Testul 7.

SB I: Neacordarea de ajutor unui bolnav. Lăsarea in primejdie.

1.1. Identificati 5 exemple de circumstanțe care demostreaza existenta starii periculoase pentru viata
victimei in contextul infractiunii prevazute la art. 163 CP RM.
Luind in considerare faptul ca pentru a fi victima a acestei infractiuni aceasta trebuie sa se afle in stare
periculoasa pentru viata, si sa fie lipsita de posibilitatea de a se salva din cauza virstei fragede si inaintate, a
bolii sau neputintei., conditii care trebuie indeplinite cumulativ.Astfel, pericolul pentru viata trebuie sa fie
unul eminent in momentul in care aceasta este lasata fara ajutor( de ex: victima e lasata pe marginea unui
riu, linga o intersectie auto.) Dar totodata, pentru a exista pericol pentru viata victimei trebuie sa deducem
din circumstantele concrete ale faptei: timpul săvârşirii faptei (vară/iamă; zi/noapte); condiţiile
meteoclimaterice pe fondul cărora e săvârşită fapta sau care pot urma săvârşirii faptei; starea sănătăţii
Victimei; ambianţa ei vestimentară; anturajul în care se află victima etc.
1.2.Stabiliti sase deosebiri dintre infractiunea de neacordare de ajutor unui bolnav(art 162 CP RM) si
infractiunea de lasare in primejdie (art. 163 CP RM).
1. Victima:
162-pers bolnava
163-pers care se afla in stare periculoasa pentru viata si sa fie lipsita de posibilitatea de a se salva din cauza
vistei fragede, bolii, neputintei.
2. Motive:
162-indiferenta,ura sociala, rasiala
163-lasitate,egoism
3. Forma vinovatiei:
162-intentie indirecta
163-intentie directa
4. calitatile subiectului:
162-nu acorda ajutor victimei,si nu el pune victima intr-o situatie periculoasa pentru viata
163-subiectul este cel care pune victima intr-o situatie periculoasa pentru viata,dupa care o lasa fara ajutor,
cu buna stiinta
5. Rap Jur Obligational:
162-obligatia faptuitorului este opozabila in raport cu un cerc nedeterminat de persoane
163-obligatia faptuitorului este in caport cu o persoana concreta
6.
1.3. Estimati daca ar fi oportuna completarea art 163 CP RM cu alineatul (11 ) cu urmatorul continut: este
liberata de raspundere persoana care a lasat copilul in virsta de pina la un an in compartimentele
pentru copii abandonati, special amenajate in cadrul institutiilor medicale.
Luind in considerare faptul ca copilul este lasat in cadrul unor insitutii medicale specializate, consider ca
atita timp cit nu exista pericol real pentru viata copilului, persoana care o abandoneaza poate fi liberata de
raspundere, dar totodata nu as vrea sa incurajam abandonul copiilor contind pe faptul ca ii lasa in insitutii
specializare si vor fi liberate de raspundere penala.
SB II. Violarea de domiciliu
1.1. Stabiliti conditiile care urmeaza a fi stabilite in cazul refuzului de a parasi domiciliul la cererea
victimei in vederea aplicarii raspunderii conform art. 179 CP RM.
în cazul refuzului de a părăsi domiciliul Ia cererea victimei, este necesară stabilirea următoarelor condiţii:
a) prezenţa făptuitorului în spaţiul destinat domiciliului (situaţia-premisă);
b)pătrunderea anterioară în domiciliu să aibă caracter ilegal sau legal;
c) să existe o cerere categorică şi expresă a victimei, adresată făptuitorului, de a părăsi domiciliul;
d) să nu fie prezente excepţiile prevăzute la alin.(2) art.29 din Constituţie.
1.2. Demonstrati daca este corect a se afirma ca infractiunea prevazuta la art. 179 CP RM se afla in
conexitate etiologica cu susutragerea savirsita prin patrundere in locuinta.
Sustragerea săvârşită prin pătrundere în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau în locuinţă aduce atingere,
relaţiilor sociale cu privire la inviolabilitatea încăperii, a altui loc pentru depozitare sau a locuinţei (a nu se
confunda cu inviolabilitatea domiciliului, care este o noţiune tangentă, iâr uneori o noţiune mai îngustă).
Astfel că violarea de domiciliu subzistă alături de sustragerea săvârşită prin pătrundere în locuinţă.
In concluzie pot spune ca aceste 2 infractiuni se afla in conexiune etiologica, astfel in momentul cind avem
sustragere savirsita prin violare de domiciliu sintem in prezenta concursului dintre infractiunile de
susutragere si violare de domiciliu.
1.3. La 04.02.2017 in padurea de linga iazul din partea de sud-est a orasului Cainari,Gradinarul, fiind in
stare de ebrietate, cunoscind cu certitudine ca este bolnav de gronulom inghinal, fiind antrenor, a
savirsit un raport sexual cu Margine, in virsta de 11 ani, eleva din grupa de a carei pregatire sportiva se
ocupa.
La 25.04.2017, aproximativ la ora 22:00, la periferia satului Cornesti, raionul Hincesti, Gradinaru,
aplicind forta fizica si amenintare, a intrat in raport sexual cu Volosciuc, avind virsta de 17 ani.
La 06.07.2017, in jurul orei 22:30, fiind in stare de ebrietate, afindu-se in satul Bisericani, raionul
Glodeni, Gradinaru a patruns ilegal in casa lui Ochirosii, aplicind violenta fata de victima. La cererea
victimei de a parasi domiciliul acesteia, Gradinaru i-a raspuns cu refuz si a amenintat-o ca-i va scoate un
ochi cu cutitul.
La 10.07.2017, aproximativ la ora 19:00, fiind in stare de ebrietate, Gradinaru a patruns pe un teren
apartinind lui Andriuța, de pe str. 31 august 1989 din or. Orhei, fara a a avea consimtamintul
proprietarului terenului respectiv.
Decideti asupra calificarii celor savirsite de Gradinaru. Argumentați daca se va schimba sau nu
calificarea in cazul in care la 06.07.2017, dupa patrunderea ilegala in casa lui Ochisorii, Gradinaru ii
va cauza acestuia o dereglare indelungata a sanatatii. Argumentati daca e va schimba sau nu
calificarea in ipoteza in care la 10.07.2017, dupa patrunderea pe terenul apartinind lui Andriuță, lui
Gradinaru ii va aparea intentia de a-si lua pentru folosinta temporara remorca automobilului acestuia.
04.02-art 171 alin 2 lit b e
25.04.-art 171 alin 2 lit b
06.07-art 179 alin 2
10.07-art 116 alin 2 cod contraventional
Concurs de infractiuni dintre: 171 alin 2 b e, art 179 alin 2
In asemenea caz vom fi in prezenta concursului dintre art 179 alin 2 si 152,art 179 alin 2 presupune
amenintarea si vatamarea usoara a sanatatii, iar in cazul vatamarii indelungate a sanatatii sintem in prezenta
vatamarii medii.
 Testul 38
SB.I. Cauzarea de daune materiale prin inselaciune sau abuz de incredere
1.1. Determinati cele 4 criterii care individualizeaza abuzul de incredere in raport cu inselaciunea in
contextul infractiunii prevazute la art. 196. CP RM.
Criteriile ce individualizează abuzul de încredere în raport cu înșelăciunea în contextul infracțiunii
prevăzute la art.196 CP RM sînt următoarele:
1) abuzul de încredere întotdeauna presupune o relație specială dintre făptuitor și victimă. O relație
avînd la bază încrederea între cei doi, condiționată de existența între ei a unor raporturi contractuale, a
afecțiunii reciproce, ori de autoritatea funcției pe care o ocupă făptuitorul etc.;
2) abuzul de încredere presupune întotdeauna formarea unui climat de încredere de către făptuitor.
Acest proces necesită, de regulă, premeditare și o durată comparativ mai lungă. Spre deosebire de
înșelăciune, în ipoteza abuzului de încredere nu poate fi concepută săvîrșirea spontană a infracțiunii fără
o etapă de pregătire relativ îndelungată;
3) înșelăciunea, ca modalitate a acțiunii adiacente în cadrul faptei prejudiciabile prevăzute la alin.(1)
art.196 CP RM, comportă suficiență prin ea însăși. Nu necesită a fi secundată de realizarea subsecventă a
abuzului de încredere, pentru a asigura cauzarea de daune materiale în proporții mari proprietarului. În
contrast, abuzul de încredere este autosuficient în rare situații. De cele mai dese ori, trebuie secundat de
înșelăciune, ca factor de sustentație pentru abuzul de încredere;
4) în cazul abuzului de încredere, este mai vădit concursul victimei la realizarea intenției infracționale a
făptuitorului. Victima prognozează deficient conduita făptuitorului, ignorînd elementara precauție.
Activismul făptuitorului se manifestă doar cu prilejul obținerii încrederii victimei, după care totul se
desfășoară ca și cum de la sine, fără o influențare sesizabilă din partea făptuitorului.
1.2.Argumentati care trebuie sa fie calificarea daca o persoana confectionaza un document oficial fals,
care acorda drepturi sau elibereaza de obligatii, dupa care ii transmite unei alte persoane pentru ca
aceasta sa cauzeze daune materiale in proportii mari.
Luind in considerare faptul ca infractiunea analizata la art 196 este o norma speciala iar infractiunea de
falsificare a documentelor prevazuta la art 361 este o norma generala, potrivit art 116 alin 2 in cazul
concurentei dintre o norma speciala si generala prioritate are norma speciala, in concluzie, dacă
persoana-numai confecţionează şi/sau deţine un document oficial fals, care acordă drepturi sau
eliberează de obligaţii, după care ii transmite unei alte persoane, pentru ca aceasta să cauzeze daune
materiale în proporţii mari, prima dintre aceste persoane va fi considerată complice la infracţiunea
prevăzută la alin.(l) art.196 CP RM. În astfel de cazuri, art.361 CP RM nu-i va putea fi reţinut Ia
calificare.
1.3.La 18.11.2017 Loboda si Furdui prin intelegere prealabila, au primit de la Berezanu suma de 85000
lei, iar la 21.11.2017 inca 21000 lei, Banii au fost primit sub pretextul ca, ulterior, Loboda ii va
transmite lui Berezanu camionul de model MAN 2240 si remorca la el, iar daca nu-l va satisface
calitatea camionului, Loboda ii va restitui banii. La 22.11.2017, Berezanu a avut ocazia sa vada
pentru prima data camionul in cauza. Deoarece era cu motorul si caroseria defectate, a refuzat sa-l ia
si a solicitata restituirea banilor. Loboda si Furdui l-au convins pe Berezeanu sa repare motorul si
caroseria camionului, promitindu-i ca ulterior ii vor restitui 10600 lei si cheltuielile pentru reparatie.
Berezeanu a achitat 50000 de lei pentru reparatia caroseriei si motorului, insa banii promisi nu i-au
fost restituiti nici de aceasta data.
Decideti asupra calificarii faptelor persoanelor pe care le considerati vinovate. Argumentati daca se
va schimba sau nu calificarea in ipoteza in care Loboda si Furdui i-ar fi restituit lui Berezeanu
20000 lei pentru repararea motorului si scaroseriei precum si 50000 de lei din valoarea camionului.
Argumentati daca se va schimba sau nu calificare in ipoteza in care Furdui ar fi atins virsta de 14
ani la 18.11.2017.
Loboda si Furdui vor raspude pentru coautorat la infractiunile prevazute la art........, deoarece in ceea
ce priveşte comercializarea, camionului şi remorcii suntem în prezenţa unei sustrageri, presupunând
înşelăciunea privind calitatea bunurilor. Cât priveşte banii achitaţi de victimă pentru reparaţie,
lipseşte temeiul de a califica cele săvârşite ca cauzarea unui prejudiciu material prin inselaciune,
victima fiind inselata prin promisiuni. Iar masa patrimonială a victimei a fost diminuată. Fără însă a
spori masa patrimonială a făptuitorului. Ceea ce infirmă săvârşirea unei sustrageri prin înşelăciune.
în alt registru, vom consemna câ pentru calificarea faptei în baza alin.(l) art.196 CP RM nu au
relevanţă mijloacele care au fost utilizate pentru săvârşirea acestei infracţiuni.
SB.II. Violenta in familie.
1.1.Definiti notiunile “mijloace de existenta primara” si “ masurile de protectie” utilizate in art
2011 CP RM.
Prin mijloace de existenta primara sint hrana, medicamente, obiecte de prima necesitate.

1.2.Demonstrati care trebuie sa fie calificarea daca faptuitorul-care se afla cu victima in relatii
asemanatoare cu cele dintre parinte si copil-lasa, cu buna stiinta, fara ajutor aceasta victima
care se afla intr-o stare periculoasa pentru viata si este lipsita de posibilitaea de a se salva din
cauza virstei fragede , faptuitorul stiind despre primejdie avind posibilitatea de a acorda ajutor
victimei.
Consider ca luind in considerare circumstantele spetei si relatia distre faptuitor-victima trebuie
calificata conform art 163 alin 1, deoarece faptuitorul constientiza ca victima este in lipsa de
posibilitatea de a se salva si ca este intr-o stare pericoleaza pentru viata, dar acesta cu buna stiinta o
lasa fara ajutor. Astfel indeplinind toate componeneta de infractiune prevazuta la art 163
Victima indeplineste cele 2 conditii cumulativ, faptuitorul prin inactiune infaptuieste latura obiectiva,
acesta cu intentie directa lasa victima in primejdie, si nu in ultimul rind este subiect al infractiunii
astfel acesta stie de primejdie si are posibilittaea de a acorda ajutor, deducind din relatiile pe care le
are cu victima pot spune ca acesta este un reprezentant legal sau o persoana imputernicita sa aiba
grija de victima.
1.3.Estimati daca ar fi oportuna sau nu completarea alin (2) art 151 CP RM cu litera b1, avind
urmatorul continut „asupra unui membru de familie”
Nu consider oportuna o asemenea prevedere, deoarece deja avem prevazut in art 2011 alin 3 lit a, si aceasta
fiind o norma speciala nu e necesar includerea unei astfel de prevederi si in art 151.
 Testul 5.
SB.I. Lipsirea de viata la dorinta persoanei(eutanasia)
1.1.Relatati despre semnificatia termenului „ortotanasie” in contextul calificarii faptelor in baza art 148
CP RM.
Prin ortotanasie intelegem posibilitatea persoanei sau vointa persoanei de a renunta la tratamentul costisitor
al unei maladii incurabile care provoaca suferinte fizice cu un caracter insuportabil, din lipsa de resurse
financiare. Astfel orice persoana care nu poate suporta cheltuielile pentru tratament poate renunta la acesta.
1.2. Indicati argumentat solutia de calificare in cazul lipsirii de viata a copilului nou-nascut, savirsite de
mama acestuia (impreuna cu matusa acesteia) in legatura cu maladie incurabila a respectivului copil
nou-nascut, daca a existat dorinta tatalui acestuia.
Luind in considerare faptul ca nou-nascutul era un minor care suferea de o maladie incurabila , pentru
operarea eutanasiei este necesara incuviintare a rudelor pentru lipsirea de viata a acestuia. Din conditiile
spetei deduc, ca intr-adevar are loc comiterea infractiunii de eutanasie, deoarece copilul fiind bolnav de o
maladie incurabila, mama impreuna cu matusa savirsind latura obiectiva a infractiunii de autanasie trebuie
sa raspunda conform art 148, iar tatal prin contributi acestuia exprimata in incuviintarea lipsirii de viata a
victimei este complice, complicitatea manifestindu-se prin inlaturarea de obstacole in calea savirsirii
eutanasiei.
1.3.Estimati daca ar fi oportuna sau nu modificarea dispozitiei de la art 148 CP RM dupa modelul oferit de
art.190 „uciderea la cererea victimei” al CP Român (Legea nr 286/2009): „uciderea savirsita la
cererea explicita ,serioasa, constienta si repetata a victimei care suferea de o boala incurabila sau de o
infirmitate grava atestata medical, cauzatoare de suferinte permanente si greu de suportat...”
Consider ca ar fi oportuna aceasta modificare deoarece insasi din dispozitia normei este redat mai clar
conditiile si modul de savirsire a infractiunii respecive.

SB.II. Escrocheria
1.1. Determinati ipoteza de comitere a infractiunii de escrocherie, cind devine relevanta notiunea „fictiunea
de autor al infractiunii”
Noţiunea „ficţiunea de autor al infracţiunii” devine relevantă în ipoteza comiterii infracţiunii de escrocherie
cu folosirea situației de serviciu, prevăzute la lit.d) alin.(2) art.190 CP RM.
Noţiunea „ficţiunea de autor al infracţiunii” se referă la cazul cînd la săvîrșirea infracțiunii de către subiectul
special al acesteia (persoană cu funcţie de răspundere sau persoană care gestionează o organizaţie
comercială, obştească sau altă organizaţie nestatală) contribuie persoane care n-au calitatea specială a
subiectului respectiv. În cazul sustragerii cu folosirea situației de serviciu, nu săvîrșește această infracțiune
cel care nu-și folosește situația de serviciu, dar face victima să creadă că el se află în exercitarea atribuţiilor
sale de serviciu, deşi în realitate nu se află în exerciţiul acestor atribuţii. Aceasta nu înseamnă că el va fi
supus răspunderii conform alin.(1) art.190 CP RM, pentru că, deși nu săvîrșește, el contribuie la săvîrșirea
nu a unei sustrageri oarecare, dar anume a sustragerii cu folosirea situației de serviciu.
Nu poate fi neglijată cooperarea cu autorul infracțiunii, în baza intenției infracționale care-i unește pe toți
participanții la infracțiune. „Autorul fictiv” va răspunde în calitate de organizator, instigator sau complice la
infracțiunea de escrocherie săvîrșită cu folosirea situației de serviciu (art.42 și lit.d) alin.(2) art.190 CP RM).
1.2.Argumentati daca pseudointreprinderea poate reprezenta mijlocul de savirsire a infractiunilor prevazute
la art 190 CP RM
calificarea faptei în baza alin.(l) art.190 CP RM n-au importanţă mijloacele care au fost utilizate la
săvârşirea infracţiunii: documente false; instrumente de măsurat falşe; uniforma specială sau alte însemne de
apartenenţă la un anumit rol social; computerul etc. Este de menţionat că printre mijloacele de săvârşire a
infracţiunii examinate se poate număra pseudoîntreprinderea. De exemplu, dacă scopul pseudoîntreprinderii
este cel de sustragere a bunurilor (iar acest scop se realizează), vom fi în prezenţa uneia dintre infracţiunile
prevăzute la art.190 CP RM. în astfel de situaţii art.242 CP RM este inaplicabil. Aceasta întrucât scopul
infracţiunii specificate la art.242 CP RM se poate exprima doar în acoperirea genurilor activităţii de
întreprinzător ilicite. El nu se poate exprima în sustragere. Important este ca aceste mijloace să fie folosite
pentru sustragere, nu pentru facilitarea accesului la bunurile respective, nici pentru crearea unor condiţii
pentru luarea ulterioară a bunurilor pe altă cale.
1.3. La 03.01. 2017, aproximativ la ora 16:00 aflindu-se pe str. St. Cel Mare, Balti, sub pretextul ca ii trebuie
urgent sa sune ,Irimia a primit de la minorul Vidaru telefonul mobil de marca Nokia-7260 in valoare de
4000 de lei. Dupa care s-a deplasat intr-o directie necunoscuta. In aceeasi zi, l-a vindut unei persoane
 neidentificate de la autogara Balti contra sumei de 500 lei. In perioada lunilor aprilie-octombrie 2017,
aflindu-se in or. Cahul , impreuna cu alte persoane, Irimia a luat, in lipsa unor martori, prin patrundere in
locuinta,bunuri ale altor persoane:
 La 23.04.2017, impreuna cu Cercel si Suman, de la Jardan – bunuri in valoare de 11150 lei
 La 03.05.2017, impreuna cu Dimciuc, Cercel si Buraga de la Lazar-bunuri in valoare de 14600 lei
 La 24.10.2017, impreuna cu Dimciuc,Cercel si Suman de la Dutu –bunuri in valoare de 26400 lei
 La 30.10.2017, impreuna cu Cercel si Suman, de la Renchez –bunuri in valoare de 26150 lei
 La 31.10.2017. impreuna cu Ostap si Suman, de la Caraghiaur-bunuri in valoare de 25200 lei
La 09.11.2017,Irimia impreuna cu Amariei,Suman si Pascalu, avind scopul obtinerii banilor in suma de
2000 lei actionind coordonat si distribuind din timp rolurile, au patrund in magazinul” Cristina” din or.
Cahul, in care amenintind-o pe vinzatoare Taralunga cu un pumnal, au strigat :”Acesta este un jaf! Da-ne
toti banii, daca nu vrei sa patesti nimic” Insa intimpinind rezistenta lucratorilor magazinului, nu si-au putut
realiza intentia, parasind in graba locul faptei.
Decideti asupra calificarii faptelor persoanelor pe care le considerati vinovate. Argumentati daca se va
schimba sau nu calificarea in ipoteza in care, la intrarea in magazin era afisat avizul „in incinta
magazinului functioneaza camerele video de supraveghere”, desi in realitate, astfel de camere video nu
erau instalate. Argumentati daca se va schimba sau nu calificarea in ipoteza in care Amariei, Suman si
Pascalu ar fi avut virsta de 13 si 12 ani si respectiv 14 ani.
 Testul 37
SB.I. Distrugerea sau deteriorarea masivelor forestiere.
1.1.Stabiliti cite un exemplu pentru fiecare din cele 5 categorii de notiuni „sursa de pericol sporit”, notiune
utilizata in dispozitia alin (1)art. 232 CP RM.
Prin „sursă de pericol sporit” se înţelege: 1) sursa de pericol sporit fizică: a) mecanică (mijlocul de transport,
mecanismul cu care se ridică greutăţi, utilajul unei întreprinderi industriale etc.); b) electrică (de exemplu^
dispozitivul sau sistemul tehnic de înaltă tensiune); c) termică (de exemplu, utilajul cazangeriilor.sau al
turnătoriilor); 2) sursa de pericol sporit fizico-chimică (de exemplu, obiectele periclitante sub aspectul
influenţării radioactive); 3) sursa de pericol sporit chimică (substanţele toxice, inflamabile, explozive,
comburante, alte substanţe Chimice periculoase); 4) sursa de pericol sporit biologic (animalele scoase la
păşunat, vătămătorii plantelor ete.); 5) sursa de pericol sporit chimico-biologică (de exemplu, pesticidele)
etc.
1.2.Demonstrati daca este corect a se afirma sa infractiunea prevazuta la alin 2 art 232 CP RM: 1) poate
avea ca subiect proprietarul masivelor forestiere; 2) poate sa provoace o catastrofa ecologica.
1)Conform codului silvic:
Art 11 alin(4) Regulamentele, instrucţiunile şi indicaţiile organelor silvice de stat sînt obligatorii pentru toţi
deţinătorii de terenuri din fondul forestier (incluzînd proprietarii şi gestionarii de terenuri din fondul
forestier, beneficiarii silvici), precum şi pentru întreprinderi, instituţii, organizaţii şi cetăţeni, care
execută în cadrul fondului forestier lucrări nelegate de gospodărirea fondului forestier şi derularea
folosinţelor silvice.
Art 13 alin (3) Terenurile din fondul forestier aflate în proprietate privată se administrează de către
proprietarii acestora, care sînt obligaţi să le gospodărească conform regimului silvic şi regulilor de protecţie
a mediului înconjurător.
Art 70 Controlul asupra asigurării şi realizării măsurilor de protecţie a pădurilor de către proprietarii şi
gestionarii de terenuri din fondul forestier este exercitat de Inspectoratul pentru Protecția Mediului şi de
autorităţile administraţiei publice locale.
2) Dacă distrugerea sau deteriorarea intenţionată a masivelor forestiere ia amploarea distrugerii intenţionate
în masă a florei sau a faunei — acţiune ce poate provoca sau a provocat o catastrofă eco-logică - se va aplica
răspunderea pentm ecocid, în conformitate cu art.136 CP RM.

1.3.La 31.10.2017, aflindu-se in padurea din preajma satului Stajereni, r. Straseni, Toma(16 ani) si
ciobanu(15 ani) au lasat fara supraveghere focul aprins anterior de catre Grumeza(14 ani) care plecase
acasa. In rezultat, din cauza vintului puternic, focul s-a extins in scurt timp asupra arborilor si arbustilor
din apropiere. Astfel, daunele cauzate s-au cifrat la 9900 lei. La 16.11.2017, impreuna si prin intelegere
prealabila Foltea si Vizitiu (ambii 16 ani) au stropit cu benzina si au dat foc la 5 brazi aflati la o distanta
de 50 m unul de altul, situati de-a lungul drumului care face legatura dintre or.Straseni si satul Scoreni.
In rezultat, daunele cauzate s-au cifract la 9500 lei. La 17.11 2017, impreuna si prin intelegere
prealabila Foltea si cu Vizitiu folosind camionul apartinind tatalui lui Vizitiu, au doborit la pamint mai
multi artari din parcul din centrul or. Straseni. De aceast adata daunele au fost de 10500 lei.
Decidetii asupra calificarii faptelor persoanelor vinovate . Argumentati daca se va schimba sau nu
calificarea in ipoteza in care parcul din centru or. Sraseni ar avea o siprafata de pina la 0,25ha.
Argumentati daca se va schimba sau nu calificarea in ipoteza in care, in urma faptei comise de Toma si
Ciobani, nu S-a intrerupr cresterea arborilor si arbustilor afectati de foc.
Calificarea faptelor săvîrșite de Toma se face conform alin.(1) art.232 CP RM (distrugerea sau
deteriorarea în proporţii mari a masivelor forestiere în urma folosirii imprudente a focului sau a unor surse
de pericol sporit). Ciobanu, fiind în vîrsta de 15 ani, conform alin.(2) art.21 CP RM, nu poate fi pasibil de
răspunderea penală.
Faptele săvîrșite de Foltea și Vizitiu la 16.11.2012 se încadrează în dispoziția alin.(2) art.122 Codul
contravențional RM (tăierea ilegală a arborilor şi arbuștilor din spațiile verzi, vătămarea lor sau a unor părți
ale lor, inclusiv în urma incendiilor, defrișarea şi/sau strămutarea, fără permisiunea autorității administrației
publice locale coordonată cu autoritățile administrației publice pentru mediu, a plantelor din spațiile verzi în
alte locuri în timpul efectuării de construcții). Dar, potrivit alin.(2) art.16 din Codul contravențional RM,
Foltea și Vizitiu, din cauza vîrstei, nu sînt pasibili de răspunderea contravențională pentru fapta respectivă.
De aceea, conform alin.(3) art.16 din Codul contravențional RM, în cazul făptuitorilor Foltea și Vizitiu care
au săvîrşit o faptă ce se încadrează în dispoziția normei din partea specială a cărții întîi, agentul constatator,
procurorul sau instanţa de judecată expediază materialele cauzei contravenționale autorităţii administraţiei
publice locale pentru problemele minorilor. La demersul agentului constatator, instanţa de judecată poate
aplica față de minor măsuri de constrîngere cu caracter educativ conform art.104 din Codul penal.
Calificarea faptelor săvîrșite de Foltea și Vizitiu la 17.11.2012 se face conform alin.(1) art.232 CP RM
(pentru distrugerea sau deteriorarea în proporţii mari a masivelor forestiere în urma folosirii imprudente a
focului sau a unor surse de pericol sporit).
În ipoteza în care parcul din centrul or. Strășeni ar avea o suprafață de pînă la 0,25 ha, calificarea
faptei nu s-ar schimba. La masivele forestiere, care reprezintă obiectul material al infracțiunii specificate la
alin.(1) art.232 CP RM, se raportează și terenurile acoperite cu vegetație forestieră, avînd o suprafață de pînă
la 0,25 ha.
În ipoteza în care, în urma faptei comise de Toma și Ciobanu, nu s-a întrerupt creșterea arborilor și
arbuștilor afectați de foc, calificarea faptei nu se va schimba, ceea ce reiese din prevederile legii în vigoare.
SB.II. Vatamarea intentionata garava a integritatii corporale sau a sanatatii.
1.1.Identificati continutul notiunilor ”integritate corporala” si „ura sociala” utilizate in dispozitia art 151
CP RM .
In contextul infractiunii de la art 151 CP RM prin intergritate corporala se intelege intergitatea anatomica a
organelor sau a tesuturilor corpului, sau functiile acestora. Astfel aprofundindu-ne in esenta semnificatiei
acestei notiuni in contextul art 151 trebuie de inteles ca prin vatamare a integritatii corporale se are in vedere
vatamare a sanatatii persoanei.Vin cu argumentarea aceasta deoarece legiuitorul chiar in dispozitia normai
151 alin 1 CP RM foloseste sintagma „alte vatamari a sanatatii”
Prin ura sociala se intelege atitudinea ostila a faptuitorului fata de un grup social, etalarea hipertrofiatica a
eu-lui faptuitorului. Totodata ura sociala este acel sentiment atitudine manifestat fata de o apartenenta la un
anumita categorie sociala, la un anumit grup social.
1.2.Argumentati daca intra sub incinta notiunii de „pierdere a unui organ”( in sensul alin 1 art 151 )
lezarea unui organ nefunctional, cind ulterior se impune (din considerente medicale) extirparea
acestuia.
Din punct de vedere al notiunii de „pierdere a unui organ” care ulterior se impune extirparea acestuia pot
spune ca exista o oarecare contradictie dintre normele Regulamentului Ministerului Sanatatii si art 151 alin 1
CP RM.Astfel, acest subiect trezeste un interes deosebit,deoarece regulemnetul prevede ca gradul de
gravitate a sanatatii depinde de durata dereglarii sanatatii, pe cind in dispozitia art 151 alin 1 e prevazuta
conjunctia „ori” care opereaza cu 2 situatii, una in care pierderea organului, care este distrus in timpul
cauzarii vatamarii grave ori este extirpat in procesul tratamentului si celalalt in incetarea functionarii
organului.
Astfel, nu trebuie să ne intereseze dacă victima este în deplină stare de sănătate ori este bolnava prezentând
infirmităţi congenitale sau dobândite. Este suficient ca sănătatea, aşa cum există, să fi fost vătămată prin
acţiunea sau inacţiunea făptuitorului. Aşadar, persoana, care prezintă o infirmitate congenitală sau dobândită
pe parcurs, nu poate fi discriminată în planul ocrotirii sănătăţii, în raport cu celelalte persoane. Prin
dispoziţia de la alin.(l) art.151. CP RM legiuitorul i-a oferit o ocrotire egală.
In concluzie, intră sub incidenţa noţiunii „pierderea unui organ” (în sensul art.151 CP RM) lezarea unui
organ nefuncţional, când ulterior se impune (din considerente medicale) extirparea acestuia: în această
ipoteză, este inadmisibilă aplicarea art:152 CP RM sau a art.78 din Codul contravenţional. Eventual, doar la
individualizarea pedepsei pentru infracţiunea prevăzută la art.151 CP RM, ca circumstanţă atenuantă se
poate lua în considerare că infracţiunea a dus la pierderea unui organ nefuncţional.
1.3.Estimati care sint efectele pozititve si/sau negative ale modificarii art 151 CP RM( modificare operata
prin Legea nr 252 din 08.11.2012.)
s-a modificat cu deosebita cruzime si din motive motive sadice