adic acea relatie social care, reglementat $uridiceste, constituie dreptul absolut la viat al persoanei umane. Ceea ce caracterizeaz n principal pericolul social al acestor infractiuni, l constituie lezarea valorilor sociale ce privesc existenta si securitatea fizic a persoanei. 3ceast atingere poate avea ca urmare cosecinta cea mai grav, adic stingerea vietii, deci desfiintarea fizic a persoanei. Obiectul infractiunii de omor l constituie viata persoanei ,@ ca mi$loc de existent bio-social. )eferitor la punctul de vedere expus n literatura de specialitate, precum c obiectul nemi$locit si cel generic n cazul infractiunilor de omor coincid nu sunt de acord, remarcnd c obiectul generic are un caracter mai amplu si corespunde acelor relatii sociale si valori sociale pe care se pretinde a fi prote$ate prin incriminarea unui grup de infractiuni. Obiectul nemi$locit n cazul omorului se contureaz n relatiile sociale, a cror formare, desfsurare si dezvoltare normal implic respectul valorii vietii umane. #eci anume acea valoare social concret la care se atenteaz prin comiterea actului infractional si constituie obiectul nemi$locit al infractiunii, astfel ca obiect nemi$locit n cazul omorului se prezint relatiile sociale care asigur viata persoanei. 3r fi incorect de a reduce notiunea de viat a omului numai la procesul biologic, deoarece omul este n primul rnd membru al societtii. #in aceasta reeiese c viata
=ulai C.,*ilipa 3.,-itrac e C.,<nstituii de drept penal. 7diia a <<-a, =ucureti, 7ditura Trei, /FF,, pag. /?/. ,E <bidem pag. /?/. ,@ =orodac 3., -anual de drept penal. Partea special, C iinu, /FFA, pag.A@-A?. =u$or V., leantic i V.,Omorul i vtmarea integritii corporale, C iinu, /FF,, pag.E.
,C

omului poart un caracter social, iar necesitatea protectiei se determin reiesind din relatiile care sunt supreme n cadrul societtii. Viata omului este indisolubil legat de relatiile sociale, de aceea obiectul atentrii infractionale n cazul omorului este si viata omului si relatiile sociale, al cror subiect aceast persoan apare. Odta cu moartea se ntrerup si relatiile sociale legate de protectia personalittii lui, se ntrerupe si protectia $uridico-penal a vietii persoanei respective. #reptul la viat si sntate este aprat prin Constitutia trii.Viata constituie bunul cel mai de pret al persoanei, fat de care nu pot fi concepute nici celelalte atribute ale acesteia, ca integritatea corporal, sntatea, inviolabilitatea sexual, libertatea, onoarea si demnitatea. 3tentatele contra vietii persoanei pun n pericol nu numai existenta individului izolat, dar si a ntregii societti. 4e poate concluziona c nu este posibil desfsurarea normal a relatilor sociale fr ocrotirea vietii persoanei.#e aceea aprarea acestei valori sociale constituie una dintre ndatoririle supreme ale fiecrui stat.,? Pentru infractiunea de omor un al doilea aspect poate fi considerat cel al expresiei corporale a vietii persoanei, adic a ansamblului de functii si procese organice care asigur individului prezenta biologic si care, odat distruse, suprim calitatea de fiint vie sau de integritate corporal a acesteia.,>3cest aspect formeaz categoria obiectului material al infractiunii. <nfractiunea de omor are ca obiect material corpul victimei, AFprivit ca o entitate material, ca o totalitate de fuctii si procese organice care mentin o persoan n viat, ca o unitatea anatomic si fiziologic, fizic si psi ic.A+7ste indiferent dac acest corp apatine unei persoane tinere sau n vrst ori dac persoana este sau nu n plenitudinea faculttilor fizice sau psi ice.A/7ste necesar ca persoana respectiv s fie n viat, iar fptuitorul s actioneze asupra corpului acesteia si nu asupra propriului corp !n aceste din urm situatii, de regul, faptele nu au relevant penal, dect dac se aduc concomitent atingere

=orodac 3.,-anual de drept penal. Partea special, C iinu /FFA, pag.AE-A@. #obrinescu <., <nfraciuni contra vieii persoanei, =ucureti, +>?@, pag./+-//. AF =orodac 3., -anual de drept penal. Partea 4pecial, C iinu, /FFA, pag.A@-A?. A+ 3vram -., Popovici T., Cobneanu V., Cercetarea infraciunilor contra persoanei, C iinu, 7ditura 3)C, /FFA, pag.+>G =oroi 3., <nfraciuni contra vieii, =ucureti, 3%% =7Cz, +>>>, pag.E. A/ =u$or V.,leanic i V., Omorul i vtmarea grav a integritii corporale, C iinu /FF,, pag.E-@.
,? ,>

si altor valori, spre exemplu, n cazul automutilrii spre a se sustrage de la serviciul militar".A, 3naliznd minutios semnele distinctive ale obiectului omorului nsotit de circumstante agravante, am gsit de cuviint c este necesar de a studia un al doilea element la fel de important precum este latura obiectiv a componentei de infractiune care este constituit din totalitatea conditiilor privitoare la actul de conduit, cerute de lege pentru existenta infractiunii.AA #up cum a fost consemnat, fiecare infractiune, sub aspectul laturii obiective, poate fi caracterizat printr-un element material !actiune sau inactiune", o urmare imediat !consecintele pre$udiciabile" si raportul de cauzalitate ntre elementul material si urmarea imediat.AC Pe lng aceste semne, latura obiectiv a mai multor infractiuni printre care si cea de omor intentionat cu respectivele agravante, cuprinde una sau mai multe cerinte-conditii esentiale si absolut necesare pentru ca fapta svrsit s poat constitui elementul material al infractiunii !semnele facultative ale laturii obiective AE". 4emnele facultative ale laturii obiective, care sunt prezente la toate infractiunile, uneori nu se iau n consideratie la aprecierea unei fapte concrete ca infractiune. %atura obiectiv a omorului const n privarea de viat a altei persoane, A@adic prin orice activitate ilegal care pricinuieste moartea unui om. <ndicarea caracterului ilegal al privrii de viat are o important principal. #eci se constat o intercalare oblogatorie dintre trei semne' fapta care prezint o atentare la viata persoaneiG consecinta pre$udiciabil n forma cauzrii mortii biologice a persoaneiG raportul de cauzalitate ntre fapt si consecint. Omorul poate fi comis att prin actiune !de mpuscare, strivire, n$ung iere, otrvire, ardere, lovire etc.", ct si prin inactiune, dar nuami n acele cazuri n care fptuitorul avea obligatia de a actiona pentru mpiedicarea mortii persoanei. &n cadrul omorului cu circumstantele agravnte n functie de latura subiectiv n ma$oritatea
5istorean . ., #obrinoiu V., -olnar <.,=oroi 3., #rept penal. Parte special. =ucureti, 7ditura 3%% =7Cz, /FF/, pag.C@. AA =ulai C., #rept penal rom9n. Partea general. Vol.<, =ucureti, +>>/, pag. +,F-+,,. AC 3vram -i ai, Popovici T., op.cit., pag.+>. AE Timeico ..=., Obee ucenie ob obiectivnoi storone prestuplenia, )ostov, +>>@, pag.A>. A@ (galovnaia prava )osii.(cebniy dlea vuzov. Osobenaia ceasti. 3.5. zrasiyova., -oscva +>>>,pag.+,.G =rnz 4., <nfraciuni contra vieii, sntii, libertii i demnitii persoanei, C i inu, (4-, +>>>, pag. +C.
A,

cazurilor se comite prin actiuni orientate spre nclcarea integrittii anatomice si functiilor organelor vitale importante ale altei persoane. 3ctiune de ucidere poate fi direct, atunci cnd fptuitorul actioneaz direct asupra victimei, provocndu-i moartea, sau indirect, atunci cnd, pentru provocarea mortii, fptuitorul recurge la un mi$loc indirect, activat de o fort strin.A? 4ub aspectul elementului material infractiunea de omor implic o actiune de ucidere a unei persoane fizice, adic o activitate material cara are ca rezultat moartea unui om. 7cest element material trebuie s aib o anumit fort distructiv, s fie apt s provoace moartea persoanei n conditiile date. #in punct de vedere al laturii obiective omorul nsotit de circumstantele agravante n functie de latura subiectiv se exprim prin privarea victimei de viat !component material".A> 4e stie c descrierea faptei incriminate mai poate cuprinde pe lng descrierea actiunii !ianctiunii" incriminate si artarea rezultatului acolo unde legiuitorul conditioneaz existenta faptei incriminate de producerea unui rezultat material, conceput ca o entitate exterioar a conduitei, diferit, cronologic si logic, de actiunea si cauzat de aceasta. &n ipoteza ideii consemnate consecinta n forma mortii biologice constituie un semn obligatoriu al omorului intentionat, dac este vorba despre o infractiune consumat. &n acest caz, rezultatul face parte, mpreun cu actiunea !inactiunea"din descierea faptei incriminate si se nftiseaz tocmai n cazul infractiunii de omor, sub forma unei modificri a substantei obiectului material. &n acest context trebuie delimitat moartea biologic de moartea clinic , adic o asemenea stare a organismului omului, n care, desi se opreste respiratia si btaia inimii, dar activitatea vital a organismului pstreaz si omul poate fi readus la viat. -oartea reprezint o ncetare ireversibil a vietii, o dereglare integral si ireversibil a proceselor vitale ale organismului ce conditioneaz stingerea activittii biologice a tuturor tesuturilor si organelor.CF3ceasta se instaleaz dup ncetarea functiilor de important vital- circulatiei sangvine si respiratiei- ncetare care are forma se

=ulai C., *ilipa 3., po.cit.,pag.E,. Vetrov 5.<., op.cit.,pag.++F-+++. CF =aciu . .,-edicin legal, C iinu, tiina, +>>C, pag.+F@.
A? A>

unui proces treptat de in ibitie metabolismului celular si de descompunere a materiei vii organizate. (rmarea sau rezultatul este cea de-a doua component obligatorie a laturii obiective a infractiunii de omor intentionat. 3ctul deviolent devine relevant sub aspectul infractiunii de omor intentionat n momentul n care se produce rezultatul, constnd n moartea victimei. &n lipsa lui, actul de violent poate fi luat n considerare ca element al tentativei de omor sau al altei infractiuni de omor. 4urvenirea mortii ca consecint a faptelor infractionale comise constituie un semn obligatoriu al laturii obiective a omorului. %a analiza laturii obiective a omorului este necesar de a lua n vedere c actiunile sau inactiunile constituie doar un semn exterior al infractiuni. 3ceasta si are explicatia n faptul c pericolul social al ei n final const n dauna cauzat :decesul victimei. 4tabilirea cauzei mortii se face cu a$utorul datelor puse la dispozitie de medicina legal, constatri efectuate de ctre medicul anatomopatolog fiind otrtoare pentru clarificarea 2diagnosticului $uridic 2 'moarte violent sau moarte patologic. #in moment ce datele obtinute converg spre o moarte violent, care poate fi consecinta unui omor sau accident, va fi necesar clarificarea tuturor mpre$urrilor apte s serveasc la ncadrarea $uridic corect a faptei. #e asemenea, pentru ntregirea laturii obiective a infractiunii de omor treuie s se stabileasc existenta legturii de cauzalitate ntre actiunea de ucidere si moartea victimei, care reese nemi$locit din materialitatea faptei. 3ceasta ar nsemna c moartea trebuie s apar ca un rezultat necesar si logic al faptei vinovatului, dar nu o consecint ntmpltoare.C+ #eterminarea legturii de cauzalitate n asemenea mpre$urri este esential pentru ncadrarea corect a faptei n categoria omorului. %ipsa raportului de cauzalitate ntre fapt si consecinta survenit o exclude n genere rspunderea penal pentru lipsirea de viat a persoanei, ori permite a califica fapta n alt fel.C/ )aport de cauzalitate este atunci cnd se stabileste, c fr activitatea fptuitorului, moartea victimei nu s-ar fi produs. 5u este necesar ca activitatea fptuitorului s constituie cauza exclusiv a mortii victimei, legtura cauzal exist si atunci cnd la
C+ C/

Vetrov 5.<. op.cit. pag.+++. =orodin 4.V., op.cit.pag.@/

activitatea fptuitorului s-au adugat si alti factori preexistenti, concomitenti sau subsecventi, care au concurat la producerea rezultatului.C, 4tabilind raportul de cauzalitate n cauzele de omor cu circumstante agravante, este necesar de a lua n vedere c' -raportul de cauzalitate exist nu numai ntre miscrile corporale nemi$locite ale vinovatului si moartea survenit, dar si ntre diferite mecanisme, forte ale naturii, animale folosite de ctre infractor la svrsirea omoruluiG -actiunile subiectului infractiunii sunt considerate cauze ale mortii doar n cazul dac au fost conditii necesare pentru privarea de viat a persoanei, n lipsa crora moartea nu interveneaGCA -actiunile persoanei care constituie conditie obligatorie a survenirii consecintei pre$udiciabile, poate fi considerat cauza mortii doar n situatia n care rezultatul a reiesit cu necesitate din aceste actiuni, dar nu a constituit o situatie nscut din realizarea ntmpltoare a factorilor obiectivi, doar n mod extern legate ntre ele.CC %a examinarea laturii obiective a omorului este necesar de a acorda atentie locului, timpului, metodei si mi$loacelor, tuturor circumstantelor de comitere a infractiunii. (nde metode de svrsire a omorului se iau n vedere de ctre legiuitor n calitate de semne circumstantiale. %a caracteristica laturii obiective a omorului se atribuie si situatia concret de comitere a infractiunii. 3ceasta are important nu numai la solutionarea problemei viznd prezenta ori lipsa raportului de cauzalitate, dar si, n anumite circumstante concrete, pentru atragerea persoanei la rsundere penal si calificarea corect a faptei comise. 4tabilirea momentului de svrsire a infractiunii n cazul expirrii termenului de prescriptie are important pentru liberarea persoanei de rspundere penal. Timpul svrsirii infractiunii poate fi reflectat si asupra aplicrii legii penale. %ocul de comitere a omorului are important pentru calificarea corect a infractiunii, aplicrii este supus legea care actioneaz pe un anumit teritoriu unde a fost comis. <dentificarea locului n care a fost svrsit omorul este o problem important pentru solutionarea cazului, acesta fiind, de regul, cel mai bogat n urme si date cu
C, CA

=oroi 3.,op.cit.pag.,C. (galovnaia prava )osii.Osobenaia ceasti, 3 zrasicova, -oscva, +>>>,pag.+A. CC Comentarii ugalovnomu yodexu )asisyai *ederatii 3.*. 5aumova, -oscva +>>@ pag./EE.

privire la mpre$urile n care s-a comis fapta. Cu att mai mult se impune gsirea locului crimei, cu ct n practic se ntlnesc frecvent cazurile de transportare a victimei n alt parte, ori mprstierea de fragmente din cadavru n diverse locuri. #esigur, c pe lng locul propriu-zis al faptei nu trebuie s excludem si celelalte locuri sau zone n care au fost descoperite urme, mi$loace materiale de prob etc. #eterminarea metodei de actiune ca semn al laturii obiective a omorului are important principal pentru calificarea lui, la comiterea mai multor omoruri metoda constituie o circumstant calificativ. Cercetarea omorurilor prezint mari dificultti, deoarece infractorii utilizeaz diverse metode de comitere, mascare si tinuire a infractiunii. Pentru existenta infractiunii nu au relevant metodele de suprimare a vietii victimei ns pot fi luate n considerare la individualizarea pedepsei penale. 4tabilirea modului de suprimare a victimei este posibil pe baza interpretrii unui complex de date, urme, cu privire la ntreaga activitate desfsurat de infractor. 4e va determina astfel, modul concret de operare interesnd o serie de circumstante de natur s serveasc la ncadrarea corect a faptei. #e asemenea pe aceast cale se stabileste evolutia raportului dinamic victimagresor, natura eventualelor relatii dintre cei doi, posibilele ncercri de simulare sau mascare a faptei, respectiv disimularea omorului prin sinucidere sau accident etc. Cercetarea omorurilor prezint mari dificultti si prin prisma faptului c infractorii aplic diferite mi$loace de mpiedicare a aflrii adevrului obiectiv. <dentificarea instrumentelor sau mi$loacelor care au servit la svrsirea infractiunii vizeaz att agentul vulnerant, care a cauzat moartea victimei, ct si alte mi$loace destinate pregtirii svrsirii faptei, ptrunderii la fata locului, imobilizrii victimei etc. 3ceast identificare si gseste utilitatea si n ncadrarea $uridic a faptei. *apta ucigtoare poate fi svrsit prin orice mi$loace sau instrumente. 3cestea pot fi clasificate n mi$loace fizice !corpuri contondente, arme albe, arme de foc, explozibile, instrumente tietoare, nteptoare etc.", mi$loace c imice !substante c imice care exercit o actiune toxic sau coroziv cauztoare de moarte asupra organismului uman", precum si mi$loace psi ice !prin care se provoac un soc psi ic sau stri emotive intense care produc moartea victimei, ca de exemplu, amenitarea grav, surpriza, intimidarea, durerea psi ic profund, stresul psi ic etc."

Omorul este considerat infractiune numai n cazurile n care actiunile persoanei, care au cauzat moartea, au fost ilicite. #e aceea se consider omor lipsirea de viat a infractorului svrsit nstare de legitim aprare !art.,EC.P." sau lipsirea de viat a infractorului n cazul n care acesta nu putea fi retinut fr a neutralizat prin alte mi$loace !art. ,@ C.P.".

Sectiunea ".". Semnele distinctive ale subiectului si laturii subiective ale omorului nsotit de circumstante agravante.

3ceasta 8i are explica6ia, sus6ine autorul, n faptul c oricare fapt, inclusiv lipsirea de via6 a altei persoane, sv9r8it de ctre minori n v9rst de p9n la +A ani sau iresponsabili nu trebuie recunoscute ca neprezent9nd pericol social, deoarece aceast circumstan6 doar nltur rspunderea penal a acestor persoane. #ac v9rsta 8i responsabilitatea de atribuit la semnele componen6ei de infrac6iune, atunci n mod logic privarea de via6 a altei persoane, sv9r8it de ctre o persoan minor p9n la +A ani sau de ctre o persoan iresponsabil, trebuie recunoscut ca neprezent9nd pericol social n cazul n care lipse8te componen6a de infrac6iune. &n plus, urmrirea penal n cauzele despre persoanele n v9rst de p9n la +A ani se exclude nu n baza lipsei componen6ei de infrac6iune, dar n legtur cu neatingerea v9rstei rspunderii penale. #e asemenea n cazul comiterii infrac6iunii de ctre un minor p9n la +A ani ori o persoan iresponsabil prin intermediul altor persoane - subiec6i ai infrac6iunii, acestea din urm vor avea calitatea de mi$loace a infrac6iunii 8i vor fi liberate de rspundere penal. 3ceasta nu nseamn ns c subiectul se afl dup limitele componen6ei de infrac6iune. *r subiect nu poate fi vorba de infrac6iune. Prezen6a persoanei, prin ac6iunile vinovate ale creia a fost cauzat moartea altei persoane, constituie o condi6ie obligatorie de recunoa8tere a cauzrii mor6ii altei persoane. + n ipoteza ideii consemnate remarcm c pericolul social i este specific infrac6iunii, ns nu componen6ei de infrac6iune. Participa6ia penal n cazul omorului este posibil sub toate formele. / 4punem c este posibil n toate formele la nivel general, ns referitor la incriminarea propriu zis n baza art. +AC CP determinm ncadrarea expres a participa6iei simple. 4ubiect pasiv poate fi, de asemenea, orice persoan, deoarece legea nu poate condi6iona aprarea vie6ii unei persoane de vreo calitate a acesteia. Orice persoan, oricare ar fi starea sau statutul ei personal sau social, poate fi subiect pasiv al omorului, fiindc ocrotirea vie6ii persoanei are caracter universal. 7ste suficient ca persoana s fi fost n via6.+ 5u intereseaz v9rsta, sexul, starea snt6ii fizice sau psi ice ale subiectului pasivG nu intereseaz dac acesta era otr9t s se sinucid sau c, fiind bolnav de o boal incurabil, nu mai avea de trit dec9t pu6ine clipe.{ #up consumarea omorului, subiectul pasiv nu mai este o persoan, ci o victim. (neori omorul poate avea mai mul6i subiec6i pasivi !omorul a dou sau mai multor persoane". ,&n literatura de

specialitate s-a subliniat, pe drept cuv9nt, c nu trebuie confundat subiectul pasiv al infrac6iunii, adic persoana vtmat, cu subiectul pasiv de drept civil al infrac6iunii, respectiv persoana care a suferit paguba n infrac6iune. #istinc6ia este important fiindc, dac de cele mai multe ori, persoana vtmat este n acela8i timp 8i persoan pgubit prin infrac6iune, exist 8i cazuri n care cineva poate fi subiect pasiv, deci persoan vtmat, fr s fie ns 8i persoan pgubit.

$atura subiectiv- un elemet al componentei de infractiune,care ofer o prezentare a proceselor psi ice interioare, ce au loc n constiinta si vointa persoanei care comite infractiunea. &n acest context, latura subiectiv a omorului este format din semnele care caracterizeaz atitudinea psi ic fat de faptele sale si consecintele survenite- moartea persoanei. 3ceast atitudine este reflectat n diverse momente intelectuale, volitionale si emotionale care devin evidente la examinarea faptei concrete. Ca criteriu principal la definirea infractiunilor dup latura subiectiv ne serveste forma de vinovtie- intentia ori imprudenta. Ca elemente ale laturii subiective pot servi motivul si scopul infractiunii.CE

%a categoria circumstantelor care caracterizeaz latura subiectiv a infractiunii de omor, sustin autorii rusi |.3.5eznamova, <.<a.Cazacenco, se atribuie motivul, scopul si emotiile.C@ 3cestea pot aprea, n calitate de semne obligatorii ale componentei de infractiune ori s fie luate n vedere la individualizarea pedepsei penale n calitate de circumstante agravante ori atenuante. Omorul este atribuit la categoria infractiunilor care pot fi manifestate doar prin vinovtie intentionat !intentie direct ori indirect", n afar de lipsirea de viat din imprudent, adic vinovatul si d seama de faptul c atenteaz la viata altei persoane, prevede inevitabilitatea sau posibilitatea real de survenire a mortii victimei si doreste survenirea ei !intentia indirect" sau o admite n mod constient !intentie direct sau eventual".

CE C@

=orodin 3.<.,op.cit.,pag.E |.3.5eznamova, <.<a.Cazacenco, (galovnoe pravo. Osobenaia ceasti. -oscova +>>>.

Sectiunea 2.3. Anali a juridico-penal a circumstantelor agaravante ale omorului n functie de latura subiectiv a componentei de infractiune.

&n literatura $uridic este acceptat mprtirea circumstantelor agravante, enumerate n articolul +AC Cod Penal al )- , pe grupuri C?, n functie de elementele componentei de infractiune- obiect, latur obiectiv, subiect, latur subiectiv. 3stfel, noi ne vom referi doar la grupul de circumstante ce se atribuie laturii subiective a componentei de infractiune a omorului intentionat. #eci conform laturii subiective circumstantele agravante ale omorului se prezint astfel ' sus. %morul svrsit cu premeditare- alin.&"' litera a' art.!() CP al R* &nainte de a trece la analiza $uridico-penal propriuzis, este necesar de a explica unele concepte, si anume' Omorul svrsit cu premeditareG Omorul svrsit din interes materialG Omorul svrsit n legtur cu ndeplinirea de ctre victim a obligatiilor de serviciu sau obstestiG Omorul svrsit cu scopul de a ascunde o alt infractiune sau de a nlesni svrsirea eiG Omorul svrsit din motive de ur social, national, rasial sau religioasG Omorul svrsit cu scopul de a preleva si }sau utiliza ori comercializa organele sau tesuturile victimeiG Omorul svrsit la comandG

&n continuare vom face o analiz $uridico-penal a tuturor circumstantelor prezentate mai

4. =rnz <nfraciuni contra vieii, sntii, libertii i demnitii persoanei. C i inu, (4- +>>>
C?

/remeditarea6cuvnt compus din prefixul 0pre 2, care semnific o anterioritate, si substantivul 2meditare 2, ce are ntelesul de 2cugetare 2, de 2gndire 2 profund asupra unui subiect, dar si de 2a plnui1, 2a urzi 2. Practica si doctrina $udiciar rom9n n materie, i-au configurat onceptului 2premeditare1 unele elemente alctuitoare, n prezenta crora aceast atitudine psi ic a fptuitorului poate fi identificat n cazul concret, si anume' 1)3doptarea hotrrii de a ucide, consolidarea acesteia si reflectarea asupra modalittii de nfptuire a actiunii!imaginarea si calcularea eficientei posibilelor variante de actionare"G 2)&%teriori)area i mani(e tarea re)olutiei delictua e constnd n obtinerea de informatii necesare executrii omorului !date despre programul sau obiceiurile victimei, capacitatea acesteia de a riposta, existenta unor cini la locul ori n prea$ma locului stabilit pentru svrsirea infractiunii", pregtirea instrumentelor trebuinceoase nfptuirii actiunii !cumprarea si curtirea armei, procurarea sau prepararea otrvii etc.", alegerea locului si timpului cel mai propice, crearea conditiilor favorabile, si n general, oricare activitti de aceast natur menite si ntreprinse n vederea atingerii scopului. 7)Timpul scurs ntre luarea otrrii de a ucide si punerea acesteia n executare, interval n care autorul ndeplineste activitti pregtitoare.C> Putem ferm s afimm c si n doctrina noastr se regsesc aceste trei elemente alctuitoare pe care noi le numim conditii de reali)are a premeditrii 68, si anume' +" trecerea unui interval de timp din momentul lurii otrrii de a svrsi omorul si pn n momentul executrii infractiuniiG /" n acest interval de timp fptuitorul trebuie s mediteze, s-si concentreze fortele sale psi ice n vederea asigurrii succesului actiunii saleG ," n acest interval de timp fptuitorul trebuie s treac la svrsirea unor acte de pregtire de natur s ntreasc otrrea luat si s asigure realizarea ei.E+ <ntentia va fi premeditat, spune autorul)arog 3., dac dorinta de a comite infractiunea a aprut la subiect fr vreo influent, fr a fi provocat de o situatie
. . #iaconescu. <nfraciuni n Codul Penal rom9n =ucureti +>>@ pag.+EF-+E+. EF (4-. #rept penal. Partea special. Pag.CE. E+ O. %og in, T. Toader, #rept penal rom9n. Partea special, =ucureti, +>>>, pag.?/.
C>

concret de viat si a fost nfptuit de ctre fptuitor dup scurgerea unui interval de timp considerabil din momentul aparitiei intentiei de a comite infractiuneaE/. Oprim conditie const n trecerea unui interval de timp din momentul lurii otrrii de a svrsi omorul si pn n momentul executrii infractiunii. #urata acestui interval de timp nu este fix si nici nu poate fi dinainte stabilit. &n fiecare caz instanta de $udecat va constata dac aceast conditie este sau nu ndeplinit, tinnd seama de mpre$urrileconcrete ale cauzei, si ndeosebi, de particularittile subiective ale fptuitorului, deoarece, n functie de aceste particularitti, o persoan poate avea nevoie de un interval mare de timp pentru a c ibzui, pe cnd o alt persoan poate c ibzui cu mult eficient c iar ntr-un interval de timp mult mai scurt. &n practica $udiciar, considerndu-se ndeplinit aceast prim conditie, s-a retinut ca omor svrsit cu premeditare, de exemplu fapta inculpatului, care n urma unui conflict cu victima, a plecat acas, s-a narmat cu un cutit si a revenit n acelasi loc dup o or, pndind-o si aplicndu-i o lovitur n inim cu efect mortal. O a doua conditie priveste activitatea psi ic a fptuitorului de reflectare, de c ibzuire asupra modului cum va svrsi infractiunea, n intervalul de timp cuprins ntre momentul lurii otrrii infractionale si momentul nceperii otrrii, fptuitorul Trebuie s mediteze, s-si concentreze fortele sale psi ice n vederea asigurrii succesului actiunilor sale. #in cerinta acestei conditii rezult c nu se poate vorbi de premeditare n situatia n care fptuitorul nu a putut s mediteze, s cntreasc posibilittile de realizare a otrrii luate. &n acest sens n practica $udiciar s-a decis :de exemplu- c nu poate fi retinut ca omor svrsit cu premeditare, fapta inculpatilor care n urma unui incident cu victima, produs ntmpltor la ntlnirea lor cu aceasta, n afara locului unde se aflaser mpreun, au lovit-o cu ciomegile si cu cutitul, pe care le aveau asupra lor, deoarece n conditiile date, ei nu au situatia de a cntri posibilittile de svrsire a faptei si nici consecintele legate de otrrea luat. &n sfrsit, pentru existenta premeditrii se mai cere ca, n intervalul de timp cuprins ntre momentul lurii otrrii infractionale si momentul nceperii executrii omorului, fptuitorul s treac la svrsirea unor acte de pregtire de natur s ntreasc otrrea luat si s asigure efectiv realizarea ei.
E/

xQLK[ q.,~[K\KPOK-]LQPKPKN MOQNOVN K_ZUQOOKPK ZUW\Q }} YKPNbWgQ` WbVoV`_ +>?E, nr.++, pag.>.

7ste necesar s fie ntrunite toate aceste conditii , dac lipseste intervalul de timp la care ne-am referit , sau dac, existnd acest interval de timp, fptuitorul nu a avut posibilitatea s mediteze asupra otrrii luate, ori dac, n sfrsit exist primele dou conditii, nu au fost efectuate acte de pregtitire a comiterii infractiunii, agravanta svrsirii omorului cu premeditare nu poate fi imputat. (ltima conditie, adic svrsirea unor acte de pregtire este att de strns legat de cea de-a doua conditie- activitatea psi ic a fptuitorului, nct, de cele mai multe ori, fiind ndeplinit ultima conditie, este realizat implicit si cea de a doua. #e aceea, se consider, uneori, c premeditarea presupune realizarea numai a dou conditii' trecerea unui interval de timp din momentul lurii efectuarea unor acte de pregtire. Premeditarea atribuie omorului caracter calificat deoarece, presupunnd, pe de o parte, o concentrare a fortelor psi ice ale fptuitorului, iar pe de alt parte, o pregtire a comiterii faptei, asigur acestuia sanse sporite de reusit. &n acelasi timp, premeditarea relev si un grad de pericol mai mare a fptuitorului, care ntelege c procedeaz metodic, cu calm pentru traducerea n fapt a otrrii sale infractionale.E, %morul svrsit din interes material alin.&"' litera b' art.!() CP al R* 5otiunea de intere material, denot ideea de preocupare, dorint egoist a fptuitorului de a dobndi n urma omorului, un avanta$ !folos" patriminial. 3vanta$ul material rvnit de autor poate fi actual- de pild, o sum de bani, bunuri de orice fel, beneficiul unui contract de locatiune ect.- ori n per pecti! : desc iderea succesiunii persoanei ucise al crei mostenitor este fptuitorul, stingerea n acest mod a unei datorii s.a. 7ste realizat aceast cerint legal si n ipoteza uciderii unei alte persoane dect cea a crei moarte desc ide fptuitorului calea spre obtinerea avanta$ului.EA otrrii de a svrsi omorul si

V. =u$or, <nfraciuni contra vieii i sntii persoanei. C iinu /FF,, pag. C@.
E,

. . #iaconescu. <nfraciuni n Codul Penal rom9n. =ucureti +>>, 7ditura Oscar Print. Pag. +@C-+@E
EA

<nteresul material constituie deci un mobil al infractiunii, motivatia actiunii de ucidere, n absenta acestui mobil neputnd fi retinut agravanta prevzut la litera b", c iar si n ipoteza n care decesul victimei ar determina- implicit- crearea, n beneficiul inculpatului, a unui profit material. Potrivit p. +F al Botrrii Plenului Curtii 4upreme de $ustitie din +C noiembrie +>>, 0Cu privire lapractica $udiciar n cauzele despre omor premeditat 2 cu modificrile ulterioare, drept omor svrsit din interes material urmeaz a fi calificat omorul intentionat, dac a fost svrsit cu scopul de a obtine un beneficiu material pentru vinovat sau pentru alte persoane !banit, bunuri sau drepturi la obtinerea lor, dreptul la spatiu locativ etc." sau cu intentia de a fi scutit de c eltuieli materiale !restituirea bunurilor, datoriei, pltirea serviciilor, ndeplinirea obligatiilor patrimoniale, pltirea pensiei alimentare etc.".EC 3sadar, interesul material este orice folos, avanta$ sau beneficiu de natur patrimonial. 7l poate consta din bani, bunuri, avanta$e material, recunoasterea unui drept material, stingerea unei datorii etc. <nteresul acaparator, n esent egoist si $osnic, legiuitorul l-a apreciat, pe bun dreptate, ca fiind un mobil de natur sa agraveze omorul. 4vrsirea omorului din interes material este o circumstant personal, deoarece priveste latura subiectiv a infractiunii. &n consecint, ea nu este transmisibil participantilor. #ac, ns, participantii au actionat din acelasi motiv, agravanta va fi aplicat si lor. Pentru calificarea omorului ca fiind svrsit din interes material este necesar a stabili c un asemenea motiv a aprut la fptuitor pn la omor. &n cazul n care lipseste acest aspect, nsusirea, de exemplu a averii victimei, dup privarea ei de viat, se ncadreaz n componenta omorului fr interes acaparator. 4emnificatia pe care o poart notiunea de interes acaparator sau, astfel zis, interes material ca circumstant agravant n materie de omor este oarecum diferit de cel comun, cel de folos sau de avanta$ material !respective, bani sau bunuri obtinute din activitti curente". <nteresul de omor care st la baza omorului agravant se poate nftisa sub diverse forme concrete' ca un avanta$ sau beneficiu, cum ar fi banii, bunurile, titlurile de valoare sau dobndirea unei succesiuni. <nteresul material poate consta si n stingerea
Culegere de otrri ale Plenului Curii 4upreme de ustiie a )-, C iinu, /FF/, p.,F@.
EC

unor datorii sau n obtinerea altor avanta$e !de exemplu, autorul omorului sper s fie promovat dup moartea victimei".EE Caracterul infractiunii aflate n examinare nu se modific din cauza c interesul ce a conditionat omorul victimei nu a fost realizat n practic !de exemplu, fptuitorul nu a primit bunurile care apartineau victimei sau nu a putut s se foloseasc de spatiul locativ care apartinea victimei". &n unele cazuri omorul este calificat ca fiind savrsit n interes material, n timp ce n realitate el este determinat de cu totul alte motive !rzbunare, gelozie, conflicte familial." #e regul, acestea se ntmpl atunci cnd svrsirea omorului este precedat de unele litigii cu c aracter patrimonial !de exemplu, partea vtmat nu plteste suma stabilit, nu ntoarce datoria". &n aceste cazuri se scap din vedere c doar dorinta de a obtine anumite foloase materiale sau nzuinta de a fi scutit de c eltuieli material datorit privrii de viat a victimei reprezint un temei de calificare a omorului ca fiind svrsit n interes material. 3gravanta analizat opereaz numai atunci cnd s-a stabilit c tocmai interesul material a servit ca pretext pentru omorul victimei. #e aceea, fapta nu poate fi calificat ca omor svrsit din interes material, dac' +" Cstigul material apare doar ca ocazie pentru svrsirea omorului precedat de acte de uliganism sau de alt naturG /" 3 avut loc n timpul cnd fptuitorul si pzea bunurile saleG ," 3 fost svrsit n scopul recuperrii de ctre fptuitor a propriilor bunuri care se aflau ilegal la victimG A" 3 fost savrsit n legtur cu nedorinta victimei de a executa, fat de fptuitor, obligatiunile patrimonialeG C" 3 fost svrsit din rzbunare pentru pre$udicial cauzat fptuitorului etcG 4e calific drept omor svrsit din interes material' +" Omorul copilului de ctre printii si n scopul de a se elibera de obligatia de ntretinere a acestuiaG /" Omorul svrsit n vederea primirii sumei asigurateG ," Omorul svrsit n scopul neac itrii datorieiG
3l. =oroi, <nfraciuni contra vieii, =ucureti, +>>E, pag. +/A
EE

A" Omorul svrsit n scop de canibalism, cu precizarea c fptuitorul doreste s beneficieze de calitti de consum ale corpului victimeiG C" Omorul svrsit n vederea obtinerii drepturilor la spatiu locativ, a mostenirii, a altor foloase sau avanta$e material etcG <nteresul material trebuie s premearg omorul, nu s-l succead, n caz contrar, lipsesc temeiurile aplicrii agravantei analizate. #e asemenea, este necesar a stabili ca, pentru existenta omorului svrsit n interes material, este suficient a constata c fptuitorul a urmrit anume un astfel de interes, indiferent dac a realizat sau nu acel interes.E@ %morul svrsit n legtur cu ndeplinirea de ctre victim a obligatiilor de serviciu sau obstesti alin.&"' litera c' art.!() CP al R* (n asemenea omor, are loc atunci cnd fpruitorul svrseste omorul cu scopul de a mpiedica activitatea legal a vistimei la ndeplinirea ndatoririlor de serviciu sau obstesti, precum si din rzbunare pentru asemenea activitate. Prin 2ndeplinirea obligatiilor de serviciu1 se ntelege executarea atributiilor de serviciu care decurg din contractul de munc, nc eiat cu ntreprindere, institutie sau organizatie, nregistrat n modul stabilit, indiferent de tipul de proprietate sau de forma $uridic de organizare a acesteia. Prin1 ndeplinirea obligatiilor obstesti1 se are n vedere nfptuirea de ctre cetteni a unor ndatoriri publice cu care acestea au fost nsrcinati !de exemplu, ndeplinirea obligatiilor de membru al grzilor populare" sau svrsirea altor actiuni n interesul socittii sau al unor persoane aparte !de exemplu, comunicarea despre comiterea sau pregtirea infractiunii, criticarea nea$unsurilor la adunarea colectivului de munc, renuntarea de a participa la svrsirea infractiunii etc.". &n Botrrea Plenului Curtii 4upreme de ustitie din +C.++.+>>, nr.> 2Cu privire la practica $udiciar pe dosarele despre omorurile premeditate1, punctul +/, se face urmtoarea explicatie' 24ub notiune de ndeplinire a ndatoririlor de serviciu trebuie de nteles actiunile oricrei persoane, care se raporteaz la functiile ei de serviciu, ce reiese din contractul de munc cu ntreprinderile si organizatiile de stat, cooperatiste sau altele
E@

(4-. #rept penal. Partea special. Pag.CE.

nregistrate n modul stabilit, iar sub notiunea de ndeplinire a ndatoririlor obstestindeplinirea de ctre cetteni a ndatoririlor obstesti special ncredintate lor, precum si svrsirea altor actiuni n interesele ntregii societti sau ale unor cetteni aparte !reprimarea contraventiilor, informarea organelor puterii despre infractiunile svrsite sau care se pregtesc.1E? #up cumreiese din explicatia sus-mentionat, nu are nsemntate forma de proprietate si forma organizatorico-$uridic a ntreprinderii sau organizatiei la care victim si-a desfsurat sau si desfsoar ndeplinirea ndatoririlor obstesti. <mportant este ca aceste ntreprinderi sau organizatii sa fie nregistrate n modul stabilit. Pentru aplicarea agravantei examinate este necesar a stabili c omorul a fost svrsit n legtur cu ndeplinirea legitim a obligatiilor de serviciu sau obstesti. Caracterul legitim al ndeplinirii acestor obligatii exist n cazul n care conduit a victimei a fost conform cu cerintele si regulele serviciului respective, cu normele morale si nu a format o nclcare a legii, cu att mai putin- o infractiune. &n calitate de victim ntr-o asemenea infractiune poate fi orice persoan- de la conductor pn la paznic. 7xpresia 2n legtur cu 2 din dispozitia incriminatoare trebuie interpretat n sensul c omorul poate fi svrsit ' +" Pn la ndeplinirea obligatiilor de serviciu sau obstesti !n scopul neadmiterii"G /" &n momentul ndeplinirii obligatiilor respective !n scopul reprimrii "G ," #up ndeplinirea acelor obligatii !din rzbunare"G #ac n reglementarea anterioar din Codul penal !+>E+" circumstan6a dat era limitat numai la persoana care apr ordinea public, n redac6ia actual legiuitorul a lrgit considerabil sensul acesteia 8i s-a referit la sv9r8irea infrac6iunii asupra persoanei n legtur cu ndeplinirea de ctre acesta a obliga6iilor de serviciu, fapt prin care se n6elege c nu este obligatoriu ca victima s fie un reprezentant al organelor puterii de stat sau o persoan cu func6ii de rspundere. 3cestea pot fi 8i persoane care 8i ndeplinesc atribu6iile de serviciu n baza unui contract de munc nc eiat 8i cu o ntreprindere, institu6ie
Culegere de otrri ale Plenului Curii 4upreme de ustiie a )-, C iinu /FF/, pag. ,F@.
E?

particular, a cror activitate nu contravine legisla6iei. 3ce8tia, ca exemplu, pot fi notarii, exper6ii $udiciar !criminali8ti" independen6i, serviciile particulare de paz 8i escort etc. ndeplinirea obliga6iilor ob8te8ti constituie un termen 8i mai larg dup con6inut. 3cestea pot fi obliga6ii ale cet6enilor legate de activitatea ob8teasc n cadrul unor organiza6ii de caritate, politice sau nepolitice, ct 8i obliga6ii pe care persoana 8i le asum de sine-stttor, ndeplinindu-le n folosul societ6ii - re6inerea unui infractor n delict flagrant, cererea ndreptat n adresa unei persoane de-a nceta ac6iunile ilegale sau amorale etc. Circumstan6a respectiv apare n cazul c9nd vinovatul sv9r8e8te infrac6iunea cu scopul de a mpiedica activitatea legala a victimei, de ndeplinirea ndatoritorilor de serviciu sau ob8te8ti, precum 8i din motive de rzbunare pentru asemenea activitate. 3ceasta circumstan6 agravant poate fi aplicat doar n cazul, c9nd a fost sv9r8it o infrac6iune n legtur cu activitatea legal pe care o desf8oar persoana. E> Partea vtmat n cazul circumstan6ei date poate fi doar persoana care ndepline8te obliga6ii de serviciu sau ob8te8ti. Considerm c aceast circumstan6 necesit, n condi6iile actuale, o modificare esen6ial, care ar lrgi cazurile de re6inere a acesteia n sarcina fptuitorilor. <nfrac6iunea poate fi sv9r8it n legtur cu ndeplinirea de ctre o persoan a obliga6iilor de serviciu sau ob8te8ti nu numai mpotriva acestei persoane, dar poate fi ndreptat 8i mpotriva altor valori importante pentru aceast persoan @F . 3stfel infrac6iunea poate fi sv9r8it at9t asupra persoanei c9t 8i asupra so6iei sau rudelor apropiate ale acesteia!idee mprtsit si de legislatia *ederatiei )use". 3semenea ac6iuni pot fi ntreprinse de fptuitori pentru a impune persoanei un mod de comportare sau pentru a se rzbuna pentru ac6iunile sale legale. Considerm c circumstan6a agravant dat necesit o modificare 8i redactat n felul urmtor' sv9r8irea infrac6iunii asupra unei persoane sau
E> @F

TZMONoKPQ S.w.. dQkOKPQ v.f., op.cit. L. < +>.

SVV]KLKPV q., TPQ\VnVgQoV` ZUi\NOOk Z_VpWbP ]LV Kb`[QVk K_WbK`bN\cWbPQk. YZKP PNWbOVg, fVOWg, +>>E, A, L./,.

rudelor, apropia6ilor acesteia n legtur cu ndeplinirea de ctre ea a obliga6iilor de serviciu sau ob8te8ti. n con6inutul propus, includem 8i termenul de 0apropia6i prin care n6elegem prietenii 8i colegii persoanei, alte persoane de care aceasta este legat suflete8te. #eci circumstan6a dat va fi re6inut numai n cazurile sv9r8irii infrac6iunii n legtura cu ndeplinirea obliga6iilor de serviciu, pericolul social al unor asemenea ac6iuni fiind evident. Considerm c aceast circumstan6 are un caracter univoc agravant 8i este necesar de a fi re6inut n sarcina fptuitorilor ori de c9te ori acesta va fi stabilit. 3ceast circumstan6 are un caracter real 8i este inciden6, deoarece fptuitorii cunosc motivul infrac6iunii. n cazul sv9r8irii infrac6iunii de un grup de persoane, acesta fa vi re6inut n sarcina celor care au avut cuno8tin6 de ea.

%morul svrsit cu scopul de a ascunde o alt infractiune sau de a nlesni svrsirea ei alin.&"' litera d' art.!() CP al R* Prin conceptul 0nlesnire1, din sintagna 2a ascunde svrsirea altei infractiuni1, trebuie nteleas acea actiune de omor comis pentru 2a netezi1 sau 0a desc ide1 drumul spre infractiunea vizat, pentru a se reusi astfel, prin intermediul omorului, s fie svrist infractinea- scop-, cum este omorrea pazei pentru a evada din penitenciar, omorrea brbatului pentru vioalarea femeii ce-l nsoteste, ori a femeii mpotriva creia s-a nceput exercitarea unor acte de constrngere n scopul de a o viola. Prin conceptul 2ascundere 2, din aceeasi sintagm, se ntelege ntelege actiunea de ucidere ntreprins pentru a disimula o alt infractiune, pentru a face ca aceast alt infractiune s nu poat fi descoperit- bunaoar, ucidereaunui martor ocular la comercializarea de stupefiante, ori a unei personae care a surprins pe fptuitor n timpul furtului.@+ 7ste de mentionat c acest circumstant agravant este una complex, adic const din dou circumstante agravante, si anume, omorul svrsit cu scopul de a
. . #iaconescu. <nfraciuni n Codul Penal )om9n. =ucureti +>>@, pag.+E>.
@+

ascunde o alt infractiune si omorul svrsit cu scopul de a nlesni svrsirea comiterii altei infractiuni. 3gravanta dat se caracterizeaz prin faptul c vinovatul, privd de viat victim, urmreste scopul s ascund infractiunea svrsit de$a sau infractiunea care este plnuit a fi svrsit n viitor. Pentru componenta dat nu are nsemntate dac nsusi ucigasul sau oricare alt persoan se pregteste s comit !sau de$a a comis" o alt infractiune. 4ub alt infractiune trebuie de nteles orice fapt pre$udicibil, prevzut de legea penal, svrsit cu vinovtie si pasibil de pedeaps penal !art.+A CP". 5u va fi aplicabil circumstanta agravant examinat dac omorul a fost comis pentru a ascunde o fapt care cade sub incidenta unei contraventii administrative, prevazut de Codul Contraventional.@/ Omorul intentionat svrsit cu scopul de a nlesni svrsirea altei infractiuni este caracterizat prin faptul c vinovatul, privnd de viat victim, urmreste scopul de a crea conditii care s faciliteze svrsirea infractiunii plnuite. Prin comiterea acestui omor fptuitorul tinde s faciliteze svrsirea infractiunii att de ctre el nsusi , ct si de ctre alte personae. 3semenea fapte vinovatul le poate realize att pn svrsirea infractiunii plnuite, ct si n procesul svrsirii ei. Pentru componenta dat nu conteaz dac fptuitorul si-a atins ori nu scopul urmrit- de a ascunde sau de a nlesni svrsirea altei infractiuni. 7ste sufficient doar ca acest scop s reprezinte obiectivul urmrit de fptuitor. Omorul svrsit cu scopul de a ascunde o alt infractiune prevede, de exemplu, uciderea victimei, martorului, persoanelor care detin probele !dovezile" infractiunii cu scopul de a le sustrage si ale nimici.@,

%morul svrsit din motive de ur social+ national+ rasial sau religioas alin.&"' litera e' art.!() CP al R*

3genia pentru susinerea nvmntului $uridic i a organelor de drept. Cercetarea infraciunilor contra persoanei. 7ditura 3)C, pag.C/. @, Cod Penal al )-., ed. 3)C, C iinu. /FF,, pag.,F?.
@/

Prin instituirea acestei agravante, statul asigur respectarea prevederilor Constitutiei )epublicii -oldova !art.+E" si ale Conventiei <nternatonale privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasial, adoptat de O5( la /+ decembrie +>EC la 5e ory, despre asigurarea egalittii persoanelor n fata legii si a autorittilor statale si eliminarea tuturor formelor de discriminare.@A 3gravanta examinat este una coplex, deoarece este constituit din patru circumstante mai nguste dup continut' 0in moti!e de ur ocial, care presupune o atitudine intolerant a fptuitorului fat de victim ca reprezentant al altei pturi sociale. Victima este suprimat din cauza pozitiei sociale si economice pe care o detine n societate !mai bogat, mai srac, este somer sau este ncadrat n cmpul muncii, este tran sau intelectual etc.". - 0in moti!e de ur national, care prevede o atitudine intolerant si agresiv fat de reprezentantii altei nationalitti, iar luarea vietii victimei este motivat anume de apartenenta ei la o anumit nationalitate sau grup etnic. *ptuitorul poate fi o persoan de alt nationalitate sau etnie, sau de aceeasi nationalitate sau aceeasi etnie, dar n ultimul caz suprimarea vietii victimei este motivat de rzbunarea pentru pasivitate, conciliere cu reprezentantii altei nationalitti sau etnii, sau de crearea artificial a unui conflict interetnic. - 0in moti!e de ur ra ial, caracterizat prin intolerant fat de persoanele altei rase, bazat pe idiologia superiorittii n raport cu reprezentantii altei rase. &n suprimarea vietii individului de alt ras fptuitorul trebuie s fie mnat anume de motivul de ur rasial fat de victim, de considerentul superiorittii sale n raport cu rasa al crei reprezentat a fost ucis. Omorul svrsit din ur rasial este o component al discriminrii rasiale, iar aceast notiune 0are n vedere orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta ntemeiat pe ras, culoare, ascendent sau origine national sau etnic, care are ca scop sau efect de a distruge sau compromite recunoasterea, folosinta sau exercitarea, n conditii de egaliatate,
Constituia )-, ed. -oldpres, C iinu, /FF,, pag. ?->. Tratate internaionale, vol. +, -onitorul Oficial al )-, +>>?, pag.@@.
@A

a drepturilor omului si a liberttilor fundamentale n domeniile' politic, economic, social si cultural sau n oricare domeniu al vietii politice0@C. - 0in moti!e de ur religioa , care se exprim prin considerarea fals si artificial a superiorittii fptuitorului ca reprezentat al unei religii fat de reprezentantii altei confesii. *ptuitorul purcede la suprimarea vietii victimei anume din motivele indicate. 4ub incidenta acestei agaravante va cdea fapte persoanei vinovate si n cazul suprimrii vietii unei persoane de aceeasi confesiune religioas, dar din motive c victima sustine egalitatea religiilor si stima fat de reprezentantii altor religii. Pentru a se aplica circumstanta dat, se cere de stabilit urmtoarele aspecte' - existenta motivului special, care se manifest prin ur social, national, rasial sau religioas. 7ste posibil ca, svrsindu-se un omor din acest imbold, s fie prezente si alte motive de dusmne simpl, de rzbunare, motive $osnice sau mesc ine.dar motivul indicat direct la litera respectiv a circumstantei date trebuie s domine si s se evidentieze n raport cu alte imbosduri criminale. - imboldul !ndemnul" dominant n acest caz este intentia bine determinat a vinovatului de a priva de viat o alt persoan n legtur cu situatia ei social sau cu apartenenta ei la o anumit nationalitate, ras sau confesiune religioas. Prin actiunile sau inactiunile svrsite, fptuitorul urmreste n cele din urm scopul de a n$osi anumite pturi sociale, natiuni, rase sau confesiuni religioase. Prin intermediul omorului svrsit n circumstanta indicat, persoana vinovat este ndemnat ti de dorinta de a atta si provoca conflicte sociale, nationale, etnice, rasiale sau religioase sau nvr$birea reprezentantilor lor. Pentru aplicarea agravantei date e suficient s fie prezent numai o circumstant din cele descrise mai sus, fie ura social sau rasial etc. 7ste necesar a dovedi nu numai faptul c ucigasul si victima apartin diferitor natiuni, rase sau confesiuni. 7ste important s existe pe aceast baz dusmnie sau ur social !cel putin din partea vinovatului" n momentul atentatului si anume aceasta o s fie motivul omorului. 5u se exclud n unele cazuri concrete situatiile de conflict dintre
@C

Tratate internaionale, vol.+, C iinu, +>>?, pag.@>.

persoanele natiunilor ostile n alte baze, de exemplu, n baza conditiilor de trai- nu pot mprti sectoarele pentru psunatul vitelor, nu se pot ntelege asupra ordinii alimentrii cu ap sau a altor conditii de trai.@E 4v9r8irea infrac6iunii din motive de ur social nu cuprind n sine ura dintre fptuitorul 8i victima concret generat de rela6iile lor anterioare 8i la fel nu presupun o rzbunare pentru o ac6iune concret a unei persoane. %egiuitorul nume8te ura social, av9nd n vederea c acestea sunt ndreptate mpotriva societ6ii, sau persoana ca subiect a infrac6iunii concrete a ales obiectul atentrii anume din aceste motive 8i nu din motive pur personale, ori ura 8i du8mnia social se pot altura la celelalte motive invocate pentru sv9r8irea faptei. (ra se va manifesta printr-o atitudine ruvoitoare fa6 de societate, iar fptuitorul ns8i prin fapta comis manifest sentimentul su de ur fa6 de rela6iile sociale aprate de lege, iar ordinea social nu-+ satisface. &n cazul urii na6ionale, atitudinea ostil este ndreptat spre reprezentan6ii altei na6ionalit6i care locuiesc sau se afl temporar n teritoriul dat. 3cesta sv9r8e8te infrac6iunea de distrugere, vandalism, ca exemplu, ntr-un local !restaurant, cafenea, magazin" ntre6inute de persoane de alt na6ionalitate, a696 la dezordini n mas 8i distrugerea fizic a reprezentan6ilor altor na6ionalit6i, exprimate prin inscrip6ii pe garduri 8i pere6i n locurile publice. 7vident c recunoa8terea acestei circumstan6e ca agravant nu solu6ioneaz problema, dar va influen6a ntr-o anumit msur combaterea acestui flagel 8i men6inerii stabilit6ii sociale. @@ To6i oamenii, cet6enii sunt egali n fa6a legii indiferent de ras, na6ionalitate, religie, sex, de aceea legiuitorul a considerat manifestarea de ur 8i du8mnie fa6 de alte persoane din motivele indicate materializate prin infrac6iuni concrete un element care spore8te pericolul social al fptuitorului. Periculozitatea fptuitorului se va msura prin starea de team 8i intimidare care o sufer al6i membri a societ6ii, ct 8i prin tulburrile din societate pe care le-a provocat fapta sa.
V. =u$or. <nfraciuni contra vieii i sntii persoanei. C iinu /FF,, pag. +C.
@E

@@

<. -acari, #reptul penal al )epublicii -oldova. Partea general. Centrul editorial al (4-, C i8inu. /FF/. p. ,F@.

(ra religioas se poate manifesta prin sv9r8irea infrac6iunilor mpotriva persoanelor care refuz s preia o anumit religie, sau care sunt de alt religie dec9t fptuitorul sau nu mprt8esc nici o religie. Pe fondul dogmelor religioase, unele persoane pot fi atrase n diferite secte, mi8cri 8i rituri religioase prin voin6a sau contrar voin6ei lor. 3stzi sunt cunoscute cazuri de creare a unor mi8cri 8i asocia6ii ilegale cu orientare rasial sau na6ional, care au ca obiectiv trasat dezln6uirea unei du8mnii ntre reprezentan6ii diferitor na6ionalit6i 8i religii, care comit acte de vandalism, distrugeri a bunurilor, loviri 8i vtmri corporale tocmai din motivele indicate de legiuitor. 3v9nd n vedere pericolul social al unor asemenea manifestri n societate, considerm c circumstan6a dat poate avea un caracter univoc 8i re6inut n sarcina fptuitorilor ori de c9te ori va fi stabilit de instan6.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate