Test 2 1.Notiunea de izvor al DPC si felurile izvoarelor. 1.

1 Dati defin izvor de DPC Notiunea de izvor poate fi analizata in 2 acceptiuni. In sens material,intelegem conditiile social economice ce impun crearea unui ansamblu de norme, iar in sen s juridic , tocmai aceste norme, mijl specifice, puse la dispozitia organelor sp ecializate ale stat, exprimate prin acte normative, care sa apere rel economice si sociale. Specific pt DPC este fapt ca astfel de reglementari se contin numai in Constit si alte legi organice. 1.2Nominalizati felurile izvoarelor de DPC Putem evidentia 2 categor de izv: interne si internat. Interne:1Consit RM (care stabileste structura inst judecator, principiile fundam ent etc) 2Legile organice: CPC, Cod de executare; alte legi (Leg Contencios Adm, Leg inso lvabilitatii, leg cu privire la taxa de stat, leg cu privire la notariat, leg cu privire la procuratura, leg cu privire la avocatura, CM, CF-infiintarea adoptie i, CFisc) Internat: CEDO, Pact internat cu privire la dr civ si pol, Conv privind procedur a civ, Conv de arbitsaj comercial internat, Conv pr recunoasterea si executarea sentintelor arbitrale strain, Conv cu priv la asistenta juridika in materie civi la si penala, Trat bilaterale. Precedentul judiciar nu constit iyvor de drept ci el este folosit doar pt aplicarea corecta si uniforma a legislatiei. 1.3 Analizati actiunea legii proces civ in timp. Cu privire la act legii proces civ in timp, putem sp ca in cadr DPC se aplica pr incip neretroactivitatii legii adika legea procesuala dspune numai pt viitor. S pecific acestui principiu in DPC: 1N de organizare judecator sunt de imediata ap licare.2N de competenta, care modifica competenta inst sesizate in momentul apar itiei egii noi, permie existenta mai multor solutii: a)pastrarea competentei pt cauzele in curs de judecata.b)pastrarea competentei pt cauzele in curs de judec doar daca procesul a ajuns in faza dezbaterilor judiciare. C)dezinvestirea si tr ansmiterea cauzei instantei nou competente. 3N de procedura sunt de imediata ap licare, ceea ce inseamna ca noua lege nu duce la modificarea efectelor juridice deja produse si ca rezultat ala aplicarii legii vechi si nu le desfiinteaza. Ins tantele judecatoresti aplica legile procedurale civil in vidogoare la data judec arii cazei civile, efectuarii actelor de procedura sau executarii actelor judeca toreti. 2.Temeiurile participarii procurorului la judecarrea pricinilor civile.Dr si obl ig proces ale procuror ca participant la proces. 2.1 expuneti temeiurile de participar a procuror in PC.Enumerati dr si olb proce s ale procuror. Procuror participa la judecar pricinilor civlie in prima inst in calitate de participant la proces, daca el insusi la pornit in conditiile legii . Exista 4 cazuri cind procuror poate inainta actiuni:1in interesele pers care n u se pot adresa personal in judecata din cauza de virsta inaintata, sanatate, in capabilitate, sau din alte motive intemeiate la cerea acestora. 2in interesele p ers incapabile, indiferent de cererea pers incapabile sau a reprezentantului ei legal. 3In apararea dr, libert si intereselor legitime ale unui nr nelimitat de pers in cazurile prevzute de lege. 4 in apararea dr si intereselor stat si al so cietetii in cazurile prevazute de lege. Procuror are dr si obl procedurale de reclamant: sa ia cunostinta de materialele dosar, sa solicite refuzari, sa prezinte probe, sa formuleze cereri, sa modific e temeiul sau obiectul actiunii, sa renunte la actiune. El este obligat sa se fo loseasca cu buna credinta de dr lui procedurale. 2.2Analizati particularit pozitiei proces ale procuror in raport cu reclamant s i autorit publice. Procuror dispune in proces civ de o calitate procesuala deose bita. El are dr si oblig procesuale de reclamant. In comparatie cu reclamantul e l nu este subiect al raport material litigios, nu poate dispune de obiectul liti giului, deci el nu are un interes material, ci doar unul procesual. Procuror spr e deosebire de raclamant :1este scutit de plata taxei de stat, 2 nu poate incheia tranzactii de impacare, 3fata de procuror nu poate fi inaintata o act re

conventionala si 4 renuntarea procuror la act nu influenteaza dr reclamantului d e a solicita examinarea cauzei. Unica forma de participatie a procuru este inain tarea actiunii pe cind autorit publice pot participa prin 2 forme: 1 inaintarea actiunii; 2 depunerea concluziilor de catre autorit publ in caz prevazute de leg e. Pozita procesuala a utorit publ se deosebeste de cea a procuror prin aceea ca procurur este in dr sa se adreseze in inst in apararea dr altei persoane pe ori ce categorii de cauze, la solicitarea partii interesate, fie din proprie initiat iva. Autori publ pot participa doar pe un cerc limitat de cauze, care sunt expre s prevazute de lege, ca si procurur autori publ dispun de dr si oblig reclamantu lui cu exceptia inkeierii tranzactiei de impacare. 2.3 Dati apreciere legalitatii actelor procesuale ale instantelor.Argum rsp. a)Gincu b)Valicescu c)Popa a)este ilegala actunea instantei, deoarece, in conformit cu CPC, procuror partic ipa la judecar pricinilor civ in prima inst in calitate de participant la proces , daca el isusi la pornit in conditiile legii. b)este legala act instantei, deoarece in cazul dat Valicescu nu participa in caz dat in calitate de procuror, ci in calit de reprezentat legal al feciorului sau minor. c)este legala actiunea inst, deoarece in conformit cu CPC persoane in dr sa decl are apel sunt si alti participanti la proces, in definitie legala de participant i la proces este inclus si procuror, de unde si rezulta ca el a avut dreptul de a depune apel in interesele pensionar Popa. 3.Obiectul probatiunii si determinarea lui in pricinile concrete 3.1Dati defin obiect probatiunii.Identific categor de fapte jurid care pot const itui obiect probatiunii. Obiectul probatiunii reprezinta totalitatea circumstant elor care au importnata pt solutionarea justa a pricinii si care trebuie sa fie dovedite de participantii la proces. Categoriile de fapte care pot constitui ob iectul probatiunii: 1circumst de fapt cu caracter material juridic- aestea sunt acele imprejurari de care depinde conf legii materiale aparitia, modific, sau st inger RJ. 2 circums de fapt cu caracter procesual juridic- acele imprejurari ce se refera la dr la inaintarea actiunii si desfashurarea normala a procesului civ il. 3 faptele probatorii- care fiind stabiite sunt utilizate pt constatarea exis tentei sau inexistentei circums cu caracter material juridic. 4 faptele de verif icare. 3.2Analiz mod de determinare a obiect probatiunii in pricinile civ concrete si r ol inst de judec si a participantilor la proces la deteminar obiect probatiunii. Determinarea corecta a obiectului probatiunii inseamna predarea directiei corec te a procesului de colectare si adminstare a probelor. Deosebim 2 surse de infor mare a obiectului probatunii: 1temeiul actiunii si obiectiilor inaintate; 2 ipot eza si dispozitia normei de dr material aplicabila in cauza respectiva. Fiecare parte trebuie sa dovedeasca circumstantele pe care le invoca drept temei al pret entiilor si obiectiilor sale daca legea nu dispune altfel. Prin urmare initial, determinarea obiectului este facuta de parti(recalamntul in cerea de chemare in judecata, iar piritul in referinta), insa rolu decisiv il are inst. Obiectul pro batiunii se determina definitiv de catre inst de judecata, pornind de la pretent iile si obiectiile partilor si ale altor participanti la proces, precum si de la N de dr material si procedural ce urmeaza a fi alicate. Stabilirea incorecta a obiectului probatiuniipoate sa duca la emiterea unei hotarii neinteeiate. Neteme inicia hotaririi este un temei pt casarea acesteia. 3.3Detereminati obiectul probatiunii in pricinile civile cu privire la: a)dezmintirea informatiei b)repararea prejudiciului c)incasarea pens de intretinere a)hotarire cu caracter adm/penal prin care se constata caracterul ilicit al fapt elor;existenta informatiilor;publicarea acestora;aducerea la cunostinta a acesto r informatii unui cerc larg de persoane b)existenta contractului urmeaza a fi constata: 1existenta contractului; 2 execu

tar necorespunzatoare a oblig contractuale; 3 prejudiciul; 4 legatura de cauzali tate dintre executarea necorepunzatoare a obligat contractuale si prejudiciul ca uzat; 5 vinovatia. c)prevederea legala din CF care prevede obligatia de intretinere pt un copil maj or inapt de munka. Treb luat in considerare starea materiala a piritului,si la f el urmeaza a fi constatat daca nu mai exista si alte pers carora pirit este obli gat sa le plateasca pensia de intretinere. In baza acestei constatari se va stab ili cuantumul pensiei.

Test3 1Notiunea de procedura civila si forma procedurala civila.Trasaturile esentialaa le formei proceduarle civ 1.1definiti procedura civila (process civ si indicati sarcinile ei). In lit de s pec not de process civil este susceptibila de mai multe intelesuri:1ca ramura de dr, 2 ca disciplina de studio, 3 ca activitate a inst de jud cu privire la exam inar cauzei civiile,4ca pricina civ concreta examinata in inst de judecata. Proc es civ contsit o modalitate de realizare a justitiei. Continutul process civil e ste format din activit inst de judecata si a participantilor la process. Cuvint proces provine din Latina ceea ce inseamna a merge inainte, a inainta. Astfel pr ocess civ reprezinta prin sine, derularea succesiva a unui ansamblu de actiuni, numite actiuni procesuale, intreprinse de catre inst de judecata si participanti i la process, reesind din dr si oblig procedurale de care dispun. Proces civil i n esenta constit obiectul de reglementare a DPC. Este activitatea desf??urat? de instan??, p?r?i, organe de executare care particip? la ?nf?ptuirea justi?iei ?n cauzele civile ?n vederea realiz?rii sau stabilirii drepturilor ?i intereselor civile supuse judec??ii ?i execut?rii civile a hot?r?rilor judec?tore?ti sau a a ltor titluri executorii conform procedurii prev?zut? de lege. Sarcina: garantare si ocrotirea dr civile de catre stat, care are loc printro activitate deosebit de complexa, desfasurata de org de justitie si de persoane. 1.2caracterizati forma procedurala civ si determinati importanta ei. Forma proce duarala civila reprez acea forma de aparare a dr si intereselor legitime ale per s care este realizata de catre inst judecatoresti si reglementata de normele de procedura civila. Din punct de vedere al criteriului subiectiv aceasta forma est e o cativitate realizata de institutiii specializate numite-inst de judecata car e sunt independente fata de organelle puerii executive si legislative ale stat i s in ansamblu alcatuiesc cea de a treia putere in stat- puterea judecatorasca. D in punct de vedere al criteriului obiectiv, o putem carcateriza ca find o activi tate reglementata in exclusivitate de NJ distincte- norme de procedura civila ca re in mare parte se contin in CPC. Importanta:1judecarea justa si in termen rozo nabil a cauzelor de aparare a dr inkalcate sau contestate, a libert si interes l egitime , ale PF si PJ;2 apararea intereselor stat si societatii. 3 consolidarea legalitatii si a ordinii de dr si prevenirea caz de incalcare a legii. 1.3 Evidentiati trasaturile esentiale ale formei procedurale civ. 1Temeiul-initi ativa pers interesate; 2 cauya se solutioneaza de judecatori care au un statut s pecial; 3la solutionar pricinii civ participa participantii la proces; 4 ordinea de examinare si solutionare a pricinilor civile de atacare a hotar judecator si de executare a acestora este detaliat si imprerativ reglementat de N DPC;5 sedi ntele de judecata de regula sunt publice;6hotar judecator se adopta in numele le gii si treb sa fie intemeiata pe circumstantele constatae nemijlocit de catre in st si pe probele cercetate pe sedinta de judecata;7este unika pt toate categorii le de cauza de un anumit gen parcurgind succesiv mai multe etape numite faze ale proces civ. 2.Partile in procesul civil si conditiile necesare pentru a fi parte la proces. 2.1Caracterizati notiunea de parte in PC.Descrieti conditiile pt a fi parte in p roces. Partile in PC sunt participantii la proces care au interes material si procesual fiind prezumati la momentul intentarii procesuui ca sub ai raportului material

litigios.Trasaturile partilor:1-sint prezumate ca subiecte ale raportului materi la litigios.2-au interes juridic atit material cit si procesual.3-duc procesul d in nume propriu.4-suporta cheltuiele de judecata.Pt a fi parte in proces trebuie sa fie intrunite urm 2 conditii:1-capacitate procesuala-care se manifesta sub f orma capacitatii procesuale de folosinta si capacitatii procesuale de exercitiu. Capac proc de folosinta e aptitudinea de a avea dr si oblig procesuale civile,si este recunoscuta tuturor PF din momentul nasterii si PJ din mometul constituiri i.Capac de exercitiu e o conditie pt a participa personal la proces si reprez ap titudinea de a exercita in volum deplin,personal drepturile si oblig procedurale in judecata.PJ dobindesc cap jur de exerc concomitent cu capac de folosinta.2-c alitatea procesuala-ceea ce presupune existenta unuie prezumtii ca reclamantul a r fi titular al dr subiectiv incalcat,iar piritul ar fi titularul obligatiei exe cutarea careia este ceruta de reclamant.Faptul daca partile in realitate sunt ti tulari ai dr si oblig se va stabili de inst de jud in cadrul dezbaterilor judici are. 2.2Specificati pozitia procesuala a reclamantului in raport cu pozitia procesual a a procurorului si auotitatilor publice cind acestea pornesc PC in interesul al tor persoane. Reclamantul este presupusul subiect al raportului material litigios,dreptul sau interesul legitim al caruia se sustine ca este incalcat sau contestat si prin ur mare se solicita apararea sau recunoasterea lui in instanta de judecata.Reclaman tul participa ca parte activa in proces,pt ca la solicitarea lui procesul civil fost intentat in vederea apararii drepturilor sau intereselor sale legitime.Pro curorul nu este subiect al raporturului material litigios.El inainteaza actiune in nume propriu,dar in inetresele reclamantului.Prin urmare procurorul are doar un interes procesual neavind interes material in proces.procurorul care a inaint ata o actiune are dreoturi si obligatii procesuale de reclamant.Procurorul spre deosebire de reclamant nu poate inceheia tranzactia de impacare,impotriva lui nu poate fi inaintata o actiune reconventionala,el este scutit de palata taxei de stat,renuntarea procurorului la actiune nu influenteaza dreptul reclamantului de a solicita examinarea cauzei.Autoritatile publice nu sint participnate la rapor tul material litigios,de aceea ele nu pot dispune de dr materila,fapt ce determi na lipsa interesului juridic material si existenta numai a celui procesual.Ele s unt inzestrate numai cu acele drepturi procesulae care sint necesare pt apararea drepturilor si intereslor altei persoane,savirsind numai acele actiuni procesua le care sint indreptate spre desfasurarea si finisare procesului ij beneficiul p artii a caror drepturi sint aparate,dar fara de a dispune de obiectul litigiului .Pozitia autoritatilor publice se aseamana in mare parte cu cea a procurorului,c u anumite deosebiri si anume:procurorul e in dr sa se adreseze in instnata in pa racrea dr altei persoane pe orice categorie de cauze,la solicitarea partii inter esate,fie din proprie initiativa.Autoritatile publice pot participa doar pe un c erc limitat de cauze care sunt expres prevazute de lege. 2.3 Determinati partile in urm. Pricini civile:a)repararea prejudic Timcenco13 a ni si Dodon 16 ani.b)restabilirea la locul de munca a Triboi16ani. 1)QQQIn situatia data Carpov si Petrenco vor avea calitate de reclamanti,mai pre cis de coreclamanti deoarece solutionarea litigiului atinge dreoturile sau oblig atiile ambilor,iar aceste drepturi si obligatii apara se modifica si se sting in tro legatura indisolubila intre ele.Iar Timceno in virtsa de 13 ani nu poate fi subiect al DPC deoarece nu dispune de capacitatea de exercitiu procesuala,si res pectin el nu va putea avea calitatea de pirit,dar in proces vot fi atrasi reprez entantii lui legali-parinti,infietori,tutori,curatori,administratia institutiilo r de educarema institutiilor curative sau de protectie sociala.Insa Dodon in vir sta de 16 ani va fi atras in instanta ca pirit deoarece el dispne de capacitate de exercitiu procesuala restrinsa,drepturile lui vor fi aparate in instanta de p arinti,infietori,curatori,instnata fiind obligata sa-l introduca in asa pricina si pe Dodon de 16 ani. 2)In situatia data Triboi de 16 ani va avea calitatea de reclamant deoarece face oarte din categoria PF cu capacitate deplina de exercitiu procesuala in raportu

ri specifice,si anume raport de munca,iar directorul Vataman va avea calitatea d e pirit. 3.Temeiurile degrevarii de probatiune 3.1 Identificati temeiurile degrevarii de probatiune(faptele care nu se cer a fi dovedite). 1faptele notorii care sunt cunscute si inst de judecata si participa ntilor la proces, de ex(calamitatile naturale etc).2faptele prejudicial stabilit e: a)prin hotar judecatoreasca irevocabila intr-o cauza civ la care au participa l aceleasi pers; b)printo sentinta definitiva irevocabile intro cauza penala(fap t comiterii infr si subiect infr). 3 alte fapte- daca o parte recunoaste faptele pe care cealalta parte isi intemeiaza pretentiile sau obiectiile, aceasta din u rma este degrevata de obligatia dovedirilor. Refuzul de a prezenta model de scri s sau semnatura poate fi calificat de inst ca recunoastere a scrisului ori a sem naturii. 3.2Dezvaluiti conditiile,ce treb sa fie respectate pt degrevarea de probatiune a faptelor si RJ, stabilite prin hot judec definitiva intr-o pricina civila si se ntinta penala intr-o cauza penala. ??? Faptele stabilite pt o hotar irevocabila, pronunata intro pricina civila nu treb dovedite din nou la judecarea altor pric ini civile la care participa aceleasi pers. Legea nu prevede ca teeiuri de degre vare a probatiunii faptele constatate prin acte administr si acte de urm pen si ale procuror. Faptele prejudicial stabilite degreveaza de probatiune deoarece el e sunt deja stabilite printr-o hotar sau sentinta definitiva si nu este nici o n ecesitate de a le constata din nou, de a le supune dubiilor. Printro sentinta de finitiva irevocabila intro cauza pen:1 nu se va mai constata inka o data faptul comiterii infractinii; 2subiectul infr, deoare ce el este deja condamnat. Intr-o cauza civ , cu conditia de a participa aceleasi pers. 3.3 Determinati modul de dovedire a circumstantelor ce constituie obiectul proba tiunii in urmatoarele sit: a)contr de imprumut 20mii lei b)stabilirea paternitatii c)v-c set de mobila. A)In confomit cu CPC daca o parte recunoste faptele pe care cealalta parte isi i ntemeiaza pretetiile sau obiectiile aceasta din urma este degrevata de obligatia dovedirii lor. Recunoasterea se consemneaza in procesul verbal al sedintei de j udecata, in caz in care inst are indoileli referitor la recunoasterea efectuata constatind ca sa procedat astfel pt tainuirea circumst reale ale pricinii ori in urma inselaciunii violentei, etc, ea va respinge printr-o hotar recunaosterea. In acest caz faptele runoscute urmeaza a fi dovedite in baza reguilor generale. b)piritul se va preyuma ca fiind tatal copilului doarece eschivarea de la expert iya se egaleaza cu recunoasterea lui in calitate a copilului. c)inst judecatoresca nu poate considera dovedit un fapt adeverit numai prin copi a de pe document, daca orginalul este pierdut, iar copiile de pe el prezenate de parti nu sunt identice, raminind imposibila de terminarea prin intermediul alto r probe al adevarului cuprins al originalului.

Test 4 1Notiunea si importanta principiilor dreptului procesual civil 1.1Dati definitia princip DPC si enumerati izv in care ele sunt consfintite. Pri ncipiile DPC- idei fundamentale calauzitoare, cu caracter general prevazute de N J care stau la baza proces civil si guverneaza intraga activitate judiciara. Izv : Const RM; CPC; Leg privind organizarea judecatoreasca; leg cu privire la statu t judecator,CEDO, Pact internat cu privire la dr civile si politice. Leg privind tratatele internat etc. 1.2Demonstrati importanta princ DPC la infaptuirea justitiei. Ele prezinta regu li esentiale ce determina structura procesului si guverneaza intreaga activitate judiciara. Ele reprez nu numai o importanta teoretica, cit si una de politica l egislativa , avind si o semnificatie practica. Din punct de vedere teoretic- con tribuie la intelegerea si interpretarea corecta a N procesuale. Sub aspect legis

lativ-orienteaza activitatea de elaborare a legislatiei procesuale in sensul ed itarii unor reglementari coerente si eficiente. Importanta practica a lor rezida invocatia lor de a contribui la formarea unei jurisprudente unitare. Principiil e defindesc insusi proces civil, ii dau fizionomie generala stabilind trasaturie l caracteristice intregului sistem de institutie procesal civile. In lipsa textu lui de lege expres sau apropiat de cel care se calauzesc judecatorii, in solutio naerea pricinilor civie, acesti recurg la analogia dreptului, adika la aplicarea princ fundamentale. Au un caracter obligatoriu si se aplica la toate fazele pro cesului civil, sunt si principii insitutionale care se aplika doar la anumite in stitutii. 1.3 Clasificati princ DPC. 1dupa forta juridica a actului normativ in care sunt consacarate: a)princ constituionale si b)consacrate in legislatia procesual civi la. 2dupa sfera de actiune: generale, interramurale, ramurale, insitutionale. 3d upa izvor:interne si internation. 4dupa obiectul de reglementare:functionale- ca re determina organizarea inst judecatoresti, din care fac parte princ legalitati i,rolul diriguitor al judecator, contradictorialitatii,disponibilitatii, nemijlo cirii si oralitatii in dezbaterile judiciare; organizational-functionale care pe linga organizare determina si funcionarea inst de judecata, din care fac parte: infaptuirea justitiei exclusiv de catre inst de judec-ceea ce inseamna ca nici o alta autoritate decit inst de judec egal constituita nu pot infaptui justitia prin inermediul hotaririlor care se bucura de puterealucrului judecat si de fort a executorie, pr independentei judecatorului si supunerii lui numai legii, pt eg alitatii cetatenilor si organizatiilor, pr publicitatii, pr limbii oficiale de p rocedua. 2Competenta generala a instantelor judecatoresti (not si felurile ) 2.1Dati defin competentei generale.Descriei felurile competentei generale. Comp etenta generala este aptitudinea recunoscuta de lege unei instante judecatorest i sau unui alt organ cu activitate jurisdictionala de a examina si solutiona o a numita cauza. In dependenta de faptul daca legea a atribuit examinarea si solutionarea unei ca tegorii concrete de cauze in competenta unui singur sau in competenta mai multo r organe jurisdictionale,competenta generala poate fi clasificata in competenta exclusive si multipla. Competenta generala exclusive tine numai de instantele judecatoresti si consta i n aptitudinea exclusive a instantelor judecatoresti de a examina si solutiona ne mijlocit anumite categorii de cauze.ca ex.-contestarea paternitatii\maternitatii ,decaderea din drepturile parintesti,incuviintarea adoptiei,declararea nulitatii casatoriei.Competenta generala multipla in dependenta de modalitatea de alegere a organului competent poate fi clasifivcta in competenta alternative,conditiona ta,contractuala,dupa legatura intre pricini. CGconditionata sau imperativa presupunesituatia in care pe anumite categorii ded cauze indicate in lege,procesul civil poate fi intentat in instanata de judecat a numai daca s-a respectat procedura de solutionare prealabila a pricinei pe cal e extrajudiciara: -inaintarea pretentiei catre partea adversa -sesizarea unui organ cu activitate jurisdictionala -depunerea cererii prealbile.CG alternativa presupune solutionarea cauzei nu num ai de catre instaanta de judecata ci si de alte organe cu activitate jurisdictio nala la alegerea reclamantului CG contractuala presupune situatia in care solutionarea cauzdi civile este de co mpetenta instaneti de judecata,insas partile prin contract pot allege un alt or gan de solutionare a litigiului in cazurile prevazute de lege. CG dupa legatura intre pricni. 2.2 Analizati efectele procesuale ale incalcarii norlemor de competenta generala . 1la intentare: a)cind ne adresam in inst de judecata care de fapt e de competent a unor altor organe- refuzul de a primi cererea, eea ce exclude posibilitatea ad resarii repetate in judecata a aceluiasi reclamant cu aceeasi actiune. B9restitu

irea cererii- cind reclamantul nu a respectat procedura de solutionare prealabil a a pricinilor pe cale extrajudiciara prevazute de lege pt categoria respectiva de pricini sau de contractul partilor. 2dezbaterile judicare: a)incetarea proces ului civil- pricina nu urmeaza a fi judecata in procedura civila; b) scoaterea c ererii de pe rol- reclamantul nu a respectat proceduar prealabila de solutionare a pricinii pe cale extrajudiciara;c ) scoaterea cererii de pe rol- cind partile au inkeiat un contr prin care litigiul urmeaza a fi solutionat pe cale arbitral a iar pina la examinarea pricinii in fond piritul a ridicat obiectii impotriva s olutionarii litigiului in judecata. 3caile de atac: a)hotar primei instante se c aseaza; b)casarea hotaririi si incetarea procesului ori scoaterea cererilor de p e rol; c) inst de recurs dupa ce judeca recursul este in drept sa admita recursu l si sa incasesze integral sau partila hotarirea primei instante dispunidn incet area procesului ori scoaterea cererii de pe rol, daca exista temeiuri de refuzar e a cererii sau de scoatere a ei de pe rol. 2.3 Determinati competenta generala in solutionarea fiecarui caz. Argumentati rs p. a)Fornea I b)Ceban c) SA MD ,SA Codru a) Hot?r?rile Agen?iei pot fiatacate ?i contestate la departamentul politica ra pie?ei al MinisteruluiEconomieisiReformelor?i, ?n cazdenecesitate,?n jud rnativa. b)alternativa. Este jurisdictioala doar in cazul in care lipsei acordului la div ort a unuia dintre soti sau cind unul dintre ei refuza sa se prezinte la oficiul de stare civila pentru solutionarea problemei. c) In cazul nerespectarii obligatiilor contractuale partile sunt obligate sa ina inteze in prelabil o reclamatie, de aici rezulta ca este o compatenta conditiona ta, deoarece proces civ va putea fi intentat in inst de judecata numai daca s-a respectat procedura de solutionare prealabila a pricinii pe cale extrajudiciara, adika inaintarea pretentiei catre partea adversa. 3 Clasificarea probelor si importanta practica a clasificarii 3.1Descrieti clasificar probelor in categorii in f-ie de diferite criterii. 1Dup a legatura probelor cu circumstantele care trebuie constatae: a)directe- care pe rmit a face o singura concluzie despre circumstanta care intra in obiectul proba tiunii. B) indirecte care permit a face mai multe concluzii cu privire la circums tanetel care intra in obiectul probatiunii. 2 dupa mod de formare: a)primare-obt inute din prima sursa, de ex: martor ocular; b)secundare-obinute din a doua surs a sau alte surse, de ex: martorul a obinut informatii de la alt martor. 3 dupa s ursa de formare: a)personale-in care persista factorul subiectiv, uman, de ex de claratiile martorului, b)materiale-in care nu exista factorul sibiectiv, de ex: inscris. 4dupa locul de formare a probei: a)judiciare- care se constituie pe par cursul examinarii nemijlocite a cauzei, de ex:depozitiile martorilor, explicatii le partilor etc;b)probe extrajudiciare-care se formeaza inafara sedintei de jude cata, de ex:in procesul asigurarii probleor audierea martorilor este facuta de c atre notari, etc. 3.2Analizati importanta practica a clasificarii probelor Clasificarea probleor d upa diferite criterii, permite studierea lor mai aprofundata, relevarea importan tei lor pt solutionarea unei cauze concrete, precum si a regulilor de apreciere a acestora. In cazul probelor indirecte si indirecte- o singura proba nu este su ficienta, inst treb sa aiba mai multe probe indirecte si ca ele sa fie suficient e. Deseori problele indirecte luate in cumul pot confirma sau infirma pt veridic itatea unei probe directe. In concluzie, probele indirecte sunt necesare intr+un nr mai mare inst pt a putea conditiona mai multe concluzii, ceea ce face ca pro cesul sa dureze mai mult. La clasificarea dupa modul de formare- in masura posib ilitatii treb sa fie examinate mai intii problele obtinute din prima sursa si pe urma cele secundare. Dupa sursa de formare importanta din punct de vedere al ap recierilor. 3.3Determinati categor la care se atribuie urmatoarele probe. a)aflarea pirit inafara RM

b)declaratiile martorului c)raport de expertiza a)se atrbuie la proba materiala si directa b)se atribuie la probe personale si in dependeta de faptul ca a fost martor ocul ar s-au obtinut informatii de la alt martor se poate atrbui probe primare sau se cundare, judiciara. c)materiala,directa.

Test5 1Notiunea si esenta principiului disponibilitatii 1.1Dati defin princ disponibilitatii. Prin acest princ se intelege posibilit par ticipantilor la proces , in primul rind al partilor, de a dispune liber de dr su biectiv material, sau de interesul legitim supsu judecatii, precum si de a dispu ne de dreputirle procedurale , de a lege modalitatea si mijl procedurale de apar are. In continutul sau princ disponibilitatii cuprinde o serie de dr procedurale si libertatea de a dispune de ele dupa propria optiune. 1.2Argument interactiunea princ disponibilit cu princ legalitatii, contradictori alit. Pr disponibilit se ofera mai mult la obiect litigiului, iar pr contadictor ialit se refera la procesul de probatiune. Pr legalitatii nu este adresat doar i nst de judec, ci tuturor subiecteleor participante la R proces civile, iclusiv p articipantilor la proces si pers care contribuie la infaptuirea justitiei. Intre aceste subiecte este stabilit un control reciproc, astfel incit inst de judec v egheaza respectarea procedurii de catre participantii la proces, iar acestea din urmapot contesta actiunile inst pe care le considera ilegale. Pr legalitatii fi ind un pr fundamental al activit tuturor organelor de stat, chemate sa asigure r espectarea legii si a prevederilor cerintelor democratice. Acesta este un princi piu cadru inauntrul caruia treb sa se regaseasca toate celelalte principii. Proc civ este organizat in asa fel incit partile si ceilalti partcipanti dispun de p osibilitatea de asi formula si argumenta pozitia in proces, de a alege modalitat ile si mijl sustinerii ei independent de ins, de alte organe si pers , de asi ex pune opinia asupra oricarei probleme de fapt si de drept, care are legatura cu c auza si de asi expune punctul de vedere asupra initiativelor inst de judecata. 1.3 Descrieti actele de dispozitie ale partilor in conformit cu princ disponibi lit. 1 dr pers interesate de a porni sau nu un proces civil. De regula, inst nu se investeste din oficiu. Este necesar ca ea sa fie sesizata cu o cerere de chem are in judecata, intocmita de titularul dr subiectiv incalcat sau contestat. Per s respective vor aprecia daca este sau nu cazul sa poneasca procesul civil. Disp onibilitatea nu este exclusiva, adika legislatia prevede dr sesizarii si altor p ersoane. 2dr de a determina limitele cererii de chemare in judeca sau ale parara ii. Limitele cererii sunt determinate de reclamant el fiind cel care stabileste cadrul procesual, pers chemate in rpoces, si obiectul procesului. 3 dr de a renu nta la judecata sau la dr subiesctiv, de a stinge litigiul pt tranzactie. 4Pirit poate inainta actiunea reconventional. 5 partile pot ataca hotar judecator si p ot retrage cererile de apel sau de recurs. 6solicitarea executarii silite a hota ririi. 2Participarea intervenientilor principali la procesul civil . Temeiurile si proc edura intervenirii in proces. 2.1Caracterizati not de intervenient principal. Desrieti temeiurile si proced in tervenirii acestuia in proces. IP este participantul la proces care intervine intrun proces intentat inaintind pretentii proprii asupra obiectului obiectului litigiului prin depunerea unei ac tiuni.IP inainteaza pretentii prorpii asupra obiectului litigiului.Aceste preten tii pot fi identice cu cele inaintate de catre reclamant;similare;sau diferite.P t intervenirea in proces a IP nu se cere identitatea actiunii acestuia cu identi tatea actiunii inaintata de reclamant.Ip depune actiunea in instanta unde a fost

intentat procesul,la judecatorul care judeca actiunea initiala,cu respectarea n ormelor stabilite cu privire la forma si continutul cererii de chemare in judeca ta.Interventia principala poate avea loc pina la inceperea examinarii cauzei in fond.In instanta de apel interventia principala se poate face doar cu acordul am belor parti.Daca actiunea IP este depusa cu respectarea regulilor generale si es te achitata taxa de stat,judecatorul printro incheiere va dispune primirea spre examinare a actiunii intervenientului principal concomitent cu actiunea initiala a reclamantului.IP inainteaza pretentii asupra intregului obiect al litigiului sau asupra unei parti a acestuia.. 2.2 Analizati particularitatile in pozitia procesuala a intervenientilor princip ali in raport cu reclamantul si coreclamantul IP are drepturi si obligatii de reclamant.Astfel el poate inainta o actiune,sa a dministreze probe ,sa renunte la pretentii,sa incehie tranzactii de impacare,etc .Dar aceasta nu inseamna ca ipostaza lui procesuala este identica cu cea a recla mantului sau coreclamantului in cadrul aceluiasi proces.IP se afla in relatii sp ecifice cu celelalte 2 parti in litigiu.Daca pretentia lui este inaintata impotr iva ameblor parti,atunci acestea sint in ipostaza de piriti in raport cu IP,sati sfacerea pretentiilor IP,afectindule pe ambele.Totodata,daca IP va incheia o tra nzactie de impacare cu una din parti sau ambele,litigiul dintre reclamant si pir it nu va inceta.IP se deosebeste de reclamant/coreclamant prin urm.:1-coreclaman tii intenteaza sau pot intenta actiunea in comu,dar IP intervine intrun proces d eja pornit intre alte persoane.2-interesele coreclamantilor coincid si totodata sint in contradictie cu cele ale piritului,interesle IP nu coincid si sint de r egula in contradictie cu interesele ambelor parti. 2.3Argumentati solutia in urmatoarele situatii : a)Oprea catre Guzun b)Miron catre Timciuc a)In situatia data Topala nu va avea nici o calitate procesuala.In primul rind C a IP el nu poate fi atras in proces civil,IP intervine doar din proprie initiati va,in al 2 rind Contrcatul de imprumut nu are nici o legatura cu obiectul litigi ului. b)Instanta va trebui sa verifice daca exista acordul partilor privind intervenit a lui Fusu in calitate de IP,deaorece legea impune pt participarea IL in apel ac ordul partilor. 3. Repartizarea sarcinii de probatiune intre parti . Rolul prezumtiilor in repar tizarea sarcinii de probatiune. 3.1Identificati rolul instantelor de judecata in reclamarea probelor necesare so lutionarii pricinii. In reclamarea sarcinilor necesare instanta de judecata are un rol diriguitaor.Ea determina obiectul probatiunei,ordona la solicitarea parti lor prezentarea probelor,pune in discuite circumstantele de fapt si de drept rel evante pt cauza examinata si propune partilor sa prezinte probe suplimentare. Exista exceptii cind instanta de judecata are un rol active.Rolul active al inst antei presupune prezentarea probelor la solicitarea din oficiu a instantei de ju decataConform CPC ca exemple de cazuri in care instanta are rol activ este faptu l ca instanta poate reclama din oficiu alte documente admise de lege ,decit cele care se anexeaza la cererea de adoptie,inclusiv si cazierul judiciar.Un alt exe mplu referitoe la rolul active al instantei esta cazul in care exista date sufic iente prin care se canstata tulburari psihice,judecatorul in pregatirea pricinei pt dezbateri judiciare,ordona efectuarea unei expertiza psihiatrice. Legea cu privire la contecios administrative prevede ca judec?torul decide primi rea cererii de chemare ?n judecat? sau respingerea acesteia ?n termen de 3 zile de la data depunerii, ?n condi?iile Codului de procedur? civil?.,ceea ce la fel demonstreaza rolul active al instantei de judecata. 3.2Analizati regula generala de reparizare a sarcinii de probatiune intre parti si rolul prezumtiilor probante. Sarcina probatiunei reprezinta obligatia partii de a dovedi anumite circumstante de fapt.Repartizarea sarcinii probatiunei indic

a pe seama cui este pusa aceasta sarcina.Potrivit regulii generale fiecare parte tre sa dovedeasca circumstantele pe care le invoca drept temei al obiectiilor s i pretentiilor sale daca legea nu dispune altfel.Astfel daca una dintre parti fa ce o anumita afirmatie cu privire la o circumstanta de fapt,care-I justifica pre tentia sau obiectia,atunci aceasta esto obligate sa devodeasca existenta circums tantei de fapt invocate,in caz contrar faptul se va considera ca nedovedit si nu va putea fi pus la baza hoatrirei. Astfel probatiunea reprezinta un drept si concomitant o obligatie procesuala a p articipantilor la process.Indeplinirea sau neindeplinirea a obligatiei de proba tiune se apreciaza de cater instanta de judecata reiesind din suficienta probelo r. Prezumtia prezinta eliberarea partii in favoarea careia ea este prevazuta de obligatia de a dovedi anumite circumstante de fapt pe care le invoca.Astfel in c azul prezumtiilor o anumita circumstanta de fapt est invocate e una dintre parti dar dovedirea ei este pe seama celeilate parti.Prezumtiile pot fi contestate co nform regulilor generale de probatie,ceea c ear inseman ca partea in defavoarea careia se instituie prezumtia poate adduce probe cre,administrate fiind conform legii,vor dovedi vice-versa.Mai mult decit atit instanta are dreptul din oficiu sa verifice veridicitatea faptelor prezuamte. Ca ex.de prezumtii pot fi prevederile CF care prevede ca copilul nascut din pari nti casatoriti sau in timp de 300 zile din momentul desfacerii casatoeiei are ca tata pe sotul sau fostul sot al mamei.Un alt ex,este conform CC care prevede ca posesorul este prezumat proprietar al bunului daca nu este dovedit ca a inceput sa posede pt altul. 3.3Determinati circumstantele ce formeaza obiectul probatiunii si indicati parte a obligata sa le dovedeasca,, in pricinile civile privind: a)repararea prejudic:Partea care va fi obligate sa dovedeasca circumstantele,ce formeaza obiectul probatiunei in pricina privind repararea prejudiciului cauzat prin deteriorarea bunurilor va fi piritul,deoarece conform CC in cazul in care n u isi executa obligatia,debitorul este tinut sa-l despagubeasca pe creditor pt prejudicial cauzat astfel daca nu dovedeste ca neexecutarea obligatiei nu-I este imputabila. b)dezmintirea informatiei: In pricina dezimintirea informatiei ce lezeaza onoare a si demnitatea dovedirea informatiei ii va reveni reclamantului deoarece confor m regulii generale fiecare parte tre sa doveseasca circumstantele pe care le inv oca drept temei al obiectiilor si pretentiilor sale. c)repararea prejudiciului: Dovedirea circumstantelor in pricina repararea pejudi ciului cauzat prin executarea necorespunzatoare a contractului,daca piritul invo ca existenta circumstanetelor de forta majora ii va reveni piritului.In cazul da t exista exceptie de la regula generala, si piritul va trebui sa demontreze exis tenta circumstantelor de forta majora.

Test6 1.Asigurarea probelor 1.1 dati definitia asigurarii probelor.Descrieti temeiurile pt asigurarea probel or. Asigurarea probelor-procedura de conservare a probelor daca este pericol ca ele sa dispara sau sa devina greu de administrat in viitor.Ca temeiuri pt asigurarea probelor sunt:prevenirea disparitie probelor.2-imposibilitatea administrarii I viitor a unei probe utile pt dovedirea pretentiilor. 1.2 Descrieti procedura asigurarii probelor si modul de atacare a incheierii cu privire la asigurarea probelor. Asigurarea se face prin audierea martorului,efectuarea expertizei,cfercetarea l a fata locului si prin alte modalitati.Cererea de asigurare a probelor se depune la instanta care judeca pricina,dupa caz la notarul de la locul indeplinirii ac telor de procedura in vederea asigurarii probelor.In cerere urmeaza sa fie indic ata esenta pricinii,datele partilor,inclusiv domiciliul ori sediul lor,probele a

caror asigurare se cere,faptele ce urmeaza a fi confirmate sau infirmate a car or asigurare se cere,faptele ce urmeaza a fi confirmate sau infirmate prin acest e probe,motivul solicitarii asigurarii probelor.Asupra cererii de asigurare a pr obelor instanta emite o incheiere.Incheierea de respingere a cererii de asigurar e a probelor poate fi atacata cu recurs in termen de 5 zile de la pronuntare,dac a sa emis cu citarea participantilor la proces sau de la comunicare,daca sa emis fara citarea lor.Incheierea emisa in timpul judecarii cauzei nu poate fi atacat decit o data cu fondul.Asigurarea probelor se efectueaza de catere judecator.Pe rsoana interesata si alti participanti la proces se instiinteaza dsp locul,data si ora asigurarii probei.Incheierea si procesle-verbale si toate probele adunat e in cadrul asigurarii lor se trimit inst de judecata instiintind dsp aceasta pa rticipantii la proces. 1.3Analizati particularitatile asigurarii probelor pina si dupa intentarea proce sului in judecata. Asigurarea probelor inainte de intentarea procesului in instanta judecatoreasca se efectueaza de notari,de persone oficiale ale misiunilor diplomatice ale RM in privinta cetatenilor RM. Orice persoan? ?ndrept??it? care a prezentat elemente de prob? suficiente pentru a-?i sprijini afirma?iile conform c?rora drepturile sale s?nt ?nc?lcate poate cere in stan?ei de judecat? sau unei alte autorit??i competente, p?n? la ini?ierea unui proces ?mpotriva ac? iunilor ilegale, aplicarea de m?suri provizorii pentru asigurarea probelor relevante, sub rezerva asigur?rii protec?iei informa?iilor confiden?iale ?i cu condi?ia depunerii unei cau?iuni sa u a unei garan?ii echivalente corespunz?toare, necesare s? repare prejudiciile care ar putea fi ca uzate p?r?tului ?n cazul ?n care nu va fi constatat? existen?a unei ?nc?lc?ri.Cautiunea se va depun e in bani pe contul special al oficiului de executare. ?n procesul preg?tirii pr icinii pentru dezbateri judiciare participan?ii la proces pot solicita instan?ei de judecat? efectuarea ac?iunilor pentru asigurarea probelor ?n vederea preveni rii dispari?iei sau imposibilit??ii administr?rii acestora ?n viitor. Legisla?ia admite efectuarea ac?iunilor procedurale respective ?n acest scop dup ? intentarea procesului civil. 2.Competenta jurisdictionala teritoriala exceptionala si criteriile determinarii ei. 2.1Definit notiunea de competenta jurisdictionala teritoriala.Descrieti felurile acesteia. Competenta jurisdictionala teritoriala aptitudinea recunoscuta de lege unei insta nte judecatoresti de acelasi grad de a examina si solutiona o anumita cauza in f ond in prima instanta.Competenta jurisdictionala poate fi de mai multe feluri:1generala-care este determinata dupa domiciliului/sediul sau locul de aflare a pi ritului.este numita genrala deoarece se aplica in toate cazurile cu exceptia cel or pt care legea prevede expres altfel.2-alternativa-care este determinata de re clamant.In astfel de cazuri legea investeste mai multe instante de judecata cu a ptitudinea de a judeca o cauza concreta,iar alegerea unei sau alteia este pusa p e seama recalamantului.3-exclusiva-care este atribiuita expres de lege unei anum ite instantei de judecata in exclusivitate.Normele care rglementeaza competenta exclusiva sint imperative,de la ele nu se admite nici o derogare.4-dupa legatura intre cauze-care este determinata dupa instnat in care se examineaza o alta cau za. 2.2Analizati criteriile dupa care se determina competenta jurisdictionala terito riala exceptionala. In cadrul acestei competente nu functioneaza competenta generala si nici cea alt ernativa.Criteriile:1-dupa locul unde se afla bunurile-astfel actiunea cu privir

e la dr asupra terenurilor,subsolurilor,fisiilor forestiere,resurselor acvatice, actiunile in ridicare a sechestrului de pe bunuri,se inainteaza in instanta de l a locul afalrii cestor bunuri.2-locul aflarii averii succesorale sau a partii ei preponderente-actiunile creditorilor defunctului intentate inainte de acceptare a de catremostenitor a succesiunii sint de competenta inst de la locul afalarii averii succesorale.3-locul aflarii utilajului-aqctiunea de reparare a prejudiciu lui cauzat mediului inconjurator se intenteaza impotriva proprietari,or de utila je in instanta de la locul aflarii utilajului,cu exceptia cazurilor cind acesta este instalat in strainatate.4-resedinta oragnului imputernicit sa reprezinte vi stieria statului-actiunea privind tezaurul statuluie de competenta instantele de la locul resedintei org 9imputernicit.5-sediul carausului-actiunea impotriva ca rausului nascuta dintrun contract de trasport de pasageri si bagaje sau de incar caturi se inaiteaza in instansta de la sediul carausului. 2.3Calificati argumentat felul de competenta jurisdictionala teritoriala in urm categorii de pricini civile si indicati instanta (instantele )competenta sa le e xamineze: a)actiunea Dnei CUCU si alti privind recunoastrea dr de propr asupra unei vile d in Telenesti. b)actiunea Intrepriderii de Sta Fabrica de sticla din Balti cu Calea Ferata a MD a)In situatia data vom fi in prezenta competentei jurisdictioanle teritoriale ex ceptionale,pt exista prevederea expresa in CPC ca actiunea cu pr la dr asuora un ei case se intenteaza in instanta de la locul afalrii bunului dat,deci in cazul dat actiunea va fi depusa in or.Telenesti la judecatoria de drept comun. b)Aici la fel suntem in prezenta competentei juris teritoriale exceptioanle pt c a CPC prevede ca actoiunea impotrica carausului nascuta dintrun contract de tran sport de pasageri si bagaje sau de incaracturi se inainteaza la instanta de la s ediul carausului,deci la judecatoria din or,Chisinau,deoarece aici este sediul c arausului calea Ferata a MD 3. Notiune de succesiune procesuala .Temeiurile si felurile succesiunii procesua le. 3.1Definiti succesiunea procesuala.Descrieti temeiurile si felurile acesteia. Succesiunea in drepturi procesuale reprezinta trecerea drepturilor si obligatiil or procesuale de la predecesorii in drepturi materiale la alte persoane,care ant erior nau participat in proces.Cazurile care conditioneaza succesiunea procesual a:1-decesul persoanei fizice.2-reorganizarea persoanei juridice.3-cesiunea de cr eanta.4-transferul de datorie.5-alte cazuri de subrogare in cadrul raportului ma terial.Succesiunea porcesuala poate fi universala-atunci succesorul in drepturi materiale preia intreg volumul de dr si oblig ale predecesorului,de ex in cazul decesului sau reorgnizaii.Succesiunea procesuala este partiala-atunci cind pred ecesorul transmite conform legii o parte din drepturile sau obligatiile sale,de ex-in cazul cesiunii de creanta sau preluarii datoriei. 3.2Caracterizati particularitatile esentiale distinctive ale succesiunii procesu ale in raport succesiunea in drepturile materiale. Succesiunea procesuala are loc doar daca legea materiala admite trecerea catre a lte persoane a drepturilor si obligatoolpr predecesorilor.De regula este vb de l itigiile cu caracter patrimonial.Astfel in litigiile legate de recunoasterea pat ermitaii este inadmisibila succesiunea procesuala a piritului.In cazul succesiun ii procesuale la succesor vor trece toate dr si oblig procesuale ale predecesoru lui.Actele savirsite pina la intrarea in proces a succesorului sunt obligatorii pt acesta in masura in care ar fi fot obligat pt persoana subrogata.Succesiunea procesuala a calitatii de reclamant se poate produce doar cu acordul succesorulu i in dreptuir materiale,care in virtutea pricipiului disponibilitatii poate sa refuze sa preia drepturile si obligatiile procesuale ale predecesorului sau.In a sa caz instanta va dispune incetarea procesului din cauza renuntarii la actiune. Succesiunea procesuala a calitatii de pirit se produce fara acordul succesorului piritului. 3.3Explicati daca se admite succesiunea procesuala si descrieti procedura succed

arii procesuale in urm cazuri:a)Dna CDreciun a solicitat sa fie restabilita in c impul muncii B) Bussinesbank sa adresat in jud cu cererea catre Bunescu Andrei privind rambursar ea creditului a)In situatia data instanta a dispus incorect aminarea procesului pt ca restabli rea in cimpul muncii nu permite succesiunea in drepturi.Decesul reclamantei si r aportul juridic litigios nu admite succesiunea in dreotui ,ci este un temei de i ncetare a procesului. b)nu se admite succesiunea,nu exista nici un temei pt succesiune.

TEST 7 1.Notiunea si esenta principiului nemijlocirii referitor la examinarea probelor. 1.1indicati cerintele principiului nemijlocirii referitor la examinarea probelor . Esenta principiul-in cadrul examinarii si solutionarii cauzelor civile judecator ul trebuie sa cerceteze direct si nemijlocit probele si sa emita hotarirea numai in temeiul circumstantelor constatate si al probelor cercetate si verificate in sedinta de judecata. Instanta apreciaza probele dupa intima ei convingere ,baza ta pe cercetarea completa,nepartinitoarea si nemijlocita a tuturor probelor din dosra in ansambul.Instanta,ca rezultat al aprecierii probelor e obligate sa refl ecte in hotarire motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe,precum si argumentarea preferintei unor probe fata de alta.Pt asi putea forma propria c onvingere judecatorul trebuie sa analizeze personal.in mod direct si nemijlocit de nimeni toata probele. 1.2Specificati cerintele principiului nemijlocirii privitor la componenta comple tului de judecata. Luind in consideratie faptul ca cercetarea trebuie sa aiba loc in sedinta de ju decata ,nemijlocit de catre judecatorul sau judecatorii care urmeaza sa ia hotar irea,componena completului de judecata trebuie sa ramina neschimbata pe parcursu l examinarii cauzei.Astfel,in cazul inlocuirii unui judecator in timpul judecari i cauzei,dezbateriile se reiau de la inceput. 1.3Expuneti unele exceptii de la prevderile principiului nemijlocirii. CPC prevede exceptii de la principiul nemijlocirii:1-delegatiile judecatoresti-i n cazul necesitatii de a aduna probe ori de a inmina acte judiciare intrun alt o ras,municipiu,raion,instanta care judeca pricina poate da instantei respective,i n baza unie incheieri o delegatie pt efecturaea actului de procedura respectiv.2 -asigurarea probelor-particiantii la proces interesati sa previna disparitia ori imposibilitatea administrarii in viitor a unei probe utile pt dovedirea pretent iilor pot solicita instantei judecat asigurarea probelor.3-stramutarea cauzei-in caz in care are loc stramutarea cauzei de la o instnat la alta,din motivele spe cificate in lege,actele proceudrale,indeplinite de instanta care a intentat proc esul anterior stramutarii cauzei,produc efecte juridice in masura in care noua i nstanta considera ca nu este necesara modificarea lor. 2.Reprezentarea judiciara in procesul civil.Temeiurile si felurille reprezentari i. 2.1Formulati notiunea de reprezentare judiciara in PC si enumerati persoanele ca re nu pot fi reprezentati in judecata. Reprezentarea judiciara este o institutie procesual civila in cadrul careia o pe rsoana numita reprezentant in baza imputernicirilor acordate indeplineste in ju decata actele de procedura in numele si in interesele altei persoane.Nu pot fi r eprezentan?i ?n judecat? judec?torii, procurorii, ofi?erii de urm?rire penal?, p oli?i?tii, deputa?ii, cu excep?ia cazurilor particip?rii lor la proces ?n calita

te de ?mputernici?i ai acestor autorit??i sau ?n calitate de reprezentan?i legal i.Nu poate fi reprezentant ?n judecat? persoana care a acordat sau acord? ?n pri cina respectiv? asisten?? judiciar? unor persoane ale c?ror interese s?nt ?n con tradic?ie cu interesele persoanei pe care oreprezint?, sau care a participat ?n ca litate de judec?tor, de procuror, de ofi?er de urm?rire penal?, de expert. ?n ca zul existen?ei unor astfel de circumstan?e, reprezentantul poate fi recuzat de p articipan?ii la proces. 2.2Indicati temeiurile si felurile reprezentarii judiciare. Temeiurile reprezent arii sunt: 1.imposibilitatea exercitarii drepturilor si executarii obligatiilor procesuale de cater persoanelor care nu au capacitate procesuala de exercitiu.2.imposibili tatea sau nedorinta persoanelor cu capacitate procesuala de exerctiu de a partic ipa personal la process.3.acordarea asistentei juridice profesionale participant ilor la process4.specificul exerciatrii drepturilor si executarii obligatiilor p rocesuale de cater PJ participanti la proces.Din punct de vedere a vointei repre zentatului: Reprezentarea judiciara obligatorie este reprezentarea care are loc indifferen t de vointa reprezentatului.Reprezintare judiciara voluntara este reprezentarea care poate avea loc in dependenta de vointa reprezentatului.In functie de temei ul de aparitie a reprezentarii avem: 1.reprezentare legala-temeiul aparitiei este legea.Calitatea persoanei de reprez entant trebuie sa fie confirmata de actele prezentate in judecata.2.reprezenytar e contractual-temeiul reprezentarii este contractul care poate fi oneros sau gra tuit3.reprez.statutara-in cazul dat nu exista o relatie intre reprezentat si rep rezentant.4.reprezentarea din oficiu.Are loc atunci cind: ?n cazul ?n care parte a sau intervenientul s?nt lipsi?i sau limita?i ?n capacitatea de exerci?iu ?i nu au reprezentan?i legali sau dac? domiciliul p?r?tului nu este cunoscut; dac? in stan?a constat? un conflict de interese ?ntre reprezentant ?i reprezentatul lips it ori limitat ?n capacitatea de exerci?iu; dac? persoana a c?rei spitalizare ?n sta?ionarul de psihiatrie se cere nu este reprezentat? ?n judecat? de avocat, j udec?torul desemneaz? un avocat din oficiu pentru a-i ap?ra interesele;dac?, dup ?pornirea procesului privind limitarea persoanei ?n capacitatea de exerci?iu sau d eclararea incapacit??ii ei, aceasta nu este asistat??n judecat? de avocat, pentru ap?rarea intereselor ei ?n proces judec?torul nume?te din oficiu un avocat, care va dispune de ?mputernicirile unuireprezentant legal. 5.reprez.obsteasca-temei este calitaea de membru intro asociatie obsteasca. 6.In literature de specialitate mai este mentionata si reprezentarea consulara. 2.3Cum trebuie sa procedeze instanta de judecata in fiecare enuntate: a)instanta a constatat un conflict de interese intre reprezentat si reprezentat limitat in capacitatea de exercitiu.b)in lipsa reclamantului rezentantul sau con tractual a renuntat la o parte din pretentiile din actiune ca fiind neintemeiata .c)in sedinta de judecata sa constat ca reprezentantul legal al minorului-reclam ant activeaza in calitate de judecator. 3.Determinati cum tre sa procedeze instanta de judecata in fiecare caz: A)instanta a constatt un conflict de interese intre reprezentant si reprezentat ul limitat in capacitatea de exercitiu- nu poate fi reprezentant in judecata pe rsoana a carei interese sint in contradictie cu interesele persoanei pe care o reprezinta.In cazul dat reprezentantul va fi recuzat,iar instanta va numi din of iciu un rperezentan ,precum ca reprezeentatul este limitat in capacitatea de ex ercitiu.B)in lipsa reclamantului sau a renuntat la o parte din actiuni ca fiind neintemeiate: Pt a putea renunta total sau partial la pretentiile din actiune in lipsa reclamantului,reprezentantul are nevoie de imputernicirea speciala a repr ezentatului care trebuie mentionata expres,sub sanctiunea nulitatii, in procura eliberata d reprezentat. C)in sedinta de judecata s-a constat ca reprezentanul legal al minorului-reclama nt activeaza in calitate de judecator: Judecatorii sint persoane care nu pot f i reprezentanti in ptoces,cu exceptia cazului participarii lor in calitate de re

prezentant legal. 3.Proba prin inscrisul si alte suporturi electronice de informatie.Clasificarea inscrisurilor dupa subiect de provenienta ,continut si forma. 3.1Dati definitia si caracterizati inscrisurile si alte suporturi electronice de informatie ca mijloc de proba. Inscrisurile sint obiecte ale lumii materiale pe care cu ajutorul semnelor sint imprimate informatii relevante pt cauza civila. Se considera inscris orice doc, act, conventie, contr, certificat, alt material expus inscris cu litere, cifre, semne grafice,precum si primit prin fax si posta electronika, ori prin alt mijl de comunikare sau un alt mod ce permite citarea informatiei care se refera la ci rcumstantele importante pt solutioarea pricinii si care pot confirma veridicitat ea lor. Doc electronik -informatia in forma electronika, creata strucuturata, p relucrata, pastrata si tranmisa cu ajutorul computerului, a altor dispozitive el ectronice sau alte mijl tehnice si de program, semnata cu semnatura digitala. Pa rticularitatile inscrisurilor:1informat dsp fapte ce se contine in inscrisuri pr ovine de la pers neimplicate la proces in momentul intocmirii; 2informat se fixs eaza cu litere, semne grafice, cifre, pe un suport ceea ce permite citirea acest ei informatii; 3 inscris de regula apar pina la intentarea procesului neavind ni ci o legatura cu acesta. Pers care prezinta o inregistrare audio video , peun su port electronik sau de alata natura, or solicita reclamarea unor astfel de inreg istrari este obligaa sa indice pers care a efectuat inregistarea, timp si condit iile inregistrarii. 3.2Analizati distinctia dintre oficiale si neoficiale,informatiile si dispozitiv e,autentice si neautentice. 1 In functie de statutul jurid al subiectului de la care provin, inscris se clasifica in: a)oficiale-actele care provin de la autori t publice, pers cu functie de rsp si exprima imputernicirile autoritatilor sau p ers care l-au emis si/sau dispun de anumite rechizite si au o anumita procedura de perfectare si eliberare, de ex:certificat de nastere, ordinile de angajare, s entintele, etc. b)neoficiale-provin de la particulari, de ex:scrisori, opere scr ise, recipise etc. Ele nu au o forma prestabilita. Important este ca ele sa perm ita stabilirea identitatii pers care l-a intocmit, adevarata manifestare de voin ta a acesteia, timpul, locul intocmirii. 2Dupa continututl probelor scrise:1)dis pozitinale- care confirma manifestari de vointa cu caracter autoritar, adika gen ereaza modifica,sau sting RJ. Aceste sunt acetele autori publice care nu au un c aracter normativ, acetele PJ ale conducatorilor acestora, emise in limitele impu ternicirilor de care dispun, perfecatet de parti in forma scrisa. B)informationa le- mijloace de probatiune continutul carora nu exprima o minifestare de vointa, ci o simpla informatie prin care se descfrie, se califica, circumstantele iporta nte pt solutionarea cauzei, spre ex: o dare de seama, concluziile unor organe de control. 3 In functie de forma: a)autentice-pt ca inscrisul autentic sa fie val abil treb indeplinite cumulativ 3 conditii: *sa fie intocmite de un functionar p ublic, *acesta sa fie competent din punct de edere teritorial si material, *sa f ie respectate formalitatile prescrise de lege. Constit inscrisuri autentice: ins crisuri autentice notariale, actele de stare civila, hot judec etc. b)cele neaut entice, nu treb sa intocmeasca conditiile de mai sus, sunt perfectate intr-o for ma scrisa simpla, care nu necesita respectarea anumitor exicente 3.3Apreciati legalitatea actiunilor instantei de judecata in urm. Cazuri: a)instanta a cercetat corespondenta personala dintre parti in sedinta publica av ind consimtamintul reclamantului b)instanta a refuzat cercetarea inscrisului intocmit in limba straina c)instanta a considerat nedovedit faptul adeverit numai prin copia de pe documen t a) ilegala b) judecatorul nu trebuia sa declare inadmisibila proba din motiv ca nu cunoaste limba in care a fost intocmit inscrisul, deoarece in conformit cu CPC inadmisib ile sunt considerate doar problele obtinute cu incalarea prevederilor legii cum ar fi inducerea in eraore a participant la proces, inkeierea act de catre o pers neimputernicita, inkeierea defectuasa a act procedural, alte actiuni ilegale. c) legal, deoarece inst nu poate considera doovedit un fapt adeverit numai prin

copia de pe doc, daa originalul este pierdut, iar copiile de pe el prezentate de parti nu sunt identice. Test 8 1Proba prin declaratia martorului 1.1Dati defin si caracterizati declaratia martorului ca mijloc de proba. Depozit iile martor ca mijloc de probatiune canstau din informatii care confirma sau inf irma anumite circumstante importante pt justa solutionare a cauzei. Particularit : el nu are interes jurid in proces, nu este exclus un alt interes al martorului ; 2 declaratiile martor nu pot fi considetare drept probe daca martor nu poate i ndica sursa informatiilor sale;3 martor este prevenit de rsp penala pt darea dec laratiilor false, sau de eschivarea de la darea declaratiilor. Din punct de vede re procesual declaratiile se divizeaza in declaratii generale si speciale. Gener ale se refera la datele de identificare a martor, in ce relatii se afla cu parti le. Speciale constau din relatarile martor referitor la unele aspecte ale cauzei examinate si din rsp la intrebarile ins si participantilor la proces. 1.2 Descrieti pers care nu pot fi audiate ca martor in judecata si pers care pot refuza sa depuna marturii. Nu pot fi audiati ca martori in judec:1pers care din cauza virstei fragede ori a handicapului fizic sau mintal nu sunt in stare sa i nteleaga just faptul si sa depuna asupra lor marturii viridice; 2 functionarii p ublici si fostii functionari publici asupra datelor ce constit secret de lege, c are le-au parvenit in aceasta calitate,daca nu au fost degrevati de obligatia pa strarii lui. 3slujitorii cultelor, medicii, avocatii, notarii, si orice alte per s pe care legea le obliga sa pastreze secret informatiei confidntiale primite in exercitiul funciunii. 4judecatorii referitor la problemele aparute in dezbatere a circumstantelor pricinii in camera de deliberare la pronuntarea hotaririi sau sentintei. 5 pers care in virtutea functiilor profesioanle au participat la preg atirea, executarea sau raspindirea publicatiilor periodice, emisiunilor teliviza te referitor la personalitatea autorului de materiale ori documente, la informat ia parvenita de la acestea in legatura cu activitatea lor, daca materialele si d oc sunt destinate redatiei. Sind in drept sa refuze de a face dispozitii in cali tate de martori: sotul impotriva sotiei si viceversa, inclusiv cei divortati, fr atii si surorile unul impotriva altuia, buneii impotriva nepotilor si invers, de putatii referitor la datele care le-au devenit cunoscute in virtutea indepliniri i obligatiilor de deputat. Logodnicii, concubinii, unii impotriva altuia, etc. 1.3Analizati particulatit procedurii de audiere a martor minor. La audierea mart or in virsta de pina la 14 ani sau de la 14 pina la 16 ani va fi citat sa asiste un pedagog, sint citati dupa caz si parintii, infietorii, tutorele sau curatoru l minorului. Aeste pers precum si participantii la proces, pot cu permisiunea pr esedintelui sedintei sa puna intrebari martor, sasi expuna considerentele referi tor la pers martorului si la continutul depozitiilor lui. In anumite caz excepti onale, cind este necesar de a constata unele circumstante ale cauzei, inst judec ator printr-o inkeiere poate dispune ascultarea minor in camera de deliberare fa ra ca partile sau alte pers sa fie de fata. Dupa ce completul de judecata revine in sala de sedinte, participantilor la proces li se comunika depozitiile martor ului minor. Martorul in virsta de pina la 16 ani, dupa ce a fost audiat, parases te sala de sedinte daca inst considera ca prezenta lui nu este necesara. 2Subiectii raporturilor juridice procesual civile si clasificarea lor. 2.1Definiti not de subiect al RJ PC, participant la proces, parte la proces si p ers care contribuie la faptuirea justitiei. Subiectele R PC-adika titularii de d r si obligatii procesuale civile, din care fac parte inst judecatoresti- autorit de stat specializate in efectuare justitiei; participantii la proces; pers care contribuie la infaptuirea jjustitiei; pers care asitsa la proces(observatorii). partile(reclamat si pirit), interventientii, procurorul, Particianti la proces pers care conform legii sunt imputernicite sa se adreseze in ist cu cereri in ap ararea dr si intereselor legitime ale altor pers; autori publ, petitionarul si p ers interesate in auzele cu procedura speciala. Toti participantii se caracteriz eaza prin fapltul ca dispun de interes juridic pt solutionarea cauzei, care poat

e fi material sau procesual. Partile in proces civ sunt participantii la prces a re au interes material si procesual fiind prezumati la momentul intentarii proce sului ca subiecti ai R material litigios. Pers care contribuie la infaptuirea ju stitiei sunt pers care nu au interes juridic nici material si nici procesual in solutionarea cauzei, aceste subiecte dispun de informatii utile pt judecata, cee a contribuie la infaptuirea justa si rapida a cauzelor civile. 2.2Clasificati subiectii DPC prin prisma interesului acestora. In functie de int eres subiectii se clasifica:1. a)inst de judecata-indeplineste functiile acordat e de lege;b)grefier, c)executor. 2participantii la proces: a)care au interes mat erial si procesual: partile (reclamant , pirit),intervenienti,petitionari si per s interesata; b)care au numai interes procesual: procurorul, reprezentatii legal i, autorit publice, organizatiile si cetatenii. 3 pers care contribuie la infapt uirea justitiei- care nu au interes juridic nici material nici procesual: martor ii, expertii, specialistii, inerpretii. 4 pers care asita la proces(observatorii ). 2.3 Determinati calitatea procesuala a urmatoarelor pers. Argumentati rsp. a)dl Marinescu, b)autorit tutelara c)copilul minor in act privind incasarea pensiei pt pierderea intretinator a)suntem in prezenta unei proceduri speciale in care exista doar o parte petitio narul. DnMarinescu nu va avea nici o calitate, nu va putea fi petitionare, ci pe titionar va fi pers care cere declararea disparitiei fara veste a acestuia. b)autoritatea tutelara va avea calitatea de participant la proces. c)Copilul nu poate avea nici o calitate deoarece nu intruneste toate conditiile necesare ca subiect al procesului civil. Mama va fi reprezentantul lui legal. 3. Temeiurile si formele de participare la proces a autoritatilor publice pentru apararea drepturilor altor persoane. 3.1 Enumerati temeiurile de participare la proces a AP pt apararea dr altor pers . Depunerea concluziilor de catre autorit.pub. se exercita in baza a 3 temeiuri: 1din proprie initiative 2la cererea participantilor la process 3din oficiul instantei Autorit.pub.pot depune concluzii la ponunutarea hotaririi in prima instanta prec um si in instanta de apel.Instanta judecatoreasca poate din oficiu sa introduca in process autorit.pub. competenta pt a depune a concluzii asupra pricinii in cu rs de examinare. 3.2Descrieti formele de participare la process a autorit.publ, pt apararea dr al tor pers. Legislatia procesual civila a RM prevede 2 forme de participare a autorit.pub.: -inaintarea actiunii in cazurile prevazute de lege AOC pot inainte 3 categorii d e actiuni:1 actiuni in interesele unei alte pers la cererea acesteia; 2actiunile in interesele pers incapabile indiferent de cererea acesteia sau a reprezentant ului ei legal; 3 act in interesele unui cerc nedeterminat de pers, de ex: autori t tutelare au dr sa ceara declararea nulitatii casatoriei, decaderea din dr pari ntesti. -depunerea concluziilor- se exercita in baza 3 temeiuri: 1 din proprie initiativ a; 2 la cererea participantilor la proces;3 din oficiul instantei. Depunerea con cluziilor se face numai daca legea prevede expres acest lucru. Depunerea concluz iilor de catre autorit publice se face in virtutea obligatiilor functionale in o rice moment pina la pronuntarea hotar, precum si in inst de apel. Scopul depuner ii concluziilor este de a apara dr , libert , interesele altor pers, a inereselo r stat si a societatii. Spre ex: participarea reprezentantului autorit tutelare este obligatorie in caz incuviintatii adoptiei, etc. 3.3Determinati in fiecare caz AP\organizatia care este in drept de a porni proce sul in interesul altor pers.sau tre sa depuna concluzii la judecarea pricinii.Ar g.raspunsul: a)apararea dr,consumatorilor b)decaderea din drepturile parintesti c)declararea incapacitatii cetateanului.

a)Actiunile privind protectia drepturilor consumatorilor pot fi depuse la instan ta judecatoreasca de catre autoritatile administratiei publice abilitate sau de catre asociatiile obstesti de consumatori.Legea privind protectia drepturilor c onsumatorilor prevede ca ac?iunile privind protec?ia drepturilor consumatorilor pot fi depuse la instan?a judec?toreasc? de c?tre consumatorii ?n?i?i sau reprez entan?ii lor legali, de c?tre autorit??ile administra?iei publice abilitate sau de c?tre asocia?iile ob?te?ti de consumatori. b)Conform CF actiunea privind decaderea din drepturile parintesti poate fi porni ta de celalat parinte ,tutorele copilului,autoritatea tutelara sau procurorul.De aici rezulta ca AP care este in drept de a porni procesul in cazul decadereii dib drepturile parintesti este autoritatea tutekara.La fel CF prevede ca cererea privind decaderrea din drepturile parintesti se examineaza obligatoriu cu part iciparea autorit.tutelare. c)In cazul declararii incapacitatii cetateanului procesul oate fi pornit de ca tre organelle de tutela sau curatela.CPC prevede ca procesul privind declararea incapacitatii persoanei din cauza unei tulburari psihice poate fi pornit la cere rea membrilor ei e familie,a rudelor apropiate sau la solicitarea organului de tutela sau curatela.

Test 9 1Notiunea raportului procesual civil si particulatritatile lor. Premisele pt apa ritia R PC 1.1Dati defin R PC. RJ PC reprez rel soc reglement de proced civ, stabilita intr e inst de judec, pe de o parte si participantii la proces pe de alta parte, in l egatura cu examinarea si solutionarea cauzelor civile si executarea hotar judeca tor. 1.2Specificati particularit R PC. 1existenta R PC doar in forma juridika- R proc esuale nu pot exista in lipsa unui supert ormativ, de aceea analogia in cadr dr proc civ aproape ca nu exista. 2subiect obligatoriu este inst de judecata- luind in consideratie faptul ca justitia este realizata in exclusivitate de catre ins judecator, aceste din urma participa la toate R PC in calitate de sub obligator iu, indiferent de faza procesului si felurile de procedura. 3 prluarilatea de su b in cadrul RPC- alaturi de ins de judec, ca subiect ale RPC participa un nr mar e de participanti la proces care difera in de pendenta de felul de procedura si complexitatea cauzei judecate. 4unitatea si uniformitatea RPC- toate RPC au un o biect comun- cauza civila concreta aflata pe rol sau R material letigios, de ace ea nu putem separa RPC dintre inst si reclamant, inst si pirit, etc. Unitatea ob iectului determina si unitatea scopului RPC. 5 caracterul autoritar al RPC- conf irmat prin caracterul imperativ al unor norme de DPC , prezenta inst de judecata ca subiect obligatoriu si subordonarea prexenta in cadrul proces civ. 6caracter ul dinamik- PC este in permanenta miscare, in masura in care PC este pornit si i a amploare el trece dintr-o faza in alta respectindu-le consecutivitatea. 1.3Descrieti si dezvaluiti premize necesare pt aparitia R PC. Pt aparitia RJPC s unt necesare urmatoarele premize: 1existenta N de procedura civila- in lipsa N d e procedura, RPC nu pot exista. NJ juridica reprez premiza generala care conture aza in abstract faptul jurdic, sibiectele , continutul, si obiectul R. 2capaciat ea juridica procesuala al subectelor participante la proces- care este compusa d in capacitatea procesuala de folosinta si cea de exercitiu. 3producerea faptului juridic- care este o imprejurare prevazuta in ipoteza NJ, care realizata in con cret are consecite juridice, adika atrage dupa sine, aparitia, modificar sau sti nger unui RJPC. La rindul lor faptele juridice se impart in evenimente si actiun i, insa pt aparitia RPC au iportanta doar actiunile. 2Competenta jurisdictionala teritoriala exceptionala si criteriile determinarii ei. 2.1Expuneti esenta competentei teritoriale si felurile ei. Competenta jurisdicti

onala teritoriala aptitudinea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti de acelasi grad de a examina si solutiona o anumita cauza in fond in prima instanta .Competenta jurisdictionala poate fi de mai multe feluri:1-generala-care este de terminata dupa domiciliului/sediul sau locul de aflare a piritului.este numita g enrala deoarece se aplica in toate cazurile cu exceptia celor pt care legea prev ede expres altfel.2-alternativa-care este determinata de reclamant.In astfel de cazuri legea investeste mai multe instante de judecata cu aptitudinea de a judec a o cauza concreta,iar alegerea unei sau alteia este pusa pe seama recalamantulu i.3-exclusiva-care este atribiuita expres de lege unei anumite instantei de jude cata in exclusivitate.Normele care rglementeaza competenta exclusiva sint impera tive,de la ele nu se admite nici o derogare.4-dupa legatura intre cauze-care est e determinata dupa instnat in care se examineaza o alta cauza. 2.2 Definiti competenta teritoriala exceptionala si descrieti categoriile de pri cini care cad sub incidenta acestei competente. Competenta teritor exception det ermina capacitatea unei inst judecatoresti de a solutiona in exclusivitate anumi te cauze civile. In cadrul acestei competente nu functioneaza competenta general a si nici cea alternativa. 1-dupa locul unde se afla bunurile-astfel actiunea cu privire la dr asupra terenurilor,subsolurilor,fisiilor forestiere,resurselor ac vatice,actiunile in ridicare a sechestrului de pe bunuri,se inainteaza in instan ta de la locul afalriiacestor bunuri.2-locul aflarii averii succesorale sau a pa rtii ei preponderente-actiunile creditorilor defunctului intentate inainte de ac ceptarea de catremostenitor a succesiunii sint de competenta inst de la locul af alarii averii succesorale.3-locul aflarii utilajului-aqctiunea de reparare a pre judiciului cauzat mediului inconjurator se intenteaza impotriva proprietari,or d e utilaje in instanta de la locul aflarii utilajului,cu exceptia cazurilor cind acesta este instalat in strainatate.4-resedinta oragnului imputernicit sa reprez inte vistieria statului-actiunea privind tezaurul statuluie de competenta instan tele de la locul resedintei org 9imputernicit.5-sediul carausului-actiunea impot riva carausului nascuta dintrun contract de trasport de pasageri si bagaje sau d e incarcaturi se inaiteaza in instansta de la sediul carausului. 2.3 Calificati justificat in fiecare caz felul de competenta jurisdictioanal ter itriala si indicati inst competenta sa examineze urmatoarele categorii de pricin i civile: a)Cucu b)IS fabrica de sticla a)In situatia data vom fi in prezenta competentei jurisdictioanle teritoriale ex ceptionale,pt exista prevederea expresa in CPC ca actiunea cu pr la dr asuora un ei case se intenteaza in instanta de la locul aflarii bunului dat,deci in cazul dat actiunea va fi depusa in or.Strasani la judecatoria de drept comun. b)Aici la fel suntem in prezenta competentei juris teritoriale exceptioanle pt c a CPC prevede ca actoiunea impotrica carausului nascuta dintrun contract de tran sport de pasageri si bagaje sau de incaracturi se inainteaza la instanta de la s ediul carausului,deci la judecatoria din or,Chisinau,deoarece aici este sediul c arausului calea Ferata a MD 3Imputernicirile reprezentantului in judecata. Legalizarea calitatii de reprezen tat si a volumului de imputerniciri. 3.1Descrieti imputernicirile generale si speciale ale reprezentantilor in judeca ta. Imputernicirile generale acorda reprezentantului dr de a exercita dr de a re prezenta in numele reprezentatului toate actele procedurale: sa ia cunostinta de materialele dosarului, sa faca extrase si copii de pe ele, sa solicite recuzari , sa preyinte probe si sa participe la cercetarea lor, sa formuleze cereri, sa r eclame probe, etc. Imputernicirile speciale acorda reprezentantului dr de a exer cita in numele reprexentatului toate actele procedurale, cu excetia dreptului de a semna cererea si a o depune in judecata, de a stramuta pricina la judecata ar bitrala, de a renunta total sau partial la pretentii, de a majora sau reduce cua ntumul pretetiilor, de a intenta actiunea reconventioanal, de a transmite impute rniciri unei alte persoane. De a a ataca hotarirea judecatoreasca, de a primi bu nuri sau bani in temeiul hotaririi, de a modifica temeiul sau obiectul actiunii, de a o recunoaste, de a inkeia tranzactii de impacare. Aceste toate trebuie men

tionate expres sub sanctiunea nulitatii in procura eliberata de reprezentat. 3.2Specificati in functie de temeiul reprezentarii modalitatea legalizarii calit atii de reprezentat si a imputernicirilor acesteia.1reprezentarea judiciara lega la- se produce in virtutea prevederilor legale cu conditia existentei unor anumi te fapte juridiceReprezentarea legala are dr temei rel de rudenie confirmata in modul corespunzator (prin buletzin de identitate si actul de nastere al copilulu i sau prin hot jud de incuviintare a infierii), actul administrativ de numire a tutorelui sau curatorului, hot judecatoreaca si cont de administrare fiduciara p t administratrul feduciar, actul notarial de numire a custodelului averii succes orale. 2Reprezentarea contractuala care poate avea loc atunci cind intre repreze natat si reprezentatnt exista o intelegere, de ex: un contr de mandat sau un con tr de asistenta juridica. Reprezentarea contractuala are ca temei acordul reprez entantului si reprezentatului. Insa imputernicirile reprezentantului contractual oricum treb sa fie specificata in procura. Reprezentarea coparticipantilor de c atre unul dintre acestea are drept temei declaratia verbala a coparticipantilor consemnata in procesul verbal al sedintei de judecata. 3Reprezentare judiciara s tatutara, care se produce in virtutea prevederilor actelor de constituire a unei PJ, conform careia in calitate de reprezentant a unei PJ in PC apar conducatori i acestora. Conducatorul organizatiei isi confirma imputernicicirile prin doc pr ezentate in judecata ce atesta functia sau calitatea lui de serviciu ori dupa ca z prin actele de constituire. Imputernicirile reprezentantului trebuie sa fie fo rmulate intr+o procura, eliberata si legalizata in mod stabilit de lege. Procuri le eliberate de PF se autetifica notarial. Imputernicirile date avocatului se at esta printr-un ordin scris eliberat de baroul de avocati. 3.3Caracterizati urmatoarele imputerniciri ale reprezentantului si modul lor de legalizare: a)de a cere stramutarea pricinii la o alta inst de judecata. b)de a ataca inkeierea judecatoreaca privind incetarea procesului c)de a semna cererea de kemare in judecata a)consider ca este o imputernicire generala, deoarece in CPC sunt enumerate expr es imputernicirile speciale, printre care este doar stramutarea pricinii la o ju decata arbitrala , ci nu la o alta instanta. b)imputernicirea generala, deoarece CPC prevede expres ca imputernicire speciala dr de a ataca hotarirea judecatoreasca ci nu inkeierea judecatoreasca. c) imputernicirea speciala care urmeaza a fi mentionata expres in procura eliber ata de reprezentat.

Test 10 1Obiectul si continututl raportului procesual civil 1.1Dati definitia R PC. RJ PC reprez rel soc reglement de proced civ, stabilita intre inst de judec, pe de o parte si participantii la proces pe de alta parte, in legatura cu examinarea si solutionarea cauzelor civile si executarea hotar ju decator. 1.2 Determinati obiectul general si special al R PC. Obiectul RPC il formeaza fa ptul asupra caruia sunt indreptate RJ concrete.Obiectul general il constituie li tigiul ce se afla inafara rel procesuale intre membrii R material jurid, pe care inst de jud treb sa-l solutioneze in procedura contencioasa, precum si cererea de constatare a faptului juridic, pe care inst de judecata treb sa-l solutioneze in procedura contencioasa, precum si cererea de constatare a faptului juridic s au a altor circumstante in cadrul procedurii speciale. Obiectul general al rep p rocesual juridice exista si in cauzele ce rezulta sin rel adminstrativ juridice. Fiecare rel juridica in parte, precum si grupele lor au obiectul lor special. D e ex: obiect spec al rel procesuale dintre inst de jud si reprezentatnt sunt dr si interesele aparate de lege ale reprezentatului, pe care el este chemat sa le apere. Obiect al rel dintre inst de judec si martor il constituie informat dsp f aptele ce au importanta esentiala pt cauza.

1.3Precizati continutul R PC. Continututl RPC este format din dr si oblig subiec telor acestora, N de DPC stabilesc volumul dr si oblig subiectelor in functie de scopul participarii si de calitatea lor procesuala. Privitor la caracterul core lativ al dr si obligatiilor ce formeaza continutul RPC unii sunt de parerea ca a cesta lipseste. Dr procesuale sunt exercitate ca rezultat al unor manifestari un ilaterale de vointa si acestora nu le corespunde o obligatie impusa unui alt sub iect. Se stie ca R PC apar intre inst si participantii la proces. Dr procesuale ale partilor sau ale inst de judecata deregula nu iau forma unei obligatii pt ce lalalt subiect. Intru cit dr si obligatiile procesuale nu pot fi realizate decit prin actuni procesuale, doctrinarii sunt de parerea ca si actiunile procesuale fac parte din continutul RPC. 2Temeiurile si procedura stramutarii pricinii de la instanta sesizata la o alta inst. 2.1Expuneti esenta regulii imutabilitatii competentei jurisdictionale. Nimeni nu poate fi lipsit f?r? consim??m?ntul s?u de dreptul judec?rii procesul ui ?n instan?? ?i de judec?torii ?n a c?ror competen?? pricina este dat? prin le ge, cu excep?iile expres stabilite de CPC. Instan?a ierarhic superioar? nu este ?n drept s? str?mute din oficiu o pricin? l a o alt? instan?? ori s? o preia pentru judecare ?n procedura sa. 2.Analizati temeiurile si procedura stramutarii pricinei de la o instanta la alt a. Instan?a str?mut? pricina la o alt? instan?? dac?: a) p?r?tul al c?rui domiciliu sau loc de aflare nu era cunoscut,cere str?mut area pricinii la instan?a de la domiciliul sau locul de aflare al s?u; b) pe parcursul judec?rii, s-a constatat c? pricina a fost re?inut? spre judecare cu ?nc?lcarea normelor de competen?? jurisdic?ional?; c) ambele p?r?i solicit? str?mutarea pricinii la instan?a de la locul afl ?rii majorit??ii probelor; d) din motivul recuz?rii (ab?inerii de la judecat?) unui sau mai multor jud ec?tori ori din alte motive ?ntemeiate, substituirea judec?torilor s?i devine im posibil?; e) exist? motive pentru m?suri de securitate public?; f) exist? b?nuieli c? nep?rtinirea judec?torilor ar putea fi ?tirbit? de cir cumstan?ele pricinii sau de calitatea participan?ilor la proces; g) ?n circumstan?e excep?ionale, instan?a competent? s? judece pricina nu po ate func?iona timp ?ndelungat. Str?mutarea pricinii de la o instan?? la alta din motivele specificate la lit.a) , b) ?i c) se face ?n temeiul unei ?ncheieri motivate a instan?ei ?n care este i ntentat procesul. ?ncheierea de str?mutare a pricinii poate fi atacat? cu recurs . Str?mutarea pricinii ?n cazurile prev?zute la lit.d), e), f) ?i g) se efectue az? de c?tre instan?a ierarhic superioar?, a c?rei ?ncheiere este irevocabil? ?i nu este susceptibil? de recurs. 2.3 Selectati caz de stramutare a pricinii la o alta inst si numiti in fiecare d intre ele inst competenta sa dispuna stramutarea: a)pirit solicita stramutarea pricinii de la inst de la noul sau domiciliu. b)pe parcurs proces sa constatat ca pricina a fost retinuta cu incalcarea N de c omeptenta generala. c)reclam si pirit solicita stramutarea pricinii la ins de la locul aflarii major it prob. d)dupa pornirea rpoces judecator a constatat ca reclamantu nu a respectat N de c ompetenta teritor. a)este caz de stramutare a pricinii la o alta inst, in cazul in care domiciliul pirit sau locul lui de aflare nu era cunoscut-stramutarea se va face in temeiul unei inkeieri motivate a inst in care este intenttat procesul. b)nu este un caz de stramutare a pricinii c)este caz de stramutare a pricinii, care la fel se face in baza unei inkeieri m otivate a inst in care este intentat procesul.

d)in CPC stramutarea pricinii la o inst la alta poate avea loc pe parcursul jude carii cauzei daca sa constata ca pricina a fost retinuta spre judecare cu inkalc area normelor de competenta jurisdictionala. In speta este mentionat faptul ca s -au constata dupa pornirea procesului din care nu este clar daca este sau nu faz a dezbaterilor. Daca nu este faza dezbaterilor nu poae avea loc stramutarea. 3Temeiurile participarii procurorului la judecarea pricinilor civile. Dr si obl procesuale ale procuror ca participant la proces. 3.1Indicati temeiurile de participare a procuror in proces civ. Procuror partic ipa la judecar pricinilor civlie in prima inst in calitate de participant la pro ces, daca el insusi la pornit in conditiile legii. Exista 4 cazuri cind procuror poate inainta actiuni:1in interesele pers care nu se pot adresa personal in jud ecata din cauza de virsta inaintata, sanatate, incapabilitate, sau din alte moti ve intemeiate la cerea acestora. 2in interesele pers incapabile, indiferent de c ererea pers incapabile sau a reprezentantului ei legal. 3In apararea dr, libert si intereselor legitime ale unui nr nelimitat de pers in cazurile prevzute de le ge. 4 in apararea dr si intereselor stat si al societetii in cazurile prevazute de lege. 3.2Analizati dr procesuale ale procuror. Procuroru care a inaintat o actiune are dr si obligatii procesuale de reclamant.El nu este subiect al R material litigi os si respectiv el nu poate dispune de obiectul litigiului, fapt ce determina li psa interesului juridic material si existenta numai acelui procesual. Deci procu ror care a inaintat catiunea are aceleasi dr ca si reclamantul cu urmatoarele ex ceptii: 1 este scutit de plata taxei de stat; 2 nu poate incheia tranzactii de i mpacare; 3fata de el nu poae fi inaintata o actiune reconvetionala; 4procuror po ate renunta la actiune si aceasta nu va influenta dr reclamantului de a solicita examinarea cauzei. Daca procurorul pe parcurusl examinari cauzei va constata ca pretentiile inaintate sunt neintemeiate el este ind r sa renunte la ducerea mai departe a procesului. 3.3Calificati actiunile procesuale ale inst: a)inst din oficiu a atras procuror in procesul privind internarea in stationarul de psihiatiea cet Gincu. b)procuror Velicescu a)este ilegala actunea instantei, deoarece, in conformit cu CPC, procuror partic ipa la judecar pricinilor civ in prima inst in calitate de participant la proces , daca el isusi la pornit in conditiile legii. b)este legala act instantei, deoarece in cazul dat Valicescu nu participa in caz dat in calitate de procuror, ci in calit de reprezentat legal al feciorului sau minor.. Test 11 1Notiunea si esenta principiului contradictorialitatii 1.1Dati defin pr contradictorialit. Temei juridic: leg privind organizarea judec ator, CPC.Esenta:PC este organizat astfel incit partile si ceilalti participanti la proces dispun de posibilit de asi formula, argumenta si dovedi pozitia in pr oces, de a alege modalitatile si mijl sustinerii ei independent de nst, de alte organe si pers, de asi expune opinia asupra oricarei probleme de fapt si de dr c are are legatura cu cauza si d asi expune punctul de vedere asupra initiativelor inst de judecata. Acest pr se aplica doar in cadrul procedurilor litigioase. Co ntradictorialitatea se mai numeste pr egalitatii armelor. 1.2Indicati specificul pr contradictorialit in fiecare faza proces civ. Acest pr este viabil in toate stadiile si fazele in PC, exceptind etapa deliberarii si p ronuntarii hotaririi. Intentarea.: la cererea de chemare in jud se anexeaza: cop iile pe de cererea de chemare in jud si de pe inscrisuri, certificate in mod sta bilit intr-un nr egal cu nr de piriti si intervenieinti daca ei nu dspunde acest e acte- plus un rind de copii d pe aceste acte. Pregatirea- judecatorul in faza de pregatire a pricinii pt dezbaterile judiciare, cheama in judecata reclamantul pt al audia privitor la pretentiile lui, cheama in judec pirit pt a audia prvit

or la circumst pricinii, clarifica obiectiile pe care le are impotriva actiunii si problele prin are pot fi dovedite aceste obectii. Judecatorul expediaza sau i nmineaza pirit copia de pe cererea de chemare in judecata. Dupa ce constata ca p ricina este pregatita suficient pt dezbateri judiciare, judecator pronunta o ike iere prin care se stalib termne de judecare a pricinii in sedinta de judecata no tificind partilor si altor participanti locul data si ora sedintei. Dezbaterilecererile si demersurile participantilor la proces in problema judecatii pricini i se solutioneaza prin inkeierea judecatoreasca dupa ascultarea opiniilor celorl alti participanti la proces. In caz neprezentarii in sedinta de jud a unui parti cipant la proces, dsp a carui citare legala nu exista date, procesul se amina. D upa prezentarea R asupa pricinii inst de jud asculta explicatiile reclaman t, pi rit si ale celorlalti participanti la proces. Fiecare parte treb sa dovedeasca c ircumstantele pe care le invoca drept temei al pretentiilor si obectiilor daca l egea nu dispune altfel. 1.3Demonstrati interactiunea pr contradictorialit cu princ egalitatii partilor i n dr procesuale, disponibilitatii si legalitatii. Pr disponibilitatii se refera mai mult la obiectul litigiului, iar pr contradictor la procesul probatiunii. Eg alitatea partilor in drepturile procedurale este garantata prin lege si se asigu ra de catre inst prin crearea posibilitatilor egale, suficiente si adecvate de f olosire a tutuorr mijloacelor procedurale pt sustinerea pozitiei asupra circumst antelor de fapt si de drept, astfel incit nici una din parti sa nu fie defavoriz ata. Legalitatea costa in indepinirea exacta , neabatuta si uniforma anormelor d e drept de catre instanta de judecata, de catre toti participantii la proces si pers care contribuie la infaptuirea justitiei in cadrul examinarii si solutionar ii cauzei civile si executarii hotar judecatoresti.Acest pr nu este adresat doar inst de judec ci tuturor subiectelor participante la RPC. Pr legalitatii este u n prinipiu cadru inauntrul careia treb sa se regaseasca toate celelalte principi i. 2Participarea intervenientilor accesorii la procesul civil . Temeiurile si proce dura intervenirii in proces. Efectele neatragerii sau neintervenirii lor la proc es. 2.1Formulati not de intervenient accesoriu. Descrieti temei si proced intervenir ii atragerii acestuia in proces. IA este persoana interesat? ?ntr-un proces porn it ?ntre alte persoane care poate interveni ?n el al?turi de reclamant sau de p? r?t p?n? la ?nchiderea dezbaterilor judiciare ?n orice instan?? dac? hot?r?rea p ronun?at? poate s? influen?eze drepturile sau obliga?iile lui fa?? de una din p ?r?i. Dac?, ?n urma pronun??rii hot?r?rii, partea ?n proces ob?ine un drept fa?? de intervenientul accesoriu sau acesta poate ?nainta preten?ii ?mpotriva ei, p artea interesat? este obligat? s?-l ?n?tiin?eze despre pornirea procesului ?i s ? prezinte ?n judecat? un demers, solicit?nd introducerea lui ?n proces. ?n aces t scop, partea interesat? depune ?n judecat? o cerere, copia de pe care o expedi az? intervenientului accesoriu, precum ?i explica?ia dreptului acestuia de a int erveni ?n proces ?n timp de 15 zile. 2.2Evidentiati particularit in pozitia proces a intervenientilor accesorii in R cu coreclamant si copirit. POzitia procesuala a IA se deosebeste de pozitia copi ritilor si coreclamant.. Spre deosebire de coreclamanti nu au pretentii proprii asupra obiectului litigiului, ei nu sunt subiecti ai R material litigios cum sun t coreclamanti si copiritii,deci exista doar un R adiacet intre intervenient si partea in favoarea careia el intervine Din punt de vedere al intereselor, corecl am si coprit au interese comune, care nu se exclud reciporc. Dr si interesele in tervenientilor aparate in proces nu coincid cu dr si interesele partilr ceea ce este prezent in cazul coreclamantilor si copiritilor. IA are dr si obligatiile p rocedurale ale partii care i se alatura, cu exceptia dreptului de a modifica tem eiul si obiectul actiuii, de a majora sau reduce cuantumul pretentiilor din cati une, precum si de a renunta la actiune, de a recunoaste actiunea sau de a inchei a tranzactia, de a incheia actiunea reconventionala etc. 2.3Determinati pozitia procesuala a pers interesate in urmatoarele pricini civil e privind:

a)IS Calea ferata b)Grecu catre Ursachi. A)In cazul dat IS Calea Ferata va fi reclamant deaoarece este persoana care s-a adr esat in instanta de judecata sustinind ca dreptul sau subiectiv este incalcat. Axenti Mihai este piritul,fiindca el e persoana impotriva careia in instante de judecata s-a inaintat o actiune civila. Sotia si mama sotiei lui Axenti Mihaivor fi intervenieinti principali deoarece ele intervin in proces si pot invoca un drept al sau asupra obiectul litigiului . B)Grecu-Reclamant SA Apa-Canal-pirit Ursachi va fi atras in proces ca intervenient accesoriu,deoarece el nu are inter es material si procesual in solutionarea cauzei.El poate avea drept scop evitare a unei actiuni ulterioare in regres de catgre APa canal

3Notiunea de proba materiala. Procedura cercetarii probei materiale, inclusiv la fata locului. 3.1Dati defin si caracterizati proba materiala ca mijloc de proba. Probele mater iale sint obiectele care prin aspect,calitate,proprietati,insusiri,schimbri,loc de aflare sau prin alte caracteristici pot servi la constatarea circumstantelor importante pt solutionarea cauzei. Legea procesuala nu poate da o enumerare exhaustive a probelor materiale.Ca exem ple de probe materiale sint insusi obicete le materiale ale litigiului-automobil e,immobile,obiecte ale dreptului de autor,averea deteriorate,prodeusele defectuo ase s.a. 3.2 Descrieti proced cerceterii probei materiale la fata locului. Probele materi ale greu sau imposibil de a fi prezentate ?n instan?? judec?toreasc? pot fi exam inate ?i cercetate la locul lor de aflare sau p?strare. Referitor la examinarea ?i cercetarea probelor la fa?a locului instan?a pronun?? o ?ncheiere. Despre locul, data ?i ora examin?rii probelor la fa?a locului instan?a comunic? participan?ilor la proces ?i reprezentan?ilor lor. Neprezentarea lor ?ns? nu ?mp iedic? examinarea. S?nt cita?i, dup? caz, exper?ii, speciali?tii ?i martorii. Rezultatele examin?rii ?i cercet?rii probelor la fa?a locului se consemneaz? ?n procesul-verbal al ?edin?ei de judecat?. La acesta se anexeaz? planurile, scheme le, desenele tehnice, calculele, copiile de pe documente f?cute sau verificate ? n procesul cercet?rii probelor, ?nregistr?rile video, fotografiile de pe probele materiale f?cute ?n timpul cercet?rii la fa?a locului, precum ?i raportul de ex pertiz?, explica?iile specialistului. 3.3Indicati actiunile inst de jud in urmat cazuri: a)reclamant cere restituirea probei materiale cercetate de catre inst, inainte d e adoptar hoatr. b)pirit nu sa prezentat la examinar la fata loc a probei materiale. c)reclamantu nu poate prezenta proba materiala, deoarece acesta se afla in poses ia pirit. a)in cazul dat, in conformit cu CPC probele materiale se restituie pers care leau prezentat, dupa ce hotar judecatoreasca ramine irevocabile. Deci, dupa regula generala inst poate sa resituie problele materiale dupa terminarea procesului i nsa probele materiale pot fi restituite si inainte de finalizarea procesului, nu mai daca acest lucru nu ipiedica solutionarea cauzei. O conditie esentiala este ca anue reclamantul sa prezinte proba a carui restituire o cere. b)Dsp locul dat si ora examinarii probelor la fata locului inst a comunikat part icipantilor la proces. Neprezentarea lor insa nu impiedica examinarea. Sint cita ti dupa caz expertii, specialistii si martorii. Rezultatele examinarii si cercet arii probelor la fata locului se consemneaza in procesul verbal al sedintei de j udecata. La acesta se anexeaza problele materiale facute in timpul cercetarii la fata locului, precum si raportul de expertiza, explicatiile specialistului. c)in caz in care o parte se afla in imposibilitate de a prezenta proba materiala , inst poate contribui la prezentarea probelor necesare. Astfel, in cererea de r

eclamare a probelor treb sa fie specificate proba si circumstantele care ar pute a fi confirmate sau infirmate prin acea proba, cauzele ce impiedica prezentarea probelor. Inst judecatoreasca (judecator) poate elibera dupa caz, la cererea par tii un demers pt obtinerea probei. Pers care detine proba reclamata, in caz dat pirit, pot trimite nemijloct in judecata sau o inmineaza pers care detine demers ul pt a o prezenta in judecata.

Test 12 1Subiectii raportului procesual civil si clasificarea lor 1.1Descrieti sub care din nume personal pornesc procesul sau intervin in proces pt a apara dr proprii. Subiectii care din nume propriu pornesc procesul sau inte rvin in proces pt a apara dr proprii sunt: 1partile reclamantul si piritul. Recl amantul este pers prezumata ca fiind titularul drptului subiectiv sau al interes ului legitim care s-a adresat in inst de judecata sustinind ca dr sau subiectiv( interes) este incalcat sau contestat neintemeiat de catre pirit. Pirit e pers im potriva careia in inst de judecata s-a inaintat o act civila fiind presupus ca a r fi contestat sau incalcat un dr subiectiv al reclamantului. 2intervenientii pa rticipantii la proces care intrvin sau se atrag intr-un proces deja pornit pt as i apara interesele si dr ocrotite de lege care pot fi atinse prin hot jud. IP in ainteaza pretentii proprii asupra obiectului litigiului, IA nu au pretentii prop rii asupra obiect litigiului. 1.2Descrieti subiectii care din nume propriu pornesc procesul sau intervin in pr oces pt a apara dr altor pers. 1Procurorul care participa la judecarea pricinilo r civile in prima instanta in calitate de participant la proces, daca el insusi l-a pornit in conditile legii. El nu este subiect al R material litigios. El ina inteaza actiuni in nume propriu, dar in interesele reclamantului, deci el are do ar un interes procesual. El dispunde de aceleasi drepturi ca si reclamantul cu a numite exceptii prevazute expres de lege. 2 Autorit publice, organizatiile si ce tatenii- scop de baza al participarii lor este de acorda asistenta jurid in proc es civil pers care nu sunt in stare din anumite motive sa-si apere dr si interes ele personal. Participarea acestor subiecte are loc in legatura cu competenta at ribuita de lege acestor organe, organizatii sau cetateni intr-un anumit domen de activitate si al vietii sociale. Legislatia procesual civila prevede 2 forme de participare a AOC la PC:*inaintarea actiunii- in interesele unei alte pers la c ererea acesteia, in interesele pers incapabie indiferent de cererea acestora, in interes unui cerc nedeterminat de pers, de ex: autorit tutelara poate intenta p rocesul privind declararea nulitatii casatoriei etc. *depunerea concluziilor- se face numai daca legea prevede expres acest lucru. Scop depunerii concluziilor e ste de a apara dr , libert, interesele altor pers, a intereslor stat si a ascoie tatii. 1.3Caracterizati subiectii care participa la proces pt a contribui la infaptuire a justitiei. Martorii poate fi orice pers care nu are interes la proces si carei ii sunt recu noscute, direct sau indirect fapte referitoare la pricina. Pers citata in calita te de martor este obligata sa se prezinte in fata instantei la data si la ora st abilita si sa depuna marturii veridice. Expertii sunt persoanele care poseda cun ostinte temeinice intr-un anumit domeniu stiintific, cultural, tehnic, legislati v etc., un bun specialist in acel domeniu. Pers desemnata ca expert este obligat a sa efectueze expertiza daca este numit oficial ca ezpert in problemele care tr ebuie cercetate. Specialist- pers care cunoaste temeinic o disciplina sau o anum ita problema si este antrenat in procesul civil in modul prevazut de lege pt a c ontribui la stabilirea adevarului. Interpret este pers invitata in proces civ de catre organele competente care traduce oral dintr-o limba in alta sau care tra duce semele celor muti ori surzi mijlocind astfel intelegerea dintre 2 sau mai m ulte persoane. Traducator- pers care traduce in scris un text dintr-o limba in a lta. 2.Competenta generala si clasificarea ei.

2.1Formulati definitia competentei generale, coraportind notiunea acestea la com petenta jurisdictionala. Competenta generala este aptitudinea recunoscuta de le ge unei instante judecatoresti sau unui alt organ cu activitate jurisdictionala de a examina si solutiona o anumita cauza.Competenta jurisdicitionala reprezinta aptitudinea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti concrete de a exam ina si solutiona o anumita cauza. 2.2Descrieti felurile competetei generale. In dependenta de faptul daca legea a atribuit examinarea si solutionarea unei categorii concrete de cauze in competen ta unui singur sau in competenta mai multor organe jurisdictionale,competenta g enerala poate fi clasificata in competenta exclusive si multipla.Competenta gene rala exclusive tine numai de instantele judecatoresti si consta in aptitudinea e xclusive a instantelor judecatoresti de a examina si solutiona nemijlocit anumit e categorii de cauze.ca ex.-contestarea paternitatii\maternitatii,decaderea din drepturile parintesti,incuviintarea adoptiei,declararea nulitatii casatoriei.Com petenta generala multipla in dependenta de modalitatea de alegere a organului co mpetent poate fi clasifivcta in competenta alternative,conditionata,contractuala ,dupa legatura intre pricini. CGconditionata sau imperativa presupunesituatia in care pe anumite categorii ded cauze indicate in lege,procesul civil poate fi intentat in instanata de judecat a numai daca s-a respectat procedura de solutionare prealabila a pricinei pe cal e extrajudiciara: -inaintarea pretentiei catre partea adversa -esizarea unui organ cu activitate jurisdictionala -depunerea cererii prealbile.CG alternativa presupune solutionarea cauzei nu num ai de catre instaanta de judecata ci si de alte organe cu activitate jurisdictio nala la alegerea reclamantului CG contractuala presupune situatia in care solutionarea cauzdi civile este de co mpetenta instaneti de judecata,insas partile prin contract pot allege un alt or gan de solutionare a litigiului in cazurile prevazute de lege.CG dupa legatura i ntre pricni. ?n cazul conexiunii mai multor revendic?ri, unele dintre care s?nt de competen?a instan?ei judec?tore?ti de drept comun, iar altele de competen?a u nei instan?e specializate, toate preten?iile se examineaz? de c?tre instan?a jud ec?toreasc? de drept comun, cu excep?ia litigiilor privind legalitatea actelor a dministrative cu caracter normativ. ?n cazul conexiunii mai multor revendic?ri, unele dintre care s?nt de competen?a instan?ei judec?tore?ti economice, iar alte le de competen?a instan?ei de contencios administrativ, toate preten?iile se exa mineaz? de c?tre instan?a economic?, cu excep?ia litigiilor privind legalitatea actelor administrative cu caracter normativ. 2.3Indicati argumentat competenta generala in solutionarea fiecarui caz: a)plingerea cet Fornea b)pretentiile SA Moldova A) Hot?r?rile Agen?iei pot fi atacate ?i contestate la departamentu l politica antimonopol sii infrastructura pie?ei al Ministerului Econ omiei si Reformelor ?i, ?n caz de necesitate, ?n judecat? (conform Legii c u privire la peti?ionare)-competenta alternativa. B) In cazul nerespectarii obligatiilor contractuale partile sunt obligate sa in ainteze in prelabil o reclamatie, de aici rezulta ca este o compatenta condition ata, deoarece proces civ va putea fi intentat in inst de judecata numai daca s-a respectat procedura de solutionare prealabila a pricinii pe cale extrajudiciara , adika inaintarea pretentiei catre partea adversa 3Proba prin declaratiile de martor. Pers care nu pot fi audiate ca martor in jud . procedura de audiere a martor. 3.1Dati defin si carcaterizati declaratiile martor ma mijl de proba. Depozitiile martor ca mijloc de probatiune canstau din informatii care confirma sau infirma anumite circumstante importante pt justa solutionare a cauzei. Particularit: el nu are interes jurid in proces, nu este exclus un alt interes al martorului; 2 declaratiile martor nu pot fi considetare drept probe daca martor nu poate indic a sursa informatiilor sale;3 martor este prevenit de rsp penala pt darea declara

tiilor false, sau de eschivarea de la darea declaratiilor. Din punct de vedere p rocesual declaratiile se divizeaza in declaratii generale si speciale. Generale se refera la datele de identificare a martor, in ce relatii se afla cu partile. Speciale constau din relatarile martor referitor la unele aspecte ale cauzei exa minate si din rsp la intrebarile ins si participantilor la proces. 3.2Analizati particularit procedurii d audiere a martor min. La audierea martor in virsta de pina la 14 ani sau de la 14 pina la 16 ani va fi citat sa asiste un pedagog, sint citati dupa caz si parintii, infietorii, tutorele sau curatorul m inorului. Aeste pers precum si participantii la proces, pot cu permisiunea prese dintelui sedintei sa puna intrebari martor, sasi expuna considerentele referitor la pers martorului si la continutul depozitiilor lui. In anumite caz exceptiona le, cind este necesar de a constata unele circumstante ale cauzei, inst judecato r printr-o inkeiere poate dispune ascultarea minor in camera de deliberare fara ca partile sau alte pers sa fie de fata. Dupa ce completul de judecata revine in sala de sedinte, participantilor la proces li se comunika depozitiile martorulu i minor. Martorul in virsta de pina la 16 ani, dupa ce a fost audiat, paraseste sala de sedinte daca inst considera ca prezenta lui nu este necesara. 3.3Apreciati legalit actiunilor inst de jud in urmat caz: a)Pavlicenco b)Popovici c)martor Rusu a)Daca medical de familie detine in virtutea functiei sale careva informatii dsp starea sanatatii PavlicencoN.pe care este obligat sa le pstereze secretul,atunc i acesta nu va putea fi citat in judcata si audiat in calitate de martor. B)Nu a procedat correct ,deoarece deputatii sint sint in drept sa refuse de a f ace depozitii in calitate de martor,doar in cazul in care datele din litigiu iau devenit cunoscute in virtutea indeplinirii obligatiilor de deputat.In cazul dat Popovici nu este in drept a refuza depunerea marturiilor in litigiu de anul are a testamentului fostului sau vecin. C)O data ce detine calitatea de IA Rusu nu va putea depune marturii,cid oar expl icatii cu privire la litigiul.Rusu este parte la proces,iar martorii sint persoa ne care contribuie la infptuirea justitiei. Testul 13 I.Felurile de procedura in procesul civil 1.Dati definitia felului de proceduar Felurile de procedura civila reprezinta ordinea procesuala de intentare ,examina re si solutionare a unui grup de cauze civile determinate de caracterul si speci ficcul drpetului material sau a interesului legitim ce urmeaza a fi aparat pe ca le judiciara. 2.Motivati prin ce se explica in procesul civil existenta mai multor foorne de p rocedure Legisla?ia procedural? civil? stabile?te modalitatea de judecare a pricinilor ?n ac?iuni civile ce rezult? din raporturi juridice civile, familiale, de munc?, l ocative, funciare, ecologice ?i din alte raporturi juridice, a pricinilor cu pro cedur? special? ?i cu procedur? ?n ordonan?? (simplificat?), precum ?i a celor c are apar ?n leg?tur? cu executarea actelor instan?ei judec?tore?ti ?iactelor altor autorit??i. Litigiile care se examineaza pe cale judiciara sint diferite dupa natural or jur idical,ceea ce determina stabilirea unor reguli speciale de judecare a acestora. De asemena,atunci kind nu exista un litigiu de drpet,ci se pune problema aparar ii unui interes,aplicarea procedurii de judecatre a litigiilor nu este rezonab ila ,astfel interesul fiind ocrotit de lege prin intermediul unie procedure spec iale.Din aceste considerente legislatia prevede pt anumite categorii de cauze re guli de examinare distincte ,astfel putem spune ca procedura civila cunoaste mai multe feluri de proceduri. 3.Descrieti succinct particularitatile esentiale a fiecarui fel de procedura

Felurile de procedura pot fi de 2 tipuri:-clasice -de controlProcedurile clasic e la rindul lor se despart in contencioase(care constau in examinarea in contrad ictoriu a unui litigiu intre 2 pari cu interese opuse) si necontencioase(constau in eaminarea unor cauze in baza unei ordini lipsite de contradictorialitatea p artilor).Din cele contencioase fac parte:- Actiunea civila-stabileste ordinea de examinare a cauzelor civile ,comercile,familiale,de minca,funciare si altele ca re au la baza un litigiu intre 2 persoane de drept privat.-contencios administra tiv-stabileste ordinea de examinare a cauzelor care rezulta din litigii de drept administrativ,electoral,fiscal,financiar,vamal si altele care au la baza un lit igiu intre o persoana de drpet privat si una de drept public sau intre 2 persoan e de drpet public. Procedurile neconticioase sint:-,procedura in ordonanta-stabileste ordinea simpl ificata de examinare a cauzelor,care desi au la baza un litigiu de drept care se manifasta prin incalvcarea unui drept fara ca acesta sa fie ciontestat,se exami neaza fara citarea partilor,fara dezbateri judiciare si far de incheiere de pro ces verbal,judecatorul adoptind unipersonal o ordonanta judecatoreasca,in baza m aterialelelor prezentate de creditor.-procedura speciala-stabileste ordinea de e xaminare a cauzelor care nu sint legate de examinarea unui litigiu de drept ,ci are drpet scop stabilirea unor fapte care au valoare juridical sau stari ale per soanei sau ale bunurilor.-,procedeura de declarare a insolvbiliatii-stabilseste ordinea de intentare a procesului de insolvabilitate side supraveghere de catre instanta a realizarii acestui proces,solutionin toate chestiunile relevante prt procesul de insolvabilitate. Cele de control sint:-procedura de recunoastere si nicuviintare a executrii sili te a hotaririlor judecatoresti si arbitralilor straini-procedura de contestare a hot.arbitrale-procedura de eliberare a titlurilor de executaere silita a hot,ar bitrale II.Comptenta jurisdictionala material a judecatoriilor si a curtilor de apel d e drept comun. 1.Enuntati pricinile civile care sint de competenta jurisdictionala materiala a CA de dpret comun. Ca instan?e de drept comun, cur?ile de apel judec? ?n prim? instan?? pricinile c ivileprivind: c) declararea legalit??ii unei greve;d) recunoa?terea ?i ?ncuviin?area execut?rii silite a hot?r?rilorjudec?tore?ti str?ine; e) lichidarea ?i suspendareaactivit??iiasocia?iilor ob?te?ti de nivel republican; f) ?ncuviin?area adop?iei copilului de c?tre cet??eni ai Republicii Moldova domici lia?i ?n str?in?tate ?i de c?tre cet??eni str?ini ?i apatrizi.Cur?ile de apel de drept comun judec? ?n prim? instan?? litigiile privind contest?rile actelor jur idice cu caracter normativ, hot?r?rilor, ac?iunilor (inac?iunilor) autorit??ilor administra?iei publice din municipii, ale consiliului municipal ?i prim?riei mu nicipiului Chi?in?u, ale func?ionarilor publici din cadrul acestora, ce lezeaz? drepturile, libert??ile ?i interesele legitime ale cet??enilor ?i organiza?iilor . 2.Analizati categoriile de pricini examinate in ordinea procedurii contanciosulu i administrativ atribuite in competenta judecatoriilor de drept comun Judec?toriile, ca instan?e de contencios administrativ, examineaz?:a) litigiile privind nesolu?ionarea ?n termen legal a unei cereri ?i privind legalitatea act elor administrative emise de autorit??ile administra?iei publice din sate (comun e), ora?e, raioane, de func?ionarii publici din cadrul acestora, precum ?i de pe rsoanele de drept privat de orice nivel, care presteaz? servicii de interes publ ic; b) cererile privind constatarea circumstan?elor care justific? suspendarea ac tivit??ii consiliului local de nivelul ?nt?i; c) contesta?iile ?n materie elector al?, cu excep?ia celor date prin lege ?n competen?a altor instan?e judec?tore?ti ; d) litigiile cu privire la refuzul organelor notariale de a ?ndeplini anumite acte notariale.

3. Determinati instanta competenta sa judece urmatoarele pricini: a)lichidarea si suspendarea activitatii asociatiilor obstesti republicane b)declararea nulitatii adoptiei copilului de catre cetateanul strain c)contestarea ordinului de concediere a contabilului sef Moraru emis de SA Franz eluta. a)litigiul privind lichidarea si supendarea activitatii asociatilor obsteti repu blicane se va solutiona de catre CA b)CA-incuviintarea adoptiei copilului de catre un cetatean strain c)judecatorie III.Aprecierea probelor.Principiile de apreciere a probelor. 1.Dezvaluiti aspectul logic(intern) si juridic(extern)al aprecierii probelor Aspectul logic al aprecierii pobelor este ca instanta trebuie sa apreciezi toate probele care sunt aduse de catre parti pt a preveni incalcarea legislatiei pro cesuae si pt ca partile prezentind probele pot sa greseasca in apreciere lor sau constient sa sustraga instanta de la obiectul probatiunei. Aspectul juridic esta faptul ca instantele apreciaza pobele dupa intima lor conv ingere,bazata pe cercetarea multiaspectuala,completa,nepartinitoare si nemijloci ta a tuturor probelor din dosar ?n ansamblul ?i interconexiunea lor, c?l?uzinduse de lege. 2.Descrieti principiile de apreciere de cater instanta de judecata a probelor j udiciare. Conform CPC exista urmatoarele principii de apreciere a probelor: -instanta apreciaza probele dupa intima ei convingere -probele se apreciaza sub toate aspectele complet si obiectiv -la aprecierea probelor instanta de judecata trebui sa se calauzeasca de legisla tie -nici un fel de probe nu au pt instanta de judecata o forta probanta prestabilit a ,ceea ce inseaman ca nici o lege sau alt act normative supus legii nu trebuie sa contina indicatii c ear stabili forta probanta sau importanta probei sau nici un organ administrativ ,nici o persoana cu functii de raspundere nu este in dr ept sa indice instantaei de judecata forta probei. 3.Apreciati particularitatile apecierii de catre instanta de judecata si puterea probanta a fiecarei probe administrate in litigiul privind declararea nulitatii contractul de v-c a ceasei de locuit.: a)explicatiilor reclamantului potrivit carora el nu a incheiat contractul de V-c a casei de locuit b)depozitile sotiei si vecinului ,piritului prin care se confirma achitarea de c atre pirit ca tre reclamant a pretului casei. c)raportul de expertiza potrivit caruia semnatura de pe contractul de v-c autent ificat notarial nu corespunde cu modelul de scris prezentat de reclamant. Nici un fel de probe nu au pt instanta judecatoreasca o forta probanta prestabi lita fara aprecierea lor. a)Intrucit explicatiile prtilor provin de la persoane care au interes material-j uridic in proces ele nu poarta intotdeauna caracter obicetiv si nepartinitor .D e aceea legiuitorul recomnada verificatrea si evaluarea deopotriva cu celelalt e probe .Instanta poate sa considere suficiente pt proces circumstantele determ inate in baza explicatiilor uneia dintre parti daca cealalta parte detine proba solicitata de instanta,dar nu o prezinta. b)Aprecierea depozitiilor martorilor facute dupa regulile stabilite de lege depi nde ded mai multi factiro.In primul rind este vorba de aprecierea depozitiilor ca fiind probe primare sau secundare.In al doilea rind ,veridicitatea depozitiil or depend de kit timp a trecut de la producerea faptelor si elucidarea lor in d epozitii.In al treilea rind ,conteaza tipul psihologic al martorului,modul lui d e percepere a lumii inconjuratoare si nu in ultimul rind atitudinea martorului f

ata de cauza aflata pe rol si persoanele implicate in ea. c)Raportul de expertiza se examineaza in sedinta de judecata si este evaluat in ansamblu cu celelalte probe.Raportul de expertiza nu este obligatoriu pt instant ele judecatoresti si se apreciaza adupa intima convingere a instantei,bazata pe cercetare multiaspectuala,completa,nepartinitoare si nemijlocita.Respingerea rap ortului insa nu tebuie ss fie motivate.

Testul 14 I.Incidente procesuale la compunerea completului de judecata 1.Numiti temeiurile de recuzare a judecatorului Judec?torul care judec? pricina urmeaz? a fi recuzat dac?: a) la judecarea anterioar? a pricinii a participat ?n calitate de martor, expert, specialist, interpret, reprezentant, grefier sau executor judec?toresc;b) se afl ? ?n raporturi de rudenie p?n? la al treilea grad inclusiv sau de afinitate p?n? la al doilea grad inclusiv cu vreuna dintre p?r?i, cu al?i participan?i la proc es sau cu reprezentan?ii acestora; c) este tutore, curator sau adoptator al unei a dintre p?r?i; d) ?i-a expus opinia asupra pricinii care se judec?; e) are un int eres personal, direct sau indirect, ?n solu?ionarea pricinii ori exist? alte ?mp rejur?ri care pun la ?ndoial? obiectivitatea ?i nep?rtinirea lui.Din completul c are judec? pricina nu pot face parte persoane care se afl? ?n raporturi de ruden ie sau de c?s?torie. 2.Dezvaluiti procedura de solutionare a cererii de recuzare Propunerea de recuzare se examineaz? de instan?a sesizat? cu ac?iunea. Instan?a audiaz? persoana a c?rei recuzare se solicit?, dac? aceasta dore?te s? dea expli ca?ii, ?i ascult? opinia participan?ilor la proces. Nu se admite interogarea ca mijloc de dovad? a motivelor de recuzare, nici efectuarea unor acte de procedur? . Recuzarea judec?torului se hot?r??te, ?n lipsa acestuia, de un alt judec?tor sau de un alt complet de judecat?, de regul? ?n aceea?i zi, iar dac? problema aceas ta este examinat? de instan?a ierarhic superioar? spre care se ?ndreapt? calea d e atac respectiv?, ?n cel mult 10 zile. Judec?torii care au f?cut parte din comp letul de judecat? ?i c?rora nu le-au fost ?naintate recuz?ri pot fi inclu?i ?n n oul complet pentru solu?ionarea recuz?rii. Dac?, din motivul recuz?rii, ?n instan?a sesizat? cu pricin? nu se poate constit ui complet de judecat? ?i dac? recuzarea ?i prive?te pe to?i judec?torii ei, cer erea de recuzare se va judeca de instan?a ierarhic superioar? spre care se ?ndre apt? calea de atac respectiv?. Recuzarea expertului, specialistului, interpretului ?i grefierului se examineaz? de instan?a care judec? pricina. Instan?a decide asupra recuz?rii ?n camera de deliberare printr-o ?ncheiere moti vat?, care nu se supune nici unei c?i de atac dec?t o dat? cu fondul hot?r?rii s au al deciziei. 3.Descrieti efectele admiterii cererii de recuzare Dac? cererea de recuzare a fost admis? de instan?a sesizat?, pricina se examinea z? de un alt judec?tor sau de un alt complet de judec?tori al acestei instan?e. ?n cazul neadmiterii cererii, pricina se examineaz? de judec?torii desemna?i. Dac? instan?a superioar? ?nvestit? cu dreptul de a examina cereri de recuzare g? se?te c? cererea de recuzare este ?ntemeiat?, va dispune trimiterea pricinii la o instan?? de acela?i grad, iar ?n cazul imposibilit??ii o va expedia spre exami nare instan?ei ierarhic superioare spre care se ?ndreapt? calea de atac respecti v?. ?n cazul respingerii cererii, pricina se va restitui spre judecare instan?ei ini ?iale. ?n ?ncheierea prin care s-a admis recuzarea se precizeaz? ?n ce m?sur? actele ?n deplinite de judec?torul recuzat urmeaz? s? fie men?inute.

II.Competenta jurisdctionlala materiala a JEC si a CAE 1.enumerati pricinile civile care sint de competenta jurisdictionala materiala a JEC Judec?toriile economice de circumscrip?ie judec? ?n prim? instan?? toate categor iile de litigii economice date prin lege ?n competenta lor, cu excep?ia celor at ribuite Cur?ii de Apel Economice. Prin competen?? special?, judec?toriile economice de circumscrip?ie judec? ?n pr im? instan?? pricinile dintre ac?ionar ?i societatea pe ac?iuni, dintre membrii altor societ??i ?i aceste societ??i, indiferent de subiect, ce rezult? din activ itatea economic? a societ??ii respective. 2.Formulati criteriile de delimitare dintre competenta generala ale judecatoriil or economice de competenta generala a instantelor judecatoresti de drept comun. Criteriile de delimitare dintre compet.gener.a jnudec.econom.de catre compet.gen er.a instantelor de drpet comun sint:1.componenta subiectiva a raportului2.natur a juridical a raportului material.Pt ca un litigiu sa fie atribuit in competenta instasntei judecatoresti economice,ambele parti in litigiu tre sa aiba calitate a de intreprinzator,iar litigiul sa aiba un character economic,adica tre sa rezu lte din activitatea de intrprinzator. De regula litigiile in procedura de contencios administrative se slotiuneaza de cater instantele de drept comun,cu exceptia litigiilor privind legalitatea acte lor administrative cu character normative.In procedura speciala la fel sint comp etente instantele de drept comun cu o exceptie.CPC prevede ca cererea de reconst ituire a procedurii judiciare pierdute se depune de catre participanti la insta nta care a solutionat pricina in fond printr-o hotarire sau care a pronuntat o i nchiere de incetare a procesului..In cadrul procedurii declararii insolvabilita tii competente sint instaentele economice. 3.Determinati instanta competenta sa judece urmatoarele pricini: a)actiune SRL X catre SA Z privind incasarea datoriei in marime de 600 mii lei b)litigiul dintre actionar si societatea pe actiuni ce rezulta din activitatea s ocietatii c)declararea insolvabilitatii unei societati comerciale. a)de catre JEC intrucit exista 2 subeicte care practica activitate de intrprinza tor si litigiul are un caracter economic.b) Prin competen?? special?, judec?tori ile economice de circumscrip?ie judec? ?n prim? instan?? pricinile dintre ac?ion ar ?i societatea pe ac?iuni, dintre membrii altor societ??i ?i aceste societ??i, indiferent de subiect, ce rezult? din activitatea economic? a societ??ii respec tive.c) Curtea de Apel Economic? judec? ?n prim? instan?? cererile de declarare a insolvabilit??ii; \ III.Proba prin explicatiilor partilor si intervenientilor 1.Dati definitia si caracterizati explicatiile partilor si intervenientilor ca mijloc de probaExplicatiile date de parti si de intervenienti reprezinta infor matia furnizata de catre aceste persoane in cadrul sedintei de judecata cu privi re la cirumstantele importante pt justa solutionare a cauzei.Urmeaz? a fi verifi cate ?i evaluate deopotriv? cu celelalte probe. Explica?iile pot fi date oral sa u ?n scris.Constituie probe doar informatia dsp circumstantele care formeaza obi ectul probatiunei.Emotiile ,aprecierile date circumstantelor ,calificarea jurid ical a raportului nu reprezinta probe.Explicatiile date de parti si de interveni eint sint o categorie de probe cu caracter personal si de regula se atribuie la cele primare. 2.Analizati particularitatile aprecierii partilor si intervenieintilor dupa int eresul procesual al acestora Partile si intervenientii dind explicatii in instants de judecasta,ocupa in proc es o pozitie dubla:-sunt subiecti ai raportului material litigious,avind interes

juridic-sunt un mijloc de probatie. 3.Care din explicatiile de mai jos se raporta la explicatiile partilor: 1.explicatiile mamei copilului minor(10Ani) care a cauzat un prejudiciu material . 2.explic psihologului pr cauyele comportam minorului. 3.explic reprezantantului reclamantului privitor la esenta pretentiilor reparar ii prejudiciului material 4.Explicatiile minorului insasi.

Testul 15 I.Fazele procesului civil si sarcinile fiecarei faze. 1.Definiti notiunea de faza . Faze a procesului civil este o totalitate de acte procedurale indeplinite de ca tre instanta de judecata si aprticipantii la process ,la o anumita etapa a desfa surarii procesului,indreptate spre atingerea unui scop unic apropiat. 2.Numiti fazele obligatorii si facultative Faza obligatorie a procesului civil este faza pe care inevitabil o parcurge oric e cauza civila in cadrul desfasurarii procesului,indifferent de solicitarea par ticipantilor la proces. Fazele obligatorii ale procesului civil sint :1.intentarea procesului civil2.pra gatirea pricinei pt dezbateri judiciare3.dezbaterile judiciare.In cadrul acestei faze sunt mai multe etape:-partea pregatitoare-judecarea pricinei in fond-susti nerile orale si replicile-delibirarea ,adoptarea si pronuntarea hotarirei4.execu tarea hotarirei.Faza facultative a procesului civil este faza pe care o poate pa rcurge examinarea unei cauze,in dependenta de solicitarea participantilor la pro cess.Faze facultative ale procesului civil sint:1.caile de atac: -apelul-recursul impotriva hotaririlor pt care nu este prevazuta calea apelulrecusrul impotriva deciziilor instantei de apel-revizuirea hotaririlor irevocabi le.2.executarea silita hotarirlor judecatoresti. 3.Descrieti sarcinile fiecarei faze a procesului civil. Fiecare faza a procesului civil are o sarrcina proprie,atingerea succesiva a ca rora este indreptata spre atingerea unui scop unic-solutionarea justa a cauzedi civile.Aceste sarcini sint realizate atunci kind printr-o totalitate de actiun i procesuale intreprinse se creeaza conditii optime de atrece de la o faza la alta. Faza intentarii procesului civil are ca sarcina primirea cererii,dua caz refuzul cererii ,restituirea cererii sau nu da curs cererii.In faza pregsatirii pricine i pt dezbateri judiciare sarcina principala este asigurarea judecarii juste si p rompte a pricinei in cauza.Aceatsa faza are ca scop precizarea legii care urmea za a fi aplicata si determinarea rapoturilor juridical dintre parti,constatarea circumstanetlor care au o importanta pt solutionarea justa a pricinei,stabilirea componentei participantulor la process si implicarea in ptoces a alor persoane, prezentarea de probe.Dezbaterile judiciare au ca sarcina generala audierea parti lor la process si examinarea tutror probelor. II.Competenta jurisdictionala teriroriala si alternative. 1.Definit notiunea de competenta jurisdictionala teritoriala.Descrieti felurile acesteia. Competenta jurisd.terit.delimiteaza competenta instantelor judecatoresti de aces lasi grad in vederea solutionarii cauzelor cuivile in functie de teritoriul asu pra caruia se extinde activitatea lor. Competenta jurisd terit poate fi de mai multe feluri: 1.generala-care este determinate dupa domiciliul\sediul sau locul de aflarte a p iitului.

2.alternativa-care este determinate de caytre reclamant 3.exclusiva-care este arbitrate expres de lege unei instante de judecat in exclu sivitate.In astfel de cazuri nu functioneaza competenta generala si nici cea alt ernative.Normele de procedura care reglementeaza competenta exclusive sint imper ative,de la ele nu se admite nici o derogare. 4.dupa legatura intre cauze-care este determinate dupa instanta in care se exami neaza o alta cauza.Competenta terotoriala dupa existenta legaturii intre cauze a corda imputernicire unei anumite instante de a solutiona intrun proces cauze de diferita competenta,daca intre ele exista o strinsa legatura. 2.Analizati crieteriile de determinare a competentei jurisd terit generale si a lternative Determinrea compet jurisd terit generale are loc dupa criteriul ca ac?iunea se i ntenteaz? ?n instan?ade la domiciliul sau de la locul de aflare a p?r?tului. Ac?iunea ?mpotriva unei organiza?ii se intenteaz? ?n instan?a de la sediul ei s au al organului ei de administra?ie.Criteriile de delimitare a compete jurisd te rit alternative sint: -Ac?iunea ?mpotriva unei persoane juridice sau a unei alte organiza?ii poate fi intentat? ?i ?n instan?a de la locul de aflare a bunurilor acestora.-Ac?iunea pe ntru plata pensiei de ?ntre?inere ?i ac?iunea pentru constatarea paternit??ii po t fi intentate ?i ?n instan?a de la domiciliul reclamantului.- Ac?iunea de desfa cere a c?s?toriei poate fi intentat? ?i ?n instan?a de la domiciliul reclamantul ui dac? ?n grija lui se afl? copii minori sau dac? deplasarea lui la instan?a de la domiciliul p?r?tului ?nt?mpin? dificult??i ?ntemeiate.-Ac?iunea de divor? ?n cazul ?n care unul dintre so?i este declarat, ?n modul stabilit, disp?rut f?r? urm?, incapabil din cauza unei boli psihice ori este condamnat la priva?iune de libertate poate fi intentat? ?i ?n instan?a de la domiciliulreclamantului.- Ac?iun ile ?n reparare a prejudiciului cauzat prin v?t?mare a integrit??ii corporale or i prin alt? v?t?mare a s?n?t??ii sau prin deces pot fi intentate ?i ?n instan?a de la domiciliul reclamantului ori ?n instan?a de la locul prejudiciului.- Ac?iu nile ?n repara?ie a daunei cauzate bunurilor unei persoane fizice sau ale unei o rganiza?ii pot fi intentate ?i ?n instan?a de la locul daunei.-Ac?iunile ?n mate rie de asigurare se pot depune ?n instan?a de la domiciliul asiguratului, de la locul afl?rii bunurilor sau de la locul accidentului. 3.Calificati argumentat felul de competemta jurisdictionala teritoriala in urmat oarele categoii de cauze: a)Actiunea dnei Vultur catre dnul Vultir . a)Competenta jurisd teritoriala alternna tiva: Ac?iunea de divor? ?n cazul ?n care unul dintre so?i este declarat, ?n mod ul stabilit, disp?rut f?r? urm? poate fi intentat? ?i ?n instan?a de la domicili ulreclamantului. b)in actiunea lui Boroi cu dom in or Balti catre uzina de tractoareTracom SA . b)c ompetenta jurisdictionala teritoriala alternative: ac?iunile ?n reparare a preju diciului cauzat prin v?t?mare a s?n?t??ii pot fi intentate ?i ?n instan?a de la domiciliul reclamantului ori ?n instan?a de la locul prejudiciului

III.Aprecierea probelor.Principiile de apreciere a probelor. 1.Dezvaluiti aspectul logic(intern) si juridic(extern)al aprecierii probelor Aspectul logic al aprecierii pobelor este ca instanta trebuie sa apreciezi toate probele care sunt aduse de catre parti pt a preveni incalcarea legislatiei pro cesuae si pt ca partile prezentind probele pot sa greseasca in apreciere lor sau constient sa sustraga instanta de la obiectul probatiunei. Aspectul juridic esta faptul ca instantele apreciaza pobele dupa intima lor conv ingere,bazata pe cercetarea multiaspectuala,completa,nepartinitoare si nemijloci ta a tuturor probelor din dosar ?n ansamblul ?i interconexiunea lor, c?l?uzinduse de lege.

2.Descrieti principiile de apreciere de cater instanta de judecata a probelor j udiciare. Conform CPC exista urmatoarele principii de apreciere a probelor:-instanta aprec iaza probele dupa intima ei convingere-probele se apreciaza sub toate aspectele complet si obiectiv-la aprecierea probelor instanta de judecata trebui sa se cal auzeasca de legislatie-nici un fel de probe nu au pt instanta de judecata o fort a probanta prestabilita ,ceea ce inseaman ca nici o lege sau alt act normative s upus legii nu trebuie sa contina indicatii c ear stabili forta probanta sau impo rtanta probei sau nici un organ administrativ ,nici o persoana cu functii de ras pundere nu este in drept sa indice instantaei de judecata forta probei. 3.Apreciati particularitatile apecierii de catre instanta de judecata si puterea probanta a fiecarei probe administrate in litigiul privind declararea nulitatii contractul de v-c a ceasei de locuit.: a)explicatiilor reclamantului potrivit carora el nu a incheiat contractul de V-c a casei de locuit -Nici un fel de probe nu au pt instanta judecatoreasca o for ta probanta prestabilita fara aprecierea lor. a)Intrucit explicatiile prtilor provin de la persoane care au interes material-j uridic in proces ele nu poarta intotdeauna caracter obicetiv si nepartinitor .D e aceea legiuitorul recomnada verificatrea si evaluarea deopotriva cu celelalt e probe .Instanta poate sa considere suficiente pt proces circumstantele determ inate in baza explicatiilor uneia dintre parti daca cealalta parte detine proba solicitata de instanta,dar nu o prezinta. b)depozitile sotiei si vecinului ,piritului prin care se confirma achitarea de c atre pirit ca tre reclamant a pretului casei.- b)Aprecierea depozitiilor martori lor facute dupa regulile stabilite de lege depinde ded mai multi factiro.In prim ul rind este vorba de aprecierea depozitiilor ca fiind probe primare sau secund are.In al doilea rind ,veridicitatea depozitiilor depend de kit timp a trecut d e la producerea faptelor si elucidarea lor in depozitii.In al treilea rind ,cont eaza tipul psihologic al martorului,modul lui de percepere a lumii inconjuratoar e si nu in ultimul rind atitudinea martorului fata de cauza aflata pe rol si per soanele implicate in ea. c)raportul de expertiza potrivit caruia semnatura de pe contractul de v-c autent ificat notarial nu corespunde cu modelul de scris prezentat de reclamant. c)Rapo rtul de expertiza se examineaza in sedinta de judecata si este evaluat in ansamb lu cu celelalte probe.Raportul de expertiza nu este obligatoriu pt instantele ju decatoresti si se apreciaza adupa intima convingere a instantei,bazata pe cercet are multiaspectuala,completa,nepartinitoare si nemijlocita.Respingerea raportulu i insa nu tebuie ss fie motivate.

Testul 16 I.Proba prin inscrisuri si alte suporturi electronice 1Dati definitia si caracterizati inscrisurile si alte suporturi electronice de i nformatie ca mijloc de proba. Inscrisurile sint obiecte ale lumii materiale pe care cu ajutorul semnelor sint imprimate informatii relevante pt cauza civila. Se considera inscris orice doc, act, conventie, contr, certificat, alt material expus inscris cu litere, cifre, semne grafice,precum si primit prin fax si posta electronika, ori prin alt mijl de comunikare sau un alt mod ce permite citarea informatiei care se refera la ci rcumstantele importante pt solutioarea pricinii si care pot confirma veridicitat ea lor. Doc electronik -informatia in forma electronika, creata strucuturata, p relucrata, pastrata si tranmisa cu ajutorul computerului, a altor dispozitive el ectronice sau alte mijl tehnice si de program, semnata cu semnatura digitala. Pa rticularitatile inscrisurilor:1informat dsp fapte ce se contine in inscrisuri pr ovine de la pers neimplicate la proces in momentul intocmirii; 2informat se fixs eaza cu litere, semne grafice, cifre, pe un suport ceea ce permite citirea acest ei informatii; 3 inscris de regula apar pina la intentarea procesului neavind ni

ci o legatura cu acesta. Pers care prezinta o inregistrare audio video , peun su port electronik sau de alata natura, or solicita reclamarea unor astfel de inreg istrari este obligaa sa indice pers care a efectuat inregistarea, timp si condit iile inregistrarii. 3.2Analizati distinctia dintre oficiale si neoficiale,informatiile si dispozitiv e,autentice si neautentice. 1 In functie de statutul jurid al subiectului de la care provin, inscris se clas ifica in: a)oficiale-actele care provin de la autorit publice, pers cu functie d e rsp si exprima imputernicirile autoritatilor sau pers care l-au emis si/sau di spun de anumite rechizite si au o anumita procedura de perfectare si eliberare, de ex:certificat de nastere, ordinile de angajare, sentintele, etc. b)neoficiale -provin de la particulari, de ex:scrisori, opere scrise, recipise etc. Ele nu au o forma prestabilita. Important este ca ele sa permita stabilirea identitatii p ers care l-a intocmit, adevarata manifestare de vointa a acesteia, timpul, locul intocmirii. 2Dupa continututl probelor scrise:1)dispozitinale- care confirma ma nifestari de vointa cu caracter autoritar, adika genereaza modifica,sau sting RJ . Aceste sunt acetele autori publice care nu au un caracter normativ, acetele PJ ale conducatorilor acestora, emise in limitele imputernicirilor de care dispun, perfecatet de parti in forma scrisa. B)informationale- mijloace de probatiune c ontinutul carora nu exprima o minifestare de vointa,ci o simpla informatie prin care se descfrie, se califica, circumstantele iportante pt solutionarea cauzei, spre ex: o dare de seama, concluziile unor organe de control. 3 In functie de fo rma: a)autentice-pt ca inscrisul autentic sa fie valabil treb indeplinite cumula tiv 3 conditii: *sa fie intocmite de un functionar public, *acesta sa fie compet ent din punct de edere teritorial si material, *sa fie respectate formalitatile prescrise de lege. Constit inscrisuri autentice: inscrisuri autentice notariale, actele de stare civila, hot judec etc. b)cele neautentice, nu treb sa intocmeas ca conditiile de mai sus, sunt perfectate intr-o forma scrisa simpla, care nu ne cesita respectarea anumitor exicente 3.Expuneti ordinea de reclamare a inscrisurilor detinuta din partea adversa si d e alte persoane care nu participa la proces. ?nscrisurile se depun ?n judecat? de c?tre p?r?i ?i de al?i participan?i la proc es. La solicitarea acestora, ?nscrisurile pot fi reclamate de instan?? p?r?ilor, altor participan?i la proces, precum ?i persoanelor care nu s?nt participan?i l a proces. ?nscrisul se depune ?n original sau ?n copie autentificat? ?n modul st abilit de lege, indic?ndu-se locul de aflare a originalului. ?nscrisul se depune ?n original c?nd, conform legii sau unui alt act normativ, circumstan?ele prici nii trebuie confirmate numai cu documente ?n original sau c?nd copiile de pe doc umentul prezentat au cuprinsuri contradictorii, precum ?i ?n alte cazuri c?ndinsta n?a consider? necesar? prezentarea originalului. Dac?, ?n conformitate cu afirma?iile p?r?ii interesate, documentul ?n original s e afl? pe m?na p?r?ii adverse, proba?iunea se efectueaz? prin ?naintarea unui de mers privind obligarea p?r?ii adverse la prezentarea lui ?n original. ?n cazul ? n care partea advers? nu execut? ?ncheierea judec?toreasc? privind prezentarea d ocumentului ?n original, se va utiliza copia de pe original, prezentat? de perso ana interesat? dac? legea nu prevede altfel. Instan?a va aprecia for?a probant? a copiei autentificate dup? intima ei convingere.Copiile de pe documentele preze ntate ?n judecat? de c?tre participantul la proces, precum ?i de pe cele reclama te din oficiu de instan??, se?nm?neaz? participan?ilor la proces care nu dispun de ele.Partea care a prezentat un document sau un alt ?nscris pentru adovedi anumite circumstan?e poate renun?a la acest mijloc de proba?iune numaicu consim??m?ntul p ?r?ii adverse. II.Temeiurile si procedura starmuatrii pricinii de la instantasesizata la o alt a instanta 1.Descrieti regula imutabilitatii competentei jurisdictionale Nimeni nu poate fi lipsit f?r? consim??m?ntul s?u de dreptul judec?riiprocesului ? n instan?? ?i de judec?torii ?n a c?ror competen?? pricina este dat? prin lege,

cu excep?iile expres stabilite de CPC. Instan?a ierarhic superioar? nu este ?n drept s? str?mute din oficiu o pricin? l a o alt? instan?? ori s? o preia pentru judecare ?n procedura sa. 2.Analizati temeiurile si procedura stramutarii pricinei de la o instanta la alt e. Instan?a str?mut? pricina la o alt? instan?? dac?: a) p?r?tul al c?rui domiciliu sau loc de aflare nu era cunoscut cere str?mutarea pricinii la instan?a de la d omiciliul sau locul de aflare al s?u;b) pe parcursul judec?rii, s-a constatat c? pricina a fost re?inut? spre judecare cu ?nc?lcarea normelor de competen?? juri sdic?ional?; c) ambele p?r?i solicit? str?mutarea pricinii la instan?a de la locul afl?rii majorit??ii probelor;d) din motivul recuz?rii (ab?inerii de la judecat? ) unui saumai multor judec?tori ori din alte motive ?ntemeiate, substituirea judec ?torilor s?i devine imposibil?; e) exist? motive pentru m?suri de securitate pub lic?; f) exist? b?nuieli c? nep?rtinirea judec?torilor ar putea fi ?tirbit? de cir cumstan?ele pricinii sau de calitatea participan?ilor la proces; g) ?n circumsta n?e excep?ionale, instan?a competent? s? judece pricina nu poate func?iona timp ?ndelungat.Str?mutarea pricinii de la o instan?? la alta din motivele specificate la lit.a), b) ?i c) se face ?n temeiul unei ?ncheieri motivate a instan?ei ?n ca re este intentat procesul. ?ncheierea de str?mutare a pricinii poate fi atacat? cu recurs. Str?mutarea pricinii ?n cazurile prev?zute la lit.d), e), f) ?i g) se efectueaz? de c?tre instan?a ierarhic superioar?, a c?rei ?ncheiere este irevoc abil? ?i nu este susceptibil? de recurs. 3.Identificati cazurile de stramutare a pricinei la o lata instanta si determin ati in fiecare din ele instanta competenta sa dispuna starmutarea priicinei. a)piritul solicita starmutarea pricinei la instanta de la noul sau domiciulliu in cazyul dat cauza nu va fi starmutata di n motiv ca ca piritul si0a schimbat l ocuinta. b)pe parcursul procesului s-a constat ca pricina a fost retinuta cu incalcarea normelor de competenta generala -Aici nu exista temei de starmutare,daca pricina a fost retinuta cu incalcarea competentei generale instanta va inceta procesul sau va scoate cererea de pe rol. C)reclamantulmsi piritul solicita solicita starmautarea pricinei la locul aflrai i majoritatii probelor- Instan?a str?mut? pricina la o alt? instan?? dac? ambele p?r?i solicit? str?mutarea pricinii la instan?a de la locul afl?rii majorit??ii probelor;

III. 3Imputernicirile reprezentantului in judecata. Legalizarea calitatii de rep rezentat si a volumului de imputerniciri. 3.1Descrieti imputernicirile generale si speciale ale reprezentantilor in judeca ta. Imputernicirile generale acorda reprezentantului dr de a exercita dr de a re prezenta in numele reprezentatului toate actele procedurale: sa ia cunostinta de materialele dosarului, sa faca extrase si copii de pe ele, sa solicite recuzari , sa preyinte probe si sa participe la cercetarea lor, sa formuleze cereri, sa r eclame probe, etc. Imputernicirile speciale acorda reprezentantului dr de a exer cita in numele reprexentatului toate actele procedurale, cu excetia dreptului de a semna cererea si a o depune in judecata, de a stramuta pricina la judecata ar bitrala, de a renunta total sau partial la pretentii, de a majora sau reduce cua ntumul pretetiilor, de a intenta actiunea reconventioanal, de a transmite impute rniciri unei alte persoane. De a a ataca hotarirea judecatoreasca, de a primi bu nuri sau bani in temeiul hotaririi, de a modifica temeiul sau obiectul actiunii, de a o recunoaste, de a inkeia tranzactii de impacare. Aceste toate trebuie men tionate expres sub sanctiunea nulitatii in procura eliberata de reprezentat. 3.2Specificati in functie de temeiul reprezentarii modalitatea legalizarii calit atii de reprezentat si a imputernicirilor acesteia.1reprezentarea judiciara lega

la- se produce in virtutea prevederilor legale cu conditia existentei unor anumi te fapte juridiceReprezentarea legala are dr temei rel de rudenie confirmata in modul corespunzator (prin buletzin de identitate si actul de nastere al copilulu i sau prin hot jud de incuviintare a infierii), actul administrativ de numire a tutorelui sau curatorului, hot judecatoreaca si cont de administrare fiduciara p t administratrul feduciar, actul notarial de numire a custodelului averii succes orale. 2Reprezentarea contractuala care poate avea loc atunci cind intre repreze natat si reprezentatnt exista o intelegere, de ex: un contr de mandat sau un con tr de asistenta juridica. Reprezentarea contractuala are ca temei acordul reprez entantului si reprezentatului. Insa imputernicirile reprezentantului contractual oricum treb sa fie specificata in procura. Reprezentarea coparticipantilor de c atre unul dintre acestea are drept temei declaratia verbala a coparticipantilor consemnata in procesul verbal al sedintei de judecata. 3Reprezentare judiciara s tatutara, care se produce in virtutea prevederilor actelor de constituire a unei PJ, conform careia in calitate de reprezentant a unei PJ in PC apar conducatori i acestora. Conducatorul organizatiei isi confirma imputernicicirile prin doc pr ezentate in judecata ce atesta functia sau calitatea lui de serviciu ori dupa ca z prin actele de constituire. Imputernicirile reprezentantului trebuie sa fie fo rmulate intr+o procura, eliberata si legalizata in mod stabilit de lege. Procuri le eliberate de PF se autetifica notarial. Imputernicirile date avocatului se at esta printr-un ordin scris eliberat de baroul de avocati. 3.3Caracterizati urmatoarele imputerniciri ale reprezentantului si modul lor de legalizare: a)de a cere stramutarea pricinii la o alta inst de judecata. b)de a ataca inkeierea judecatoreaca privind incetarea procesului c)de a semna cererea de kemare in judecata a)consider ca este o imputernicire generala, deoarece in CPC sunt enumerate expr es imputernicirile speciale, printre care este doar stramutarea pricinii la o ju decata arbitrala , ci nu la o alta instanta. b)imputernicirea generala, deoarece CPC prevede expres ca imputernicire speciala dr de a ataca hotarirea judecatoreasca ci nu inkeierea judecatoreasca. c) imputernicirea speciala care urmeaza a fi mentionata expres in procura eliber ata de reprezentat.

Testul 17 I.Proba prin explicatiile partilor si intervenieintilor 1.Caracterizati explicatiile partilor si intervenieintilor ca mijloace de proba. Explicatiile pertilor si intervenieintilor sint informatii communicate de persoa ne care au un interes juridic in proces si care nu poarta raspundere pt declara tiile false..explicatiile partilor si intervenieintilor ca mijloc de proba urmea za a fi verificate si evaluate deopotriva cu celellate probe. Constituie probe doar acele explicatii a partilor si intervenieintilor care serv esc ca informatie dsp circumstantele care formeaza obicetul probatiunei.Emotiil e aprecierile date circumstanetelor,calificarea juridical a raporturilor nu repr ezinta probe. 2.Descrieti forma de administrare a explicatiilor partilor si intervenientilor. Explicatiile ca mijloc de proba se pot mnifesta sub forma de : 1.afirmatie-acea explicatie care contine informatia cu privire la circumstantele importsnte pt justa solutionare a cauzei.Instanta poate considera suficiente pt proces circumstantele determinate in baza explicatiilor uneia dintre parti dac a cealalta parte detine proba,dar nu o reprezinta la solicitarea instantei.Daca partea obligate sa dovedeasca afirmatiile sale ,detine,dar nu rezinta in judeca ta,probele necesare,instanta este in drept sa-si intemeieze concluziile pe expli catiile date de partea adversa. 2.recunoastere-acea explicatie care consta in recunoasterea sau incuviintarea d

e catre o parte a circumstantelor pe care cealalta parte isi intemeiaza pretenti ile sau obiectiile,avind ca rezultat eliberareade obligatia dovedirii. Recunoa?t erea se consemneaz? ?n procesul-verbal al ?edin?ei de judecat?. Recunoa?terea ex pus? ?n scris se anexeaz? la materialele dosarului.Renun?area la recunoa?terea e fectuat? ?n judecat? influen?eaz? recunoa?terea numai dac? partea care a recunos cut faptele dovede?te c? m?rturisirea lor nu corespunde adev?rului, ci este rezu ltatul unei erori. Numai ?n acest caz,recunoa?terea ??i pierde valabilitatea. 3.Analizati particularitatile aprecierii ded catre instanta de judecata a explic atiilor partilor si intervenientilor. Explica?iile date de p?r?i ?i intervenien?i asupra circumstan?elor care le s?nt cunoscute ?i care au importan?? ?n proces urmeaz? a fi verificate ?i evaluate de opotriv? cu celelalte probe. Instan?a poate considera suficiente pentru proces circumstan?ele determinate ?n baza explica?iilor uneia dintre p?r?i dac? cealalt? de?ine proba solicitat? de i nstan??, dar nu o prezint?. Dac? partea obligat? s? dovedeasc? afirma?iile sale de?ine, dar nu prezint? ?n j udecat?, probele necesare, instan?a este ?n drept s?-?i ?ntemeieze concluziile p e explica?iile date de partea advers?. Dac? o parte recunoa?te ?n ?edin?? de judecat? sau ?n cadrul ?ndeplinirii delega ?iei judiciare faptele pe care cealalt? parte ??i ?ntemeiaz? preten?iile sau obi ec?iile, aceasta din urm? este degrevat? de obliga?ia dovedirii lor. Recunoa?ter ea se consemneaz? ?n procesul-verbal al ?edin?ei de judecat?. ?n cazul c?nd instan?a judec?toreasc? are ?ndoieli referitor la recunoa?terea ef ectuat?, constat?nd c? s-a procedat astfel pentru t?inuirea circumstan?elor real e ale pricinii ori ?n urma unei ?n?el?ciuni, violen?e, amenin??ri sau erori, ea va respinge, printr-o ?ncheiere, recunoa?terea. ?n acest caz, faptele recunoscut e urmeaz? a fi dovedite ?n baza regulilor generale.

II.Notiunea si esenta principiului nemijlocirii si contiuitatii dezbaterilor jud iciare 1.Definiti pricnipiul nemijlocirii si continuitatii dezbaterilor judiciare. Instan?a trebuie s? cerceteze direct ?inemijlocit probele, s? asculte explica?iile p?r?ilor ?i intervenien?ilor, depozi?iile martorilor, concluziile expertului, c onsulta?iile ?i explica?iile specialistului, s? ia cuno?tin?? de ?nscrisuri, s? cerceteze probele materiale, s? audieze ?nregistr?rile audio ?i s? vizioneze ?nr egistr?rile video, s? emit? hot?r?rea numai ?n temeiul circumstan?elor constatat e ?ial probelorcercetate ?i verificate ?n ?edin?? de judecat?. Esenta acestu I principiu consta in cadrul examinarii si solutionarii cauzelor civile judecatorul trebuie sa cerceteze direct si nemijlocit probele si sa emita hotarirea numai in temeiul circumstantelor constatate si al probelor cercetate si verificate in sedinta de judecata.Principiul dat confera instanytei drpetul s i totodata obligatia de a cerceta in mod nemijlocit si nemediat toate elementel e care se impugn a fi analizate pt solutionarea corecat,legala si temeinica a ca uzei deduse judecatii. 2.Evedentiati si analizati exceptiile CPC prevede exceptii de la principiul nemijlocirii:1-delegatiile judecatoresti-i n cazul necesitatii de a aduna probe ori de a inmina acte judiciare intrun alt o

ras,municipiu,raion,instanta care judeca pricina poate da instantei respective,i n baza unie incheieri o delegatie pt efecturaea actului de procedura respectiv.2 -asigurarea probelor-particiantii la proces interesati sa previna disparitia ori imposibilitatea administrarii in viitor a unei probe utile pt dovedirea pretent iilor pot solicita instantei judecat asigurarea probelor.3-stramutarea cauzei-in caz in care are loc stramutarea cauzei de la o instnat la alta,din motivele spe cificate in lege,actele proceudrale,indeplinite de instanta care a intentat proc esul anterior stramutarii cauzei,produc efecte juridice in masura in care noua i nstanta considera ca nu este necesara modificarea lor. 3.Apreciati legalitatea actiunilor instantei de judecata in urmatoarele cazuri: 1.instantas de judecata a admis in calitate de proba inregistrarea audio a audi erii unui martor care la momentul desfasurarii sedintei de judecata nu potae fi present in instanta de judecata. -nu este legala actiunea instaneti,deoare con fom CPC martotul citat care nu poate sa se przinte in instantta poate fi audiat de instanta la locul aflarii sale. 2.dupa sustinirile verbale ,din motive de sanatate,a fost inlocuit unul din jude catori completului din 3 judecatori ,care a participat la deliberare si a semnat hotarirea. -in speta nu este clar care judecator a participat la deliberare si a semnat hotarirea,cela care a fost inlocuit sau cel cu care s-a inlocuit.In caz ul in care cel care a fost inlociut a participat la deliberare si a semnat hotar irea,nu este nici un temei de inlocuire a judecatorului intrucit hotarirea d?j? a fost semnata.Insa daca dupa sustoineri berbale a fost inlocuit cu un alt judec ator,atunci dezbaterile trebuie sa se reia de la inceput. 3.instanta de judecata a admis in procesul civil audierea martorului aflat in l ocurile de dtentie ,facuta in prezenta sefului penitenciarului si legalizata pri n semnatura acestiuia. -in cazul dat sint legitime actiunile instantei asa cum a udierea martorului a fost facuta in prezenta sefului penetenciarului si semnata de catre acesta.

III.Competenta jurisdictionala materiala a CA de drept comun. 1.Enuntati pricinile civilecare sint de competenta jurisdictionala materiala a C A de dpret comun. Ca instan?e de drept comun, cur?ile de apel judec? ?n prim? instan?? pricinile c ivileprivind: c) declararea legalit??ii unei greve;d) recunoa?terea ?i ?ncuviin?ar ea execut?rii silite a hot?r?rilorjudec?tore?ti str?ine; e) lichidarea ?i suspendareaactivit??iiasocia?iilor ob?te?ti de nivel republican; f) ?ncuviin?area adop?iei copilului de c?tre cet??eni ai Republicii Moldova domici lia?i ?n str?in?tate ?i de c?tre cet??eni str?ini ?i apatrizi. Cur?ile de apel de drept comun judec? ?n prim? instan?? litigiile privind contes t?rile actelor juridice cu caracter normativ, hot?r?rilor, ac?iunilor (inac?iuni lor) autorit??ilor administra?iei publice din municipii, ale consiliului municip al ?i prim?riei municipiului Chi?in?u, ale func?ionarilor publici din cadrul ace stora, ce lezeaz? drepturile, libert??ile ?i interesele legitime ale cet??enilor ?i organiza?iilor. 2.Expuneti categoriile de pricini a contencioasului administrativ atribuite in c ompetenta CA de drept comun Curtea de Apel examineaz? ?n prim? instan?? litigiile de contencios administrati v: a) privind legalitatea actelor administrative cu caracter individual emise de Parlame nt, de Pre?edintele Republicii Moldova ?i de Guvern, prin care s?nt v?t?mate ?n drepturi ?i interese legitime persoanele fizice ?i juridice, ?n afara celor exce ptate prin lege;

 b) privind nesolu?ionarea ?n termen legal a unei cereri referitor la legalitatea a ctelor administrative emise de organele centrale de specialitate ale administra? iei publice, ?n afara celor exceptate prin lege, precum ?i legalitatea hot?r?ril or Comisiei Electorale Centrale;c) privind verificarea legalit??ii hot?r?rilor C onsiliului Superior al Magistraturii, ?n cazurile prev?zute de lege; d) privind p ?strarea secretului de stat. 3.Argumentati in fiecare caz instanta de drpet comun competenta sa judece pricin a privind: a)lichidarea si suspendarea activitatii asociatiilor obstesti interbationale b)declararea nulit adoptiei c)contestarea dispozitiei primarului or.Balti cu privire la aprobarea listelor p ersoanelor cu drept de circulare gratis in transportul public urban. 1) 2)CA incuviintarea adoptiei copilului d ecatre cet starini. 3)CA-judeca in prima instanta litigiile privind conytestatiiile acrelor juridice cu character normativ .

Testul 18 I.Aprecierea probelor 1.Dezvaluiti aspectul logic(intern) si juridic(extern)al aprecierii probelorAspe ctul logic al aprecierii pobelor este ca instanta trebuie sa apreciezi toate pro bele care sunt aduse de catre parti pt a preveni incalcarea legislatiei procesu ae si pt ca partile prezentind probele pot sa greseasca in apreciere lor sau con stient sa sustraga instanta de la obiectul probatiunei.Aspectul juridic esta fap tul ca instantele apreciaza pobele dupa intima lor convingere,bazata pe cercetar ea multiaspectuala,completa,nepartinitoare si nemijlocita a tuturor probelor din dosar ?n ansamblul ?i interconexiunea lor, c?l?uzindu-se de lege. 2.Descrieti principiile de apreciere de cater instanta de judecata a probelor j udiciare. Conform CPC exista urmatoarele principii de apreciere a probelor: -instanta apreciaza probele dupa intima ei convingere -probele se apreciaza sub toate aspectele complet si obiectiv -la aprecierea probelor instanta de judecata trebui sa se calauzeasca de legisla tie -nici un fel de probe nu au pt instanta de judecata o forta probanta prestabilit a ,ceea ce inseaman ca nici o lege sau alt act normative supus legii nu trebuie sa contina indicatii c ear stabili forta probanta sau importanta probei sau nici un organ administrativ ,nici o persoana cu functii de raspundere nu este in dr ept sa indice instantaei de judecata forta probei. 3.Analizati particularitatile aprecierii ded catre instanta de judecata a explic atiilor partilor si intervenientilor. Explica?iile date de p?r?i ?i intervenien?i asupra circumstan?elor care le s?nt cunoscute ?i care au importan?? ?n proces urmeaz? a fi verificate ?i evaluate de opotriv? cu celelalte probe. Instan?a poate considera suficiente pentru proces circumstan?ele determinate ?n baza explica?iilor uneia dintre p?r?i dac? cealalt? de?ine proba solicitat? de i nstan??, dar nu o prezint?. Dac? partea obligat? s? dovedeasc? afirma?iile sale de?ine, dar nu prezint? ?n j udecat?, probele necesare, instan?a este ?n drept s?-?i ?ntemeieze concluziile p e explica?iile date de partea advers?. Dac? o parte recunoa?te ?n ?edin?? de judecat? sau ?n cadrul ?ndeplinirii delega

?iei judiciare faptele pe care cealalt? parte ??i ?ntemeiaz? preten?iile sau obi ec?iile, aceasta din urm? este degrevat? de obliga?ia dovedirii lor. Recunoa?ter ea se consemneaz? ?n procesul-verbal al ?edin?ei de judecat?. ?n cazul c?nd instan?a judec?toreasc? are ?ndoieli referitor la recunoa?terea ef ectuat?, constat?nd c? s-a procedat astfel pentru t?inuirea circumstan?elor real e ale pricinii ori ?n urma unei ?n?el?ciuni, violen?e, amenin??ri sau erori, ea va respinge, printr-o ?ncheiere, recunoa?terea. ?n acest caz, faptele recunoscut e urmeaz? a fi dovedite ?n baza regulilor generale. II.Temeiurile si procedura starmuatrii pricinii de la instantasesizata la o alt a instanta 1.Descrieti regula imutabilitatii competentei jurisdictionale Nimeni nu poate fi lipsit f?r? consim??m?ntul s?u de dreptul judec?riiprocesului ? n instan?? ?i de judec?torii ?n a c?ror competen?? pricina este dat? prin lege, cu excep?iile expres stabilite de CPC. Instan?a ierarhic superioar? nu este ?n drept s? str?mute din oficiu o pricin? l a o alt? instan?? ori s? o preia pentru judecare ?n procedura sa. 2.Analizati temeiurile si procedura stramutarii pricinei de la o instanta la alt e. Instan?a str?mut? pricina la o alt? instan?? dac?: a) p?r?tul al c?rui domiciliu sau loc de aflare nu era cunoscut cere str?mutarea p ricinii la instan?a de la domiciliul sau locul de aflare al s?u; b) pe parcursul judec?rii, s-a constatat c? pricina a fost re?inut? spre judecare cu ?nc?lcarea normelor de competen?? jurisdic?ional?; c) ambele p?r?i solicit? str?mutarea pricinii la instan?a de la locul afl?rii majorit ??ii probelor; d) din motivul recuz?rii (ab?inerii de la judecat?) unui saumai multor judec?tori or i din alte motive ?ntemeiate, substituirea judec?torilor s?i devine imposibil?; e) exist? motive pentru m?suri de securitate public?; f) exist? b?nuieli c? nep?rtinirea judec?torilor ar putea fi ?tirbit? de circumsta n?ele pricinii sau de calitatea participan?ilor la proces; g) ?n circumstan?e excep?ionale, instan?a competent? s? judece pricina nu poate fu nc?iona timp ?ndelungat. Str?mutarea pricinii de la o instan?? la alta din motivele specificate la lit.a) , b) ?i c) se face ?n temeiul unei ?ncheieri motivate a instan?ei ?n care este i ntentat procesul. ?ncheierea de str?mutare a pricinii poate fi atacat? cu recurs . Str?mutarea pricinii ?n cazurile prev?zute la lit.d), e), f) ?i g) se efectueaz? de c?tre instan?a ierarhic superioar?, a c?rei ?ncheiere este irevocabil? ?i nu es te susceptibil? de recurs. 3.Identificati cazurile de stramutare a pricinei la o lata instanta si determin ati in fiecare din ele instanta competenta sa dispuna starmutarea priicinei. a)piritul solicita starmutarea pricinei la instanta de la noul sau domiciulliu b)pe parcursul procesului s-a constat ca pricina a fost retinuta cu incalcarea normelor de competenta generala C)din motivul recuzarii mai multor judecatori examinarea in instanta respective este imposibila. A)in cazyul dat cauza nu va fi starmutata di n motiv ca ca piritul si0a schimbat locuinta. B)Aici nu exista temei de starmutare,daca pricina a fost retinuta cu incalcarea competentei generale instanta va inceta procesul sau va scoate cererea de pe rol . C)Starmutarea pricinei din acest motiv se va efectua de cater instanta ierarhic superioara,a carei inchieire este irevocabila si nu este susceptibila ded recur s. III.Notiunea temeiurile si formele coparticiparii procesuale. Tastul221.Definiti coparticiparea procesuala.Descrieti temeiuile coparticiparii

procesuale. Coparticiparea procesuala reprezinta o situautie incare in process participa mai multi reclamanti sau mai multi piriti interesele carora nu se exclude reciproc. Temeiurile coparticiparii procesuale sint: a) obiectul litigiului ?l constituie drepturile ?i obliga?iile comune ale mai multor reclaman?i sau p?r??i; b) dreptur ile ?i obliga?iile reclaman?ilor ?i p?r??ilor decurg din acelea?i temeiuri de fa pt sau de drept; c) drepturile ?i obliga?iile ce formeaz? obiectul litigiului s?n t de aceea?i natur?. 2.Analizati comparative felurile coparticiparii procesuale. Dupa criteriul material juridic coparticiparea poate fi: 1.obligatorie2.facultativa.Coparticiparea obligatorie nu depinde de instanta de judecata,de reclamant sau de pirit ci este determinate de prvederile legii si d e caracterul raportului material litigious cu mai multi subiecti. Coparticiparea este obligatorie atunci cind solutionarea litigiului atinge drep turile sau obligatiilor mai multor persoane iar aceste drepturi si obligatii ap ar,se modifica si se sting intr-o legatura indisolubila intre ele.Desi nu este pevazut expres de CPC efectul juridical al coparticiparii obligatorii consta in faptul ca la constatarea acesteia instanta este obligate sa atraga toate perso anele necesare in calitate de copiriti sau sa le instiinteze ca pot participa in process in calitate de coreclamanti.Pentru judecarea rapid? ?i just? a litigiil or, instan?a judec?toreasc? este ?n drept s? admit? examinarea concomitent? a ma i multor preten?ii ?naintate de mai mul?i reclaman?i c?tre acela?i p?r?t ori de un reclamant c?tre mai mul?i p?r??i, ori de mai mul?i reclaman?i ?mpotriva mai m ultor p?r??i (inclusiv ?n cazul c?nd fiecare preten?ie poate fi examinat? ?i exe cutat? de sine st?t?tor), c?nd ele se afl? ?n conexiune prin raportul material j uridic dintre coparticipan?i, prin preten?iile ?naintate sau probele comune ?i c ?nd exist? posibilitatea examin?rii lor ?n aceea?i procedur? ?i de aceea?i insta n??. 3.Explicati argumentata daca instanta a procedat correct: A)Petrenco a deteriorate autoturismul care apartine cu drept de proprietate com una pe cote parti la 3 frati B)in urma comiterii unei infractiuni de catre Ionescu a decedtas Popescu A)in cazul dat instanta nu a procedat correct,deoarece automobilul apartinea cu drept de proprietate pe cote parti celor 3 frati si drepturile s obligatiile lor apar,se odifica si se sting intr-o legatura indisolubila intre ele. B)

Testul 19 I.Probele materiale 1dati definitia si caracterizati proba materiala ca mijloc de proba Probele materiale sint obiectele care prin aspect,calitate,proprietati,insusiri, schimbri,loc de aflare sau prin alte caracteristici pot servi la constatarea cir cumstantelor importante pt solutionarea cauzei. Legea procesuala nu poate da o enumerare exhaustive a probelor materiale.Ca exem ple de probe materiale sint insusi obicete le materiale ale litigiului-automobil e,immobile,obiecte ale dreptului de autor,averea deteriorate,prodeusele defectuo ase s.a. 2.Descrieiti proceduara cercetarii probei materiale la fata locului. Probele materiale greu sau imposibil de a fi prezentate ?n instan?? judec?toreas c? pot fi examinate ?i cercetate la locul lor de aflare sau p?strare. Referitor la examinarea ?i cercetarea probelorla fa?a locului instan?a pronun?? o ?ncheiere. Despre locul, data ?i ora examin?rii probelor la fa?a locului instan?a comunic?

participan?ilor la proces ?i reprezentan?ilor lor. Neprezentarea lor ?ns? nu ?mp iedic? examinarea. S?nt cita?i, dup? caz, exper?ii, speciali?tii ?i martorii. Rezultatele examin?rii ?i cercet?rii probelor la fa?a locului se consemneaz? ?n procesul-verbal al ?edin?ei de judecat?. La acesta se anexeaz? planurile, scheme le, desenele tehnice, calculele, copiile de pe documente f?cute sau verificate ? n procesul cercet?rii probelor, ?nregistr?rile video, fotografiile de pe probele materiale f?cute ?n timpul cercet?rii la fa?a locului, precum ?i raportul de ex pertiz?, explica?iile specialistului. 3.Analizati particularitatile probei materiale in raport cu inscrisurile. In cazul probelor materiale informatia necesara pt solutionarea cauzei nu este imprimata prin semne ,litere,cifre,asa cum este in cazul inscrisurilor ,ci o per cepem din caracteristicile obiectelor lumii materiale.Prin aceasta se deosebes c probele materiale de cele scrise.De ex:un act scris atunci kind este examinat in instanta din punctual de vedere a contiunutului constituie o proba scrisa ,i ar daca acelasi act este examinat din cauza stersaturilor,sau altor agresiuni f izice sau chimice ,atunci va constitui o proba material.Mai mult decit atit prob ele materile in procesul civil aproape intotdeauna constituie probe cu character primar,adica instanta le examineaza si apreciaza nemijlocit,fara a sloicita cop ii.Iar probele scrise pot fi inlocuite cu copii in cazurile admise de lege. II.Felurile de procedura in procesul civil 1.Definiti notiunea felului de procedura civila.Enumerati felurile de procedura civila Felurile de procedura civila reprezinta ordinea procesuala de intentare ,examina re si solutionare a unui grup de cauze civile determinate de caracterul si speci ficcul drpetului material sau a interesului legitim ce urmeaza a fi aparat pe ca le judiciara. Felurile de procedura pot fi de 2 tipuri: -clasice -de control Procedurile clasice la rindul lor se despart in contencioase si necontencioase.D in cele contencioase fac parte: - Actiunea civila, -contencios administrativ Procedurile neconticioase sint: -,procedura in ordonanta, -rocedura speciala -,procedeura de declarare a insolvbiliatii Cele de control sint: -procedura de recunoastere si nicuviintare a executrii silite a hotaririlor jude catoresti si arbitralilor straini -procedura de contestare a hot.arbitrale -procedura de eliberare a titlurilor de executaere silita a hot,arbitrale. 2.Argumentai prin ce se explica in procesul civil existenta mai multor foorne de procedure Legisla?ia procedural? civil? stabile?te modalitatea de judecare a pricinilor ?n ac?iuni civile ce rezult? din raporturi juridice civile, familiale, de munc?, l ocative, funciare, ecologice ?i din alte raporturi juridice, a pricinilor cu pro cedur? special? ?i cu procedur? ?n ordonan?? (simplificat?), precum ?i a celor c are apar ?n leg?tur? cu executarea actelor instan?ei judec?tore?ti ?iactelor altor autorit??i. Litigiile care se examineaza pe cale judiciara sint diferite dupa natural or jur idical,ceea ce determina stabilirea unor reguli speciale de judecare a acestora. De asemena,atunci kind nu exista un litigiu de drpet,ci se pune problema aparar ii unui interes,aplicarea procedurii de judecatre a litigiilor nu este rezonab ila ,astfel interesul fiind ocrotit de lege prin intermediul unie procedure spec iale.Din aceste considerente legislatia prevede pt anumite categorii de cauze re

guli de examinare distincte ,astfel putem spune ca procedura civila cunoaste mai multe feluri de proceduri. 3.Determinati felul de procedura in care urmeaza a fi examinate urmatoarele pri cini civile_ a)anularea adoptiei b)restabilire in functie a unui functionar public c)recunoasterea dreptului de proprietate asupra unui automobile a)anularea adoptiei va fi examinata in actiune civila deoarece exista un litigiu rezultat din raporturi de dreptul familial. b)in contencios administrativ ,intrucit sint 2 parti cu interes contrar. Si este obligatoriu ca o parte sa fie exponent al puterii de stat,ceea ce aici avem. c)in procedura speciala pt ca avem doar un singur subiect si in cazu dat nu exi sta un litigiu de drept ci are drept scop constatarea unor fapte care au valoare juridical,recunasterea unui drept fara de care acesta nu poate fi exercitat.

IIINotiune de succesiune procesuala 3.1Definiti succesiunea procesuala.Descrieti temeiurile si felurile acesteia. Succesiunea in drepturi procesuale reprezinta trecerea drepturilor si obligatiil or procesuale de la predecesorii in drepturi materiale la alte persoane,care ant erior nau participat in proces.Cazurile care conditioneaza succesiunea procesual a:1-decesul persoanei fizice.2-reorganizarea persoanei juridice.3-cesiunea de cr eanta.4-transferul de datorie.5-alte cazuri de subrogare in cadrul raportului ma terial.Succesiunea porcesuala poate fi universala-atunci succesorul in drepturi materiale preia intreg volumul de dr si oblig ale predecesorului,de ex in cazul decesului sau reorgnizaii.Succesiunea procesuala este partiala-atunci cind pred ecesorul transmite conform legii o parte din drepturile sau obligatiile sale,de ex-in cazul cesiunii de creanta sau preluarii datoriei. 3.2Caracterizati particularitatile esentiale distinctive ale succesiunii procesu ale in raport succesiunea in drepturile materiale. Succesiunea procesuala are loc doar daca legea materiala admite trecerea catre a lte persoane a drepturilor si obligatoolpr predecesorilor.De regula este vb de l itigiile cu caracter patrimonial.Astfel in litigiile legate de recunoasterea pat ermitaii este inadmisibila succesiunea procesuala a piritului.In cazul succesiun ii procesuale la succesor vor trece toate dr si oblig procesuale ale predecesoru lui.Actele savirsite pina la intrarea in proces a succesorului sunt obligatorii pt acesta in masura in care ar fi fot obligat pt persoana subrogata.Succesiunea procesuala a calitatii de reclamant se poate produce doar cu acordul succesorulu i in dreptuir materiale,care in virtutea pricipiului disponibilitatii poate sa refuze sa preia drepturile si obligatiile procesuale ale predecesorului sau.In a sa caz instanta va dispune incetarea procesului din cauza renuntarii la actiune. Succesiunea procesuala a calitatii de pirit se produce fara acordul succesorului piritului. 3.3Explicati daca se admite succesiunea procesuala si descrieti procedura succed arii procesuale in urm cazuri:a)Dna CDreciun a solicitat sa fie restabilita in c impul muncii B) Bussinesbank sa adresat in jud cu cererea catre Bunescu Andrei privind rambursar ea creditului a)In situatia data instanta a dispus incorect aminarea procesului pt ca restabli rea in cimpul muncii nu permite succesiunea in drepturi.Decesul reclamantei si r

aportul juridic litigios nu admite succesiunea in dreotui ,ci este un temei de i ncetare a procesului. b)nu se admite succesiunea,nu exista nici un temei pt succesiune.

Testul20 I.Proba prin raportul de expertiza 1.Caracterizati raportul de expertiza ca mijloc de proba Expertiza judiciara este cercetarea si aprecierea de catre experti pe baza cunos tintelor speciale a obiectelor prezentate de catre instanta cu scopul aflarii in formatiei importante pt cauza,efectuata intro anumita ordine stabilita de legea procesuala..Insa,nu expertiza este mijlocul de probatie,ci raportul expertului i ntocmit in urma petrecerii expertizei.raportul de expertiza se elaboreaza in scr is si se depune in instnata cu cel putin 5 zile inainte de data judecarii pricin ii.El cuprinde descrierea ampla a cercetarilor si concluziile pe marginea lor .E l se examineaza in sedinta de judecata si este evaluat in ansamblu cu celelalte probe.Raportul de exper nu este obligatori pt inst de judecata,insa daca el est e respins aceasta trebuie sa fie motivat. 2Descrieti puterea probanta a raportului de expertiza.Evidentiati distinctia din tre raporturile de expertiza si consultatia specialistului. Raportul de expertiza se prezinta in scris ,si trebuie sa cprinda descrierea ama nuntita a investigatiilor,si consluziile pe marginea lor,raspunsul la intrebaril e instantei.Raportul se examineaza in sedinta de judecata si este evaluat in ans amblu cu celelate probe.Raportul de expertiza nu este obligatoriu si se apreciaz a dupa intima convingere a instantei de jud,raportul d expertiza nu are pt insna ta o forta probanta prestabilita fara aprecierea lui.Daca raportul este respins ,respingerea trebuie sa fie motivata. Consultatia data de specialist se consemneaza in procesul-verbal al sedintei de judecata. Se atentioneaza instantele de judecata ca specialistul nu este somat d e raspundere penala. Specialistul isi expune opinia referitor la anumite fpate,p e cind expertul analizeaza nemijlocit circumstantele faptei. 3.Dezvaluiti cazurile de ordonare a expertizei:colegiale,complexe,suplimentare s i repetate 1-Expertiza colegiala-consta din invgestigatii complicate,infaptuite de catre m ai multi experti de aceiasi specialitate.2Complexa-care e ordonata cind pt const atarea circumstantelor importante pt solutionarea cauzei sint necesare date din diferite domenii stiintifice sau din diferite ramuri ale aceluiasi domeniu.3-Sup limentara-care are loc atunci cinr raportul de expertiza nu este suficient de cl ar sau este incomplet,ori apar noi probleme referitot la circumstantele examinat e ulterior.Expertiza suplimentara o poate efectua acelasi expert sau altul.4-Rep etata-poate fi dispusa in urm cazuri:1-cind concluziile mai multo experti sunt c ontradictorii.2-au fost incalcate normele procesualede efectuare a expertizei.3temeinicia sau veridicitatea raportului de expertiza este pusa la indoiala de ca tre instanta. II.Competenta jurisdictionala teritoriala exceptionala si criteriile determinari i ei 1.Expuneti esenta competentei jurisdictionale si felurile ei. Competenta jurisdictionala teritoriala delimiteaza competenta instantelor de ace lasi grad in vederea solutionarii cauzelor civile in functie de teritoriul asu pra caruia se extinde. Competenta jurisdictionala poate fi de mai multe feluri:1-generala-care este det erminata dupa domiciliului/sediul sau locul de aflare a piritului.este numita ge nrala deoarece se aplica in toate cazurile cu exceptia celor pt care legea preve de expres altfel.2-alternativa-care este determinata de reclamant.In astfel de c azuri legea investeste mai multe instante de judecata cu aptitudinea de a judeca o cauza concreta,iar alegerea unei sau alteia este pusa pe seama recalamantului

.3-exclusiva-care este atribiuita ata in exclusivitate.Normele care ive,de la ele nu se admite nici o determinata dupa instnat in care

expres de lege unei anumite instantei de judec rglementeaza competenta exclusiva sint imperat derogare.4-dupa legatura intre cauze-care este se examineaza o alta cauza.

2.Definit competenta jurisdictionala teritoriala exceptionala si descrieti cate goriile de pricine care cad sub incidenta acestei competente. Competenta jurisdictionala teritoriala aptitudinea recunoscuta de lege unei insta nte judecatoresti de acelasi grad de a examina si solutiona o anumita cauza in f ond in prima instanta. Categoiila de pricini care cad sub incidenga acestei competente sint: 1- actiunea cu privire la dr asupra terenurilor,subsolurilor,fisiilor forestiere ,resurselor acvatice,actiunile in ridicare a sechestrului de pe bunuri,se inaint eaza in instanta de la locul afalrii cestor bunuri. 2- actiunile creditorilor defunctului intentate inainte de acceptarea de catre m ostenitor a succesiunii sint de competenta inst de la locul afalarii averii succ esorale. 3- actiunea de reparare a prejudiciului cauzat mediului inconjurator se intentea za impotriva proprietari,or de utilaje in instanta de la locul aflarii utilajulu i,cu exceptia cazurilor cind acesta este instalat in strainatate. 4- -actiunea privind tezaurul statuluie de competenta instantele de la locul res edintei org imputernicit. 5- actiunea impotriva carausului nascuta dintrun contract de trasport de pasager i si bagaje sau de incarcaturi se inaiteaza in instansta de la sediul carausului . 3Calificati argumentat felul de competenta jurisdictionala teritoriala in urm ca tegorii de pricini civile si indicati instanta (instantele )competenta sa le exa mineze: a)actiunea Dnei CUCU si alti privind recunoastrea dr de propr asupra unei vile d in Straseni B)actiunea dnei Donea catre SA1 si SA2 privind anularea ordinului transfer de la un angajator la altul. a)In situatia data vom fi in prezenta competentei jurisdictioanle teritoriale ex ceptionale,pt exista prevederea expresa in CPC ca actiunea cu pr la dr asuora un ei case se intenteaza in instanta de la locul afalrii bunului dat,deci in cazul dat actiunea va fi depusa in or.Telenesti la judecatoria de drept comun. b)in cazul datva fi competenta jurisdictionala teritoriala in mai multe pricini civile.CPC prevede ca ac?iunea ?mpotriva mai multor p?r??i cu diferite domicilii se intenteaz? ?n instan?a de la domiciliul sau locul de aflare al unuia dintre ei, la alegerea reclamantului. III.Participarea intervenientilor accesorii la procesul civil.Temeiurile si proc edura intervenirii lor in process.Efectele neatragerii sau neintervenirii IA in process. 1.Definiti notiunea de IA.Descrieti procedura intervenirii\atragerii in proces IA este persoana interesat? ?ntr-un proces pornit ?ntre alte persoane care poate interveni ?n el al?turi de reclamant sau de p?r?t p?n? la ?nchiderea dezbateril or judiciare ?n orice instan?? dac? hot?r?rea pronun?at? poate s? influen?eze d repturile sau obliga?iile lui fa?? de una din p?r?i. Dac?, ?n urma pronun??rii hot?r?rii, partea ?n proces ob?ine un drept fa?? de in tervenientul accesoriu sau acesta poate?nainta preten?ii ?mpotriva ei, partea inte resat? este obligat? s?-l?n?tiin?eze despre pornirea procesului ?i s? prezinte ?n judecat? un demers, solicit?nd introducerea lui ?n proces. ?n acest scop, partea interesat? depune ?n judecat? o cerere, copia de pe care o expediaz? intervenie ntului accesoriu, precum ?i explica?ia dreptului acestuia de a interveni ?n proc es ?n timp de 15 zile.

2.Analizati efectele neatragerii sau neintervenirii in procesa IA ?n caz de examinare a pricinii f?r? ca partea interesat? s? atrag? ?n proces int ervenientul accesoriu, faptele ?i raporturile juridice stabilite prin hot?r?re j udec?toreasc? irevocabil? nu au efecte juridice la examinarea ac?iunii de regres depuse ?mpotriva intervenientului. Neintervenirea ?n proces f?r? motive ?ntemeiate a intervenientului accesoriu, ?n ?tiin?at ?n modul stabilit ?l decade din dreptul de a dovedi c? litigiul a fost solu?ionat gre?it din cauza incorectitudinii ?n proces a p?r?ii la care urma s? se al?ture ?n m?sura ?n care nu dovede?te c? explica?iile, ac?iunile ?i mijloace le de ap?rare ale p?r?ii au fost gre?ite din inten?iesau din culp? grav?. 3.Determinsti pozitia proecsuala a persoanelor interesate. A)actiunea ISCaleaa ferata catre Axenti Mihai .. B)actiunea dlui Grcu catre Ursachi . A)In cazul dat IS Calea Ferata va fi reclamant deaoarece este persoana care s-a adr esat in instanta de judecata sustinind ca dreptul sau subiectiv este incalcat. Axenti Mihai este piritul,fiindca el e persoana impotriva careia in instante de judecata s-a inaintat o actiune civila. Sotia si mama sotiei lui Axenti Mihaivor fi intervenieinti principali deoarece ele intervin in proces si pot invoca un drept al sau asupra obiectul litigiului . B)Grecu-Reclamant SA Apa-Canal-pirit Ursachi va fi atras in proces ca intervenient accesoriu,deoarece el nu are inter es material si procesual in solutionarea cauzei.El poate avea drept scop evitare a unei actiuni ulterioare in regres de catgre APa canal Testul 21 IProbatiunea judiciara si probele 1.dati definitia probatiunei judiciare.Descrieti etapele probatiunei judiciare. Probatiunea judiciara reprezinta o activitate procesuala desfasurata de instanta de judecata si participantii la process ce reiesi din principiuul contradictor ialitatii si este indreptata spre realizarea cunoasterii corecte a faptelor jur idice ce au importanta pt justa solutionre a cauzei civile.Etapele probatiunei judiciare sint: 1determinarea obiectului probatiunei .Initial determinarea obiectului probatiune i este pus ape seama partilor.Totusi determinarea definitive a circumstantelor c are a\u importanta pt solutionarea justa a cauzei ii revine instantei. 2.afirmarea unor fapte. 3. indicarea probelor ce pot confirma faptele indicate 4.prezentarea si reclamarea probelor. Ultimele 3 etape pot avea loc concomitant .Subiectii acestor etape sunt particip antii la process 5.administrarea probelor probelor.In cadrul acestei etape ca subiect poate apare a atit instanta de judecata kit si participantii la proces 6.Aprecierea probelor.Subiectul-instanta de judecata 7.verificarea aprecierii probelor.Este etapa finala si definitorie al procesului de probatiune judiciara.Subiect-instanta de control judiciar. 2.Formulati definitia si caracterizati probele judiciare. Definitia de proba este reflectata atit in doctrina kit si in legislatia proces uala.In doctrina probele sint definite ca mijloacele legale prin care se obtin informatii veridice dsp circumstantele care au importanta pt examinarea cauze i.CPC defineste proobele ca fiind elemengte de fapt dobindite in modul prevazut de lege,care servesc la constatarea circumstanetlor ce justifica pretentiile si obiectiile partilor ,precum si a altor circumstante importante pt justa sol

utionare a cauzei Probele constituie un concept unic in care se intercaleaza informatiile despre anumite fapte si mijloace prin care se obtin acestea.Natura juridical a probelo r este tripla: -in primul rind ,probele au un anumit continut-informatie dsp circumstantele cau zei -in al doilea rind,au o forma procesuala,numita mijloc de probatie,care garantea za veridicitatea informatiei -in al 3-lea rind probele trebuie sa urmeze o anumita ordine de administrare.Da tele obtinute cu incalcarea legii nu au putere de probatiune si nu pot fi puse d e instanta in temeiul hotarirei.. In aceasta ordine de idei proba constituie informatia cu rivire la circumstantel e de fapt pe care se intemeiaza pretentiile si obiectiile partilor,precum si al te circumstante impotante pt justa solutionare a cauzei,care in ansamblu alcat uiesc obiectul probatiei in cauza data,informatie care se contine pe anumite su porturi numite mijloace de probatie si care terbuie sa fie determinate,colectata ,prezentata si cercetata intr-o anumita ordine procesuala stabilita de lege. 3.Descrieti rolul instantei de judecata si a participantilor la process in cadru l probatiunei judiciare. Subiectele probatiunei nu sint doar partile ci si instantade judecata,precum si ceilalti participanti la process .Instanta de judecata nu poate fi exclusa din c adrul probatiunei judiciare.Anume instanta de judecata determina definitive circ umstantele care au importanta pt solutionarea justa a cauzei.La fel importanta i nstantei de judecata in cadrul probatiuii judiciare se reflevcta in faptul ca pr opune partilor si altor participanti la process sa prezinte probe suplimentare sis a dovedeasca faptele ce constituie obiectul probatiunei pt a se convinge de veridicitatea lor.La fel instanta contribuie la procesul de adunare a probelor, daca partile sau alti participanti la process solicita ajutorulinstantei din ca uza dificultatilor intilnite.Instanta apreciaza probele dupa intima convingere. Importanta participantilor la probatiunea judiciara nu este mai mica.Participan tii colecteaza probele si ulterior le pun la dispozitia instantei. II.Fazele procesului civil si sarcinile fiecarei faze. 1.Definiti notiunea de faza .Enumerati fazele obligatorii si facultative. Faze a procesului civil este o totalitate de acte procedurale indeplinite de cat re instanta de judecata si aprticipantii la process ,la o anumita etapa a desfas urarii procesului,indreptate spre atingerea unui scop unic apropiat. Faza obligatorie a procesului civil este faza pe care inevitabil o parcurge oric e cauza civila in cadrul desfasurarii procesului,indifferent de solicitarea par ticipantilor la proces. Fazele obligatorii ale procesului civil sint : 1.intentarea procesului civil 2.pragatirea pricinei pt dezbateri judiciare 3.dezbaterile judiciare.In cadrul acestei faze sunt mai multe etape: -partea pregatitoare -judecarea pricinei in fond -sustinerile orale si replicile -delibirarea ,adoptarea si pronuntarea hotarirei 4.executarea hotarirei. Faza facultative a procesului civil este faza pe care o poate parcurge examinare a unei cauze,in dependenta de solicitarea participantilor la process. Faze facultative ale procesului civil sint: 1.caile de atac: -apelul -recursul impotriva hotaririlor pt care nu este prevazuta calea apelul -recusrul impotriva deciziilor instantei de apel -revizuirea hotaririlor irevocabile.

2.executarea silita hotarirlor judecatoresti. 2.Analizati sarcinile fiecarei faze a procesului civil. Fiecare faza a procesului civil are o sarrcina proprie,atingerea succesiva a ca rora este indreptata spre atingerea unui scop unic-solutionarea justa a cauzedi civile.Aceste sarcini sint realizate atunci kind printr-o totalitate de actiun i procesuale intreprinse se creeaza conditii optime de atrece de la o faza la alta. Faza intentarii procesului civil are ca sarcina primirea cererii,dua caz refuzul cererii ,restituirea cererii sau nu da curs cererii. In faza pregsatirii pricinei pt dezbateri judiciare sarcina principala este asig urarea judecarii juste si prompte a pricinei in cauza.Aceatsa faza are ca scop precizarea legii care urmeaza a fi aplicata si determinarea rapoturilor juridica l dintre parti,constatarea circumstanetlor care au o importanta pt solutionarea justa a pricinei,stabilirea componentei participantulor la process si implicarea in ptoces a alor persoane,prezentarea de probe. Dezbaterile judiciare au ca sarcina generala audierea partilor la process si exa minarea tutror probelor. 3.Determinati la care faza a procesului civil pot fi efectuate urmatoarele acte de procedura.Argumentai raspunsul: -incetarea procesului -dispunerea efectuarii exprtizei -asigurarea actiunei. A)incetarea procesului poate avea loc doar dupa faza intentarii lui.Poate avea loc in faza pregatirii pt dezbateri judiciare si in faza dezbaterilor judiciare. B)dispunerea efectuarii expertizei are loc in cadrul pregatirei pricinei pt dezb aterilor judiciare C)conform CPC la cererea participantilor la process ,judecatorul sau instantade judecata poate lua masuri de asigurare a actiunei.Asigurarea se admite in orice faza a procesului-in cazul in care neaplicarea masurilor de asigurare a actiunii ar crea dificultati judecatoresti sau ar face imposibila executarea hotaritlor judecatoresti. III.Reprezentarea judiciara in procesul civil.temeiurile si felurile reprezentar ii.Imputernicireli reprezentantuui in judecata. 1.definiti notiunea de reprezentare judiciara in procesul civil.Enumerati persoa nele care nu pot fi reprezentanti in judecata Reprezentarea judiciara este o institutie procesual civila in cadrul careia o pe rsoana numita reprezentant in baza imputernicirilor acordate indeplineste in ju decata actele de procedura in numele si in interesele altei persoane. Nu pot fi reprezentan?i ?n judecat? judec?torii, procurorii, ofi?erii de urm?rir e penal?, poli?i?tii, deputa?ii, cu excep?ia cazurilor particip?rii lor la proce s ?n calitate de ?mputernici?i ai acestor autorit??i sau ?n calitate de reprezen tan?i legali. Nu poate fi reprezentant ?n judecat? persoana care a acordat sau acord? ?n prici na respectiv? asisten?? judiciar? unor persoane ale c?ror interese s?nt ?n contr adic?ie cu interesele persoanei pe care oreprezint?, sau care a participat ?n cali tate de judec?tor, de procuror, de ofi?er de urm?rire penal?, de expert. ?n cazu l existen?ei unor astfel de circumstan?e, reprezentantul poate fi recuzat de par ticipan?ii la proces. 2.Analizati temeiurile si felurile reprezentarii judiciare. Temeiurile reprezentarii sunt: 1.imposibilitatea exercitarii drepturilor si executarii obligatiilor procesuale de cater persoanelor care nu au capacitate procesuala de exercitiu.

2.imposibilitatea sau nedorinta persoanelor cu capacitate procesuala de exerctiu de a participa personal la process. 3.acordarea asistentei juridice profesionale participantilor la process 4.specificul exerciatrii drepturilor si executarii obligatiilor procesuale de ca ter PJ participanti la proces. Din punct de vedere a vointei reprezentatului: Reprezentarea judiciara obligatorie este reprezentarea care are loc indifferen t de vointa reprezentatului. Reprezintare judiciara voluntara este reprezentarea care poate avea loc in depe ndenta de vointa reprezentatului. In functie de temeiul de aparitie a reprezentarii avem: 1.reprezentare legala-temeiul aparitiei este legea.Calitatea persoanei de reprez entant trebuie sa fie confirmata de actele prezentate in judecata. 2.reprezenytare contractual-temeiul reprezentarii este contractul care poate fi oneros sau gratuit 3.reprez.statutara-in cazul dat nu exista o relatie intre reprezentat si repreze ntant. 4.reprezentarea din oficiu.Are loc atunci cind: ?n cazul ?n care partea sau inte rvenientul s?nt lipsi?i sau limita?i ?n capacitatea de exerci?iu ?i nu au reprez entan?i legali sau dac? domiciliul p?r?tului nu este cunoscut; dac? instan?a con stat? un conflict de interese ?ntre reprezentant ?i reprezentatul lipsit ori lim itat ?n capacitatea de exerci?iu; dac? persoana a c?rei spitalizare ?n sta?ionar ul de psihiatrie se cere nu este reprezentat? ?n judecat? de avocat, judec?torul desemneaz? un avocat din oficiu pentru a-i ap?ra interesele;dac?, dup?pornirea pr ocesului privind limitarea persoanei ?n capacitatea de exerci?iu sau declararea incapacit??ii ei, aceasta nu este asistat??n judecat? de avocat, pentru ap?rarea i ntereselor ei ?n proces judec?torul nume?te din oficiu un avocat, care va dispun e de ?mputernicirile unuireprezentant legal. 5.reprez.obsteasca-temei este calitaea de membru intro asociatie obsteasca. 6.In literature de specialitate mai este mentionata si reprezentarea consulara. 3.Determinati cum tre sa procedeze instanta de judecata in fiecare caz: A)instanta a constatt un conflict de interese intre reprezentant si reprezentat ul limitat in capacitatea de exercitiu. B)in lipsa reclamantului sau a renuntat la o parte din actiuni ca fiind neinteme iate C)in sedinta de judecata s-a constat ca reprezentanul legal al minorului-reclama nt activeaza in calitate de judecator. A)nu poate fi reprezentant in judecata persoana a carei interese sint in contrad ictie cu interesele persoanei pe care o reprezinta.In cazul dat reprezentantul va fi recuzat,iar instanta va numi din oficiu un rperezentan ,precum ca repreze entatul este limitat in capacitatea de exercitiu. B)Pt a putea renunta total sau partial la pretentiile din actiune in lipsa recla mantului,reprezentantul are nevoie de imputernicirea speciala a reprezentatului care trebuie mentionata expres,sub sanctiunea nulitatii, in procura eliberata d reprezentat. C)Judecatorii sint persoane care nu pot fi reprezentanti in ptoces,cu exceptia cazului participarii lor in calitate de reprezentant legal.

Testul 22 I. Delegatiile judecatoresti 1.Dati definitia si caracterizati delegatiile judecatoresti.

?n cazul necesit??ii de a aduna probe ori de a ?nm?na acte judiciare ?ntr-un alt ora?, municipiu sau raion, instan?a care judec? pricina d? instan?ei judec?tore ?ti respective, prin ?ncheiere, o delega?ie pentru efectuarea unor anumite acte de procedur?,aceasta delegatie se numeste delgatie judecatoreasca..Deci ,instant ele de judecata apeleaza la acesta modalitate cind probele se afla in alt raion administrative-teritorial,adica in afara teritoriului de actiune a instantei de judecata ce examineaza cauza..In incheierea privind delegatia judecatoreasca se indica fondul pricinei,datele referitoare la parti,inclusive domiciliul sau locu l aflarii lor,circumstantele ce urmeaza a fi clarificate si probele pe caretre sa le adune instanta executoare a delegatiei.Aceasta incheiere este obligatorie pt instanta careia ii este adresata si trebuie sa fie indeplinita in cel mult 1 0 zile de la dat primiriii delegatiei. Instan?ele judec?tore?ti ale Republicii M oldova pot da delega?ii instan?elor judiciare str?ine ?n vederea efectu?rii dife ritelor acte de procedur? ?n conformitate cu legisla?ia Republicii Moldova ?i cu tratatele interna?ionale la care aceasta este parte. 2.Descrieti procedura de iniantare si de indeplinire a delegatiilor judecatore sti Delega?ia judec?toreasc? se ?ndepline?te ?n ?edin?? de judecat? conform regulilo r stabilite de CPC Participan?ilor la proces li se comunic? locul, data ?i ora ? edin?ei. Neprezentarea lor ?ns? nu ?mpiedic? ?ndeplinirea delega?iei.Procesele-ve rbale ?i probele adunate ?n leg?tur? cu ?ndeplinirea delega?iei se remit imediat instan?ei care judec? pricina.?n cazul ?n care participan?ii la proces, martorii sau exper?ii care au depus m?rturii, au dat explica?ii ori au expus concluzii ? n fa?a instan?ei executoare a delega?iei se prezint? ?n fa?a instan?ei care jude c? pricina, ei depun m?rturii, dau explica?ii, expun concluzii conform regulilor ge nerale. 3.evidentiati particularitatile inaintarii si indeplinirii delegatiilor judeca toresti straineInstan?ele judec?tore?ti ale Republicii Moldova pot da delega?ii instan?elor judiciare str?ine ?n vederea efectu?rii diferitelor acte de procedur ? ?n conformitate cu legisla?ia Republicii Moldova ?i cu tratatele interna?ional e la care aceasta este parte. II.Competenta jurisdictionala materiala a judecatoriei ecoomice de circumscripti e Chisinau si a CAEconomice. 1.Expuneti criteriile de delimitare a competentei jurisdictionale materiale ,a j udecatoriei econmice de circumscriptie Chisinau de competenta CA ecnomice.1.In a ctiune civila jud,econom.de circumscriptie solutioneaza litigiile economice dint re PF si PJ care practica activitate de intreprinzator,cu excedptia celor litig ii care tin de competenta CAE.La fel prin competen?? special?, judec?toriile eco nomice de circumscrip?ie judec? ?n prim? instan?? pricinile dintre ac?ionar ?i s ocietatea pe ac?iuni, dintre membrii altor societ??i ?i aceste societ??i, indife rent de subiect, ce rezult? din activitatea economic? a societ??ii respective. CAE in actiune civila solutioneaza litigiile cu privire la pricinile privind ap? rarea drepturilor ?i intereselor statului, ale unit??ilor administrativ-teritori ale ce ?in de buget, privind rezilierea, rezolu?iunea ?i declararea nulit??ii co ntractelor ce lezeaz? interesele statului, privind protec?ia mediului ?nconjur?t or si cererile de declarare a insolvabilit??ii 2.JEC nu are competenta de a solutiona cauze in contencios administrative,pe cin d CAE solutioneaza pricinile privind contestarea actelor administrative ce vizea z? dreptul de proprietate asupra unor bunuri care au intrat ?n circuit civil;3.I n procedura speciala atit JEC kit si CAE solutioneaza pricinile privind reconsti tuirea procedurii judiciare pierdute.4.Doar CAE are competenta de a solutiona ca uzele in procedura de insolvabilitate. 2.Formulati criteriile de delimitare dintre competenta generala ale judecatoriil or economice de competenta generala a instantelor judecatoresti de drept comun. Criteriile de delimitare dintre compet.gener.a jnudec.econom.de catre compet.gen er.a instantelor de drpet comun sint: 1.componenta subiectiva a raportului

2.natura juridical a raportului material. Pt ca un litigiu sa fie atribuit in competenta instasntei judecatoresti economic e,ambele parti in litigiu tre sa aiba calitatea de intreprinzator,iar litigiul s a aiba un character economic,adica tre sa rezulte din activitatea de intrprinzat or.De regula litigiile in procedura de contencios administrative se slotiuneaza de cater instantele de drept comun,cu exceptia litigiilor privind legalitatea a ctelor administrative cu character normative.In procedura speciala la fel sint c ompetente instantele de drept comun cu o exceptie.CPC prevede ca cererea de reco nstituire a procedurii judiciare pierdute se depune de catre participanti la in stanta care a solutionat pricina in fond printr-o hotarire sau care a pronuntat o inchiere de incetare a procesului..In cadrul procedurii declararii insolvabil itatii competente sint instaentele economice. 3.Indicati in fiecare caz care instanta economica este in drept sa judece pricin a: a)litigiile privind apararea dreptului de autor sia drepturilor conexe. b)litigiul dintre actionar si societatea pe actiuni ce rezulta din activitaeta s icietatii c)cererile de declarare a insolvabilitatii. A)Litigiile privind apararea dreptului de autor si a drepturilor conexe nu tin e de competenta instantelor economice.Litigiul dat este de competent CA Chisinau in prima instanta. B)Conform CPC litigiile dintre actionar si societatea pe actiuni ce rezulta din activitatea societatii se judeca de cater instanta economica in prima instanta. C)Cererile de declarare a insolvabilitatii se judeca ded cater CAE in prima inst anta. 3.Notiunea ,temeiurile si felurile coparticiparii procesuale .Drepturile si obli gatiile procesuale ale participantilor. 1.Definiti coparticiparea procesuala.Descrieti temeiuile coparticiparii procesua le. Coparticiparea procesuala reprezinta o situautie incare in process participa mai multi reclamanti sau mai multi piriti interesele carora nu se exclude reciproc. Temeiurile coparticiparii procesuale sint: a) obiectul litigiului ?l constituie drepturile ?i obliga?iile comune ale mai mult or reclaman?i sau p?r??i; b) drepturile ?i obliga?iile reclaman?ilor ?i p?r??ilor decurg din acelea?i temeiu ri de fapt sau de drept; c) drepturile ?i obliga?iile ce formeaz? obiectul litigiului s?nt de aceea?i natur ?. 2.Analizati comparative felurile coparticiparii procesuale. Dupa criteriul material juridic coparticiparea poate fi: 1.obligatorie 2.facultativa. Coparticiparea obligatorie nu depinde de instanta de judecata,de reclamant sau d e pirit ci este determinate de prvederile legii si de caracterul raportului mat erial litigious cu mai multi subiecti. Coparticiparea este obligatorie atunci cind solutionarea litigiului atinge drep turile sau obligatiilor mai multor persoane iar aceste drepturi si obligatii ap ar,se modifica si se sting intr-o legatura indisolubila intre ele. Desi nu este pevazut expres de CPC efectul juridical al coparticiparii obligator ii consta in faptul ca la constatarea acesteia instanta este obligate sa atraga toate persoanele necesare in calitate de copiriti sau sa le instiinteze ca pot participa in process in calitate de coreclamanti.Pentru judecarea rapid? ?i just ? a litigiilor, instan?a judec?toreasc? este ?n drept s? admit? examinarea conco mitent? a mai multor preten?ii ?naintate de mai mul?i reclaman?i c?tre acela?i p ?r?t ori de un reclamant c?tre mai mul?i p?r??i, ori de mai mul?i reclaman?i ?mp otriva mai multor p?r??i (inclusiv ?n cazul c?nd fiecare preten?ie poate fi exam

inat? ?i executat? de sine st?t?tor), c?nd ele se afl? ?n conexiune prin raportu l material juridic dintre coparticipan?i, prin preten?iile ?naintate sau probele comune ?i c?nd exist? posibilitatea examin?rii lor ?n aceea?i procedur? ?i de a ceea?i instan??. 3.Explicati argumentata daca instanta a procedat correct: A)Petrenco a deteriorate autoturismul care apartine cu drept de proprietate com una pe cote parti la 3 frati B)in urma comiterii unei infractiuni de catre Ionescu a decedtas Popescu A)in cazul dat instanta nu a procedat correct,deoarece automobilul apartinea cu drept de proprietate pe cote parti celor 3 frati si drepturile s obligatiile lor apar,se odifica si se sting intr-o legatura indisolubila intre ele. B)

Testul 23 I.Pertinenta probelor si admisibilitatea mijloacelor de proba 1.descrieti cerintele cu privire la pertinenta probelor Instan?a judec?toreasc? re?ine spre examinare ?i cercetare numai probele pertine nte care confirm?, combat ori pun la ?ndoial? concluziile referitoare la existen ?a sau inexisten?a de circumstan?e, importante pentru solu?ionarea just? a cazul ui. Din definitie rezulta cerinta conform careia determinarea pertinentei poate fi facuta doar de catre instanta de judecata,deoarece celelalte subiecte ale proce sului de probatiune pot dag res in determinarea pertinentei.La del din definiti e rezulta cerinta ca probele pertinente trebuie sa confirme, combata sau sa pun a la indoiala concluziile referitoare la existenta sau inezistenta circumstantel or.Pt asta este nevoie de de cercetarea tutror probelor necesare examinarii si solutionarii cauzei civile si excluderea probelor care nu au legatura cu cauza , astfel pprobele trebuie sa fie necesare si importante pt cauza data. Pt a califica o proba ca fiind pertinenta este nevoie de parcurgerea a 2 etape: 1.determinarea circumstantei care intra in obiectul probatiunei 2.se decide in ce masura proba poate confirma ,combate ori pune la indoiala fapt ele ce formeaza obiectul probatiunei. 2.Descrieti cerintele cu privire la admisibilitatea mijloacelor de proba. Admisibilitatea mijloacelor de prioba reprezinta cionditia potrivit careia circu mstantele cauzei care tre sa fie dovedite prin anumite mijloace de probatiune,ex pres indicate in lege,nu pot fi dovedite prin anumite mijloace de proba cu respe ctarea regulilor cu privire la colecatre,prezentare si administrarea lor. Fata de admisibilitatea mijloacelor de proba sint puse urmatoarele cerinte: A. Regulile generale : - sint admisibile doar mijloacele de proba exhaustive prevazute de lege - probele trebuie sa fie obtinute si administrate in conformitate cu legislatia. B.regulile speciale: -admisibilitatea negative-interzicerea utilizarii anumitor mijloace de proba.In caz de nerespecatare a formei simple scrise nu va putea fi invocate proba cu mar tori -admisibilitatea pozitiva-potrivit acestei reguli se admit doar anumite mijloace de proba expres prevazute de lege. 3.Demonstrati efectele juridice ale incalcarii regulilor cu privire la pertinen

ta probelor si admisibilitatea mijloacelor de proba. Efectele juridice ale incalcarilor regulilor de pretinenta probelor nu sint dure .Nerespectarea pertinentei nu adduce la nulitatea actului.Probele neperttinente pur si simplu se exclude din hotarire si ea se modifica. In cazul nerespecatrii formei scrise a admisibiliattii mijlocului de roba nu se va pute invoca proba cu martori. II.Competenta generala si clasificarea ei. 1.Formulati definitia competentei generae,coraportind-o la competenta jurisdicti onala. Competenta generala este aptitudinea recunoscuta de lege unei instante judecato resti sau unui alt organ cu activitate jurisdictionala de a examina si solutiona o anumita cauza. Competenta jurisdicitionala reprezinta aptitudinea recunoscuta de lege unei ins tante judecatoresti concrete de a examina si solutiona o anumita cauza. 2.Descrieti formele competentei generale. In dependenta de faptul daca legea a atribuit examinarea si solutionarea unei ca tegorii concrete de cauze in competenta unui singur sau in competenta mai multo r organe jurisdictionale,competenta generala poate fi clasificata in competenta exclusive si multipla. Competenta generala exclusive tine numai de instantele judecatoresti si consta i n aptitudinea exclusive a instantelor judecatoresti de a examina si solutiona ne mijlocit anumite categorii de cauze.ca ex.-contestarea paternitatii\maternitatii ,decaderea din drepturile parintesti,incuviintarea adoptiei,declararea nulitatii casatoriei.Competenta generala multipla in dependenta de modalitatea de alegere a organului competent poate fi clasifivcta in competenta alternative,conditiona ta,contractuala,dupa legatura intre pricini. CGconditionata sau imperativa presupunesituatia in care pe anumite categorii ded cauze indicate in lege,procesul civil poate fi intentat in instanata de judecat a numai daca s-a respectat procedura de solutionare prealabila a pricinei pe cal e extrajudiciara:-inaintarea pretentiei catre partea adversa -esizarea unui organ cu activitate jurisdictionala -depunerea cererii prealbile. CG alternativa presupune solutionarea cauzei nu numai de catre instaanta de jude cata ci si de alte organe cu activitate jurisdictionala la alegerea reclamantulu i CG contractuala presupune situatia in care solutionarea cauzdi civile este de co mpetenta instaneti de judecata,insas partile prin contract pot allege un alt or gan de solutionare a litigiului in cazurile prevazute de lege. CG dupa legatura intre pricni. ?n cazul conexiunii mai multor revendic?ri, unele dintre care s?nt de competen?a instan?ei judec?tore?ti de drept comun, iar alte le de competen?a unei instan?e specializate, toate preten?iile se examineaz? de c?tre instan?a judec?toreasc? de drept comun, cu excep?ia litigiilor privind leg alitatea actelor administrative cu caracter normativ. ?n cazul conexiunii mai multor revendic?ri, unele dintre care s?nt de competen?a instan?ei judec?tore?ti economice, iar altele de competen?a instan?ei de conten cios administrativ, toate preten?iile se examineaz? de c?tre instan?a economic?, cu excep?ia litigiilor privind legalitatea actelor administrative cu caracter n ormativ. 3.Indicati argumentat compertenta generala de solutionare in fiecare caz: a.plingerea cet.Fornea impotriva hotarirei Agentiei nationale pt reglementare a in energetica a RM privind tarifele la gezele naturale,energie electrica si term ica. b.cererea lui CE de anulare a hotarirei consiliuilui superior al magistraurii di n RM si restabilirea in functie de judecator c.pretentiile SAMoldova(cu sediul in Hincesti)Impotriva SA Codru (cu sediul in m un.Balti dsp estituirea pagubei in legatura cu indeplinirea necorespunzatoare a

obligatilor contractuale. A) Hot?r?rile Agen?iei pot fi atacate ?i contestate la departamentu l politica antimonopol sii infrastructura pie?ei al Ministerului Econ omiei si Reformelor ?i, ?n caz de necesitate, ?n judecat? (conform Legii c u privire la peti?ionare)-competenta alternative B)C.E va depune o cerere la CSM prin care va solicita rerstabilirea in functie d e judecator,iar ulterior se va adresa instantei de judecata. C) In cazul nerespectarii obligatiilor contractuale partile sunt obligate sa in ainteze in prelabil o reclamatie, de aici rezulta ca este o compatenta condition ata, deoarece proces civ va putea fi intentat in inst de judecata numai daca s-a respectat procedura de solutionare prealabila a pricinii pe cale extrajudiciara , adika inaintarea pretentiei catre partea adversa III.Partile in procesul civil .Conditiile necesare prt a fi parte la process. 2.1Caracterizati notiunea de parte in PC.Descrieti conditiile pt a fi parte in p roces. Partile in PC sunt participantii la proces care au interes material si procesual fiind prezumati la momentul intentarii procesuui ca sub ai raportului material litigios.Trasaturile partilor:1-sint prezumate ca subiecte ale raportului materi la litigios.2-au interes juridic atit material cit si procesual.3-duc procesul d in nume propriu.4-suporta cheltuiele de judecata.Pt a fi parte in proces trebuie sa fie intrunite urm 2 conditii:1-capacitate procesuala-care se manifesta sub f orma capacitatii procesuale de folosinta si capacitatii procesuale de exercitiu. Capac proc de folosinta e aptitudinea de a avea dr si oblig procesuale civile,si este recunoscuta tuturor PF din momentul nasterii si PJ din mometul constituiri i.Capac de exercitiu e o conditie pt a participa personal la proces si reprez ap titudinea de a exercita in volum deplin,personal drepturile si oblig procedurale in judecata.PJ dobindesc cap jur de exerc concomitent cu capac de folosinta.2-c alitatea procesuala-ceea ce presupune existenta unuie prezumtii ca reclamantul a r fi titular al dr subiectiv incalcat,iar piritul ar fi titularul obligatiei exe cutarea careia este ceruta de reclamant.Faptul daca partile in realitate sunt ti tulari ai dr si oblig se va stabili de inst de jud in cadrul dezbaterilor judici are. 2.2Specificati pozitia procesuala a reclamantului in raport cu pozitia procesual a a procurorului si auotitatilor publice cind acestea pornesc PC in interesul al tor persoane. Reclamantul este presupusul subiect al raportului material litigios,dreptul sau interesul legitim al caruia se sustine ca este incalcat sau contestat si prin ur mare se solicita apararea sau recunoasterea lui in instanta de judecata.Reclaman tul participa ca parte activa in proces,pt ca la solicitarea lui procesul civil fost intentat in vederea apararii drepturilor sau intereselor sale legitime.Pro curorul nu este subiect al raporturului material litigios.El inainteaza actiune in nume propriu,dar in inetresele reclamantului.Prin urmare procurorul are doar un interes procesual neavind interes material in proces.procurorul care a inaint ata o actiune are dreoturi si obligatii procesuale de reclamant.Procurorul spre deosebire de reclamant nu poate inceheia tranzactia de impacare,impotriva lui nu poate fi inaintata o actiune reconventionala,el este scutit de palata taxei de stat,renuntarea procurorului la actiune nu influenteaza dreptul reclamantului de a solicita examinarea cauzei.Autoritatile publice nu sint participnate la rapor tul material litigios,de aceea ele nu pot dispune de dr materila,fapt ce determi na lipsa interesului juridic material si existenta numai a celui procesual.Ele s unt inzestrate numai cu acele drepturi procesulae care sint necesare pt apararea drepturilor si intereslor altei persoane,savirsind numai acele actiuni procesua le care sint indreptate spre desfasurarea si finisare procesului ij beneficiul p artii a caror drepturi sint aparate,dar fara de a dispune de obiectul litigiului .Pozitia autoritatilor publice se aseamana in mare parte cu cea a procurorului,c u anumite deosebiri si anume:procurorul e in dr sa se adreseze in instnata in pa racrea dr altei persoane pe orice categorie de cauze,la solicitarea partii inter

esate,fie din proprie initiativa.Autoritatile publice pot participa doar pe un c erc limitat de cauze care sunt expres prevazute de lege. 2.3 Determinati partile in urm. Pricini civile:a)repararea prejudic Timcenco13 a ni si Dodon 16 ani.b)restabilirea la locul de munca a Triboi16ani. 1)QQQIn situatia data Carpov si Petrenco vor avea calitate de reclamanti,mai pre cis de coreclamanti deoarece solutionarea litigiului atinge dreoturile sau oblig atiile ambilor,iar aceste drepturi si obligatii apara se modifica si se sting in tro legatura indisolubila intre ele.Iar Timceno in virtsa de 13 ani nu poate fi subiect al DPC deoarece nu dispune de capacitatea de exercitiu procesuala,si res pectin el nu va putea avea calitatea de pirit,dar in proces vot fi atrasi reprez entantii lui legali-parinti,infietori,tutori,curatori,administratia institutiilo r de educarema institutiilor curative sau de protectie sociala.Insa Dodon in vir sta de 16 ani va fi atras in instanta ca pirit deoarece el dispne de capacitate de exercitiu procesuala restrinsa,drepturile lui vor fi aparate in instanta de p arinti,infietori,curatori,instnata fiind obligata sa-l introduca in asa pricina si pe Dodon de 16 ani. 2)In situatia data Triboi de 16 ani va avea calitatea de reclamant deoarece face oarte din categoria PF cu capacitate deplina de exercitiu procesuala in raportu ri specifice,si anume raport de munca,iar directorul Vataman va avea calitatea d e pirit. Testul 24 I.Formele si modalitatile de aparare a drepturilor civile 1.Distingeti conceptul formei de aparare a drepturilor civile de modalitate de aparare. Forma de aparare a dreptului reprezinta o categorie de drpet procesual care cons ta dintr-un anumit tip de activitate a organelor competente,in vederea apararii unui drpt sau intees legitim al persoanei,activitate reglementata de norme jurid ice. Modalitatea de aparare a dreptului reprezinta o categorie de drpt material si co nstituie acele masuri de protectie care necesita a fi intreprinse in vederea apa rarii unui drept subiectiv incalcat sau contestat,avind drpt scop inlaturarea im pedimentelor de realizare a dreptului respectiv. Deci spre deosebire de forma de aparare modalitatea de aparare reprezinta o cate gorie de drept material si metodele dsate sint prevazute de catre CC,pe cind for ma de aparare este o categorie de drpet procesual si constituie activitatea org anelor jurisdictionale care sint investite de lege cu competenta examinarii si s olutionarii cauzelor civile,in vederea apararii drepturilor inculcate sau contes tate ale persoanei. 2.Descrieti formele de aparare. Putem deosebi urmatoarele tipuri de forme de aparare a dreptulor si intereselor legitime:judiciara,administrative,neguvernamentala,notariala si mixta. Forma judiciara reprezinta acea forma de apaarare a drepturilor si intereselor l egitime ale persoanei care este realizata de catre instantele judecatoresti si r eglementata de normele de procedura civila.Din punct de vedere a criteriului sub iectiv aceasta forma este o activitate realizata de institutii specializate nu mite-instanta de judecata. Forma administrative reprezinta acea forma de aparare a drpeturilor si interesel or legitime ale persoanei care este realizata de catre autoritatile publice si r eglementate de acte normative speciale.Acest tip de forma include activitatea ur matoarelor organe: 1.autoritatile tutlere 2.organele de stare civilas 3.alte organe administrative in competenta carora este data prin lege exminarea si solutionarea litigiilor.

Forma neguvernamentatla reprezinta acea forma de aparare a drepturilor si intere selor legitime ale persoanei care este realizata de catre anumite persoane,organ e sau anumite orgenizatii neguvernamentale si este reglementata de norme ce se c ontin in acte normative speciale.Forma neguvernamentala de aparare este realizat a prin activitatea organelor nestatale,create liber si benevol de catre partile aflate in litigiu.In acest tip de organe se include activitatea urmatoarelor or gane: 1judecata arbitrala-se infatiseaza ca o modalitate privta de solutionare a litig iului dintre parti de catre o persoana aleasa de acestea. 2comisia de conciliere 3alte organe nestatatale create prin acordul partilor aflate in litigiu si inves tite cu competenta de a solutiona litigiul. Forma notariala-Notarul sau alt? persoan? care desf??oar? activitate notarial?, lu?nd m?surile pentru paza bunurilor succesorale, informeaz? notarul de la locul deschiderii succesiunii despre luarea acestor m?suri. Forma mixta-reprezinta acea forma de aparare a drepturilor si intereselor legiti me ale persoeni care este realizata de catre mai multe organe,din cadru diferito r forme de aparare. 3.expuneti midalitatile de aparare. Ap?rarea drepturilor civile se face prin: a)Recunoa?terea dreptului. Necesitatea aplic?rii metodei respective apare ?n caz ul ?n care dreptul subiectiv al titularului este contestat, negat sau exist? per icolul real de a fi exercitate asemenea ac?iuni. Recunoa?terea dreptului, ca met od? de ap?rare a drepturilor, se poate realiza pe cale judiciar?. b) Restabilirea situa?iei existente anterior ?nc?lc?rii dreptului este alt? meto d? independent? de ap?rare a dreptului. Aceast? metod? se aplic? ?n cazurile ?n care dreptul subiectiv civil ?nc?lcat nu se stinge ?i poate fi restabilit ca rez ultat al ?nl?tur?rii consecin?elor negative ale ?nc?lc?rii lui. Esen?a acestei m etode de ap?rare a dreptului const? ?n posibilitatea titularului dreptului de a suprima (?nl?tura) ac?iunile care ?nc?lc? dreptul sau care creeaz? pericolul ?nc ?lc?rii lui. c) Ap?rarea drepturilor subiective civile poate avea loc ?i prin metoda recunoa? terii nulit??ii actului juridic. Nulitatea este o sanc?iune civil?, ?ndreptat? ? mpotriva efectelor actului juridic civil, care este ?ncheiat cu nerespectarea co ndi?iilor de valabilitate d) Ap?rarea drepturilor ?i intereselor ocrotite prin lege ale persoanelor fizice sau juridice se poate realiza prin intermediul declar?rii nulit??ii actului emi s de o autoritate public?. Dac? prin emiterea de c?tre o autoritate public? a un ui act se ?ncalc? drepturile titularilor, ace?tia sunt ?n drept s? cear? instan? ei de judecat? nulitatea lui. e) Impunerea la executarea obliga?iei ?n natur? se caracterizeaz? prin aceea c? debitorul este obligat, la cererea creditorului, s? execute acea presta?ie la ca re s-a obligat. Presta?ia poate consta ?n a da, a face sau a nu face. Aceast? me tod? de ap?rare a dreptului se aplic? ?n raporturile obliga?ionale. f) Autoap?rarea ocup? un loc aparte ?n sistemul mijloacelor de ap?rare a dreptur ilor subiective civile. ?n scopul autoap?r?rii, nu sunt considerate ilicite ac?i unile persoanei care ia, sustrage, distruge sau deterioreaz? un bun sau re?ine p ersoana obligat? care ar putea s? se ascund?, sau ?nl?tur? rezisten?a celui obli gat la ac?iunea pe care acesta trebuie s-o tolereze, dac? nu se poate ob?ine asi sten?a organelor competente ?i, f?r? o interven?ie imediat?, exist? pericolul c? realizarea dreptului va deveni imposibil? sau substan?ial ?ngreuiat? g) Repararea prejudiciilor reprezint? acea metod? de ap?rare a drepturilor civil e ?nc?lcate, care d? posibilitate persoanei drepturile c?reia au fost lezate s? cear? repararea integral? acestora h) Clauza penal? reprezint? o evaluare anticipat? de c?tre p?r?i a prejudiciului . Stabilirea clauzei penale prin contract sau prin lege are ca scop pre?nt?mpina rea ?nc?lc?rii drepturilor civile ?i stimuleaz? executarea obliga?iilor. De acee a clauza penal? este nu numai mijloc de ap?rare a drepturilor civile, dar ?i mij

loc de garantare a execut?rii obliga?iilor civile i) Repararea prejudiciului moral este acea metod? de ap?rare a dreptului civil c are const? ?n obligarea persoanei care a cauzat suferin?e fizice sau psihice la plata unei compensa?ii b?ne?ti unei alte persoane. Aplicarea metodei date de ap? rare a drepturilor civile se limiteaz? la urm?toarele circumstan?e: ?n primul r? nd, cererea de compensare a prejudiciului moral poate fi intentat? de o persoan? fizic? concret? ?i ?n al doilea r?nd, prin fapta persoanei obligate la compensa rea prejudiciului sunt ?nc?lcate drepturile personale nepatrimoniale. j) Metod? specific? de ap?rare a drepturilor civile constituie desfiin?area sau modificarea raportului juridic. ?n temeiul acestei metode de ap?rare a dreptului ?nc?lcat, titularul dreptului este ?ndrept??it s? solicite de la contraagentul s?u desfiin?area sau modificarea raportului juridic k) Neaplicarea de c?tre instan?a de judecat? a actului ce contravine legii emis de o autoritate public?. ?n cazul emiterii de c?tre autoritatea public? a actelo r care contravin legii, instan?a de judecat? nu le aplic?, chiar dac? declararea nulit??ii lor nu este de competen?a sa. l) Ap?rarea drepturilor civile poate avea loc ?i prin intermediul altor metode. Posibilitatea dat? rezult? din con?inutul articolului comentat, deoarece enumera rea metodelor nu este exhaustiv?. Astfel, prin lege pot fi prev?zute alte metode de ap?rare a drepturilor civile. IICompetenta jurisdictionala materiala a judecatoriilor de drept comun 1.Enuntati criteriu de atribuire a pricinilor civile in competenta jurisdictiona la materiala a judecatoriilor de drpt comun. Competenta jurisdictionala materiala a judecatoriilor: -judeca doar in prima instanta -este generala,adica judedva toate categoriile de cauze cu exceptia celor care s int date in competenta altor instante judecatoresti -se face distinctie intre competenta ca instanta de drept comun,adica in ordinea procedurii in actiune civila si competenta ca instanta de contencios administra tive,adica in ordinea procedurii contenciosului administrative Competenta jurisdictionala materiala a curtilor de apel: -este speciala,adica judeca numai categoriile de cauze date in competenta lor ex pres si exhaustive prin lege -se face distinctia intre competenta ca instanta de dpet comun si ca instanta de contencios administrative -se face distinctia inre competenta ca instanta de fon si c instanta de apel su a recurs. Competenta jurisdictionala materiala a CSJ: -judeca cauze doar ca instanta de recurs. 2.Descrieti categorille de pricini a contenciosului administrative atribuite in competenta judecatoriilor de drept comun. Judec?toriile, ca instan?e de contencios administrativ, examineaz?: a) litigiile privind nesolu?ionarea ?n termen legal a unei cereri ?i privind legal itatea actelor administrative emise de autorit??ile administra?iei publice din s ate (comune), ora?e, raioane, de func?ionarii publici din cadrul acestora, precu m ?i de persoanele de drept privat de orice nivel, care presteaz? servicii de in teres public; b) cererile privind constatarea circumstan?elor care justific? suspendarea activit ??ii consiliului local de nivelul ?nt?i; c) contesta?iile ?n materie electoral?, cu excep?ia celor date prin lege ?n compet en?a altor instan?e judec?tore?ti; d) litigiile cu privire la refuzul organelor notariale de a ?ndeplini anumite acte notariale. 3.INdicati in fiecare caz instanta de drept comun competenta sa judece pricina c u privire la: A)contestarea refuzului notarului de a elibera certificate de mostenire legal di

n cauza existentei unui testament. b)contestarea deciziei consiliului raional Briceni c)declararea nulitatii adoptiei copilului de catre cetatenii RM domiciliati in s trainatate. Conform CPC litigiile cu privire la refuzul organelor organelor notariale de a i ndeplini aniumite acte notariale sunt examinate de catre judecatorii,ca instante de contencios administrativ. La fel judecatoriile ca instante de contencios administrative examineaza litigii le privind contestarea actelor adiminstrative emise de APL.Respectiv , litigiul privind contestarea deciziei consiliului raional Briceni va fi examinat de catr e judecatorie ca instanta de contencios administrativ. CPC prevede ca ca instanta de drept comun,CA judeca in prima instanta pricinile civile privind incuviintarea adoptiei da catre cetateni ai RM domiciliati in st rainatate .Daca CA are competenta de a judeca litigii cu privire la incuviintare a adoptieiei,tot de competnta ei tine si declararea nulitatii adoptiei copilului de catre cetatenii RM domivciliati in starinatate. III.obiectul probatiunei 3.1Dati defin obiect probatiunii.Identific categor de fapte jurid care pot const itui obiect probatiunii. Obiectul probatiunii reprezinta totalitatea circumstant elor care au importnata pt solutionarea justa a pricinii si care trebuie sa fie dovedite de participantii la proces. Categoriile de fapte care pot constitui ob iectul probatiunii: 1circumst de fapt cu caracter material juridic- aestea sunt acele imprejurari de care depinde conf legii materiale aparitia, modific, sau st inger RJ. 2 circums de fapt cu caracter procesual juridic- acele imprejurari ce se refera la dr la inaintarea actiunii si desfashurarea normala a procesului civ il. 3 faptele probatorii- care fiind stabiite sunt utilizate pt constatarea exis tentei sau inexistentei circums cu caracter material juridic. 4 faptele de verif icare. 3.2Analiz mod de determinare a obiect probatiunii in pricinile civ concrete si r ol inst de judec si a participantilor la proces la deteminar obiect probatiunii. Determinarea corecta a obiectului probatiunii inseamna predarea directiei corec te a procesului de colectare si adminstare a probelor. Deosebim 2 surse de infor mare a obiectului probatunii: 1temeiul actiunii si obiectiilor inaintate; 2 ipot eza si dispozitia normei de dr material aplicabila in cauza respectiva. Fiecare parte trebuie sa dovedeasca circumstantele pe care le invoca drept temei al pret entiilor si obiectiilor sale daca legea nu dispune altfel. Prin urmare initial, determinarea obiectului este facuta de parti(recalamntul in cerea de chemare in judecata, iar piritul in referinta), insa rolu decisiv il are inst. Obiectul pro batiunii se determina definitiv de catre inst de judecata, pornind de la pretent iile si obiectiile partilor si ale altor participanti la proces, precum si de la N de dr material si procedural ce urmeaza a fi alicate. Stabilirea incorecta a obiectului probatiuniipoate sa duca la emiterea unei hotarii neinteeiate. Neteme inicia hotaririi este un temei pt casarea acesteia. 3.3Detereminati obiect probatiunii in pricinile civile cu privire la: a)dezmintirea informatiei b)repararea prejudiciului c)incasarea pens de intretinere a)hotarire cu caracter adm/penal prin care se constata caracterul ilicit al fapt elor;existenta informatiilor;publicarea acestora;aducerea la cunostinta a acesto r informatii unui cerc larg de persoane b)existenta contractului urmeaza a fi constata: 1existenta contractului; 2 execu tar necorespunzatoare a oblig contractuale; 3 prejudiciul; 4 legatura de cauzali tate dintre executarea necorepunzatoare a obligat contractuale si prejudiciul ca uzat; 5 vinovatia. c)prevederea legala din CF care prevede obligatia de intretinere pt un copil maj or inapt de munka. Treb luat in considerare starea materiala a piritului,si la f el urmeaza a fi constatat daca nu mai exista si alte pers carora pirit este obli gat sa le plateasca pensia de intretinere. In baza acestei constatari se va stab

ili cuantumul pensiei.

Test 25 I.Notiunea de drept procesual civil .obiectul si metoda de reglementare 1.1Dati definitia DPC. DPC-reprezinta o ramura autonoma de drept care cuprinde totaliatea NJ ce regleme nteaza relatiile care apar intre instanta de judecata si participantii la proces in cadrul examinarii si solutionarii pricinilor civile,precum si executarea hot aririlor judecatoresti si altor organe jurisdictionale. 1.2Determinati obicetul de reglementare a DPC si expuneti opiniile doctrinare re feritor la obiectul DPC. Obicetul de reglementare a DPC-activitatea reglementata de lege a instantei de j udecata de examinare si solutionare a cauzelor civile,precum si ansamblul actiun ilor procesuale ale participantilor la proces si altor subiecti a procesului civ il.In litaratura de specialitate exista opinii diferita referitor la obiectul de regelematare a DPC,si anume in viziunea unor autori obicetul de reglemenatre a DPC-acitivatea regelementata de lege ce consta in initierea,derularea procesului civil,precum si finalizarea sa prin executarea silita a hotaririi judecatoresti .Intro alta opinie-relatiile sociale ce apar intre instantele de judecata si pa rticipantii la proces in cadrul examinarii si solutionarii cauzelor civile si ex ecutarii hotaririlor judecatoresti.CPC prevede definitia legala a obiectului de reglementare,si anume:relatiile sociale referitoare la raporturile procesuale ci vile ce apar la infaptuirea justitiei de catre instantele judecatoresti de drept comun si cele specializate in cadrul judecarii cauzelor in actiuni civile,precu m si a altor cauze,date in competenta lor. 1.3Specificati metoda de reglementare a DPC si expuneti opiniile doctrinare priv itor la meoda de reglementare a DPC. Referitor la metoda de reglementare a DPC in lit de spec nu exista o parere unic a.Sigur este doar caracterul mixt al metodei,constituind o uniune dintre caracte rul dispozitiv si cel imperativ.Prezenta instantei de judecata ca organ de stat in cadrul raportului juridic procesula civil,precum si pozitia de subordonare a participantilor la proces fata de instanta de judecata ,denota caracterul impera tiv al metodei.Totodata existenta principiului disponibilitatii ii atribuie si c aracterul dispozitiv.Divergentele de opinii apar la stabilirea rolului dominant al celor 2 caractere.Unii autori definesc metoda re reglementare a DPC ca fiind imperativ-dispozitiva,iar altii ca fiind dispozitiv-imperativa.Particularitatil e metodei:1-pozitia juridica a subiectilor raportului procesual civil-subiectul obligatoriu este instnata de judecata care are un rol diriguitor.in ceea ce priv este participantii la proces acestia dispun de dr si oblig egale exercitate conf orm principiului contracdictorialitatii.In raporturile PC nu exista pozitii de s ubordonare,ci relatii bilaterale..2-continutul R proc civ-se caracterizeaza prin disponibilitate in dr a participantilor la proces imbinata cu rolul diriguitor al instantei..3-modalitatea de aparitie,modificare,si stingere a dr si oblig-spe cificul faptelor juridice in PC consta in aceea ca acestea de regula imbraca for ma actiunilor procesuale care sunt expres prevazute de lege si se efectueaza in termene si modul prevazut de lege.Evenimentele nu duc la aparitia,modif,sau stin gerea dr si oblig procesuale,dar pot constitui parte componenta a faptelor jurid ice complexe..4-sanctiunile juridice pt neindeplinirea sau indeplinirea necoresp unzatoare a actelor de procedura. II.Temeiutile si formele de participare la process a autorit.pub pt apararea dre pturilor altor persoane. 2.1Descrieti temeiurile si formele de participare la process a autorit.publ.

Legislatia procesual civila a RM prevede 2 forme de participare a autorit.pub.: -inaintarea actiunei -depunerea concluziilor Temeiurile de inaintare a actiune sint: -cererea persoanelor care considera ca lise incalca drepturile,libertatile si in teresele. - indifferent de cererea persoanei incapabile sau a reprezentantului ei legal -propria initiative pt apararea drepturilor si intereselor legitime ale unui cer c nedeterminat de persoane. Depunerea concluziilor de catre autorit.pub. se exercita in baza a 3 temeiuri: 1din proprie initiative 2la cererea participantilor la process 3din oficiul instantei Autorit.pub.pot depune concluzii la ponunutarea hotaririi in prima instanta prec um si in instanta de apel.Instanta judecatoreasca poate din oficiu sa introduca in process autorit.pub. competenta pt a depune a concluzii asupra pricinii in cu rs de examinare. 2.2Analizati particularitatile pozitiei procesuale a autorit.pub. in raport cu r eclamantul si reprezentant. Autorit pub nu sint subiecti al raportului material litigious.Ele inainteaza act iune in numele propriu dar in interesul reclamantului.Prin urmare AP au doar un interes procesual in process neavind unul material,asa ca reclamantul.In cazul in care AP inainteaza o actiune in interesele altei persoane,aceasta din urma tr ebuie sa fie instiintata despre pornirea procesului,urmind sa participa la proce ss in calitate de reclamant.Daca reclamatul nu sustine actiunea AP sau nu interv inein process,instanta scoate cererea de pe rol.Daca insa AP renunta la pretenti ile inaintate,reclamantul poate solicitaexaminarea cauzeiin fond cu conditia ach itarii taxei de stat. AP care au inaintat actiune au dr.si oblig.de reclamant,cu exceptia :AP este scu tita de achitarea taxei de stat,nu pot incheia tranzactie de impacare,fata de AP nu poate fi inaintata o actiune reconventioanala. Deosebit de AP repezentantul actioneaza in proces in numele si interesele altor persoane si el are drepturi si obligatii prorii in proces. 2.3Determinati in fiecare caz AP\organizatia care este in drept de a porni proce sul in interesul altor pers.sau tre sa depuna concluzii la judecarea pricinii.Ar g.raspunsul: a)apararea dr,consumatorilor b)decaderea din drepturile parintesti c)declararea incapacitatii cetateanului. Actiunile privind protectia drepturilor consumatorilor pot fi depuse la instanta judecatoreasca de catre autoritatile administratiei publice abilitate sau de ca tre asociatiile obstesti de consumatori.Legea privind protectia drepturilor con sumatorilor prevede ca ac?iunile privind protec?ia drepturilor consumatorilor po t fi depuse la instan?a judec?toreasc? de c?tre consumatorii ?n?i?i sau reprezen tan?ii lor legali, de c?tre autorit??ile administra?iei publice abilitate sau de c?tre asocia?iile ob?te?ti de consumatori. Conform CF actiunea privind decaderea din drepturile parintesti poate fi pornita de celalat parinte ,tutorele copilului,autoritatea tutelara sau procurorul.De a ici rezulta ca AP care este in drept de a porni procesul in cazul decadereii di b drepturile parintesti este autoritatea tutekara.La fel CF prevede ca cererea p rivind decaderrea din drepturile parintesti se examineaza obligatoriu cu partic iparea autorit.tutelare. In cazul declararii incapacitatii cetateanului procesul oate fi pornit de catr e organelle de tutela sau curatela.CPC prevede ca procesul privind declararea in capacitatii persoanei din cauza unei tulburari psihice poate fi pornit la cerere

a membrilor ei e familie,a rudelor apropiate sau la solicitarea organului de tu tela sau curatela. IIIRepartizarea sarcinii de probatiune intre parti 1.Descrieti regula generala de repartizare a sarcinii de probatiune intre parti. Sarcina probatiunei reprezinta obligatia partii de a dovedi anumite circumstante de fapt.Repartizarea sarcinii probatiunei indica pe seama cui este pusa aceasta sarcina. Potrivit regulii generale fiecare parte tre sa dovedeasca circumstantele pe care le invoca drept temei al obiectiilor si pretentiilor sale daca legea nu dispune altfel.Astfel daca una dintre parti face o anumita afirmatie cu privire la o ci rcumstanta de fapt,care-I justifica pretentia sau obiectia,atunci aceasta esto o bligate sa devodeasca existenta circumstantei de fapt invocate,in caz contrar fa ptul se va considera ca nedovedit si nu va putea fi pus la baza hoatrirei. Astfel probatiunea reprezinta un drept si concomitant o obligatie procesuala a p articipantilor la process.Indeplinirea sau neindeplinirea a obligatiei de proba tiune se apreciaza de cater instanta de judecata reiesind din suficienta probelo r. 2.Demonstrati rolul instantei de judecata in reclamarea probelor necesare si rol ul prezumtiilor in repartizarea sarcinii de probatiune. In reclamarea sarcinilor necesare instanta de judecata are un rol diriguitaor.Ea determina obiectul probatiunei,ordona la solicitarea partilor prezentarea probe lor,pune in discuite circumstantele de fapt si de drept relevante pt cauza exami nata si propune partilor sa prezinte probe suplimentare. Exista exceptii cind instanta de judecata are un rol active.Rolul active al inst antei presupune prezentarea probelor la solicitarea din oficiu a instantei de ju decataConform CPC ca exemple de cazuri in care instanta are rol activ este faptu l ca instanta poate reclama din oficiu alte documente admise de lege ,decit cele care se anexeaza la cererea de adoptie,inclusiv si cazierul judiciar.Un alt exe mplu referitoe la rolul active al instantei esta cazul in care exista date sufic iente prin care se canstata tulburari psihice,judecatorul in pregatirea pricinei pt dezbateri judiciare,ordona efectuarea unei expertiza psihiatrice. Legea cu privire la contecios administrative prevede ca judec?torul decide primi rea cererii de chemare ?n judecat? sau respingerea acesteia ?n termen de 3 zile de la data depunerii, ?n condi?iile Codului de procedur? civil?.,ceea ce la fel demonstreaza rolul active al instantei de judecata. Prezumtia prezinta eliberarea partii in favoarea careia ea este prevazuta de obl igatia de a dovedi anumite circumstante de fapt pe care le invoca.Astfel in cazu l prezumtiilor o anumita circumstanta de fapt est invocate e una dintre parti da r dovedirea ei este pe seama celeilate parti.Prezumtiile pot fi contestate confo rm regulilor generale de probatie,ceea c ear inseman ca partea in defavoarea car eia se instituie prezumtia poate adduce probe cre,administrate fiind conform leg ii,vor dovedi vice-versa.Mai mult decit atit instanta are dreptul din oficiu sa verifice veridicitatea faptelor prezuamte. Ca ex.de prezumtii pot fi prevederile CF care prevede ca copilul nascut din pari nti casatoriti sau in timp de 300 zile din momentul desfacerii casatoeiei are ca tata pe sotul sau fostul sot al mamei. Un alt ex,este conform CC care prevede ca posesorul este prezumat proprietar al bunului daca nu este dovedit ca a inceput sa posede pt altul. 3.Determinati partea obligate sa dovedeasca circumstantele ca formeaza obiectul probatiunei in pricinile civile privind: a)repararea prejudiciului cauzat prin deteriorarea bunului(delict civil) b)dezminitirea informatiei ce lezeaza onoarea si demnitatea c)repararea prejudiciului cauzat prin executarea necorespunzatoare a obligatiilo r contractuele,daca piritul invoca existenta e forta majora. Partea care va fi obligate sa dovedeasca circumstantele,ce formeaza obiectul pro

batiunei in pricina privind repararea prejudiciului cauzat prin deteriorarea bun urilor va fi piritul,deoarece conform CC in cazul in care nu isi executa obligat ia,debitorul este tinut sa-l despagubeasca pe creditor pt prejudicial cauzat as tfel daca nu dovedeste ca neexecutarea obligatiei nu-I este imputabila. In pricina dezimintirea informatiei ce lezeaza onoarea si demnitatea dovedirea i nformatiei ii va reveni reclamantului deoarece conform regulii generale fiecare parte tre sa doveseasca circumstantele pe care le invoca drept temei al obiectii lor si pretentiilor sale. Dovedirea circumstantelor in pricina repararea pejudiciului cauzat prin executar ea necorespunzatoare a contractului,daca piritul invoca existenta circumstanetel or de forta majora ii va reveni piritului.In cazul dat exista exceptie de la reg ula generala, si piritul va trebui sa demontreze existenta circumstantelor de fo rta majora.