Tema

RAPORTURILE JURIDICE PROCESUAL CIVILE 1. Noţiune de raporturi

juridice procesual civile

La examinarea şi soluţionarea pricinilor civile între instanţa de judecată şi alţi participanţi

la proces nasc anumite raporturi juridice. Aceste raporturi sunt reglementate de normele dreptului
procesual civil şi alcătuiesc raporturi juridice procesual civile.
Studierea problemei relaţiilor juridice constă în aflarea mecanismului de influenţare a
normelor procesuale asupra relaţiilor sociale pe care le reglementează, conştientizarea
adevărului juridic, stabilirea necesităţii perfecţionării formelor şi metodelor de reglementare
juridică în scopul sporirii efectului acţionării normelor juridice şi consolidării legalităţii.
Raporturile juridice procesual civile sunt o varietate a raporturilor juridice. Asemenea
tuturor raporturilor juridice, ele se nasc între persoane concrete şi există în baza normelor juridice,
ordonează juridic comportamentul participanţilor, sunt asigurate de forţa coercitivă a statului.
Deoarece procesul civil reprezintă o sferă specifică a activităţii sociale, şi relaţiile juridice
apărute în cadrul acestei sfere au particularităţile şi trăsăturile specifice lor.
Relaţiile procesual civile apar numai în baza normelor dreptului procesual civil,
conţinute în diferite izvoare. Ele iau naştere doar între doi subiecţi - instanţa de judecată, care
examinează pricina, şi oricare alt participant la proces: instanţa de judecată - reclamant, instanţa de
judecată - pârât, instanţa de judecată - martor etc.
Instanţa de judecată este participantul obligatoriu al acestor relaţii juridice, pe când între
părţile, terţele persoane, procuror nu se stabilesc relaţii procesuale.
Această particularitate a relaţiilor procesuale se explică prin faptul că instanţei de judecată
ca organ al puterii de stat îi revine rolul principal acordat de lege în îndeplinirea sarcinilor
atribuite procesului civil.
Caracterul dominant al împuternicirilor instanţei de judecată însă nu înseamnă că aceasta
este în exclusivitate deţinătoare de drepturi, iar toţi ceilalţi participanţi la proces - deţinători
de îndatoriri.
Pe lângă drepturile procesuale, instanţa de judecată are anumite îndatoriri faţă de ceilalţi
participanţi la proces. De exemplu, instanţa de judecată este obligată să ia spre examinare cererea
de chemare în judecată, dacă cererea a fost depusă în conformitate cu dispoziţiile prevăzute de
legislaţie; este obligată să cerceteze şi să satisfacă demersul întemeiat, să anexeze la dosar
anumite probe.
Raporturile procesual civile sunt posibile doar sub formă juridică. Spre deosebire de
relaţiile materiale, ele nu pot exista ca relaţii formale, adică nereglementate de normele dreptului
procesual civil.
Raporturilor procesual civile formează un sistem interdependent şi intercondiţionat de
relaţii ce se dezvoltă consecutiv şi se schimbă unele pe altele. Acest sistem se constituie din
totalitatea raporturilor juridice relativ independente.
Raporturile procesual civile se deosebesc între ele în dependenţă de: temeiul apariţiei,
componenţa subiectivă, conţinut şi obiect; totodată ele sunt: interdependente, intercondiţionate şi
reprezintă un sistem unic de relaţii procesuale.
Aşadar, raporturile juridice procesual civile reprezintă un sistem de relaţii sociale
reglementate de normele dreptului procesual civil, născute între instanţa de judecată şi orice alt
participant la proces şi îndreptate spre realizarea sarcinilor procesului civil.

Premisele apariţiei raporturilor procesual civile

Premisele necesare pentru apariţia, modificarea sau stingerea raporturilor juridice procesual
civile sunt:
a) existenţa normelor de drept procesual civil;
b) dotarea participanţilor la proces cu capacitate juridică;
c) faptele juridice.
Pentru apariţia raporturilor juridice procesual civile, mai întâi de toate, este necesară
existenţa normelor de drept procesual civil. Normele procesual civile au următoarele semne
specifice:
1) se instituie numai de stat;
2) sunt general obligatorii;
3) au caracter general;
1) reglementează relaţii sociale doar în domeniul înfăptuirii
justiţiei
pe cauze civile;
4) sunt asigurate de dreptul aplicării forţei coercitive a
statului;
5) au ca sarcină examinarea şi soluţionarea corectă şi la timp
a cauzelor civile.

Pentru apariţia raporturilor procesual civile este necesar, ca subiecţii să dispună de

capacitate juridică procesual civilă, adică de capacitatea de a avea drepturi şi obligaţii procesual
civile.
Este necesar să se facă deosebire între capacitatea juridică procesual civilă şi capacitatea
procesual civilă de exerciţiu, care exprimă capacitatea de a realiza personal drepturile sale în
instanţa de judecată, precum şi capacitatea de a delega unui reprezentant ducerea cauzei.
Capacitatea de a-şi exercita personal sau prin reprezentant drepturile în instanţa de judecată
(capacitatea de exerciţiu a drepturilor procedurale civile) o au cetăţenii care au ajuns la majorat,
precum şi persoanele juridice.
Drepturile şi interesele ocrotite prin lege ale minorilor în vârstă de la cincisprezece până la
optsprezece ani, precum şi ale cetăţenilor cu capacitate de exerciţiu restrânsă sunt apărate în
instanţa de către părinţi, înfîe-tori sau curatorii lor. Totuşi instanţa este obligată să introducă în
asemenea pricini pe înşişi minorii sau persoanele cu capacitate de exerciţiu restrânsă.
Drepturile şi interesele ocrotite prin lege ale minorilor care nu au împlinit cincisprezece ani,
precum şi ale cetăţenilor declaraţi incapabili în urma vreunei boli mintale sau a debilităţii mintale
în instanţă sunt apărate de reprezentanţii lor legali - părinţii, înfietorii sau tutorii.
A treia premisă de apariţie a raporturilor procesual civil sunt faptele juridice, adică faptele
de care norma juridică leagă apariţia, modificarea şi stingerea drepturilor şi obligaţiunilor
procesuale.
Faptele în dreptul procesual civil se deosebesc prin anumite particularităţi: au efecte juridice
numai acţiunile sau inacţiunile instanţei de judecată şi ale altor participanţi la proces.
Faptele-evenimente nemijlocit nu pot da naştere apariţiei sau stingerii raporturilor juridice
procesuale, ele servesc doar ca bază pentru efectuarea acţiunilor, care nemijlocit atrag apariţia
sau stingerea raporturilor juridice. De exemplu, faptul morţii reclamatului, însuşi nu duce la
apariţia succesiunii. Pentru apariţia relaţiilor procesuale între instanţa de judecată şi succesor este
necesar ca instanţa de judecată să efectueze acţiunea procesuală - admiterea schimbului părţii
ieşite din proces cu succesorul.
Altă particularitate a faptelor juridice procesuale este că relaţiile proce-sule apar, de regulă,
când există o anumită totalitate de fapte juridice -componenţa juridică.2 Prin componenţă juridică
înţelegem sistemul faptelor juridice, ce sunt necesare pentru survenirea efectelor juridice (apariţia,
modificarea, stingerea raporturilor juridice).

Obiectul, conţinutul şi subecţii raporturilor juridice procesuale

Obiectul raporturilor procesual civile îl formează faptul asupra căruia sunt îndreptate
raporturile juridice concrete.
Este necesar să deosebim obiectul general al relaţiilor procesuale pe flecare cauză civilă
concretă de obiectele speciale ale fiecărei relaţii juridice, luată în parte. Obiectul general îl
constituie litigiul ce se află în afara relaţiilor procesuale între membrii raportului material juridic,
pe care instanţa de judecată trebuie să-1 soluţioneze în procedura contencioasă, precum şi cererea de
constatare a faptului juridic sau a altor circumstanţe în cadrul procedurii speciale. Obiect general al
relaţiilor procesual juridice există şi în cauzele ce reies din relaţiile administrativ juridice.
Fiecare relaţie juridică în parte, precum şi grupele lor (instanţa de judecată - părţi, instanţa
de judecată - reprezentanţi etc.) au obiectul lor special. De exemplu, obiectul special al relaţiilor
procesuale dintre instanţa de judecată şi reprezentant sunt drepturile şi interesele apărate de lege ale
reprezentatului, pe care este chemat să le apere reprezentantul. Obiect al relaţiilor dintre instanţa de
judecată şi martor îl constituie informaţia despre faptele ce au importanţă esenţială pentru cauză.
Referitor la conţinutul raporturilor juridice procesual civile în literatura de specialitate sunt
expuse mai multe opinii.
Unii autori, cu care suntem de acord, consideră că conţinutul relaţiilor procesuale îl formează
drepturile şi obligaţiile instanţei de judecată şi ale altor participanţi la proces.1
După părerea altor autori, conţinutul relaţiilor procesual civile îl alcătuiesc acţiunile
procesuale ale subiecţilor lor, săvârşite în conformitate cu drepturile şi obligaţiile lor.2
Subiecţi ai dreptului procesual civil se consideră cetăţenii şi organizaţiile. Legea mai
recunoaşte ca subiect ai dreptului procesual civil şi cetăţenii străini, persoanele fără cetăţenie,
întreprinderile şi organizaţiile străine -toate aceste persoane pot participa în procesul civil. Intrând
în raporturi juridice procesual civile cu instanţa de judecată, ele devin subiecţi ai raporturilor
juridice.
Subiecţii raporturilor procesual civile se clasifică în trei categorii:
1) Instanţa de judecată, executorii judiciari.
2) Persoanele care contribuie la înfăptuirea justiţiei: martorii, experţii,
interpreţii, grefierii.
3) .Participanţii la proces care sunt indicaţi în art. 30 C.P.C.

Avem două categorii de participanţi:

A. persoanele care participă la proces în nume propriu întru apărarea drepturilor şi
intereselor personale, având interes material şi procesual:
- părţile în proces: reclamantul şi pârâtul;
- terţele persoane;
- petiţionarii şi organele de stat sau persoanele cu funcţii
de răs
pundere în pricinile care izvorăsc din contenciosul administrativ;
- petiţionarii şi persoanele care sunt interesate în
pricinile cu
procedură specială.
B. persoanele care participă la proces în nume propriu întru apărarea
drepturilor altor persoane, având în proces numai interes procesual:
- procurorul;
- organele administraţiei de stat, întreprinderile,
organizaţiile;
- reprezentanţii părţilor, terţelor persoane.