Raportul juridic procesual civil reprezintă o relaţie socială reglementată de normele dreptului

procesual civil, care apare între instanţa de judecată şi persoanele care participă la activitatea
judiciară ce se desfăşoară în vederea examinării şi soluţionării pricinilor civile.

Particularitatile raporturilor:

1.Raporturile procesuale civile au un caracter dinamic, reprezentând ansamblu de raporturi

care apar consecutiv pe parcursul desfăşurării procesului civil.

2. Subiect obligatoriu al raporturilor procesuale civile este instanța de judecată. Raporturile

procesuale civile nu pot apărea doar între par- ticipanții la proces, fără implicarea instanței.
Legislația procesuală civilă nu prevede drepturi şi obligații reciproce.

3. Raporturile procesuale civile au un caracter autoritar. In cadrul acestor raporturi, instanța

de judecată apare ca un reprezentant al stat lui, iar împuternicirile şi actele acesteia au un caracter
obligatoriu, de autoritate.
4.Raporturile procesuale civile apar doar ca raporturi juridice regle- mentate de normele
de drept. In cadrul procesului civil nu pot fi efectuate actele de procedură în lipsa normelor de
drept care ar reglementa aceste acte.

5. Raporturile procesuale civile formează un sistem coerent, având un scop comun -

examinarea și soluționarea corectă a cauzelor civile, precum şi realizarea altor sarcini ale
procesului civil.

Pentru apariția raporturilor procesual civile este necesară întrunirea urmätoarelor condiții
(premise):

1. Existenta unor norme juridice care stabilesc cadrul legal al activității instantei de judecată și al
altor subiecți ai procesului civil.

2 Existența unui participant care dispune de capacitatea procesuală de folosință.

3. Săvârşirea de către subiectul procesului a unor acțiuni/inacțiuni (fapte juridice), în baza

normelor juridice, orientate spre aparitia unui ra- port procesual civil.

Obiectul raportului juridic procesual civil este conduita subiectelor care rezultă din drepturile
și obligațiile lor procesuale. Obiectul raportului juridic procesual civil se compune din:

 obiectul general – specific pentru toate raporturile procesuale şi constă în cauza concretă
care se examinează de instanţa de judecată. Exemplu: respectarea ordinii în instanţă.
 obiectul special – specific pentru fiecare raport procesual şi constă în acţiunile
procedurale concrete ale instanţei de judecată, ale participanţilor la proces şi ale auxiliarilor
justiţiei. Exemplu: prezentarea probelor, depoziţiile martorilor, etc.

Conţinutul raportului juridic procesual civil constă în totalitatea drepturilor şi obligaţiilor

subiecţilor procesului civil. Normele de drept procesual civil stabilesc volumul drepturilor și
obligațiilor subiecților procesului civil în funcție de scopul participării și de calitatea lor
procesual
Subiecţii sunt toate persoanelor şi organelor cărora le sunt atribuite anumite drepturi şi obligaţii
în baza normelor dreptului procesual civil şi care participă în cadrul unui raport juridic procesual
civil. Deosebim trei grupe de subiecţi ai raporturilor juridice procesual – civile:
1. Instanţa de judecată si grefierul. Ea are sarcina de a examina şi a soluţiona litigiile ce apar
între persoanele fizice şi/sau juridice, ele neputând să refuze rezolvarea acestor diferende.
Ea are 2 funcţii: a. Examinarea cauzei; b.Soluţionarea cauzei.
Grefierul asigura sub conducerea judec. sau presedintelui inst. de jud. suportul administrativ si
organizational pentru desfasurarea eficienta a procesului de judecata.
2.Persoanele care participă la proces din numele propriu în apărarea drepturilor şi intereselor
personale, având un interes material şi procesual juridic. 
Aici se includ părţile, adică reclamantul şi pîrîtul (sau creditor şi debitor). La această categorie de
participanţi se mai atribuie şi intervenienţii,  care se împart în: 1. intervenienţi
principali 2.intervenienţi accesorii 3.Petitionarii 4.persoanele interesate
3.Persoanele care participă în proces din numele propriu în apărarea drepturilor şi intereselor
altor persoane având în proces un interes doar procesual nu şi material:

 procurorul, organele autorităţilor publice, organizaţiile şi persoanele fizice 

4.Persoanele care contribuie la înfăptuirea justiţiei. Specific acestor subiecte este lipsa interesului
juridic atît material, cît şi procesual în examinarea şi soluționarea cauzei, iar dacă se va constata
cointeresarea lor acestea se vor abţine de la judecată sau vor fi recuzaţi. Aici intră:
reprezentanţii;martorii;experţii şi specialiştii;translatorii și interpreții, etc.

Capacitatea procesuală de folosinţă constă în aptitudinea de a avea drepturi şi obligaţii într-un

proces civil, care este recunoscută în egală măsură tuturor cetăţenilor – persoane fizice de la
naștere, cît şi persoanelor juridice de la înregistrare. Lipsa capacității procesuale de folosință
poate fi invocată în orice fază a procesului.

Capacitatea procesuală de exerciţiu este aptitudinea de a-şi exercita personal sau printr-un
reprezentant drepturile şi obligaţiile procedurale în instanţa de judecată. Capacitatea de exerciţiu
o au cetăţenii care au ajuns la majorat (18 ani), precum şi persoanele juridice, iar în cazurile
prevăzute de lege și entitățile fără personalitate juridică. Drepturile, libertăţile şi interesele
legitime ale minorilor de pînă la 14 ani, precum şi ale adulţilor declaraţi incapabili în modul
stabilit de lege, sunt apărate în instanţă de reprezentanţii lor legali – părinţi, adoptatori, tutori, de
administraţia instituţiilor de educare, a instituţiilor curative sau de protecţie socială –
reprezentare.

Minorul care a atins vîrsta de 16 ani poate să-şi exercite personal drepturile procedurale şi să-şi
îndeplinească obligaţiile procedurale de sine stătător în cazul declarării capacităţii depline de
exerciţiu (emancipării) sau al încheierii căsătoriei

 Articolul 46. Completul de judecată

            (1) Cauzele civile se judecă în primă instanţă de un singur judecător sau de un complet
din 3 judecători. Problema judecării colegiale a cauzei se examinează de către preşedintele
instanţei.
            (2) În instanţă de apel, cauzele se judecă de un complet compus dintr-un judecător
(preşedinte al şedinţei) şi alţi doi judecători.
            (3) Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de
Justiţie judecă recursurile în componenţa unui judecător (preşedinte) şi altor 4 judecători.

Principiile procesului de constituire competelor:

1.Obiectivitate2.impartialitate3.Transparenta4.imutabilitate

Pentru a evita situații în care pot exista îndoieli în privința obiectivității și imparțialității
judecătorilor care fac parte din completul de judecată, legislația în vigoare prevede anumite
remedii procesuale: incompatibilitatea, abținerea şi recuzarea judecătorului.

Incompatibilitatea este o situație în care se află judecătorul, constitu- ind un impediment legal
pentru participarea acestuia la examinarea unei cauze civile concrete în calitate de membru al
completului de judecată.

Abținerea este o instituție prin care judecătorul aflat în stare de incompatibilitate declară că nu
poate participa la examinarea unei cauze.

Recuzarea.reprezintă un mijloc prin care un participant la proces poate cere ca judecătorul

incompatibil să nu participe la judecarea cauzei.