Ministerul Educației Culturii și Cercetării al Republici Moldova

Universitate de Stat din Moldova

Facultatea de Drept

Analiza hotărârii judecătorești

A dosarului nr.2-4636/19 (12-2-5939-04022019)

A realizat: Țurțurica Victoria, gr.D1706, anul III

Profesor: Botnari Veaceslav, magistru în drept, lector universitar

Chișinău 2019
1.Componența completului de judecată.

Completul de Judecată este alcătuit din 1 judecător, în persoana doamnei Maria Țurcan

2. Expuneți toți subiecții procesului civil respectiv și calitatea lor procesuală.

- Reclamantul – X
- Reprezentant al reclamantului, avocatul-stagiar – Balaban Mihai
- Pârâtul – Y
- Reprezentant al pârâtului – Bejan Vadim
- Intervenient accesori – IGP a MAI
- Reprezentant al intervenientului accesoriu – Onila Mariana

3. Identificați dacă participanții la proces au fost reprezentanți și determinați tipul

reprezentării.

Reclamantul a fost reprezentat în proces de către avocatul-stagiar – Balaban Mihai, pârâtul a fost
reprezentat de către – Bejan Vadim și intervenientul accesoriu reprezentat de către – Onila
Mariana Există patru tipuri de reprezentări judiciare: cea legală, convențională, din oficiu și
statutară, iar în cazul speței date este prezentă reprezentarea convențională.

4. Care este metoda și forma de apărare aleasă.

Forma aleasă este cea Judiciară care presupune examinarea și soluționarea cauzelor civile direct
de către instanța de judecată. Aceasta este importantă prin faptul că doar instanța poate soluționa
o cauză civilă și de a recunoaste dreptul reclamantului de ai fi achitat prejudicial moral și
cheltuielile suportate de judecată. Cât privește metoda ce poate fi aplicată atât de organele
jurisdicționale, cât și de titularii raportului material litigios de reparare a prejudiciului material.

5. Din care categorie/subcategorie face partea forma respectivă de apărare.

Forma judiciară face parte din categoria formelor jurisdicționale de apărare a drepturilor
subiective.

6. În care fel de procedură se examinează cauza.

Procedura de contencios administrativ.

7. Determinați tipul de competență generală

Speța dată face parte din competența general excepțională denumită și exclusivă fiindcă acest
litigiu poate fi soluținat doar de către instanța de judecată.

8. Determinați tipul de competență jurisdicțională

Potrivit art.39 CPC al.(7) acestă cauză civilă este de competența general jurisdicțională
alternativă.

9. Dacă din conținutul hotărârii rezultă că a existat un conflict de competență, strămutare,

succesiune sau alte incidente procesuale expuneți-le.
În conținutul cauzei analizate nu sunt prezente conflicte de competență, strămutare, succesiune
sau alte incedente procesuale.

10. Ce drept/libertate/interes pretinde reclamantul că a fost încălcat.

Reclamantul pretinde recunoașterea dreptului de recuperare a prejudiciului moral și a

cheștuielilor de judecată.

11. Expuneți temeiul de fapt și de drept al acțiunii (rezumat scurt).

În fapt reclamantul a fost învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art.243 Cod

Contravențional și i-a fost aplicată sancțiunea privarea dreptului de a conduce autovehicule pe un
termen de 2 ani. Însă, a fost încetat procesul contravențional în privința lui pe motivul lipsei
faptei contravenției. Acesta pentru apărarea drepturilor și intereselor sale, a încheiat contract de
asistență juridică cu avocatul căruia i-a achitat pentru serviciile oferite suma de 4000 lei. Mai
menționează că prin acțiunile organelor judiciare a suportat un prejudiciu moral (în mărime de
10 000 lei), care i-a fost cauzat prin întocmirea netemeinică a procesului verbal cu privire la
comiterea contravenției, aplicarea sancțiunii și prin acțiunile ilegale repetate ale organelor
judiciare cât și prin faptul că a fost lipsit de automobil și supus la unele cheltuieli netemeinice și
inutile.

În drept reclamantul a invocat art. 383 alin (1) și (3) Cod Contravențional; art. 3 alin (1) lit. d),
art 3 alin (2), art 7 lit e) din Legea nr. 1545 din 25.02.1998 privind modul de reparare a
prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale
instanțelor judecătorești.

12. Ce izvoare de drept material și ce izvoare de drept procesual s-au folosit în hotărâre.
Dacă s-au folosit și alte acte care nu sunt izvoare la fel vă expuneți.

Codul Contravențional al Republicii Moldova nr.218 din 24.10.2008

Lega nr. 1545 din 25.02.1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile
ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti

Codul de Procedură Civilă. al Republicii Moldova nr.225 din 30.05.2003

Codul Civil al Republicii Moldova nr. 1107-XV din 06.06.2002, data intrării în vigoare cu
modificări 01.03.2019

13. Expuneți obiecțiile pârâtului.

În speță reprezentantul pîrîtului solicită respingerea acțiunii reclamantului ca fiind neîntemeiată

din motivul că în speță nu sunt întrunite condițiile de aplicabilitate a Legii nr 1545 din
25.02.1998. Sancțiunea contravențională a fost aplicată de către agentul constatator, iar institutia
care o reprezintă nu face parte din lista organelor de drept pentru care statul duce răspundere
patrimonială pentru prejudiciul cauzat

14. Expuneți probele invocate de fiecare dintre participanți precum și probele puse de
instanță la baza emiterii hotărârii.
A fost înaintat drept probă procesul-verbal cu privire la contravenție seria *****; Hotărârea nr 4-
1608/17 din 20.09.2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru; Decizia Colegiului Penal al Curții
de Apel Chișinău din 09.11.2017

15. Dacă în hotărâre au fost utilizate careva situații privind degrevarea de probațiune,
expuneți-le.

În hotărîrea analizată potrivit art.123 CPC nu am identificat situații care ar fi trebuit probate.

16. Dacă ați constatat încălcarea a careva principii ale DPC expuneți-vă.

Nu am constatat încălcarea cărorva principii ale dreptului processual civil.

17. Apreciați caracterul rezonabil al termenului de examinare în primă instanță.

Unul din cele mai frecvente reproșuri aduse justiției este că aceasta se înfăptuiește mai lent decât
și-ar dori justițiabilii. Respectarea termenului rezonabil rezultă din faptul că justiția nu trebuie
înfăptuită cu întârziere astfel încât să-i fie compromise eficacitatea și credibilitatea. În textul art.
192 CPC al RM numit „Termenele de judecare a pricinilor civile” stabileşte că cauzele civile se
judecă în primă instanţă în termen rezonabil, Astfel acesta este determinat de următoarele
criterii: complexitatea cauzei, comportamentul participanţilor în proces, importanţa procesului
pentru cel interest, conduita instanţei judecătoreşti şi a autorităţilor relevante, respectarea
termenului rezonabil de judecare fiind asigurat de către instanţa judecătorească competentă. Sunt
de părerea că termenul de un an este unul rezonabil pentru soluționarea acestei cauze civile
raportînd-o la criteriile menționate mai sus.

18. Apreciați corectitudinea soluției și motivării instanței.

Instanța de Judecată a soluționat litigiul conform normelor legale aplicabile, a respectat termenul
rezonabil de soluționare iar hotărirea emisă de către acesta a fost una întemeiată.

19. Dacă considerați că instanța a admis careva erori, procedurale sau materiale la
examinarea cauzei expuneți-le.

Cauza dată a fost soluționată echitabil, respective instanța nu a admis careva erori atât
procedurale cît și materiale la examinarea speței date, respectiv instanța a folosit temeiuri legale
pentru emiterea hotărârii.

20. Numiți (concret) instanța în care urmează a fi contestată respectiva hotărâre.

Hotărîrea poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Chişinău în termen de 30 zile de la data
pronunţării dispozitivului hotărîrii, prin intermediul Judecătoriei Chişinău (sediul Centru).