Testul Nr.

1
"Omorul intentionat"
notiunile care desemneaza 8 cele mai frecvent atestate motive ale infractiunii, prevazuta la alin.1 art 145 CP al
RM.
-supararea si nemultumirea de faptele altei persaone, insotite de nazuinta de a primi satisfactie pentru prejudiciile
pricinuite.
ncredera pasionata, indoiala chinuitoare in ceea ce priveste fidelitatea, dragostea,devotamentul deplin al cuiva.
ent puternic, nestapinit de dusmanie fata de o alta persoana, ura este legata de dorinta de a cauza un rau victimei.
imentul egoist de parere de rau, de necaz de ciuda, provocata de succesele sau de situatia buna a victimei. Invidia este
generata exclusiv de propriul amor bolnavikios al faptuitorului.
ste motivul care are la baza atitudinea de infumurare sfidatoare si dispretuitoare, ambitie neintemeiata, desarta si
trufasa, dorinta de a face impresie.
onstituie motivul avind la baza lipsa curajului si a sentimentului de onoare, atunci cind faptuitorul isi salveaza viata
proprie prin sacrificarea vietii victimei.
ea-este manifestarea milei, a parerii de rau fata de suferintele sau nenorocirea victimei.
uliganice-ca motiv de savirsirea a omorului, au urmatoarele trasaturi: capacitatea de actualizare spontana, usurinta cu
care e savirsita infractiunea.
entati in care situatie, care intra sub incidenta lit. h) alin. 2 art 145 " asupra unui reprezentant al autoritatilor
publice ori a unui militar, ori a rudelor apropiate ale acestora. in timpul sau in legatura cu indeplinirea de
catre reprezentantul autoritatilor publice sau militar a obligatiilor de serviciu:" .- nu se justifica agravarea
raspunderii penale.
dere ipoteza cind victima- reprezentantul autoritatilor publice sau militarul, atunci cind este lipsita de viata, se afla in
exercitiul atributiilor sale de serviciu. Calitatea speciala a victimei, alaturi de timpul savirsirii infractiunii- in
timpul serviciului- determina agravarea raspunderii penale.Pt a dovedi acest lucru va trebui sa se ia in calcul
sfera atributiilor de servicii aferente calitatii speciale a victimei, precum si specifiul indeplinirii acelor atributii
(sub aspectul locului, timpului, precum si modului de indeplinire). Desi omorul este savirsit in timpul
indeplinirii de catre victima a obligatiilor de serviciu, nu putem afirma ca aceasta este savirsita in scopul
reprimarii victimei pentru indeplinirea respectivelor obligatii. Nu exisat o legatura cauzala intre infractiunea de
omor si indeplinirea de catre victima a obligatiilor de serviciu, astfel agravarea functioneaza indiferent de
motivul infractiunii, chiar daca acesta nu are legatura cu indeplinirea de catre reprezentantul autoritatilor publice
sau militar a obligatiilor de serviciu (gelozie, razbunare, interes material).
entati daca a fost oportuna excluderea formularii "omor insotit de viol" ( care a fost specificata la lit.i) alin.3. art
145. CP Al RM (excluderea operata prin legea Nr. 227 din 18.12.2008).
oportuna excluderea formularii "omor insotit de viol" din componenta art 145 alin 3. lit.i, deoarece aceasta agravanta
se specifica in continutul art 171 alin (3) lit "e". violul care a provocat din imprudenta decesul persoanei. Exact
aceeasi agravanta este specificata si in continutul art.172 alin 3, lit d Actiuni violente cu caracter sexsual care au
provocat din imprudenta decesul persoanei. Este oportuna excluderea formularii din componenta art. 145
deoarece pentru viol este prevazut un art aparte adika art 171 infractiuni privind viata sexuala.
Actiuni violente cu caracter sexual.
cati cele 4 trasaturi ale contringerii pshice exercitate in contextul infractiunii prevazute la art 172. CP al RM.
- amenintarea cu aplikarea imediata a violentei fizice. amenintarea cu omor, cu vatamare grava a integritatii corporale.
Se poate ecprima in variate forme (cuvinte si gesturi)
a- amenintare cu raspindirea unor informatii defaimatoare, trebuie sa marturisesca dorinta faptuitorului de a aplika
violenta imediat.
-Trebuie sa fie perceputa de viktima ca avind caracter imediat si real.
entati care este solutia de calificare, daca o persoana de sex femenin, determina o alta persoana, care este de sex
masculin, insa nu atins virsta de 14 ani, sa savirseasca prin contrigere fizica un raport sexsual

ca fapta conform art .instigare la 208 plus autor mijlocit la 172...mentiona ca victima, persoana de sex masculin, a fos
obligata la savirsirea unui raport sexual, faptuitorul profitind de imposibilitatea victimei de a se apara sau de a-si
exprima vointa.
..
Tanas si Ciobanu, intreprinse in potriva lui Dutca, provocindui vatamare grava le vom califica in conformitate cu art
151, alin2, lit d-de doua sau mai multe persoane. La fel Tanas si Ciobanu vor fi trasi la raspundere penala pentru
lasarea in primejdie a lui Duca, care mai apoi a fost spitalizat si care in urma loviturilor si neacordarii de ajutor a
decedat, acestea vor fi calificate conform ar 145 omor intentionat. Faptele lui Tanas si Ciobanu indreptate spre
Donos vor fi calificate in conf cu art 152 alin 2 lit h din interes material, deoarece acestea lau descaltat de
incaltamintea sportiva care costa in jur de 500 de lei. Contra lui Meleca , Tanas si Ciobanu, vor fi trasi la
raspundere pt amenintarea cu omor, art 155 CP al RM in concurs cu art 171 incriminat lui Tanase si art 175
incriminat lui Ciobanu, deoarece Tanas a realizat un raport sexual impotriva lui Meleca pe cind Ciobanu a
savirsit actiuni perverse deoarece a realizat un act de penetrare orala cu Meleca, La fel acestea 2 au amenintat cu
omor pe minora Vikol care avea 9 ani si si-au satisfacut pofta sexuala in forma perversa, la fel va fi incriminat ar
175 CP.Nu se va schimba calificarea daca vicol si-ar fi dat acordul, deoarece luind in consideratie virsta acesteia,
deducem ideia ca aceasta este limitata in capacitatea de exercitiu, si nu poate constientiza acest vikiu.

Impiedicarea exercitarii libere a dreptului electoral sau a activitatii organelor electorale. Falsificarea rezultatelor
votarii.
notiunile care desemneaza victimile si subiectii infractiunii prevazute la art 181 si 182 CP al RM.
1)Electorii- titularii dreptului electoral adika al dreptului constitutional al cetateanului de a alege de a fi ales sau de a-si
exprima prin vot atitudinea privind cele mai importante probleme ale statului.( calitate de elector o au:
alegatorul, concurentul electoral)
organelor electorale- pot fi functionarii electorali, persoane care activeaza sau care au activat in conditiile codului
electoral in calitate de membru a biroului electoral a sectiei de votare.
fractiunii: este persoana fizica responsabila care la momentul savirsirii infractiunii a atins virsta de 16 ani. Subiectul
infractiunii poate sa aiba si o calitate speciala.
entati dac este posibila inchiderea lokalului sectiei de votare in ziua exprimarii votului, astfel incit aceasta fapta sa
nu intre sub incidenta notiunii " blocarea localului sectiei de votare" utilizate la lit a. art 181
Potrivit Codului Electoral, in timpul rezervat votarii se interzice a inchide lokalul de voatre si a suspenda votarea cu
exceptia cazurilor de dezordine in masa, de calamitati naturale si de alte circumstante neprevazute care pun in
pericol pe alegatori si fac imposibila votarea, astfel presedintele biroului electoral poate suspenda votarea pt cel
mult 2 ore timp in care va aduce lokalu de votare in ordine sau va gasi un alt lokal. Prin urmare accentuam ca
niki un alt motiv nu poate cere inchiderea lokalului sectiei de votare in ziua exprimarii votului. Lokalul sectiei
de votare nu poate fi izolat ca sa impiedice circulatia persoanelor care se prezinta la vot in ziua respectiva, in
afara de motivele expres prevazut mai sus.
ntati daca este oportuna stabilirea in art 182 al CP a raspunderii pentru neaducerea la cunostinta publica de catre
membrii comisiei electorale a propunerilor de desemnare a candidatilor sau a problemelor supuse
referendumului, precum si pentru neinminarea nejustificata a buletinului de vot persoanei inscrise in lista
electorala, ori iminarea catre un singur alegator mai multe buletine decit cele prevazute de lege.
n ca in continutul art 182 sa fie inclusa si "Neaducerea la cunostinta publica de catre membrii electorali a propunerilor
de desemnare a candidatilor sau problemelor supuse referendumului, deoarece se prezuma ca RM este un stat de
drep in care poporul activ isi hotaraste soarta. Alegerile sunt unul dintre cele mai importante instrumente cu
ajutorul carora cetatenii pot influenta procesul decizional public, in aceasta ordine de idei, statul este obligat sa
garanteze dreptul fiecarui cetatean de a participa la luarea deciziilor publice.... Cetateanul trebuie sa stie din
timp, cadidatul si trebuie sa aiba deja o parere formata cu privire la condidatul in favoarea careia va merge votul.
Iar in ceea ce priveste " neinminarea nejustificata a buletinului de vot...." consider ca acest lukru este deja
stipulat in art 182. alin (1) Votarea unei persoane fara a avea acest drept, fie de doua sau mai multe ori, fie prin
introducerea in urna a mai multor buletine de vot decit are dreptul, fie prin utilizarea unui act de identitate fals

sau a unui buletin de vot fals.

Santajul
cati toate variantele momentului de consumare in cazul infractiunii de santaj art 189 CP al RM.
ul consumarii incepe din momentul inaintarii cererii cu caracter patrimonial, insotit de actiunea adiacenta indiferent
daca faptuitorul si-a atins scopul urmarit.
se considera consumat din momentul prejudiciului patrimonial efectiv.
entati daca infractiunea de santaj (presupunind amenintarea cu violenta)se distinge in raport cu infractiunea de
tilharie( presupunind amenintarea cu violenta) prin caracterul viitor al amenintarii sau prin momentul de
obtinere a bunurilor cerute.
de santaj se distinge in raport cu infractiunea de tilharie prin momentul de obtinere a bunurilor cerute. In cazul
santajului, intentia faptuitorului este orientata spre obtinerea in viitor a bunurilor cerute. Dobindirea bunurilor in
cazul tilhariei are loc simultan cu aplicarea violentei sau cu amenintarea aplicarii violentei, fie in data dupa
realizarea acestora. In cazul tilhariei cererea faptuitorului de a i se transmite bunurile, adresate victimei, are un
caracter iminent, imedit, victima neavind o alta alternativa decit sa se conformeze de indata acestei cereri pentru
a nu-si pune in pericol propria persoana. In cazul infractiunii de santaj, cererea privind transmiterea bunurilor are
un caracter viitor iar rezultatul urmarit de faptuitor se situiaza la o distanta de timp mai indelungata fata de
actiunea de constringere.

az Bodrug, va fi tras la raspundere penala in conformitate cu art 189 CP al RM.In cel de-a; 2-le caz, se aplica art 190
Escrocheria, deoarece Bodrug a aintrat in posesia coletului, care era adus unei alte persoane din Irlanda, prin
inselaciune. Pentru faptul ca Bodrug ia aplikat o lovitura mortala lui Ispas, care si-a dat seama ca acesta a mintit
in legatura cu coletu sia incercat sa-l ajunga din urma pentru al lua inapoi, Faptu lui Bodrug va fi calificata in
conformitate cu art 151 alin 4. vatamare intentionata grava a integritatii corporale sau a sanatatii care a provocat
decesul victimei. Santaj adika art 189 alin 2 lit d va fi incriminat lui Bodrug si in cazul cind cere 100 de mii de
lei de la Avram pentru ai intoarce copilul.

r 1 Omorul savarsit in stare de afect.

1.1 Identificati noua trasaturi ale caracteristicii starii de affect privita ca stare emotionala a subiectului
infractiunii prevazuta la art 146 CP

e afect ( ca circumstanta care atenueaza raspunderea penala )

1) Care apare ca o reactive la o situatie psihotraumatizanta acuta
2) Care are o evolutie impetuoasa (la scara de secunde, minute)
3) Care limiteaza si modifica in mod considerabil cursul proceselor emotionale, volitive si intelectuale( insa fara
a le intreruope)
4) Care limiteaza si modifica in mod considerabil functia constructive-productiv a memoriei ( insa faraa o
suprima ,) , fapt ce se exprima in concetratia atentiei asupra framanturilor cu semnificatie personala
5) Care consta in dezorganizarea (ingustarea) vremelnica a constiinteisubiectului , insotita de dereglarea
posibilitatii de a percepe integral si adecvat- realitatea, precum si locul sau in aceasta realitate.
6) Care se caracterizeaza prin reducerea capacitatii de alegere a variantei socalmente admisibile a conduitei.
7) Care se distinge prin predominarea aspectelor emotive- pasionale asupra celor continutal-rationale
8) Care este asociata de fapte impulsive de dereglari functionale ale organelor(neuroendocrine , cardiovasculare,
gastrointestinale etc. )
9) Care conduc la o extenuare postafectiva de natura psihica ( atentie apatie ) si fizica( imoblizare)
1.2 Argumentati daca in cazul omorului savarsit in stare de affect poate fi posbila etapele de pregatire a
infractiunii , tentative de infractiune .

ectizat este incompatibil cu pregtirea de infraciune. Totoda t, nu se exclude posibilitatea tentativei la

omorul svrit n stare de afect.
Este esenial ca intenia de a lipsi de via victima s apar n mod subit n starea de afect, provocat
de actele ilegale sau imorale ale victimei. Dac intenia de a lipsi de via victima, survenit n mod
subit n starea de afect, a fost realizat nu imediat, ci dup scurgerea unui anumit interval de timp,
dup ce starea de afect s-a consumat, nu vom mai fi n prezena omorului svrit n stare de afect. Cu
alte cuvinte, intenia de a comite omorul svrit n stare de afect, fiind o intenie afectizat, apare i
se realizeaz pe durata aflrii fptuitorului n starea de afect.
1.3

Speta : Speta ii cu Soimu in urma unui conflict cu Damian au sinicti ca jitile = ) si io dat o sticla in cap si
pumni si picoare in diferite reguni a le corpu cauzandui vatare grava periculoasa pentru viata .dupa care
Damian a decedat. Ia furat ceasul si niste bani in valoare de 70 si respectiv 80 lei , dupa care din interes
material Soimu la lipsit de viata pe Arnautu. Dupa 2 zile Soimu si Vascautan lau lipsit de de viata pe
Zosiri. Dupa inca vriop 4 zile cu ajoturl unor arme de

oimu si Gavrilita lau impuscat simultan pe Groza si Bourean , Bourean a fost salvat datorita astentei medicale ,
iar goraza a murit.
oncurs de infractiuni :
uri :
a) Cand Soimu a avut intentia de a-i provoca vatamare intentionata grava a integritatii corporale care au provocat
decesul persoanei, apoi ia aparut intentia de al deposeda de bunuri. Calificam conform art 151(4) si 186(1)
b) Cand in cadrul talhariei , vatamarea integritatii corporale sau a sanatii a provocat decesul persoanei trebuie
calificate 188 lit C(3) si art149
c) Cand Soimu in rezultatul lipsirii victimei de viata , a dorit sa obtina un venit material pe calea luarii ilegala si
gratutuita a bunurilor acesteia. Se va califica conform art 188 si 145 lit b al (2)
2
episod
psit de viata din interees material pe Arnautu deci se va califica conform art 145(2) lit b
3
episod
ascautan lau lipsit de viata pe Zosiri si va calificata conform art 145 (2) lit. i
4
episod
imu si Gavrilita vor fi calificate conformart 145 (2) lit. I 27 145(2) lit i

daca soimu a savarsit infractiunea prin intermediul unui minor de 14 ani in cazul lipsirii de viata pe arnaut
atunci atunci soimu va fi atras la raspundere conform art 208 (1) iar minorul Catan conform art 21 este subiect al
infractiunii si va fi trs la raspundere pentru omor conform art 145 (2) i iar daca se doveste ca minorul a fost
constrans psihic atunci el va liberat de raspundere penala.
Lipsesc temeirile de aplicare a art 146 deoarece astfel de infractiune nu se savarseste in stare de afect deci in
consecinta calificarea celor 2 nu se va skimba.

Pungasia
cati momentul de consumare a infractiunii prevazure la art 192 CP RM
de pungasie este o infrctiune formala, Ea se considera consumata din momentul inceperii savarsirii actiunii de
sustragere, char daca faptuitorul nu a obtinut posibilitatea reala de a se folosi sau a dispune de bunurile victimei
la propria dorinta, sustragerea reusita a bunurilor vizate nu se ia in consideratie la calificare , dar se ia in calcul
la individualiazarea pedepsei. Adica este suficient si comiterea tentativei de sustragere.

entati care trebuie sa fie solutia de calificare in cazul in care o persoana avind varsta de 15 ani in timpul unei
calamitati face o pungasie in proportii mari.
torul avand varsta de 15 ani si savarsste pungasia in proportii mari cade sub incidenta articolului 192 (3) si anume
actiunile prevazute in al 1 si 2 savarsite in proportii mari se pedepseste cu inchisoare de la 4 la 7 ani . Se va tine
cont anume de prevederile art 77 lit (m)svrirea infraciunii profitnd de starea excepional, de calamitile
naturale, precum i de dezordini de mas. Dar aceasta se va tine cont daca anume a fost savarsita cu intentie , si
instant va putea pedala cu aceasta agravanta in limetele pedepsei tinind cont de aceasta situatie agravanta.

nitarea abrogarii art 195 si completarea art 192 cu alin (3) (4)
prezenta unei modificari de structura a normei , si anume prin completarea unei infractiuni cu specificul agravantei ,
desigur ca legiuitor are o analiza mai ampla a situatiei si oportunitatii pentru abrogarea acestui art. 195 deci
sustinem initiativa legiuitorului pentru ca trebuia specificata anume la fiecare art ( 186-192) ce pedeapsa se
cuvine pentru fiecare infractiune separata anume la insusirile in proportii mari si deosebit de mari .

Provocare ilegala a avortului

1.1 Determinati intelesul notiunii indicatiile medicale stabilte de Ministerul sanatatii lit (c) art 159 CP .
r de specificat ca regula privitoare la aceasta situatie este stabilita la alin (2) art 32 din Legea ocrotirii santatii , potrivit
careia operatia de intrerupere a cursului sarcinii poate fi efectuata pana la sfarsitul primelor 12 saptamini de la
sarcina , Dar in urmatorul aliniat a aceleasi norme este prevazuta exceptia de la aceasta regula : Modul de
efectuare a acestei operatii dupa primele 12 sapt de sarcina este stabilita de Min Sanatii . In adevar , cand se
constata o stare patologica grava care pune viata in pericol anume a femeii , efectuarea avortului este oportuna ,
chiar daca varsta sarcinii depaseste 12 sptamini ; iar daca indicatiile ministerului lipsesc pentru intreruperea
sarcinii ce depaseste 12 sapt cele comise trebuie calificate conform art 159 CP.

1.2

Argumentati daca sarcina survenita in urma unui viol poate fi considerata execeptie invocata pentru a nu
fi aplicata raspunderea penala in baza art 159 Cp , in ipoteza sarcinii a carei varrsta depaseste 12 sapt.
poate fi invocata o exceptie in cazul provocarii intreruperii sarcinii survenita din viol , odata ce termenul de 12
saptamini a fost trecut. Oricum va fi necesara stabilirea indicatiilor Ministerului Sanatii , si anume se va expune
daca exista vriun risc care ameninta femeia , atunci avortul se va admite fara ca sa fie calificata actiunea
conform art 159 . Consider ca are importanta modul in care a survenit sarcina deoarecea se prezuma ca legae
penala ocroteste produsul conceptiunii ajuns deja la o etapa cand organele vitale a fatului sunt concepute, dar
invocand niste circumstante de ordin social si anume sarcina survenita din viol care este exemplifcata in anexa
nr 1 aordinului Min Sanatii nr 647 ca fiind temei pentru intreruperea sarcinii in perioada de la 12 saptamini pana
la 21 .

1.3

Evaluati implicatiile juridico-penale ale prevederii de la pet.37 al regulamentului privind efectuarea

intreruperii voluntare a cursulu sarcinii ( anexa nr 1 la ordinul Min sanatatii nr 647 din 21.09.2010)
conform careia intreruperea cursului sarcinii este permisa fara depasirea saptamanii a 21-a de gestatie.
ul 37 a acestui regulament specifica cand poate avea loc intreruperea cursului sarcinii dupa primele 12 sapt si pana la
sfarsitul saptamanii a 21-a si se efectueaza doar la indicatiile medicale si indicatiile sociale .
medicale pentru intreruperea voluntara a cursului sarcinii dupa 12 sapt si pana la 21-a sapt:
Malformaiile fetale incompatibile cu viaa/incurabile.
Strile n urma tratamentului chirurgical cu nlturarea unui organ vital important.

Maladiile sau strile patologice care pun n pericol sntatea i viaa femeii gravide.
icate un sir de boli ( exemplu : Sifilisul Rubeola , heptatia virala , Bolile sngelui. Bolile endocrine,) precum si
stadia bolii gradul acestia si modul in care se manifesta boala insotita de niste remarci adica informatii
suplimentare a bolii . Toata aceasta anexa presupune acele situatii cand cursul sarcinii poate avea loc dar fara
depasirea a 21-a saptamana de gestatie.

sociale
pentru
ntreruperea
voluntar
a
cursului
sarcinii
dup
12
sptmni
i pn la sfritul sptmnii a 21-a de sarcin:
rsta
femeii
gravide
sub
18
ani
i
peste
40
ani;
2. sarcina survenit n urma violului, incestului sau a traficului cu fiine umane;
3.
divor
n
timpul
sarcinii;
4.
decesul
soului
n
timpul
sarcinii;
5. privaiune de libertate sau de drepturi printeti a unuia sau a ambilor soi;
6.
femeile
gravide
aflate
n
procesul
de
migraie;
7.
femeile
gravide
cu
5
i
mai
muli
copii;
8.
femeile
gravide
care
au
n
grija
sa:
1)
un
copil
mai
mic
de
2
ani;
2) unul sau mai muli membri ai familiei ncadrai n gradul I de invaliditate, care necesit ngrijire, conform
concluziei
Consiliului
de
Expertiz
Medical
a
Vitalitii;
9. asocierea a minim 2 circumstane: lipsa domiciliului, lipsa surselor financiare de existen, abuz de alcool
sau/i droguri, acte de violen domestic, vagabondaj.
Talharia

icati Solutia de calificare atunci cand , in cadrul talhariei , vatamarea intentionata grava a integritatii corporale
sau a sanatii provoaca din imprudenta decesul victimei.

drul talhariei , vatamarea intentionata grava a integritatii corporale sau a sanatii a provocat din imprudenta decesul
victimei , cele savarsite trebuie calificate conform lit C) din al (3) 188 Talharia savarsita cu vtmarea grav a
integritii corporale sau a sntii; si art 149(1) din CP Lipsirea de viata prin imprudenta .

ntati de ce realizarea scopului de sustragere influenteaza sau nu asupra calificarii talhariei.

ea mea realizarea scopului nu influenteaza asupra calificarii talhariei , deoarece dupa cum rezulta din art 188 CP atacul
asupra vicitimei este savarsit in scopul sustragerii. DEci o data cu savarsirea atacului , incepe realizarea scopului
de sustragere. Realizarea acestui scop nu poate avea loc decat prin luarea ilegala s gratuita a bunurilor mobile
din posesia altuia. Insa , pentru calificarea talhariei , nu se cere ca actiunea de luaresa fi avut loc in
intregime.Este sufficient cad oar sa inceapa executarea ei. Gradul de executare a actiunii date conteaza la
individualizarea pedepsei , nu si la calificare faptei.
In seara de 3.10.2009 lefter a venit acasa la omul de afacere Solcanu si ia sugerat acestuia sa plateasca taxa de
protectie pentru ca altfel va fi mai rau ..

i lefter vor fi calificate conform art 189 (2) lit e

2
episod

mis un omor conform art 145 (2) lit b

3
episod

i Iurco siLefter vor fi aplicate conform art 172 (2) c daca a avut loc penetrarea orala , iar daca nu a avut loc atunci va fi
calificata conform art 173
de infractiuni va intra si 27 188(2) b , e si 27 145

se va schimba calificarea deoarece pierderea auzului deja e incadrata in art 151 (2) (d)

Neacordarea de ajutor unui bolnav . lasare in primejdie.

cati calitatile special a victimei si subiectilor la infractiunea de neacordare de ajutor unui bolnav si infr de lasare
in priimejdie.

162 poate fi doar un bolnav-persoana care si-a pierdut capacitatea de a-si exercita functiile,si nu e in stare sa-si
realizeze in mod normal atributiile sociale.acordarea de ajutor presupune 2 modalitati: acordare deprim ajutor
medical,si acordare de asistenta medicala. Referitor la acest aspect destingem un cerc vast de subiecti al acestei
infractiuni,si anume: nu putem considera doar lucratorul medical ca subiect al neacordarii de ajutor unui
blonav(specific doar asistentei medicale),apelam si la alte legi al Rm ,precum: Legea ocrotirii sanatatii(enumera
lucratorii medico-sanitari si cei farmaceutici obligati de a acorda primul ajutor in caz de urgenta),legea cu privire
la politie(politia este obligate sa ia masuri urgent pentru salvarea oamenilor),legea privind apararea impotriva
incendiilor(pompierii sunt obligati sa ofere primul ajutor sinistratilor)in general,orice persoana,conform legii
ocrotirii sanatatii ,daca e de fata unui accident este obligata in limita posibilitatilor de a oferi ajutor medical.
t 163,victima poate fi persoana ce se afla intr-o stare periculoasa pentru viata sa si este lipsita de posibilitatea de a se
salva din cauza virstei fragede sau inaintate,bolii sau a neputintei.subiectul infractiunii este pers care a atins
virstade 16 ani,care a pus el insusi victim intr-o situatie periculoasa vietii+ stie despre primejdie si are
posibilitatea de a acorda ajutor victim,dar nu o face.
1.2

determinati 3 deosebiri intre infractiune 162 si 163

egoriile de victime(reproducem ca la pct 1)

eiul aparitiei
ordarea de ajutor unui bolnav,exista un raport obligational intre subiect si victima,in care obligatia faptuitorului e
opozabila unui cerc nedeterminat de persoane,pe cind in 163-lasarea in primejdie exista un raport juridic
obligational dintre faptuitor si victima,astfel incit obligatia faptuitorului exista in raport cu persoana concreta.
ubiectului infractiunii
ectul nu acorda ajutor,dar nici nu el o pune intr-o situatie periculoasa pentru viata
ectul e cel care o pune intr-o situatie periculoasa vietii apoi o lasa cu buna-stiinta fara ajutor.
Furtul

cati opt exemple de norme special in raport cu 186 aplicate in cazul furturilor unor bunuri avand anumite calitati
special.
anarea mormintelor
tarea,pastrarea,procurarea,fabricarea..comercializarea ilegala a armelor si munitiilor,sustragerea lor
ragerea materialelor sau a dispozitivelor radioactive ori a instalatiilor nucleare,amenintarea de a sustrage sau cererea
de a transmite aceste material,dispositive sau instalatii.
ndice 4- sustragerea sau extorcarea substantelor narcotice sau psihotrope
ea,sustragerea,tainuirea,degradarea sau distrugerea documentelor,imprimatelor,stampilelor sau sigiliilor.
ndice 1 incalcarea dr de autor si a drepturilor conexe
ice2- incalcarea dr asupra obiectelor de proprietate intelectuala
ice 3- declaratiile intentionat false in documentele de inregistrare ce tin de protectia proprietatii intelectuale.

entati daca este correct ca , in cazul escrocheriei , bunurile sunt transmise catre faptuitor pentru exercitarea
asupra lor atributelor de posesie , folosinta si dispozitie , in cazul furtului pentru exerctarea unor functii cu
character tehnic.

t furtul ,cit si escrocheria sunt 2 forme ale sustragerii, si ca componente material ele se consuma din momentul cind
faptuitorul a avut posibilitatea reala de a exercita atributele dreptului de proprietate. Intradevar la
escrocherie,intentia victimei este de a transmite posesia bunului cu toate cele 3 elemente ale dreptului de
proprietate:posesie,folosinta,dispozitia,pe cind in cazul furtului victima nu are intentia sa transmita toate cele 3
atribute ale dreptului de proprietate.totodata sunt de accord cu faptul ca furtul pretinde la exercitarea unor functii
pur ethnice-masurare,cintarire,deoarece aceasta ne permite sa delimitam furtul de escrocherie atunci cind se
recurge la o inselaciune,utilizata ca scop de usurare a sustragerii.

entati daca este sau nu corecta recomandarea din Hot plen CSJ nr 23 cu privire la practica judiciara in procesele
penale despre sustragerea bunurilor..
cta abordarea hotarirea pplenului CSJ,deoarece in cazul dat nu putem aplica analogia legii.daca legiuitorul nu a
prevazut aceasta circumstanta agravanta la pungasie,inseamna ca vom califica in baza alin (1) art 192.

atiunea ilegala de libertate

1.1 Definiti notiunile desemnind valorile soc. Care reprez,ob.jur general,ob.jur generic si principal ale
infractiunii prevazute la art.166.

ric al acestei infractiuni il constituie relatiile sociale privind libertatea ,cinstea si demnitatea persoanei.In acest context
libertatea persoanei reprezinta vocatia persoanei de a adopta o anumita conduit,in corespundere cu propriile
dorinte,necesitati si interese,conduit pe care o realizeaza in limitele Legii si in temeiul posibiltatilor si conditiilor
pe care I le ofera societatea.
cipal il costituie libertatea fizica a persoanei,prin care se intelege posibilitatea persoanei dea se misca,de a circula si de
a active,dupa vointa proprie,in limitele srabilite de normele jur.
inati 3 ipoteze diferite cind cele savirsite se califica potrivit art.27 si lit.f alin 2,art.166
m necesar a mentiona urmatoarele trei ipoteze in care cele savirsite se vor califica ca tentativa la privatiune ilegala de
libertate cu aplicarea armei sau a altor obiecte in calitate de arma: a)faptuitorului nu-I reuseste aplicarea armei
sau a altor obiecte folosite in calitate de arme ,din cauza defectiunii de arma sau de munitii b)faptuitorul ,dorind
sa savirseasca privatiunea ilegala de libertate, este surprins de o alta persoana,la observarea careia se sperie si
nu-i reuseste aplicarea armei c)la somatia organelor de politie a intererupt savirsirea privatinii cu aplicarea
armei.
Notiunea si semnele sustragerii
despre semnele secundare ale laturii subiective ale sustragerii
ntentia directa si scopul de cupiditate ale laturii subiective reprezinta semnele costitutive ale infractunii de sustragere
,in calitate de semn secundare ale laturii subiective vom examina motivul de cupiditate.Motivul de cupiditate
consta in nazuinta faptuitorului dea obtine,de pe urma celor sustrase,venit material pentru sine sau p-u apropiatii
sai,fie p-u ceilalti participant la infractiune,sau mai scurt,p-u o pers.care a cordat ,direct sau indirect,o asistenta
materiala faptuitorului sau care,in previziunea faptuitorului,ii va acorda o astfel de asistenta in viitor. Totusi
fapta va intruni toate semnele constitutive ale sustragerii,fara afi savirsita din motiv de cupiditate.Astfel e cazul
cind faptuitorul ia bunurile de la victim p-u a le trce in folosul unor terte persoane,fara ase innavuti personal sau
fara a spera la o innavutire pe viitor(transfera banii unei casei de copii,pastrind anonimatul).Deci motivul de
cupiditate este unul secundar ,itrucit nu conteaza cine anume va obtine venitul material,dar faptul ca victim este
lipsita de bunurile sale.
ntati oportunitatea trecerii tilhariei si pungasiei din categoria infractiunilor material in categoria infr-r formale .

m oportuna trecerea in categoria infractiunilor formaledin urmatoarele cosiderente :in cazul pungasiei,care consta in
actiunea in scopul sustragerii bunurilor altor din buzunare ,genti sau alte obiecte prezente la persoana este
sufficient inceperea savirsirii sustragerii pentru ane afla in prezenta pungasiei ,fapt consumat.E de ajuns
deposedarea,nu e necesara si imposedarea.In acest context lipsa unor cai extrapenale eficiente de reducere a
frecventei fenomenului cersetoriei vagabondajului,contrubuie la proliferarea pungasiilor.Legiutorul a adoptat
aceasta costuctie specifica a pungasiei,costructie p-u existenta careia nu sunt necesare toate conditiile cerute p-u
o infractiune materiala pentru a raspunde obiectivului de contracarare si prevenire a pungasiei.Deasemenea in
cazul tihariei.constituind una dintre cele mai periculoase infractiuni savirsita prin sustragere,intrucit agresarea
comporta un real pericol p-u viata sau sanatatea acesteia legiuitorul a incriminat respective infractiune fara
aface posibila etapa de tentativa.

NR. 7
RAPIREA UNEI PERSOANE
cati cite 3 exemple pt fiecare din cele 3 tipuri de arme- dup criteriul constructiv i funcional -specificate in legea
nr 110 din 18.05.1994 cu privire la arme,luind in consideratie ca,in conformitate cu lit.g)alin.2 art.164 CP
RM,se stabileste raspunderea pt rapirea unei persoane ,savirsita cu aplicarea armei
ul constructiv i funcional armele individuale se divizeaz n urmtoarele tipuri:
nfanterie:

cu gaze (pneumatice);

e:

autoaprare:
xice neutralizante;
;
cu gaze;
ori mecanici;
ante.
ntati care trebuie sa fie solutia de calificare daca,din cauze independente de vointa faptuitorilor,intentia de rapire
de catre un grup criminal organizat a doua sau mai multor persoane s-a realizar partial,astfel incit s-a reusit
rapirea numai a unei singure victime din cele 2 vizate
este vorba despre o tentativa la savirsirea infractiunii de rapire a unei persoane,deoarece din motive independente de
vointa faptuitorului intentia de rapire s-a savirsit partial,adica nu s-a ajuns la rezultatul asteptat.
ntati daca a fost sau nu oportuna excluderea circumstantei agravante
care a fost prevazuta la lit.a alin.2 art.164 CP RM) excludere operata prin legea nr.277 din 18.12.2008
a ideea ca excluderea circumstantei agravante repetata prevazuta la lit.a)alin.2 a fost oportuna deoarece nu ar trebui
sa se ajunga la o rapire repetata,infractorul fiind depistat si tras la raspunde conform legii dupa ce a savirsit
prima rapire.Aceasta infractiune contra libertatii pers.prezinta un pericol social,deoarece nu exista acordul
persoanei,este lipsita de putinta de a se manifesta .In plus orice rapire a unei persoane presupune aplicarea
violentei fata de victima.

UL 2 DETERMINAREA LA SINUCIDERE
notiunile care desemneaza metodele de savirsire a infractiunii specificate la art.150CP M
de determinare la sinucidere apar :

Persecutarea- adica o activitate de durata care presupune urmarirea victimei cu perseverenta in

toate actiunile sale.EX:cind i se fac observatii necontenite,este criticata neintemeiat.
Clevetire- este vorba despre calomnie,adica raspindirea cu buna stiinta a unor informatii
mincinoase ce defaimeaza victima.
Jignire- insulta adica o injosire intentionata a onoarei si demnitatii victimei prin actiune,verbal sau
in scris.
Injosirea sistematica a demnitatii victimei- putem mentiona hartuirea la serviciu ,refuzul injositor
si brutal de a incheia casatoria,manifestarea unui comportament ofensator fata de victima.
MENTATI daca o persoana iresponsabila sau un minor poate fi victima infractiunii de determinare la sinucidere
inare la sinucidere se intelege aducerea victimei in situatia de a lua hotarirea de a se sinucide ,fie cind I se insufla
ideea de sinucidere atunci cind victima nu se gindise la aceasta posibilitate sau cind victima este convinsa-adica
avea indoieli la luarea unei astfel de hotariri.Determinarea poate fi realizata atit verbal cit si in scris,cind se
atesta o fata nedevarata- fie o boala incurabila a victimei fie decesul unei persoane apropiate.De aici mentionam
ca poate fi victima a infractiunii de determinare la sinucidere o persoana iresponsabila-atucni cind I se spune ca
nu se va trata niciodata,ca nimeni nu o va iubi la fel-atunci cind perseuti intr-una persoana.In cazul in care
victima are o virsta frageda si nu poate intelege la ce este indemnata sa savirseasca precum si in cazul in care
victima nu poate sa-si dea seama de fapta sa,deoarece este iresponsabila o vom califica drept omor intentionat
art 145 in acest caz ea actineaza mecanic fiind dirijat de faptuitor.In legatura cu determinarea la sinucidere sau
la tentativa de sinucidere a unui minor,se impune o precizare:legiuitorul nu invoca cerinta cunoasterii cu buna
stiinta de catre faptuitor a calitatii de minor,de aceea raspunderea penala trebuie aplicata nu doar in cazul in
care faptuitorul cunoaste cu certitudine calitatea de minor a victimei ,dar si in cazul cind faptuitorul o admite.

intul exprimat de catre victima de ai fi cauzata vatamarea grava a integritatii corporale sau a sanatatii nu elibereaza
faptuitorul de raspundere penala.
nco va fi tras la raspundere penala pt neacordarea ajutorului +lasarea in primesjdie art.163 alin.2 lit b)care a condus la
decesul victimei.
care Sidorenco va fi cel care rastoarna suportul de sub picioarele lui Galaicu el va raspunde pentru infractiunea de
omor art.145.

NR.8
UL 1 VIOLUL
1.1
Relatati despre impactul pe care incapacitatea sexuala a faptuitorului il poate avea asupra calificarii
faptei in baza art.171 CP RM
entativa la infractiunea prevazuta la art.171 CP RM in toate cazurile in care exista un inceput de executare sau daca sa
realizat in intregime actiunea de constringere,dar nu a inceput raportul sexual din cauze independente de vointa
faptuitorului- victima sa opus sau au intervenit terte persoane,sau faptuitorul se teme sa nu fie surprins de cineva
din cauza strigatelor de ajutor ale victimei.Deasemenea va exista tentativa daca faptuitorul nu a putut realiza
raportul sexual din cauze pshihofiziologice de moment de exemplu din imposibilitatea de a introduce membrul
viril lipsit de erectie sau din cauza reactiei de vaginism.Pentru a fo autor al infractiunii de viol,barbatul trebuie
sa fie inzestrat cu aptitudinea fiziologica de a realiza un raport sexual,adica sa aiba capacitatea de coabitare si
capacitatea de procreare.Renuntarea de bunavoie la savirsirea inf de viol urmeaza sa fie examinata ca
circumstanta care exclude raspunderea penala,va raspunde doar pt fapta prejudiciabila,dar nu se considera
renuntare de bunavoie la savirsiorea violului refuzul de a continua actiunea prejudiciabila care este determinat
de cauze independente de vointa faptuitorului.
ntati care este solutia de calificare in cazul in care raportul sexual este savirsit de catre parintele adoptiv al
victimei,impreuna cu o persoana in virsta de 13ani, profitindu-se de imposibilitatea victimei de a se apara
a fapta releva un pericol comparativ mai mare in raport cu violul prevazut in art.171 deoarece victima crezind in
afectiunea presupusa a faptuitorului ne este avizata despre intentiile acestuia si nu ia masuri de aparare.Deci

merge vorba despre calificarea infractiunii de viol art.171 CP la agravanta contra unui membru de familie lit.b 2
alin (2) art 171,persoana in virtsa de 13 ani nu va fi trasa la raspundere penala dentru ca nu are virsta .
ntati daca este sau nu corecta urmatoarea formulare din Hotarirea Plenului CSJ din 7 .11.2005 Despre practica
judiciara in cauzele din categoria infractiunilor privind viata sexuala:Daca in timpul violului..victimei ia fost cauzata vatamarea intentinata grava a integritatii corporale sau a sanatatii,cele savirsite urmeaza a fi
calificate prin concurs de infractiuni,in baza art.151 si 171 CP RM
lenului CSJ din 7 .11.2005 face o diferenta intre infractiunea de viol si vatamarea intentionata grava a integritatii
corporale cauzata in timpul violului,legea penala in vigoare nu ofera insa nici o posibilitate ca raportul sexual
realizat datorita si in legatura cu cauzarea vatamarii intentionate grave a integritatii corporale sau a sanatatii sa
fie calificat fara ca pericolul sacial al celor comise sa fie subevaluat .De accea avem o alternativa care este
favorabila faptuitorului:se aplica doar art.171 CP RM fara invocarea art.151 CP RM.La fel in cazul in care
faptuitorul aplica aplica constringerea fizica care si duce la vatamarea intentionata grava a integritatii corporale
sau a sanatatii astfel incit sa devina posibila realizarea raportului sexual.Aceasta insa nu va fi reflectat in cazul
calificarii prin concurs, conform art.171 si 151 CP RM .Din aceasta calificare reiese ca faptuitorul va fi tras de 2
ori la raspundere penala pentru aceeasi constringere fizica,adica va fi supraevaluat pericolul social al celor
savirsite.Agravanta cauzarea vatamarii intentionate grave a integritatii corporale sau a sanatatii va fi prevazuta la
alin.(3) art.171 CP soldat cu alte urmari grave.

UL 2 ESCROCHERIA
despre cele doua modalitati de inselaciune pasiva,care pot fi atestate in cazul infractiunii de escrocherie (art.190
CP RM)
alitati de inselaciune pasiva:
a)
trecerea cu buna stiinta sub tacere a circumstantelor ,a caror necunoastere a determinat eroarea
victimei privind legalitatea transmiterii bunurilor catre faptuitor
b)
exploatarea constienta a erorii victimei ,in rezultatul careia faptuitorul a primit bunurile de la victima
aflata in eroare.
2 modalitate victima a fost indusa in eroare de o terta persoana iar faptuitorul a profitat de aceasta ocazie pt a primi
bunurile de la victima,iar in prima modalitate faptuitorul indce in eroare victima fara concursul unei terte
persoane.
ntati daca in art.190 CP RM prin dobindire ilicita se intelege sustragere
CP RM notiunea dobindirea ilicitaare sensul autentic de sustragere.Nu exista nici un temei de a afirma ca
escrocheria nu este o infractiune savirsita prin sustragere.

.10.2010 art.188 alin.2 lit.d) Tilharia infractiune formala dar complexa.

n aceasta ca Lacusta sa angajat ilegal si a aprimit salariu de medic sef calificarea facuta de organul de urmarire penala
este corecta.Se va schimba calificarea deoarece daca Lacusta ar fi prezentat disploma de doctor in stiinte
medicale false denota faptul ca acesta reprezenta un pericol deosebit de grav pt viata si sanatatea persoanei.Cele
savirsite se vor califica conform art.190 alin.2 lit.d) CP RM in concurs cu art.188 alin 2 lit.d).

Raport sexual cu o persoana care nu a implinit virsta de 16 ani

1
Identificati cele 5 caracteristici care rezulta in urma interpretarii notiunii orice alte acte de penetrare
vaginala sau anala, utilizate in art. 174 CP RM

cteristici sunt:
nu se refera la raportul sexual
nu se identifica, ci doar se intersecteaza cu sintagmele satisfacerea poftei sexuale in forme perverse si
actiuni cu caracter sexual, precum si cu termenul homosexualitate
nu se poate concretiza in penetrare bucala
presupune o penetrare cu conotatii sexuale
se concretizeaza doar in penetrarea vaginala sau anala
2

Argumentati care trebuie sa fie solutia de calificare in cazul raportului sexual savirsit de catre 2 persoane
avind virsta de 15 ani asupra unei persoane care are virsta de 12 ani, cu consimtamintul acesteia daca toate
cele 3 persoane sunt in stare de ebrietate?

cele 2 persoane de 15 ani care au savirsit raportul sexual nu vor fi trase la raspundere penala intrucit nu sint subiecti ai
infractiunii de la art.174. Starea de ebriatate nu prezinta importanta in cazul respectiv. Pentru a deveni subiect in
cazul art. 174 este necesar ca persoana sa aiba la momentul savirsirii infractiunii virsta de 16 ani cel putin.
3

Argumentati daca a suferit sau nu schimbari sfera de aplicare a art. 174 CP RM, ca urmare a
amendamentelor operate in textul legii penale prin Legea nr. 167 din 09.07.2010

amendamentele operate in textul legii penale prin legea nr. 167 nu au provocat schimbari sferei de aplicare a art. 174.
Cunoastem ca prin legea respectiva s-au adus modificari si completari pentru urmatoarele articole: 90, 133, 171,
172, 173, 201(prim). Respectiv art.171, 172 si 173 fac parte din categoria de infractiuni privind viata sexuala din
care face perte si art. 174. Analizind modificarile articolelor respective am constatat ca latura obiectiva a art.174
nu a fost atinsa, ea raminind distincat fata de mofificari, respectiv neexistind nici o legatura de interdependeta
intre articolele modificate si art. 174.

Omorul intentionat
cati momentul in care trebuie sa se formeze intentia de lipsire de viata a celei de-a doua victime in contextul
infractiunii prevazute la lit g) alin 2 art.145 CP RM.

aparitiei intentiei de lipsire de viata a celei de-a doua victima in contextul prevazut la alin. 2 lit g) art. 145 CP RM
trebuie sa fie acelasi ca si in cazul aparitiei intentiei pentru prima victima. Deci faptuitorului trebuie sa-i apara
intentia de lipsire de viata a ambelor persoane ininte de a comite crima, chiar daca a doua persoana este omorita
dupa trecerea unui interval de timp. In cazul in care intentia de lispsire de viata pt a doua persoana apare dupa
omorul primei persoane sintem in prezenta unui concurs de infractuini al art.145 alin 1. asta datorita faptului ca
sintem in prezenta unei noi intentii, diferite de prima. Cunoastem foarte bine ca fapta se califica dupa intentie.

ntati daca militarul, aflat in situatia de persoana internata, poate fi victima omorului savirsit asupra unui militar, in
timpul sau in legatura cu indeplinirea de catre acesta a obligatiilor de serviciu (lit h) alin 2 art. 145 CP RM

a in cazul respectiv militarul nu va fi victima in cadrul acestui aliniat deoarece el nu este omorit in timpul sau in
legatura cu indeplinirea de catre acesta a obligatiilor de munca. Aflindu-se internat miltarul nu-si exercita
atributiile de serviciu si nici nu se afla la locul de munca sau intr-o misiune oarecare. Cu atit mai mult contractul
este suspendat in timpul internarii acestuia, respectiv nici nu poate fi vorba despre o incadrare juridica a faptei
conform alin 2 lit h.

3.2009 Marcu, Velicu si Dragomir..

infractiuni:
Marcu, Dragomir, Velicu- art.188 alin.2 lit b, c
elicu-art. 152 alin.2 lit e
Velicu- art.187 alin.1
elicu- art. 188 alin 2 lit b, c, d, e, si art.145 alin 1

: Incalcarea regulilor de protectie a muncii

entati daca este posibil ca o persoana din afara unitatii an care s-a produs accidental de munca; sa raspunda an
baza art. 183 CP.
din afara unitatii an care s-a produs accidental de munca, poate sa raspunda an baza art. 183 CP an cazul an care
angajatorul a recurs la servicii externe de protecie i prevenire a securitatii an munca. Angajatorul este obligat
sa recurga la un asemenea serviciu an cazul an care resursele unitii respective nu snt suficiente pentru
organizarea activitilor de protecie i prevenire din lipsa personalului specializat.

1.3 Argumentati daca a fost oportuna reducerea cercului de victime

ucerea studentilor si elevilor care fac practica de productie si militarilor antrenati sa munceasca la antreprinderi din
randurile victimelor accidentelor de munca cred ca a fost inoportuna deoarece an practica asemenea categorii de
personae pot fi victime a accidentelor de munca si trebuie protejate an mod egal ca si angajatii de rand. Iar
persoanele care asi ispasesc pedeapsa, nu au fost excluse din randurile victimelor, dispozitiile legii securitatii si
sanatatii an munca se aplica si asupra lor. Necesitatea excluderii executantilor unor alte tipuri de activitate,
organizate an interesul societetii si a statului este oportuna deoarece numeste un numar vag de persoane. Astfel
an legea securitatii si sanatatii an munca sunt introduse noi categorii de persoane ca voluntarii, somerii care se
pregatesc profesional, reprezentantii lucratoriloretc.

Omorul intentionat
cati 5 categorii de victime ale infractiunii, prevazute la lit. f) al. (2) art. 145 CP RM, an cazul an care victima nu
este nici persoana rapita, nici ostatic.
nfractiunii prevazute la lit. f) al. (2) art. 145 CP RM an cazul an care ea nu este nici persoana rapita, nici ostatic poate
fi: persoana care ampiedica savarsirea rapirii sau luarii an calitate de ostatic a unei alte persoane; persoana care
ancearca sa elibereze acea alta persoana; o persoana prezenta din antamplare la locul rapirii sau luarii an calitate
de ostatic a altei personane; colaboratorul din cadrul unor servicii speciale care ia parte la actiunea de eliberare a
persoanelor rapite sau luate ostatici; persoana din garda de corp a rapitului sau ostaticului.
entati daca prevederea de la lit. f) alin. (2) art. 145 CP RM este sau nu aplicabila an cazul omorului savarsit cu
rapirea minorului de catre rudele apropiate.
de la lit. f) alin. (2) art. 145 CP RM nu este aplicabila an cazul omorului savarsit cu rapirea minorului de catre rudele
apropiate deoarece aceasta ipoteza nu mai este un caz particular al faptei de rapire a unei persoane. Rapirea
minorului de catre rudele apropiate, ca si rapirea unei persoane, sunt infractiuni distincte. Aceasta concluzie
apare reesind din norma care interzice interpretarea extensiva si defavorabila a legii penale. An acest caz,
raspunderea urmeaza a fi aplicata an baza art. 145 si 164 CP RM.
and ampreuna cu alte personae in lunile iunie-august 2003 urmarind scopul de folosire a victimei an
i Botan fata de Litu vor fi calificate conform art. 206 alin. (1) lit. a). Actiunile lui Botan fata de Rotaru vor fi calificate
conform art. 187 alin. (2) lit. e). Actiunile lui Botan si Gutu fata de Gorbatiuc vor fi calificate conform art. 186
alin. (4) . Actiunile lui Botan si Gutu fata de Culava se vor califica conform art. 186 alin (5) an concurs cu art.
145 alin (2) lit. k). Daca Litu ar fi avut varsta de 18 ani atunci faptele lui Botan vor fi calificate conform art. 165
alin. (1) lit. c) deoarece victima numai este minora.

Vatamarea intentionata grava a integritatii corporale sau a sanatatii

.1
Relatati despre cele 3 aspecte puse la baza estimarii gravitatii vatamarii integritatii corporale sau a
sanatatii

urmatoarele 3 aspecte:
aspectul medical: anatomic (caracterul vatamarii integritatii corporale sau a sanatatii; pericolul vatamrii
pentru viata) si clinic (durata dereglarii sanatatii; pierderea vederii, auzului, graiului sau a unui alt organ ori
incetarea functionarii acestuia; boala psihica; intreruperea sarcinii)
aspectul social-economic (gradul de pierdere a capacitatii de munca)
aspectul estetic (desfigurarea iremediabila a fetei si/sau a regiunilor adiacente)

ntati daca relatiile sociale cu privire la viata persoanei formeaza sau nu obiectul juridic secundar in cazul vatamarii
intentionate grave a integritatii corporale sau a sanatatii, care este periculoasa pentru viata

a relatiile sociale cu privire la viata persoanei nu formeaza obiectul juridic secundar in cazul vatamarii intentionate
grave a integritatii corporale sau a sanatatii, deoarece chiar reiesind din art. 151 alin.1 constatam ca infractiunea
respectiva este una simpla si nu complexa. Pentru a-mi sustine ideea mentionez ca relatiile cu privire la viata
sociala reprezinta niste valori ce ar putea fi atinse ca urmare a unui exces de savirsire a laturii obiective al art.
151, astfel pentru atingerea acestor valori fiind aplicata agravanta de la alin.4 art.151. Respectiv relatiile sociale
cu privire la viata persoanei sint aparate de agravanta de la alin 4 art 151, deci nu poate mege vorba de obiect
juridic secundar. Atingerea a doua obiecte juridice intr-o singura infractiune ar prespune si comiterea a doua
actiuni si anume actiunea principala si actiunea adiacenta. In cazul laturii obiective de la art.151 avem o singura
actiune, sau un sistem de actiuni de acelasi fel.

ntati daca este oportuna sau nu prezenta sintagmei integritatii corporale in denumirea si dispozitia art.151 CP RM.
sintagma respectiva este oportuna in denumirea si dispozitia art.151 CP RM. In primul rind sfera celor doua notiuni:
sanatatea persoanei si integritatea coporala a persoanei nu se intersecteaza, deci conchidem ca au un sens
diferit si nu am putea include astfel integritatea in sanatate. Acestea doua reprezinta prejudicii diferite persoanei,
in anumite cazuri insa una din ele poate sa determine pe cealalta. Astfel este atinsa integritatea corporal atunci
cind o parte din corp este extrasa, spre exemplu: scoaterea unui ochi, taierea unui degete, ureche, etc. respectiv
sanatatea persoanei ar putea sa nu fie prejudiciata, spre exemplu faptuitorul i-a taiat victimei un deget de la
picior care nu i-a afectat acestuia sanatatea si nici capacitatea de munca, totusi fapta respectiva ar trebui sa fie
incriminata de legea penala. Daca sintagma :integritatea corporala nu ar fi inclusa in dispozitia normei atunic nu
am putea atraga la raspundere faptuitorul, de aici si conchidem importamata si necesitatea prezentei sintagmei
respective in norma.

Incestul
ati toate ipotezele cind un membru de familie poate fi victima a infractiunii prevazute la art.201 CP RM.
nt urmatoarele:
minorul avind virsta de pina la 16 ani
persoana iresponsabila
persoana aflata in imposibilitate de a se apara sau de a-si exprima vointa

persoana constrinsa (fizic, psihic, sau pe alta cale), amenintata, sanatajata, ori de a carei dependenta de
orice natura se profita.

ntati daca este aplicabila raspunderea penala in cazul raportului sexual realizat de catre parintele vitreg si copilul
vitreg

n relatiile sociale care formeaza obiectul juridic special al infractiunii de incest concluzionez ca raportul sexual realizat
de catre parintelevitreg si copilul vitreg este aplicabil raspunderii penale. Obiectul juridic al infractiunii de incest
il formeaza relatiile sociale cu privire la stabilitatea familiei, intemeiata pe moralitate si demnitate sub aspectul
conduitei sexuale in relatiile dintre memvrii ei. Deci nu este obligatoriu ca subiectii sa fie rude de singe.

6.2009, la marginea padurii din satul Stejareni

171 alin.2 lit. b, c
t e, i
.171 alin.2 lit b, c
odifica calificarea.

: Violarea de domiciliu
inati limitarile dreptului persoanei la domiciliul sau in conformitate cu art. 8 al Conventiei europene pentru
apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale.
europeana ne vorbeste doar despre inadmisibilitatea amestecului unei autoritati publice an exercitarea dreptului la
respectarea vietii private si de familie,dreptul la domiciliu. Astfel interpretand acest articol, amestecul unei
persoane fizice poate fi admisa. An acest sens codul penal a oferit anumite garantii si mijloace de asigurare a
acestor drepturi.
entati daca este posibil ca infractiunea de violare a domiciliului sa aiba la baza interesul material sau sa
urmareasca scopul de cupiditate.

domiciliu poate avea la baz un interes material numai atunci cnd subiectul svrete aceast infraciune la
comand, n vederea primirii unei remuneraii materiale. n alte cazuri, este de neconceput ca interesul material
s fie motivul care l ghideaz pe fptuitor la svrirea acestei infraciuni. De aceea, dac motivul const n
interes material (cu
zului de obinere a remuneraiei materiale), presupunnd c fptuitorul intenioneaz s-i atribuie ilegal toate sau
unele prerogative ale proprietarului bunului imobil aferent unui domiciliu, aplicabil va fi nu art.179 CP RM, ci
art.193 Tulburarea de posesie din Codul penal.
ne, scopul de cupiditate nu poate fi urmrit de subiectul infraciunii de violare de domiciliu. Cel mai probabil, acest
punct de vedere vizeaz sustragerea svrit cu ptrundere n locuin, care absoarbe fapta de violare de
domiciliu. Oricum, chiar i n aceast situaie, fapta absorbant (sustragerea svrit cu ptrundere n locuin),
i nu fapta absorbit (violarea de domiciliu), este cea prin care se urmrete scopul de
La 04.02.2010 in padurea de langa iazul din partea de sud- est a orasului Cainari , fiind in stare de ebrietate
Gradinaru

Actiunile lui Gradinaru se incadreaza in art 174(1) si 211 (2) c concurs de infractiuni
71 (2) e
79(2)
93

kimba calificarea daca dup ace a intrat in casa a aplicat violenta.

area intentia de a folosi temporar remorca atunc va fi concurs de infractiuni intre 193 si 287 (1)

r. 2 Traficul de fiinte umane

notiunile conditiile similare sclaviei si amenintarea cu aplicarea violentei psihice nepericuloase pentru viata si
sanatatea persoanei specificate in dispozitia de la art. 165 CP RM.

similare sclaviei sint acele imprejurari sau situatii nefaste in care este pusa victima pentru a efectua activitatile care ii
sint cerute prin contringere de catre faptuitor. Cu alte cuvinte mentionez ca aceste conditii fac parte din latura
obiectiva a infractiunii si reprezinta un nivel de trai sub minumul existentei.
ea cu aplicarea violentei psihice nepericuloase pentru viata si sanatatea persoanei reprezinta acea forma a violentei
psihice, care presupune efectuarea de catre faptuitor a unui act de natura sa inspire victimei temere, care o pune
in situatia de a nu mai avea resursele psihice necesare pentru a rezista constringerii.

entati care este rolul juridic al tuturor persoanelor la care se refera prevederea de la lit.c alin.(1) art.165 CP RM:
dare sau primire a unor plati sau beneficii pentru a obtine consimtamintul unei persoane care detine
controlul asupra altei persoane.

uri:
d avem 3 subiecti si anume: organizatorul sau instigatorul, autorul si complicele infractiunii: Astfel ca participanti la
infractiune figureaza: 1) autorul infractiunii, care primeste platile sau beneficiile de la organizatorul sau
instigatorul infractiunii, si care da ulterior o parte din acestea complicelui la infractiune, si anume persoanei care
detine controlul asupra victimei; 2) organizatorul sau instigatorul infractiunii, care da autorului plati sau
beneficii; 3) complicele la infractiune, care primeste plati sau beneficii de la autorul infractiunii.
figureaza 2 participanti: 1) autorul infractiunii, care da complicelui plati sau beneficii; 2) complicele la infractiune,
care primeste plati sau beneficii de la autorul infractiunii.

entati daca este sau nu corecta formularea din Hotarirea plenului Curtii Supreme de Justitie nr 37 din 22.11.2004
Cu privire la practica aplicarii legislatiei in cauzele despre traficul de fiinte umane si traficul de copii,
conform careia prin violenta periculoasa pentru viata si sanatatea fizica sau psihica a persoanei se intelege
vatamarea intentionata grava ori medie, prevazute la art. 151, 152 CP RM.
este corecta formularea intrucit violenta periculoasa determina o vatamare grava sau medie a sanatatii si integritatii
corporale. Respectiv este oportuna o astfel de formulare, aici fiind modificate doare termenii si anume violenta
periculoasa si vatamare grava sau medie care au practic acelasi sens.

1
Incalcareintentionata
a
legislatieiprivindaccesul
la
informatie
1.1 Definitinotiunile care desemneazacalitateaspeciala a subiectuluiinfractiuniiprevazute la art. 180
buiesa-I apartina o dublacalitatespeciala:
cu finctie de raspundere
care estefurnizator de informatiisaureprezinta un furnizor de informatii
oan cu funcie de rspundere se nelegepersoanacreia, ntr-o ntreprindere, instituie, organizaie de stat sau a
administraieipublice locale orintr-o subdiviziune a lor, i se acord, permanent sauprovizoriu,

prinstipularealegii,
prinnumire,
alegeresaunvirtuteauneinsrcinri,
anumitedrepturiiobligaiinvedereaexercitriifunciilorautoritiipublicesau a aciunilor administrative de
dispoziieoriorganizatorico-economice.
2-persoana care estefurnizor de in formatiisauprezinta u furnizor de informative,furnizorii de
informatiisuntposesoriiinformatiiloroficialeobligatisa le furnizezesolicitantilor in conditiilelegiiadica:
Autoritatilepublice locale, institutiilepublice central si locale, persoanelefizicesijuridice care in bazalegiisau a
contractului
cu
autoritateapublicasauinstitutiapublicasuntabilitate
cu
gestionareaunorserviciipublicesiculeg,selecteaza,poseda,pastreaza,dispun de informatiioficiale.
ntatidacainformatiile care constituieun secret medical pot sareprezinteobiectulimaterial al art.180
care constituie un secret medical nu pot saprezinteobiect immaterial al infractiuniiprevazute in art.180 CP
RM,deoareceaceasta nu este o informative de interespublic.Adikadoarinformatiilecetsin de interesul public pot fi
clificate conform art 180 Cp. Daca se incalcadreptul de acces la informatii care nu sunt de interes public
atunciaplicam art 71 al CoduluiContraventional Incalcarealegislatieiprivindaccesul de informatiesi cu privire la
petitionare
De exempluaplicam art 71 Cod Contraventional stipulate maisus in cazulincalcariidreptului la informatie a
pacientuluisi a rudelor sale care solicitainformatiidesprestareasanatatiiacestuia
entatioportunitateasubstituiriicuvintelor daune in proportiiconsiderabiledrepturilorsiintereselorocrotite de lege ale
persoanei printr-o altasintagmape care o recomandati.
un de susbstituitcuvintele daune in proportiiconsiderabiledrepturilorsiintereselorocrotite de lege ale persoanei prin
cauzareaprejudiciuluipersoanei astfelaici se subintelegeaceleprejudiciisi morale sifizicesi nu artrebuie de
maiadaugatocrotite
de
legedeoareceoricumlegeapenalaaparadrepturilesiintereselepersoanei.Astfelprejudiciuconstituiedistrugerea,sustra
gereaoridegradareaunorbunuri,vatamareasanatatiisauintegritatiicorporale,lezareaonoarei,reputatie
care
se
subintelegprin cv drepturilesiintereseleocrotite de lege.

Omorulintentionat
ificati citedouaactiuniptactiuneafizico-mecanica,psihica,fisica,chimica,mecanica in contextual art. 145
Caracterfizico-mecanic:
taire,
injunghiere,inecare,impuscare
Chimic:
otravire,
supradoza
de
narcotice
Biologice:
inocularea
de
agntipatogeni,transfuzia
de
singe
incompatibila
Psihice: hipnoza,socuri
ntatidacacel care cumparaorganelesautesuturilevictimeipoate fi consideratcomplice la infractiuneaprev art. 145 (2)
lit.n)
t. 42 (5)CPcomplice se considerapersoana care a contribuit la savirsireainfractiuniiprinsfaturi, indicatii, prestarea de
informatii, acordarea de mijloacesauinstrumenteoriinlaturarea de obstacole, precumsipersoana care a
promisdinainte
c
ail
vafavorizapeinfractor,
vatainuimijloacelesauintrumenteleinfractiunii,
urmeleacesteiasauobiecteledobinditepecalea
criminal
oripersoana
care
a
promisdin
timpcavaprocurasauvavindeatareobiect.
Deciprinprismadefinitiementionate
se
denotafaptulcapersoana
care
cumparaorganelesautesuturile,
cunoastedespreilegalitateaacestuifapt,cunoastesifavorizeazacomercializareapartilorcorpuluiuman,tratindomulcap
e un bun. Plus la astadacafavorizeazacomitereainfractiuniiisiintarestecalitatea de complice.Decipersoana care
cumpara organelle stie cu certitudinedesprecaleainfractiunalaprin care acestea au fostdobindite,
deciestecomplice al infractiuniiprevazute la art.145 alin (2)lit n).
Speta
primulepisod se califica conform art.145 alin (2) lit b), g), i) ptincendiu art.197 alin 2 lit a)
Al
doileaepisod:
art.145
(2)
lit
g),i),
b)
al
treileaepisod:
art.145
(2)
lit
j)
aiciesteceva tare subiectiv, euasavadcalificarea, asadar, revizuieste

Traficul de copii
1.1 Definiticersetoriesiprostitutieprin art.206
exploatareasexualacomerciala a minorului, care dretpurmaremajorareaactivului patrimonial al faptuitorului
Cersetorie-exploatareaminoruluiimpunindu-l sapresteze o muncafortata de a dobindimijloacebanesti de la
reprezentatiisocietatiiprin a cere la modul direct bani, invocinddiferite motive frauduloasesiminciunoase
1.2 Argumentatidacaprinaplicareaprevederii art. 206 (4) estenecesarcavictimasa se autodenunte de bunavoie,
sacontribuie la descoperireainfractiunii, sacompensezevaloareadaunei, sarepare prejudicial conform art. 57
CP

57 descrieliberarea de raspunderepenalainlegatura cu cainta active, aici ii valabilaptpersoanelecare au

savirsitinfractiuniusorasaumaiputin grave, insa victim la 206 nu savirsesteinfractiunea de bunavoie,
eafiindimpusa fie princontringerefizicasaupsihica,tortura,tratamentinuman,viol etc. Vivtimaminora nu maipoate
fi supusaraspunderiisinici nu are ptcesarepare prejudicial ptca nu a savirsitilegalitatil. Astfelminorulesteabsolvit
de raspundereapenala in legatura cu aceastacalitateprocesuala, insaeatrebuiesaajute la descoperireainfractiuniisi
la cercetaracircumstanteloracesteia.
1.3 Argumdaca e oportuncadispozitia art.206 (1) sa fie completata cu sintagma cu
saufaraconsimtamintulacestuia dupamodelul art.165 (1)

evant faptul de a incadrasintagma data, datfiindfaptuluica, copilulesteocrotitimpotrivatuturorformelor de neglijare,

cruzime, exploatare. Copilulestepersoanapina la 18 ani, din cit se stieaceasta nu are dreptdeplin de exercitiu,
ceeaceimpunefaptulcadeciziileluate
de
aceasta
nu
suntjustificatesi
nu
au
o
bazalegala,
deciconsimtamintulesteviciatdoarprinprismasubiectului de la care vine. Asadar, legiuitorulnici nu a
introdussintagma cu saufaraconsimtamin din motivca a facut-o in art.165 care enuntatraficul de persoane,
deciesteirelevantfaptul de a maifolosi in art.206, aceasta prezumindu-se a fi indispensabila in
subintelesularticoluluimentionat.
Escrocheria
depreceledouacriterii in bazacarora se face delimitaredintreescrocheriesiincalcareanormelor de dreptcivil(cind nu
suntexecutateobligatiile)
aposibilitatearestabiliriivaloriilezateegalitatiilor in dreptuirpecaleaactiunilorbenevole, ori a actiuniicivile
stsavirsita in conditiileunuiriscintemeiait(decizieeconomicanereusita)
argumentatidacadreptulasuprabunurilorstraine-mobile,
immobile,
poatesaconstituieobiectulinfluentariinemijlociteinfractionale in cazul art.190 CP
prabunurilorstraine-mobile,immobile-nu
constituieobiectulinfluentariinemijlociteinfractionale
in
cazul
art.
190.art.196trebuieaplicat in cazuldobindiriiilicite a bunurilor immobile straineprininselaciunesauabuz de
intredere(daunelesa fie in proportiimari), in aceastaipoteza art.190 este inaplicabil.
erial al escrocherieiestebunurile care au existent materiala,dispun de valoarematerialasi cost, fiindbunuri mobile
straineptfaptuitor
Testul 15
.Distrugerea sau deteriorarea intentionata a bunurilor
cati in partea speciala a codului penal 7 exemple de norme special aplicatte in cazul distrugerii si deteriorarii
intentionate a unor bunuri avind anumite calitati speciale
Distrugerea intenionat n mas a florei sau a faunei
Distrugerea
sau
deteriorare
intenionat
a
monumentelor
de
istorie
i
cultur
3.
Distrugerea
sau
deteriorarea
masivelor
forestiere
4. Deteriorarea sau distrugerea intenionat a cilor de comunicaie i a mijloacelor de transport
5. Luarea, sustragerea, tinuirea, degradarea sau distrugerea documentelor, imprimatelor, tampilelor sau
sigiliilor

6.

Distrugerea

sau

deteriorarea

intenionat

patrimoniului

militar

entati care trebuie sa fie calificarea daca persoana isi distruge bunurile proprii(care sin asigurate) in valaoare de
50500lei pentru a incasa illegal suma asigurata.
gii, orice persoana are dreptul sa actioneze si sa se comporte cu bunurile din patrimoniul sau, asa cum doreste el in
asa mod incit sa nu impiedice pe altii de asi exercita drepturile asupra propriilor lor bunuri. Odata ce aceste
bunuri fac obiectul unui contract de asigurare, Legea cu privire la asigurari ne spune ca Asigurarea este
definit ca fiind operaia financiar ce decurge dintr-un contract de asigurare sau dintr-o obliga ie prevzut de
lege, prin care asigurtorul se oblig ca n schimbul unei sume primite periodic s despgubeasc pe asigurat
pentru pierderile pe care acesta le-ar putea suferi n urma unor ntmplri independente de voin a lui.
Deasemenea in cazul in care asiguratul isi deterioreaza singur bunurile Legea cu privire la asigurare
mentioneaza ca
l este n drept s refuze deplin sau parial asiguratului despgubirea de asigurare n asigurrile de bunuri n cazul:
a) producerii de pagube ca urmare a unor aciuni intenionate ale asiguratului sau ale beneficiarului, orientate
spre provocarea sau facilitarea producerii evenimentului asigurat, cu excepia aciunilor de ndeplinire a datoriei
civice sau de aprare a vieii, sntii, onoarei i demnitii;
b) producerii de pagube ca urmare a unei infraciuni intenionate comise de asigurat sau beneficiar, legate direct
de producerea evenimentului asigurat;

cena a spetei faptuitorul va fi tras la raspundere penala pentru vatamare intentionata grava a integritatii
corporale sau a sanatatii conform art 151. In partea a 2-a pinciuc sis ova vor fi trasi la raspundere
penala conform art.145 alin2 lit(i). Cu agravanta de coautorat si concurs cu 188(furt). Deasemenea vor
fi treaasi la raspundere penala pentru distrugerea si deteriorarea bunurilor in proportii mari. Daca
decesul proprietarului casei ar fi survenit din cauza arsurilor si ihalatiei de fum, nimic nu sar fi schimbat
deoarece aceasta oricum ar fi demonstrate faptul ca ei doresc anume moartea proprietarului.

. Vatamarea intentionata a integritatii corporale sau a sanatatii

notiunile de ,, organ si ,,regiuni adiacente fetei utilizate in alin.1 art 151 CP al RM
de organ in cadrul aliniatului 1 al art 151 are sensul de pierderea a unui picior sau a unei miini. Prin pierderea
anatomic a minii sau a piciorului se nelege detaarea complet de la trunchi a minii sau a piciorului.
giunilor adiacente fetei expertiza medico-legal apreciaz dup semnele obinuite caracterul i gradul de gravitate ale
leziunilor produse feei i/sau regiunilor adiacente,adica gitul, constatnd dac acestea pot fi reparabile sau nu n
mod obinuit.
entati daca intra sub incidenta notiunii ,,pierderea unui organ in sensul art 151 al CP, lezarea unui organ
nefunctional cind ulterior se impune(din considerente medicale) extirparea acetuia.
Pierderea unui alt organ ori ncetarea funcionrii acestuia presupune pierderea minii, piciorului ori ncetarea
funcionrii acestora, a capacitii de reproducere.
minii, a piciorului const n detaarea lor de la trunchi sau pierderea funciilor acestora (paralizia sau o alt stare care
exclude funcionarea lor). Prin pierderea anatomic a minii sau a piciorului se nelege detaarea complet de la
trunchi a minii sau a piciorului, precum i amputarea lor nu mai jos de articulaia cotului ori a genunchiului.
Celelalte cazuri trebuie considerate drept pierdere a unei pri a membrului, avnd drept criteriu de calificare
incapacitatea permanent de munc.
Ipoteza n cauz e conceput de legiuitor ca o componen de infraciune formal, deoarece infraciunea se
consider consumat o dat cu svrirea aciunilor primejdioase prin ele nsele pentru viaa victimei n
momentul producerii lor, indiferent de dauna cauzat sntii persoanei. De exemplu, plgile abdomenului fr
lezarea organelor interne pot necesita pentru vindecare doar cteva zile. Dac s-ar lua n seam numai dauna

real produs sntii, aceasta ar putea constitui numai vtmri uoare, pe cnd, dup cum s-a constatat deja,
asemenea aciuni se socot vtmri grave ale integritii corporale sau ale sntii.

er oportune aceste mofificari deoarece, fiecare dauna si prejudiciu sau drept lezat unei persoane, trebuie sa fie reparat
sau faptuitorul trebuie sa raspunda exact conform actelor care le-a comis. Acesta fiind si un principiu al
dreptului. Astfel daca victima are ca consecinta o boala psihica ca urmare a unei vatamari usoare atunci legea
trebuie sa pedepseasca faptuitorul conform actelor sale, iar daca victimaare ca consecinta o boala psihica grava
atunci faptuitorul la fel trebuie sa fie pedepsit conform gravitatii faptelor sale.

6
Violulm
1.1 Definiti notiunea ,, membru de familie utilizata la litera b2 a alin (2) art. 171 CP al RM

otiunea

de
mebru
de
familie
utilizata
in
acest
articol
se
intelege:
a) n condiia conlocuirii: persoanele aflate n relaii de cstorie, de concubinaj, persoanele divorate,
persoanele aflate n relaii de tutel i curatel, rudele lor pe linie dreapt sau colateral, soii rudelor;
b) n condiia locuirii separate: persoanele aflate n relaii de cstorie, copiii lor, inclusiv cei adoptivi, cei
nscui n afara cstoriei, cei aflai sub curatel.
ntati daca poate fi calificata ca viol intretinerea cu barbatul care se gaseste in eroare a raportului sexual de catre
femeia care sa substituit celei adevarate.
calificat ca viol raportul sexual intretinut cu barbatul indus in eroare cu privire la identitatea femeii. In acest caz,
raportul sexual se comite prin inselaciune si nu prin profitares de imposibilitatea barbatului de a se apara ori de
asi exprima vointa(nici prin contringere fizica sau psihica). Barbatul sa gaseste in eroare, nu in imposibilitatea de
a se apara ori de asi exprima vointa. Ar exista viol daca raportul sexual ar fi savirsit asupraunui barbat care se
afla intron somn profund(de aceea nusi poate exprima vointa). Codul penal al republicii Moldova nu prevede
raspundere pentrru fapta celui care, substituindu+se unei alte personae, profita de eroarea in care se gaseste o
persoana si are cu ea un raport sexual. Doar in cazul in care faptuitorul profita de eroarea unei personae despre
caer stie cu certitudine ca nu a atins virsta de 16 ani, poate fi aplicat art 174 CP RM.
1.3 Svrirea a dou sau a mai multor violuri, pentru care rspunderea este prevzut de diferite alineate
ale art.171 CP, indiferent dac, ntr-un caz, a fost svrit tentativa de viol ori fptuitorul a aprut n
calitate de organizator, instigator sau complice al acestei infraciuni sau, n alt caz, a fost svrit fapta de
viol terminat, aciunile ntreprinse trebuie calificate de sine stttor pentru fiecare dintre infraciunile comise
de fptuitor.
oate fi recunoscut repetat, dac la momentul svririi unui alt viol au expirat termenele prescripiei urmririi penale.
De aceea consider ca clificarea data de CSJ este corecta si intemeiata.

. Omorul intentionat
despre cele 2 componente ale intentiei premeditate, intentie pe care faptuitorul o manifesta la savirsirea
infractiunii prevazute la lit.a alin(2) art.145 CP RM.
vrit cu premeditare (lit.a) alin.2 art.145 CP) presupune ntrunirea concomitent a trei condiii. O prim condiie
privete trecerea unui interval de timp din momentul lurii deciziei i pn n momentul executrii omorului. . O
a doua condiie privete activitatea psihic a fptuitorului de reflectare, de chibzuire asupra modului n care va
svri infraciunea. n sfrit, pentru existena premeditrii se mai cere ca, n intervalul de timp cuprins ntre
momentul lurii hotrrii infracionale i momentul nceperii executrii omorului, fptuitorul s treac la
svrirea unor acte de pregtire de natur s consolideze decizia luat i s asigure realizarea ei. Astfel reiese ca
intentia in cayul omorului premeditat este dubla. Adica apare intentia de pregatire pentru infractiune care mai

apoi avanseaza si se realizeaza pentru ca mai apoi dupa un interval de timp sa aiba loc intentia de a savirsi
infractiunea propriu zisa. Adica recurge la faptele infractionale.

entati ca re este solutia in cazul in care interesul material apare la faptuitor ulterior momentului in care-si
finalizeaza executarea faptei de lipsire de viata a victimei, faptuitorul a urmarit acest interes material insa el
nu s+a realizat, faptuitorul a urmarit acest interes material la savirsirea omorului si el s+a realizat.
az va fi concurs intre omorul intentionat art 145 si furt art. 188 deoarece intentia de a+l deposeda de bunuri apre dupa
ce a savirsit omorul. In cazul in care el la urmarit cu scopul de al deposeda de bunuri, va fi tentativa la art 145
art 2, lit b. Iar in al treilea caz va fi in totalitate infractiunea consumata prevzuta la art 145 alin2 lit b.

n prima parte a spetei Ababii va fi tras la raspundere penala pentru vatamare corporala intenyionata medie. In a doua
parte a spetei Ababii si Maruscac vor fi tras la raspundere penala pentru furt conform art. 186 alin 2 lit b, iar
mai apoi vor fi trasi la raspundere pentru concurs de infratiuni art. 172 alin 2 lit b si 145 alin2lit k savirsite prin
coautorat. Si pentru a 3-a scena, acestea vor fi trasi la raspundere penala conform art186 alin 4 in concurs cu 186
alin 5 insotit de 197 alin 2 lit a

i rolul rudelor care isi exprima vointa de lipsirea de viata a minorului art 148.

d faptul minorul este in imposibilitate de asi exprima singur dorinta, atunci rudele apropiate sunt persoanele in drept sa
raspunda pentru aceasta . Doar rudele care au imlinit virsta de 18 sunt in drept. Contributia acestor rude,
exprimata la incuviintarea lipsiriid e viata a victimeiminore, trebuie considerate complicetate la infractiune de
euanasie, daca insa nu se exprima dorinta rudelor acestora, atunci se califica ca umor, art 145 ali 2 lit e.

ntati daca un minor poate fi victima ainfractiunii de eutanasiere.

a poate sa fie victima a eutanasierii, deoarece este necesar ca victima sa sufere de o maladie incurabila, sau ale
careisuferinte fizice au un character insuportabil si care sia exprimat vointa de a fi lipsita de viata. Astfel
victima poate fi si o pers minora, in acest caz rudele decid pentru ea, in accord cu art 134 rude ale victimei
minore trebuie considerate toate persanele care au legatura bazata pe descendenta unei pers dintr-o alta
persoanna sau pe faptul ca mai multi sa aiba un ascendant comun.

ntati daca este oportunde a elimina din art 148 cuvintele : in legatura cu caracterul insuportabil al suferintelor

nu etse oportun de ascoate din articol, datorita faptului ca anume aceasta face prin sine deosebire pentru calificare de
eutanasiere, adica nui d eajuns ca boala este incurabila, dar plus la toate si este insuportabil de trait cu aceasta
din cauza durerilor.Specific pentru eutanasiere esre faptul ca victimei ii este predestinat sa moara, care implora
sa fie lipsit d eviata, astfel incetarea vietii va reprezenta o binefacere atit si pentru victima care va fi eliberata de
durerile in nonsense.

cati cele 3 ipoteze care prives savirsirea excrocheriei in sfera de asigurare cind acesta il reprezinta automobilul.
ze sunt: dobindire ilicita, inselaciune, abuz de incredere.

direa ilicit a bunurilor altei persoane se nelege transmiterea benevol infractorului de ctre victim a bunurilor sau a
dreptului asupra bunurilor sub influena nelciunii sau a abuzului de ncredere. Aici avem situatia cind victima
transmite benevol suma de bani sau chiar bunul pentru a fi asigurat.

a ca element al escrocheriei se poate manifesta prin prezentarea unor date false sau prin ascunderea unor informaii a
cror anunare era obligatorie. Datele false se pot referi att la personalitatea infractorului sau a altor persoane,
ct i la unele obiecte, fenomene. Actele de nelciune pot fi nfptuite pe cale verbal, n scris ori folosind
ambele ci simultan. Cnd nelciunea se efectueaz prin falsificarea documentelor, ea constituie un concurs de
infraciuni (art.190 CP i art.332 sau art.361 CP). De obicei nelciunea se manifest prin vinderea mrfurilor i
obiectelor falsificate, primirea ilegal a pensiilor, a diferitelor indemnizaii de la stat etc.

i situatia cand fractorul se da drept pers carevaurma sa savirseasca asigurarea automobilului, adica victima considerind
eronat ca infractorul etse vreun lucrator al agentiei de asigurare, sau cel putin ca acesta ar putea asigura
automobilul ca un veritabil agent de asigurari. Prezinta documente false, prezinta legitimatie care nui apartine,
sau se drept o alta persoana, ducind in eroare victima. La fel poate furniza informatii gresite cu privire la
calitatea sa etc.

ncredere, fiind de fapt o varietate specific a nelciunii, const n faptul c infractorul pn la primirea averii sau a
dreptului asupra acesteia i asum obligaiuni patrimoniale care apar drept condiie pentru a i se transmite
averea. De exemplu, ncheind un contract de antrepriz, lund un avans, el promite s efectueze anumite lucrri;
cptnd dreptul la un apartament privatizat al unui pensionar, el se oblig s-l ntrein toat viaa pe stpn;
primind unele obiecte n credit, el se oblig s plteasc n rate suma neachitat; comandnd o mas la
restaurant, el i asum, de obicei, obligaiunea s o plteasc etc. n realitate, fptuitorul nu inteniona s-i
ndeplineasc obligaiunile luate i, folosindu-se de relaiile de ncredere cu victima, i nsuete averea ei. Spre
deosebire de nelciune, abuzul de ncredere presupune c infractorul primete averea de la victim n aparen
pe baze legitime, pe numele su, fr falsificarea fenomenelor din trecut sau din viitor care l-ar mpiedica s
primeasc averea.

nta un contract fals, prin care infractorul isi ia angajamentul de prestarea serviciului, poate sa ceara un avans ca efcet la
semnarii contractului, precum si alte situatii motiv pentru care prezinta abuuz de inceredere victimei.

entati care trebuie sa fie califiarea daca infractorul sustrage 3 placi de beton armat de la locul lor de pastrare ,
inainte de aceasta inducind in eroare soferul care urmeaza sa transporte acele 3 placi, comunicindu-I
acestuia ca are intelegere cu proprietarul placilor.
m in situatia unei excrocherii in care soferul etse Indus in eroare de catre infractor cu privire la calitatea acestuia, si
anume ca acesta ar fi un veritabil posesor alplacilor, in timp ce acestea de fapt au fost furate. Suntem in situatia
excrocheriei prin inselaciune.

UL 1

cati obiectul juridc secundar al traficului de fiinte umane prevazut la art 165, alin 2 lit e cu privire la savirsirea d
ecatre o persoana cu functie de raspundere sau inalta de rasundere.
foremaza relatiile sociale cu privire la exercitareacorecta a functiilor autoritatilor publice, a aciunilor administrative de
dispoziti ori organizatorico economice.

ntati daca organelle sau tesuturile victimei sunt considerate obiect material infractiunii prevazazute la art 165

u tesuturile nu sunt considerate bunuri materiale, prin urmare nici nu sunt obiectmaterial alinfractiunii, deoarece insasi
corpul uman nu este bun astfel nici organelle tesuturile sale nu sunt bunuri, deoarece nu se percep infara
organismului ca fin pasibile de atingere

ntati daca este sau nu corecta urmatoarea formulare : al pct 5 din HCSJ nr 37, Cu privire la practica aplicarii in
cauzele despre traficul de fiinte umane si de copii Rapirea unei persoane presupune actiuni contrare
dorintei si vointei ei insotita de schimbarea locului de resedinta ori de aflare temporara in alt loc , cu
privarea ei de libertate. Capturarea schimbarea fortata locului ei de resedinta, cu privarea de libertate a
victmei constituie elemente obligatorii ca mijloc de realizare a a traficului de persoane prin rapire. Rapirea
unei pers constituie cele 3 etape : capturare, luare si deplasare de la locul ei permanent sau provizoriu a
aceasteia, retinerea sau privarea de libertate impotriva vointei

dispozitiilor art 165 se are in vedere ca traficul poate fi realizatsi cu consimtamintul victimei, numai aca aceasta este
dat in sensul adapostirii, recrutarii, adapostirea dar nu si in sens de exploatarea a victimei. La fel consideram
incorecta formularea deoarece rapirea persoanei poate fi facuta fara respectarea tutuor etapelor, una din ele poate
fi omisa, la fel actiuile pe care sunt in timpul rapirii nu intotdeauna pot fi contrar voineti, sau cel putin partial
pina la aetapa exploatarii. Prin urmare nu este necesara existenta prevederilor intocmai a HCSJ pentru a fi in
situatia unei rapiri.

UL 2
A SI SEMNELE SUSTRAGERII

1.1
Identificati momenul de cosnumare a tuturor infract savirsite prin sustragere:
ractiune materiala, consumata din momentul in care fapuitorul obtine posibilitatea reala de a se folosi sau de a dspune
de bunurile altuia la propria dorinta.
la, se cons consumata din moment ce faptuitorul obtine posibilitatea reala de a se folosi sau de a dispune de bunurile
altuia la propria sa dorinta.
fractiune formala, din momentul atacului asupra victimei, aceasta fiind insotita de aplicarea violentei periculoase
asupra vietii sau sanataii persoanei, ori de amenintare cu aplicarea aceasteia.
-materiala, consumata din moment ce fapt obtine posibilitatea reala de a se folosi sau dispune de bunurile altuia la
propria sa dorinta.
averii straine- materiala,consumatta din moment ce faptuiotul obtine posibilitatea reaala de a se folosi sau dispune
ilegal de bunurile altuia la propria sa dorinta.

ormala, consumata din momentul inceperii savirsirii actiunii de sustragere( introducerea miinii in buzunar, taierea
posetei etc) chiar daa fapt nu a obtinut posibilitatea reala ade a se folosi saude a dispune de bunurilor victimei la
propria dorinta.

ntati daca cardul bancar se considera obiect material al sustragerii.

at ca cardul bancar este proprietatea bancii, nu constituie bun al posesorului, insa in acelasi tip cardul nu se considera
bun material, pina cind infractorul nu reuseste sa scoata suma de bani din cont, dar nici atunci cardul nu etse bun
material, bun sunt doar banii scosi de pe acel card bancar, deoarece acesta prin sinte nu cnstituie bun, nu reusim
sa-I atribuim o valoare econonmica care prin sinte ar putea fi evaluata la pedeapsa penala.

02.2010 intre orele 14-23, Pincu si Sirbu au savirsit, in privinta lui R, despre care se stia ca nu a atins virsta de 14
ani : in livada din apropierea drumului ditre satele Glingheni si Pompa, o incercare de a intretine un raport
sexual; in acelasi loc , o incercare prin satisfacere prin constringere a a poftei sexuale prin forme perverse;
in drum spre satul Chiscareni, in caruta, Sirbu mai multe raporturi sexual. La 09.05 .2010, sirbu a intratin
in magazinul alimentar si a ascuns la buzunarele sacoului 2 sticle de vin si si doua cutii de conserve in suma
de 500 de lei, Dupa care a parasit in graba magazinul . Nimeni nu a vazut cum Sirbu a sustras marfurile.
Insusi Sirbu credea ca actioneaza clandestine. Vinzatorul lipsea de la locul de munca . Sustragerea fost
descoperita peste 10 min, cu ajutorul camerei din incinta magazinului.

aptele persoanelor pe care le considerati vinovate. Se va schimba schimba situatia daca suma a r de 499 de lei. Se
va schimba situatia daca Sirbu ar fi fost gasit inainte de plecarea din magazine.

nd este necesar de calificat faptele personelor in calitate de infractiuni. Incercarea de intretinere a raportului sexual cu
un minor se pedepseste conform tentativei la art 172, la agravanta lit a) asupra unui pers desper care se stia cu
certitudine ca nu a atins virsta de 14 ani, sunt pedepse pentru ambii subiecti. Dupa care Sirbu in concurs va fi
pedepsit pentru sutragerea bunurilor din magazine a savirsit un furt, daca ar fi mai utin de 500 de lei ar fi
pedepsit contraventional. La fel daca ar fi fost gasit inainte sa iasa din magazin, atunci ar fi fost tentava la furt,
deoarece el nu ar fi reusit sa dispuna de bunuri.

1.1

identificati continutul obiectului juridic secundar al traficului de finite umane in cazul prevazut la lit c)
alin2 art 165 cp rm,cind aceasta infractiune este savirsita de o persoana cu functie de raspundere sau de o
persoana cu inalta functie de raspundere.
ridic secundar al traficului de fiinte il formeaza relatiile sociale cu privire la exercitarea corecta a functiilor autoritatii
publice, a actiunilor administrative de dispozitie ori organizatorico-economice,cind traficul de finite umane este
savirsit de o persoana cu functie de raspundere sau de o persoana cu functie inalta de raspundere.Obiectul juridic
secundar are character alternativ.

1.2

argumentati daca organele sau tesuturile victimei pot fi considerate obiect material al infractiunii prevazute
la art.165 cp rm.
ului victimei (organelle,tesuturile,etc) nu pot reprezenta obiectul material.
autori consider c organele sau esuturile victimei trebuie considerate i ele obiect material al infraciunii prevzute la
art.165 C.pen. RM.Aceti autori se refer la ipoteza traficului de fiine umane svrit n scopul prelevrii
organelor sau esuturilor. Fiind de alt prere, vom replica n felul urmtor: prelevarea nsi a organelor sau
esuturilor depete cadrul de referin al infraciunii de trafic de fiine umane; faptul dac au fost sau nu
prelevate organele sau esuturile victimei nu poate influena asupra calificrii celor svrite n baza art.165
C.pen. RM. n al doilea rnd, art.165 C.pen. RM stabilete rspunderea nu pentru traficul de organe sau esuturi,
dar pentru traficul de fiine umane care, printre altele, poate fi svrit n scopul prelevrii organelor sau
esuturilor. n acest sens, atragem atenia asupra denumirii urmtorului act cu vocaie internaional: Acordul din
25.11.2005 privind cooperarea statelor-membre ale CSI n combaterea traficului de fiine umane, precum i de
organe i esuturi umane.

ntati daca este sau nu corecta urmatoarea formulare din pct 5 al Hot plenului csj nr 37 din 22.11.2004 cu privire
la practica aplicarii legislatiei in cauzele despre traficul de finite umane si traficul de copii ; rapirea unei
personae presupune actiuni contrare dorintei sau vointei victimei, insotite de skimbarea locului de resedinta
ori de aflare temporara in alt loc,cu privarea ei de libertate. Capturarea, schimbarea forat a locului de
reedin cu privarea de libertate a victimei
lemente obligatorii ca mijloace de comitere a traficului de persoane prin rpire.
i persoane presupune existena urmtoarelor trei etape succesive:
a) capturarea victimei;b) luarea i deplasarea ei de la locul acesteia permanent sau provizoriu (locul de trai, de
munc, de odihn, de tratament etc);c) reinerea persoanei cu privarea de libertate mpotriva voinei sau neluarea
n seam a voinei acesteia.

a deoarece De obicei, rpirea persoanei se realizeaz prin mbinarea ei cu alte aciuni infracionale: ameninri,violen,
privarea de libertate, viol, antaj etc. Potrivit regulii generale, o calificare suplimentar se cere numai n cazul n
care se comite o infraciune mai grav dect rpirea persoanei sau exist un concurs real de infraciuni. De
exemplu, vtmri grave ale integritii corporale, omor, viol, antaj etc.

cati momentul de consumare in cazul tuturor infractiunilor savirsite prin sustragere.

e savirsite prin sutragere (cu exceptia tilhariei si a pungasiei) se considera consummate din momentul in care
bunurile au fost luate din posesia altuia iar faptuitorul are posibilitatea reala de a se folosi sau a dispune de
acele bunuri la dorinta sa.
de tilharie este o infractiune formala,ea se considera consumata din momentul savirsirii atacului asupra
victimei,acesta fiind insotit de aplicarea violentei periculoase pentru viata sau sanatatea persoanei agresate ori de
amenintarea cu aplicarea unei asemenea violente.
de pungasie esteo infractiune formala,se considera incheiata din momentul inceperii savirsirii actiunii de
sustragere,chiar daca faptuitorul nu a obtinut posibilitatea reala de a se folosi sau a dispune de bunurile victimei
la propria sa dorinta.

ntati daca un card bancar poate sa prezinte obiectul material al sustragerii.

n continutul legii cu privire la piata valorilor mobiliare,adoptate de Parlamentul RM la 18.11.1999 pentru titlurile de
valoare se stabileste o ordine speciala de emisie,care include in special inregistrarea emiterii valorilor mobiliare
si inregistrarea darii de seama asupra rezultatelor emiterii la Comisia Nationala a Pietii Financiare.Cardurile sau
alte carnete de plata din moment ce nu constituie titluri de valoare,nu pot forma obiectul material al infractiunii
savirsite prin sustragere.Luarea ilegala a cardurilor in prezenta unor probe suplimentare,poate forma pregatirea
de sustragere a mijloacelor banesti corespunzatoare.

1.2010 intre orele 14.00 23.00 , Sirbu si Pancu au savirsit in privinta lui Rotac,despre care stiau ca nu a atins
virsta de 14 ani,in livada din apropierea drumului dintre satele glingeni si pompa,o incercare de a intretine
un raport sexual;in sopronul stinei din apropierea aceluiasi drum, Sirbu doua raporturi sexual; Pancu
un raport sexual ; in acelasi loc ,o incercare de satisfacere prin constringere a poftei sexual in forme
perverse ; in drum spre satul Chiscareni , in caruta ,Sirbu mai multe raporturi sexual ; Pancu - un raport
sexual.La 09.05.2010, Sirbu a intrat in magazinul alimentar si a ascuns la buzunarele sacoului si ale
paltonului doua sticle de vin si doua cutii de conserve ( in valoare totala de 500 de lei) Dupa care a parasit in
graba magazinul .Nimeni dintre cumparatori nu a vazut cum Sirbu a sustras marfurile. Insusi Sirbu credea
ca actioneaza clandestine . Vinzatorul lipsea de la locul de lucru. Sustragerea a fost descoperita peste zece
minute,In timpul vizionarii inregistrarii video ,facute cu ajutorul camerei de supraveghere din incinta
magazinului.

aptele persoanelor pe care le considerate vinovate. Se va skimba oare calificarea daca valoarea bunurilor luate
Sirbu ar fi constituite 499de lei ? Se va skimba oare calificarea, daca Sirbu va fi retinut de catre angajatii
pazei magazinului inainte de\dupa iesirea din magazin ?

eptului la secretul corespondentei

m art 30 din constitutia Rm rezulta ca statul asigura secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri postale, al
convorbirilor telefonice si a celorlalte mijloace de comunicare.insa exixta si exceptii ,de la aceasta norma se
poate derog prin lege in cazurile cind aceasta derogare este necesara in interesele securitatii nationale, bunastarii
economice a tarii, ordinii publice si in scopul prevenirii infractuinilor.
care este in drept sa desfasoare activitate in vederea descoperirii si cercetarii infractiunilor este judecatorul de
insructiune conform Codului de Procedura Penalea.
autoritatea
este
in
drept
sa
desfasoare
activitati
in
vederea
retinerii
si
inregistarilor
comunicarilor,retinerea,cercetarea,predarea, perchezitionrea sau ridicarea trimiterilor postale etc.
tul sintagmei prin utilizarea mijloacelor tehnice speciale destinate pentru dobndirea ilicit a informaiei nglobeaz
ideea de folosire ilicit a uneltelor, mainilor, aparatelor pentru asigurarea procesului de interceptare i descifrare
a informaiei cuprinse n mesajele persoanei.
ma mijloace tehnice speciale destinate pentru obtinerea ascunsa a informatiei presupuna ca aceste mijloace sunt folosite
pentru a obtine informatie in mod ascuns fara ca proprietarul sa cunoasca despre acest fapt.Deci modul ascuns
este mai oportun de a fi folosit decit sintagma dobindirea ilicita.Modul ascuns de obtinere a informatiei
corespondentei esre reglementat de codul penal si de codul de procedura penala si deci nu cade sub incidenta
cuvintului <ilicit> fiindca au o reglementare strict determinata.
a schimbare a fost oportuna si clarifica situatie data, fara a duce in eroare autoritatile ce intrebuinteaza aceasta norma.

m regulamentului ministerului sanatatii de apreciere medico-legala a gravitatii vatamarii corporale nr.199 din
27.06.2003 :
ea/chinuirea reprezint aciuni care provoac victimei suferine prin privaiunea de hran, butur sau cldur, ori prin
plasarea sau abandonarea victimei n condiii nocive pentru via.
rturarea se manifest prin aciuni care produc dureri perseverente, repetate sau ndelungate (prin picturi, biciuiri, prin
mpunsturi cu obiecte neptoare, prin cauterizri cu ageni termici sau chimici etc.).
onventie ONU impotriva torturii si altor pedepse ori tratamente insotite de cruzime,inumane si degradante :
desemneaz orice act prin care se provoac unei persoane, cu intenie, o durere sau suferine puternice, de natur
fizic sau psihic, n special cu scopul

e, de la aceast persoan sau de la o persoan ter,

au mrturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta
persoan l-a comis sau este bnuit c l-a comis, de a o
u de a face presiune asupra unei tere persoane, sau pentru
otiv bazat pe o form de discriminare, oricare ar fi ea,
o asemenea durere sau suferin sunt provocate de ctre un
toritii publice sau orice alt persoan care acioneaz cu
, sau la instigarea sau cu consimmntul expres sau tacit
menea persoane. Aceasta notiune o gasim si in CP al RM la art. 309 indice1

te fi aplicat concursul ideal dintre tilharie si santaj,deoarece sunt doa infractiuni total diferite din punct de vedere al
violentei aplicate asupra persoanei si a scopului urmarit.
considera cea mai periculoasa infractiune, dearece exista intentie unica de a ataca doua sau mai multe persoane in
scopul sustragerii bunurilor acestora,ceea ce presupune aplicarea violentei periculase pentru viata sau sanatatea
persoanelor ori amenintarea cu aplicarea unei asemenea violente.Tilharia consta in fapta prejudiciabila alcatuita
din 2 actiuni :
actiunea principala-sustragerea
actiunea adiacenta-atacul savirsit asupra unewi persoane,atac insotit in mod alternativ de a)violenta
periculoasa pentru viata sau sanatate persoanei agresate, b)amenintarea cu aplicarea unei asemenea violente.
hariei scopul de a sustrage apare inaintea aplicarii violentei, si deciu rezulta ca aceasta este folosita doar pentru a
facilita, a asigura savirsirea aciunii principale de sustragere.

e o infractiune ce aste savirsita in scop de cupiditate insa nu prin sustragere.In cazul in care exista cerinta de a
transmite un bun santajul nu se transforma intr-o infractiune de sustragere. Deci santajul este cererea de a
transmite bunuri si nu insasi o forma a sustragerii, de aceea nu poate fi aplicat concurs ideal dintre tilharie si
santaj.

data sunt 4 episoarde :

spargerii lacatului usii de la vila si locirea timp de 2 luni fapta se va califica in baza art.193 tulburarea de
posesie,deoarea imobilul lui Fudulei a fost ocupat integral de catre Raiu si Volosenco.
epistarii a acestor doi indivizi s-a iscat o altercatie in urma careia lui Fudulei I s-a cauzat traumatism ce a necesitat 21
de zile de spitalizare, aceasta fapta se va calitica in baza art.152 litera e) alin.2. Iar in cazul in care Fudulei va fi
lipsit intentionat de viata fapta sa va califica in baza art.145 alin.2 lit.i.
ind pentru perfectarea actelor Raiu a primit banii de la turcu,malai, forminte si munteanu, Raiu a disparut aceasta fapta
urmeaza a fi calificata in baza art.190 escrocherie alin.2 lit c.
deteriorarii ferestrei automobilului fapta se va califica in baza art.197 distrugerea sau deteriorarea intentionata a
bunurilor alin.2 lit. c.Iar sustragerea pe ascuns se va califica in baza art.186 Furt alin.1 lit.d.Iar in cazul in care
Raiu s-ar deplasa cu masina data fapta se va califica in baza art. 192 indice1 alin1.

entionat
1.1
Premeditarea atribuie omerului caracter agravant,deoarece presupune o concentrare a fortelor psihice ale
faptuitorului si o pregatire a comiterii faptei ceea ce asigura sanse sporite de reusita a omorului.

aplicarii raspunderii in baza lit a) alin(2) art.145 CP al Rm, ste necesar indeplinirea cumulative a 3 conditii:
a)
trecerea unui interval de timp din momentul luarii hotaririi de a savirsi omorul si pina la momentul
executarii infractiunii-pentru a se considera omorul ca fiind cu premeditare, este necesar sa se constate ca luarea
hotaririi de a savirsi omorul a premers cu o anumita perioada de timp savirsirea infractiunii.Durata acestui
interval nu este fixa si nici nu poate fi dinainte stabilita.
b)
In acest interval de timp faptuitorul trebuie sa mediteze, sa-si concentreze fortele sale psihice in
vederea asigurarii reusitei actiunii sale-presupune ca hotarirea a fost luata dupa un prealabil examen comparativ
al motivelor pozitive si negative precum si al rezultatelor ilicite dorite si nedorite de subiect. Intentia premeditata
constitue fondul conditiei in cauza.Intentia premeditata reprezinta una dintre speciile modalitatii nenormative a
intentiei avind la baza criteriul momentului de aparitie a intentiei.Intentia premeditata intruneste 2
conditii :1.componenta cronologica- desemnind realizarea hotaririi de a savirsi infraciunea nu imediat,dar dupa
trecerea unui anumit interval de timp de la momentul aparitiei sale ; 2.componenta ideologica-desemnind
activitatea psihica specifica a faptuitorului pe parcursul acestui interval
c)
In acest interval de timp faptuitorul trebuie sa treaca la svairsirea unor acte de pregatire de natura sa
intareasca hotarirea luata si sa asigure realizarea ei-pregatirea de infractiune este o etapa indispensabila a
activitatii infractionale.
1.2

Omorul savirsit din interes material formeaza concurs ideal cu infractiune a de tilharie.Exista 2 acceptini
privind aplicarea circumstantei agravante <din interes material > lit.b) alin.2 art.145CP :
la calificarea omorului nu esta necesar a fi luata in consideratie agravanta data atunci cind se atesta
forma tipica a tilhariei(atunci cind nu se realizeaza scopul de sustragere)
la calificarea omorului necesita a fi luata in consideratie agravanta data atunci cind se atesta forma
atipica a tilhariei(atuci cind se realizeaza scopul de sustragere).
rea data infractiunii de tilharie prin prevederile art 188, nu presupune absorbirea in continutul ei a infractiunii de omor
intentionat care are existenta de sine statatoare.Reprezentind prin natura si esenta sa, o complexiate legala,
tilharia nu absoarbe in continutul sau decit acele actiuni care au fost limitativ determinate de lege.
1.3
1.

In speta data sunt ilucidate 2 cazuri:

Eremei sub pretext ca e colaboratorul Politiei Rutiere solicita tractorul de la Vascan si la destinatie i-a
administrat o substanta somnifera, aceasta fapta sa va califica in baza art.190 escrocherie alin.2 lit.c si
administrarea se califica in baza art.217indice 6. Introducerea ilegal intenionat n organismul altei persoane,
mpotriva voinei
acesteia,
a
substanelor
narcotice,
psihotrope sau a analoagelor acestora.
2.
Eremei sub pretext ca e colaboratorul Politiei Rutiere solicita tractorul de la Roscovan si la destinatie ia administrat o substanta somnifera care i-a provocat decesul acestuia in urma reactiei alergice, fapta se va
calitica in baza art.190 escrocheria alin2 lit.c si

e in care santajul adopta forma infractiunii materiale sunt:

rsit cu deteriorarea ori distrugerea bunurilor
at de dobindirea bunurilor cerute
at cu late urmari grave
santaj savirsite in proportii mari
santaj savirsite in proportii deosebit de mari

ri dintri art.189 si 164 lit.f) al.2 CP

santajului rapirea persoanei este faciliteaza, inlesneste savirsirea infractiunii scop(obtinerea bu8nurilor altei
persoane.),in cazul art 164 rapirea isi are locul propriu in cadrul calificarii.
n cazul art 164 lit.f) contituie de la 6 la 13 ani, iar in cazul santajului alin.(4) pedeapsa constituie de la 7 la 13 ani
victimei in cazul art 164 poate fi minorul,femeia gravida, persoana care se afla in neputinta are ca efect agravarea
raspunderii.Iar in baza art 189 al 4 victima poate fi posesorul,proprietarul,detinatorul, rudele acestora sau
apropiatii acestora.

ul art 173 Hartuirea sexuala notiune de santaj este vazuta sub aspectul mentionat in art 189 si anume <cu raspindirea
unor stiri defaimatoare despre ele> ceea ce rezulta ca santajul nu priveste doar infractuinile contra partimoniului
dar si infractuinilor ce vizeaza viata sexuala a persoanei.
n sensula art.173 trebue de inteles amenintarea cu divulgarea informatiilorcare devenind notorii pot prejudicia onoarea
si demintatea victimei ori pot fi cauza altor urmari.Continutul unor asemenea informatii despre victima poate
privi :
prostitutiei
rica a acesteia
de substante narcotice sau psihotrope
unor ilegalitati
a conjugala s.a
rmare rezulta ca santajul in continutul art.173 are si o explicatie determinat in art.189 si deci nu trebuie de modificat
denumirea articolului 189, fiindca ingloba in sine si notiunea ce priveste hartuirea sexuala.

NR-21
:Rapirea persoanei
cati toate ipotezele in care infractiune,prevazuta la art.164 CP RM nu are un obiect material
ea de rapire a persoanei nu are ca obiect material in cazurile cind rapirea persoanei nu presupune o influentare
nemijlocita infractionala asupra victimei.In cazurile in care rapirea este savirsita fara aplicarea de
violenta asupra persoanei.
entati daca este sau necesara calificarea suplimentara in cazul in care rapirea unei persoane este savirsita datorita
vatamarii intentionate grave,savirsite asupra victimei.
ecesara calificarea suplimentara in cazul in care rapirea unei persoane este savirsita datorita vatamarii
intentionate grave asupra victimei deoarece nu este potrivit concursul dintre infractiunea de vatamare
grava si rapirea persoanei,deoarece acea constringere fizica ar fi retinuta nejustificat de doua ori la
calificarea faptei.Spre exemplu in cazul vatamaii intentionate medii si usoare a integritatii corporale este
absorbata de rapirea persoanei.Deci in acord cu calificarea infractiunilor in cazul concurentei normelor
penale este mai favorabil de a opta pentru aplicarea art.164 CP .
entati daca a fost oportuna adoptarea art.164 cu indice(1)CP RM Rapirea minorului de catre rudele apropate
acetei componente de infractiune noi in CP al RM a fost adoptat in mare parte necesitatii de a incrimina
aceasta fapta ilegala care dupa parerea mea prezinta un pericol social si este frecvent savirsita de
parinti.Aceasta are un rol benefic asupra minorilor care si sunt persoane care sufera in caeasta situatie.

I.Omorul savirsit in stare de afect

cati cele 2 circumstante,care examinate cumulativ pot ajuta la determinarea gravitatii insultelor ce provoaca starea
de afect in contestul infractiunii prevazute la art 146 CR RM.
e grave se au in vedere cuvintele sau faptele injurioase care presupun ibjosirea cu intentie sau din imprudenta a
onoarei si demnitatei sub aspectul afectarii sentimentelor,nationale,religioase,de rudenie,sexuale si
altele
entati care trebuie sa fie calificarea atunci cind din cauze independente de vointa faptuitorului decedeaza o singura
persoana din cele 2 care-I provoaca faptuitorului starea de afect spre a caror lipsire de viata este indreptata
intentia faptuitorului.
l ca starea de afect sa fie provocata faptuitorului de mai multe persoane cum in cazul acesta de 3 persoane astfel
intetia faptuitorului este indreptata nemijloc spre a lipsi de viata aceste 3 persoane.Insa in situatia in in
care din cauze independente de vointa faptuitorului a decedat doar o singura persoana atunci vom califica
conform art 27 si art 146 a CP adika tentativa si omorul savirsit in stare afect.

virsta de 15 ani va raspunde pentru tentativa la omor intentionat,deoarece intentia lui era directa de al lipsi de
viata pe tatal sau deoarece Pascaru a folosit topor si plus la asta regiunea loviturilor adica capul insa din
motive ce nu depind de vointa sa nu si-a putut duce pina la capat intentia.

nd Pascaru a actionat cu Cuvalchin in virsta de 13 ani nu se va schimba calificarea deoarece persoana fizica
responsabila care la momentul savirsirii infractiunii a atins virsta de 14 ani.

chimba calificarea daca din greseala va lovi concubina tatalui sau deoarecenu conteaza pe cine a urmarit el sa
omoare,deoarece legea nu onroteste doar viata si sanatatea unei persoane ci viata oricui,daca lipsirea de
viata a fost comisa cu intentie este indiferent care anume persoana.

mba deoarece pentru savirsirea omorului in stare de afect persoana fizica responsabila trebuie neaparat sa aiba
atinsa virsta de 16 ani.

2 Delapidarea averii straine

1.1

Relatati despre calificarea bunurilor care reprezinta obiect materal al infract prevaz la 199

ctua o analiza ma profunda a art 191,bunurile-obiect material al infractiunii delapidarea averii straine se clasifica in:
Statice si dinamice. Criteriul ce sta la baza e locul de aflare a bunurilor,incredintate faptuitorului,in momentul
sustragerii. Asadar , bunurile statice se considera cele care in momentul sustragerii se aflau in loc pazit sau pe un
teritoriu pazit.(fabrica,depozit)asupra acestor bunuri faptuitorul poate actiona limitat,doar pe parcursul timpului
de lucru sau doar in perimetrul teritoriului. O alta situatie este atunci cind,faptuitorul scoate illegal bunurilede pe
teritoriul pazit odata cu obligatiile sale, de transport de exemplu.astfel suntem in prezenta unor bunuri cel
urmeaza pe faptuitor denumite-Bunuri dinamice.pentru acest tip este specific faptul ca ele se afla in posesia
faptuitorului pe parcursul timpului in care acesta isi indeplineste atributiile sale conferite.
delapidarii averii straine avind drept obiect material dynamic trebuie sa indeplineasca conditiile: a) intetia de a sustrage
b)convertirea posesiei legitime in posesie nelegitima.
urile statice sunt necesare a fi indeplinite conditiile:a) ridicarea bunurilor din locul in care se aflau b)constientizarea
faptuitorului de a folosi si dispune de bunuri ca fiind ale sale c)intrarea bunurilor in posesie nelegitima a
faptuitorylui. Aceasta clasificare este importanta pentru a distinge diferit momentul de consumare a infractiunii
date,si anume pentru bunurile statice momentul de consumareeste atunci cind faptuitorul a avut posibilitatea
reala de insusire ilegala a bunurilor,iar pentru bunurile dinamice este momentul actului de trecere,transmitere a
bunului spre administrare.

1.2

Argumentati daca tranmiterea bunurilor in baza unui document este o cerinta obligatoriu in cazul
incredintarii bunurilor in administrare catre cel care a savarsit infracti de delapidare.

const n nsuirea, folosirea sau transmiterea de ctre fptuitor, n

u sau pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri ncredinate pentru a le gestiona sau
tra.
t fi ncredinate n virtutea funciei de rspundere a fptuitorului, a raporturilor
e sau a nsrcinrii speciale din partea proprietarului. ncredinarea bunurilor n
orturilor contractuale poate fi fcut de oricare subiecte ale drepturilor civile, att
zice, ct i persoane juridice. ncredinarea bunurilor n celelalte cazuri se face, n
privina bunurilor persoanelor juridice, n cadrul raporturilor de munc. Aceste
legate, de regul, de folosirea de ctre fptuitor a situaiei de serviciu, adic presupun
rcumstanei agravante de la lit.d) alin.(2) art.191 CP. drept nsuire sau delapidare sunt considerate aciunile
persoanelor care, conform funciilor lor de rspundere, raporturilor contractuale sau nsrcinrii speciale a
proprietarului, nfptuiesc n privina bunurilor ncredinate mputerniciri de dispunere, administrare,
transportare sau pstrare (depozitar, expeditor, vnztor, casier etc.)
fraciunii de delapidare a averii strine trebuie s aib calitatea special de administrator. n sensul art.191 CP, a
administra" nseamn: 1) a avea dreptul de a da dispoziii cu privire la primirea, pstrarea sau eliberarea de
bunuri; 2) a veni n contact direct i material cu bunurile altei persoane, datorit atribuiilor administratorului,
legate de primirea, pstrarea sau eliberarea bunurilor.
bunurilor svrite de ctre oferi, tractoriti, cruai i alte persoane crora
ri li s-au ncredinat conform unui document valabil pentru o singur dat (bon de
et de schimb etc), prin eviden pentru transportarea de pe cmp la locul de pstrare
n gospodrie sau n afara ei, urmeaz a fi calificate drept sustrageri svrite prin
nsuire i delapidare a bunurilor care sunt ncredinate fptuitorului.

Pruncuciderea
despre toate criteriile de stabilire a calitatii de nou nascut propuse de stiintele medicale in contextual victimii
infract la 147

aptul ca victima a pruncuciderii poate fi numai un copil nou- nascut,trebuie sa delimitam notiunea de fat de copil nou
nascut. Fatul este acel produs al conceptiei ce se afla in uterul mamei pina la expulzare.momentul nasterii
presupune transformarea fatului in copil nou nascut.asa deci copilul nou nascut este numit din momentul
aparitiei unei parti considerabile a lui din organismul mamei. Deoarece calitateade nou nascut nu e definite de
legea penala,ne bazam pe teoriile medicale.astfel pediatria informeaza ca nou nascutul sunt primele 3-4
saptamini din viata,obstretica- o saptamina,neonatologia-28 zile si medicina legala 24 ore. Deorece se prezuma
ca starea psihologica a mamei cauzata de nastere dureaza 24ore din momentul nasterii,vom aplica teoria
medicinei legale.deasemenea nu conteaza daca copilul sa nascut viabil sau nu,importantsa se nasca viu. Semnele
nasterii recente fiind:involutia cordonului ombilical,acel strat deconsistenta alb-cenusie ce acopera tegumentele
nou nascutului. Starea copilului nou-nscut (prunc)dureaz n unele legislaii anumite termene, determinate
delegislaie, de exemplu: n Frana - 3 zile, n Italia - 5 zile etc. Legea noastr nu stabilete nici un termenformal
ce ar determina starea de copil (prunc) nou-nscut, lsnd ca problema n cauz s fie rezolvat nmod concret n
baza expertizei medico-legale pornind de la prevederile art.147 CP, potrivit crora timpulstrii de prunc nounscut este limitat de noiunile: timpul naterii sau imediat dup aceasta

ntati care trebuie sa fie calificarea in cazul in care pruncuciderea e savarsita asupra 2 sau mai multe personae
d pruncuciderea e savirsita asupra pluralitatii de victime, si intentia faptuitorului e unica,calificarea va fi o singura data
conform art 147 CP. Sub acest aspect,pluralitatea de victime nu genereaza pluralitatea de infractiuni. Deoarece
nu avem o circumstanta agravanta ce presupune asupra 2 sau mai multe persoane,vom aplica art 147 o singura
data, pentru a nu incalca principiul legalitatii. Totusi de remarcat ca in cazul cind victime ale pruncuciderii sunt
gemenii, tripletii,se va lua in consideratie la individualizarea pedepsei.

oportun completarea art 134 rudenie din CP cu al 5 care ar avea urmat continut : in intelesul art 147 cp prin nou
nascut se intelege fatul angajat in procesul nasterii dupa 22 sapt

i oportuna includerea in CP aexplicatiei si definitiei copilului nounascut- copil pe corpul caruia sunt prezente semne
morfologice ale unei nasteri recente.aceasta ar usura aplicabilitatea infractiunii de pruncucidere si ar permite
utilizarea legii penale in stricta legalitate si unicitate,fara a fi nevoiti de a aplica teoriile medicale.

ea intentionata medie a integritatii corporae sis anantatii, art 152

e scurta durata a sanatatii; urmarile cauzate de vatamare care dureaza o perioada mai mica de 21 de zile : slabirea
vederii sau a auzului, numeroase excoriatii, echimoze, peirderea degetului de la mina cu exceptia celui mare si
aratator.

delungata a sanatatii - Dereglarea ndelungat a sntii este determinat nemijlocit de un ir de vtmri, maladii,
dereglri de funcie care au o durat de peste 21 de zile, dar cu condiia c victima i recapt sntatea
iniial.ACeasta se raporteaza la : fisuri si fracture oaselor mcii, ale osului stern, a cel mult 3 coaste de o partea
toracelui, pirderea auzuui a unei urechi, pierdere degetului mare sau arattor la mina, slabirea insiderabila a vocii
etc

tati ipotezele in care fapta se califica drept tentative asupra adoua sau mai multe persoane?
nt atunci cind fapta de vatamare produce efecte:

doar asupra unei persoane, cu toate ca intentia a fost asupra a doua sau mai multe,

fapta nu a avut loc datorita unor cause ce nu depind de vointa faptuitorului;

faptuitorul a avut intentia sa savirseasca vatamarea media a integritatii si sanatatii, dar actiunile sale nu
se califica conform art 152 al 2 lit b deoarece actiunea se soldeaza cu vatamare usoara a intregritati si sanatatii
victimei;
e faptul ca faptuitorul doreste savirsirea unei infractiuni cu o intentie directa a supra a doua sau mai multe persoane,
ins a atunci cind rezultatul este vatamarea in cauzele mai sus mentionate ,atunci considera ca tentative la a rt
152, deoarece legea penala tinde sa pedepeseasca intentia unica, in caz ca aceasta nu este indeplinita atunci
consideram ca tentative astfel pedeapsa estemai blinda.

ntati daca este rentabila formularea sintagmei pierderea considerabila si stabile a mai putin de o teime din
capacitatea de munca

entia la formulare defectuoasa, deoarece se creeaza falsa impresia ca ar mai exista un tip de pierdere stabile a mai putin
de o treime din capacitatea de munca, care nu ar avea un caracter consderabil. Dupa cum reese din regulamentul
ministerul sanatati , prin aceasta notiune se intelege o pierdere considerabila intr-un volum mai marede 10 % dar
nu mai mult de 33%.
circumstantele agravante ale sustragerii

ati 3 exemple de mijloace cu al caror ajutor folosirea situatiei de serviciu este realizata in contextul infractiuni
prevazute la lit d alin 2 art 190.
a svrit cu folosirea situaiei de serviciu presupune c fptuitorul, avnd calitatea de funcionar, face victima s
cread c se afl n exercitarea atribuiilor sale de serviciu, dei n realitate nu se afl n exerciiul acestor
atribuii.

pasiva active
redere

nti care trebuie sa fie marja dupa parametri cantitativi, exprimati banesti a marimii daunei in proportii
considerabile cauzate prin sustagere.

ie sa fie exprimata in dependenta de actiunile savirste ale infractorului, a daunelor cauzateetc. Prin urmare aplicam o
marja in dependenta de actiunile si urmarile savirsite prin infraciune:
in proportii mici
edii
ari
de mari
a se va marca sub aspectul daunelor care sau savirsit persoanei fizice, a pers juridice sau a stautului .
vanta au aici calitatea bunurilor material-marfare, precum si alte valori care au un cost adicaun prt, exista insa situatii
cind areo valoare subiectiva, sentimentala, avind o utilitate indiviaduala neputind fi neaparat exprimata sun un
prt oarecare, la fel deosebit la individualizarea marje vor fi bunuri sociala, care au o importanta sociala, la fel
sunt exponate d emuzee, obiecte de vinzare etc.
nta de aceste criterii vor fi prezentate careva aspecte speciifcae la individualizarea a marjei exprimate in bani, unele
putind fi appreciate economic altele insa nu.

c trebuie sa depaseasca.
unoaste o limita inferioarade 25 uc spre deosbire de furt.
avem o suma anumita, insa se exprima prin faptul ca daunele trebuie sa fie considerbile, sau cind valoarea bunurilor
se descifreaza in proportii mari ori deosebit de mari.
marimea trebuie sa depaseasca 25 uc.
averii straine sa depaseasca 25 uc.
u cunoaste o limita inferioara de 25 uc

2.2008 aproximativa ora 14, postica impreuna cu erhan, aflnduse in vizita intrun paratament de pe str. Miron
Costin, or Chisinau, au luat bunuri de la Lazu in valoare de 500 de lei. La 27.12.2007 punindus cagule pe
cap luindusi cite un cutit, cei doi faptuitori au venit casaa la Geamanu . Punindu-I cutitul la git Erhan ia
cerut lui Geaman sa le dea toti bani pe care ii are, ultimul ia spsu ca toti banii care ia avut ia depus intrun
cont bancar Dupa ce sau convins ca Geamanul nu minte , cei doi faptuitri siau impartit roluril:Postica il
insotetse pe Geamanul la banca, iar Erhan o retine acsaa pe cncubina pentru a a se asigura ca Erhan va
adauce banii
trasnsmis suma de bani ceruta, ulterior finnd angajat la>>>>>>>in calitate de contabil sef , cu posibilittaea de
deppunere zilnica la contul bancar al intreprinderii in urma oprestari serviciilor de paza de automobile la
parcare auto, incepind cu august 2009 pina in 19.10.2010, Postica nu a depus in contul bancii banii in suma
totala de 101703. Dupa care a fugit cu acesti bani si cu buniri a intreprinderii in valoarede 51500 lei.

ele savirsite de Postica Se va schimba situatia in care Postica la atras pe minorul de 14 ani Untu si pe Darie in virsta de
13 ani.

ate sunt calificate ca talharie, dearece au itrat intr-un teritoriu strain mascati, conform dex cagula este . mantie cu glug
purtat de clugri. glug (cu deschizturi pentru ochi). 2. parte a unei mti de gaze, din cauciuc, ce acoper
capul, trecnd peste urechi. (< fr. cagoule) , reesind din faptul cain timpul atacului sau folosit masti atunci este o
agravanta la talharie prin patrunderea in icapere straina . Postica va fi pedepsit aprate pentru actiunea savirsita
cu erhan in aceeasi infractiune, dupa car pentru banii furati si bunuri din proprietatea intreprinderii, si pentru
utima situatie va fi pedepsit ca autor iar ceilalti doi va fi pedepsit doar pers care a impinit 14 ani.

cul de copii
.1
definiti notiunea ,,trafic de persoane,utilizata in art 3 al protocolului din 15.11.2000 privind
prevenirea,reprimarea si pedepsirea traficului de persone,in special al femeilor si copiilor ,aditional la
conventia ONU impotriva criminalitatii transnationale organizate ,in vigoare pentru RM din 16.10.2005
precum si notiunea trafic de finite umane , utilizata in conventiei consiliului Europei din 03.05.2005
ersone- expresia trafic de persoane indic recrutarea, transportul, transferul, adpostirea sau primirea de persoanelor,
prin ameninare de recurgere sau prin recurgere la for ori la alte forme de constrngere, prin rpire, fraud,
nelciune, abuz de autoritate sau de o situaie de vulnerabilitate ori prin oferta sau acceptarea de pli ori
avantaje pentru a obine consimmntul unei persoane avnd autoritate asupra alteia n scopul exploatrii.
Exploatarea conine, cel puin, exploatarea prin prostituarea unei alte persoane sau alte forme de exploatare
sexual, munca sau serviciile forate, sclavia sau practicile analoage sclaviei, folosirea sau prelevarea de organe;
nite umane- expresia trafic de fiinte umane desemneaza recrutarea, transportul, transferul, cazareaa sau primirea de
persoanelor, prin ameninare cu ori prin utilizarea fortei sau altor forme de constringere , prin rpire, fraud,
nelciune, abuz de autoritate ori de o situaie de vulnerabilitate sau prin oferirea sau acceptarea de pli ori
avantaje pentru a obine consimmntul unei persoane avnd autoritate asupra alteia, n scopul exploatrii.
Exploatarea cuprinde , cel puin, exploatarea prostitutiei celorlalti sau alte forme de exploatare sexual, munca
sau serviciile forate, sclavia sau practicile similare acesteia , aservirea sau prelevarea de organe;

.2

Argumentati care este continutul exact al notiunii ,, violenta fizica specificate la lit (a) alin (2) art 206
CP RM.
iacenta consta in aplicarea violentei fizice sau psihice asupra copilului .Notiunile de violenta fizica si violenta psihica
au fost analizate anterior .,In contextual modalitatii examinate prin violenta fizica se are in vedere vatamarea
intentionata usoara a integritatii corporale sau a sanatatii, maltratatea intentionata sau alte acte de violenta. In

cazul vatamarii intentionata grave sau medii a integritatii corporale sau a sanatatii, calificarea trebuie facuta prin
concurs : art 206 (cu exceptia literii (a) din alin. (2) ) si art 151 sau art 152 din CP RM .
.3
Argumentati daca este corecta urmatoarea formulare din pct.6.4 al hot. Plenului curtii supreme de
justitie nr 37 din 22.11.2004 cu privire la practica aplicarii legislatiei in cauzele despre traficul de fiinte
umane si traficul de copii: Amenintarea cu divulgarea informatiei confidentiale consta in folosirea
unor date confidentiale pentru intimidarea victimei ca un mechanism de control asupra ei (amenintarea
persoanei cu dezvaluirea informatiei cu character intim familiei acesteia etc.)
e corecta urmatoarea afirmatie din aceasta hotarire Amenintarea cu divulgarea informatiei confidentiale consta in
folosirea unor date confidentiale pentru intimidarea victimei ca un mechanism de control asupra ei (amenintarea
persoanei cu dezvaluirea informatiei cu character intim familiei acesteia deoarece art 206 alin .(2) lit (c )
. ,,de ameninare cu divulgarea informaiilor confideniale familiei copilului sau altor persoane si art 165
alin (1) lit .(a) ameninare cu aplicarea sau aplicarea violenei fizice sau psihice nepericuloase pentru viaa i
sntatea persoanei, inclusiv prin rpire, prin confiscare a documentelor i prin servitute, n scopul ntoarcerii
unei datorii a crei mrime nu este stabilit n mod rezonabil, precum i prin ameninare cu divulgarea
informaiilor confideniale familiei victimei sau altor persoane att fizice, ct i juridice;aceste articole
corespund cu punctul 6.4 din hotarire.
apidarea averii straine
inati cele trei conditii cumulative in a caror prezenta delapidarea averii straine se poate realiza asupra unor
bunuri statice
delapidarii averii straine se exprima in aceea ca dispunerea de bunurile dinamice incredintate ,in limitele intinderii
prerogativelor conferite persoanei respective ,chiar in prezenta intentiei de a sustrage acele bunuri nu poate avea
relevanta juridico-penala .In acest context ,delapidarea averii straine realizata asupra unor bunuri dinamice
,poate avea lok doar in prezenta urmatoareleor 2 conditii:
ntentiei de a sustrage
ea posesiei legitime in nelegitima ,expriminduse in depasirea prerogativelor conferite persoanei in privinta bunurilor
incredintate.
arte delapidarea averii straine, realizata asupra unor bunuri statice poate avea lok numai in prezenta urmatoarelor trei
conditii cumulative :
bunurilor din locul in care se afla,
bunurilor in posesia nelegitima a faptuitorului consta in depasirea prerogativelor conferite persoanei in privinta
bunurilor incredintate 3. Existent posibilitatii reale ,constientizate de faptuitor de a se folosi si a dispune de
bunuri ca de ale sale proprii .
entati daca luarea fizica sau luarea formala caracterizeaza fapta prejudiciabila in cazul infractiunii prevazute la
art 191 CP RM.
elapidarii averii straine, fapta prejudiciabila consta in actiunea de sustragere faptuitorul ia bunurile ca i-au fost
incredintate transforminduse din detentor legitim in pretins proprietear, avind intentia de a le deposed pentru
sine, nu pentru posesorul mijlocit ce i-a incredintat bunurile.
are loc ,, luarea formala caracterizata prin convertirea posesiei legitime in cea nelegitima pe calea retinerii bunurilor
la faptuitor si a neprezentarii acestora in indrituiti a le receptiona.Luarea formala este specifica in cazul
bunurilor ce sunt incredintate persoanelor care efectueaza transportarea lor in calitatea de functie principala sau
persoanele pentru care transportarea de bunuri constituie partea indinspensabila a activitatii.Actiunile
persoanelor care pot poseda si dispune de bunuri incredintate se pot exprima in : 1.luarea formala (daca intentia
de sustragere apare in timpul transportarii sau in
ca (materiala) (daca bunurile sunt scoase din deposit ,casierie, etc.)
dintre luarea fizica a bunurilor statice si luarea fizica a bunurilor dinamice este ca in ultimul caz scoaterea bunurilor
din posesia legitima semnifica si imposedarea simultana a acestora.
existenta materiala si,respectiv,luarea in posesiune si insusi posesia asupra lor ca stare de fapt e materiala.
rul librariei Cobzac la timpul receptionarii marfurilor de la depozitul uneia din edituri , a observant ca i-au fost
livrate din eroare cu 50 de loturi de carti mai mult ,decit prevederea contractului.Cobzac nu a reactionat
la eroarea care s-a admis , desi a observant-o ,trecindisi in posesie banii pe care i-a obtinut ulterior din
comercializarea cartilor 2100 de lei . Ulterior ,aflindu-se in casa lui Pancu din satul Bahrinesti , r-nul

Floresti , in urma unui conflict , Cobzac l-a batut pe Nirca .I-a aplicat multiple lovituri cu miinile si
picioarele in diferite parti ale corpului , in urma carora victim a decedat .Dupa aceasta ,Cobzac a
ingropat cadavrul in beciul gospodariei sale.Mai tirziu , aflinduse in vizita la cunoscutul sau Ispas , in
orasul Floresti ,din motive de razbunare ,Cobzac i-a aplicat acestuia o lovitura cu pumnul in cap.Dupa
care , cu un cutit de bucatarie , a aplicat 14 lovituri in picioarele si miinile victimei.In rezultat, victimei ia fost cauzata o vatamare grava periculoasa pentru viata .
apta lui Cobzac. Se va schimba oare calificare a,daca ,dupa o luna ,Cobzac va restitui editurii suma de 2100 de
lei, constituind valoarea integrala a celor 50 de loturi de carti?Se va schimba oare calificarea , daca dupa
o luna , Cobzac v-a restitui editurii suma 1600 de lei ,constituind valoarea partial a celor 50 de loturi de
carti ?argumentati rs.
n 1 Escrocheria, adic dobndirea ilicit a bunurilor altei persoane prin nelciune sau abuz de ncredere,(savirsit prin
inselaciune pasiva deoarece Cobzac a ascuns faptele si circumstantele care trebuie communicate in cazul
savirsirii cu buna credinta in conformitate cu legea tranzactiei patrimoniului) .

in primejdie
cati 6 exemple de circumstante care demonstreaza existent starii periculoase pentru viata victimei in contextual
infractiunilor de la art 163.
de o virsta frageda 2 ani este lasata pe marginea unui riu
care suferea de o boala locomotarie este lasata linga o intersectie auto.
de o virsta inaintata este lasata pet imp de iarna imbracata necorespunzator conditiilor meteoralogice in mijlocul unei
paduri
e timp de noapte este lasat intr-un loc necunoscut, strain pentru el.
are a suferit multimple leziuni corporale, echimoze, escoriatii este lasata pe marginea carosabilului.
na care se afla in neputinta de a si coordona actiunile este lasata pe o cale ferata.
entati daca este sau nu oportuna calificarea conform art. 163 atunci cind dupa comiterea unei infractiuni ce
implica violenta , faptuitorul lasa cu buna stiinta victima acelei infractiuni fara ajutor , desi se afla intr-o
stare periculoasa pentru viata si este lipsita de posibilitatea de a se salva, iar faptuitorul a adus-o in
asemenea stare.
este oportuna calificarea suplimentara conform art. 163 daca victima infractiunii ce implica violenta nu I se acorda
ajutor de catre subiectul acelei infractiuni atunci cind se afla intr-o stare periculoasa pentru viata si este lipsita de
posibilitatea de a se salva, stare provocata de faptuitor. Ar fi cu totul exagerat ca subiectul infractiunii, ce
implica violent sa fie tras la raspundere pentru atitudinea lui intima fata de rezultatul infractiunii sale, precum si
pentru nedorintade a prentimpina urmarile prejudiciabile ale infractiunii respective. Aceasta ar insemna aplicarea
raspunderii de 2 ori pentru aceeasi fapta. Deci faptuitorul pune victim in situatia periculoasa pentru viata chir
prin infractiunea sa , infractiune ce implica violenta. In termenii logicii juridice , respectind principiul
noncontradictiei, ar trebui sa consemnam in acest caz ca este imposibil sa afirmam sis a negam totodata acelasi
predicat despre acelasi subiect. Odata ce faptuitorul e sanctionat pentru violenta , este inacceptabil sa fie
sanctionat pentru ca nu a prevenit efectele acestei violente. Totodata, asa cum rezulta din dispozitia art 76 lit. e)
CP, este nu o obligatie, dar un drept al faptuitorului de a prentimpina urmarile prejudiciabile ale infractiunii
savirsite. Realizarea catre el a acestui drept va determina atenuanta pedepsei ce I se va stabili.Nerealizarea
acestui drept nu trebuie sa sa-I agraveze in vriun fel tratamentul sanctionator.
entati care sunt avantajele si dezavantajele substituirii in art 163 a cuvintelor- in cazul cind cel vinovat stia
despre primejdia si a avut posibilitatea de a acorda ajutor partii vatamate, fiind obligat sa ii poarte de
grija, prin cuvintele- daca cel vinovat stia despre primejdie si a avut posibilitatea de a acorda ajutor partii
vatamate.

untate observam ca a avut loc o largire a cercului subiectilor responsabili in acordarea de ajutor. Daca anterior acestia
trebuiau sa fie obligati fata de victim in purtarea de grija, acum insa vinovatul trebuie sa stie despre primejdie si
sa aiba posibilitatea de a acorda ajutor partii vatamate, adica acesta trebuie sa aiba posibilitatea reala de a acorda
ajutor victimei, chiar cu o anumita doza de risc pentru sine sau pentru terte persoane.
noilor prevederi in acest sens sunt urmatoarele, toate persoanele sunt obligate in acordarea unui ajutor daca exista
posibilitatea reala de acordare , care poate avea sau nu obligatia de a-i purta de grija, aceata schimbare sa facut
cu scopul de o responsabilitate mai mare din partea membrilor sacietatii in raport cu persoanele aflate in
primejdie.
ul cind faptuitorului ii este incubata o asemenea obligatie cum era in prevederile vechi este necesar de stabilit
distinctia dintre art 163 si 162 unde la fel situatia consta in existent unui raport juridic obligational intre faptuitor
si victima cu unele subtilitati aLE obligatiei faptuitorului care consta in opozabilitatea in raport cu un cerc de
persoane nedeterminat. Altfel spus in art 162 este identificat doar subiectul pasiv al raportului juridic
obligational. In cazul lasarii in primejdie presupune ca situatie-premisa , in cazul cind , in raportul juridic
obligational dintre faptuitor si victima, obligatia faptuitorului exista in raport cu o persoana concreta. In cazul
dat la fel cred ca modificarile date sunt utile din considerentul posibilitatii delimiitarii acestor 2 articole.

despre criteriul obiectiv si subiectiv de stabilire a modului deschis de savirsire a infractiunii de sustragere.
iectiv se exprima in aceea ca actiunea de luare se realizeaza in prezenta victimei sau a altor persoanecare vad actiunea
faptuitorului,observa cele svirsite,constientizeaza semnificatia jur. Acelor comise,fara aface parte din categoria
de persoane care insufla incredere faptuitorului ca nu-I vor crea impedimente in procesul sustagerii. Criteruil
subiectiv se expprima in convingerea faptuitorului,bazata pe premise obiective,ca el actioneaza in mod vadit p-u
cei din jur care ii vad fapta,observa cele savirsite de faptuitor,percep semnificatia juridical a faptei lui.fara a face
parte din rindul de persoane de increderecare nu-I pot crea pieici in realizarea sustragerii.
entati daca este daca este sau nu correct ca urmeaza afi calificate ca jaffapta acelor persoane,care dindu-se drept
reprezentanti ai autoritatii publice,efectueaza perchezitii ,luind in timpul acestora bunurile si trecindu-le in
posesia lor.
torii se erijeaza in reprezentanti ai autoritatii publice,prezentind legitimatii false,simulind exercitare atributiilor
reprezentantilor autoritatilor publice pot fi deosebite urmatoarele solutii de calificare:
nta victimei este alterata,ea cosiderin ca faptuitorul reprez.cu adevarat autoritatea pub,fiind convinsa ca bunurile i-au
fost ridicate cu respectarea tuturor normelor procesuale,nu exista temeiuri sa nu calificam cele savirsite ca
escrocherie.O asemenea ipoteza este plauzibila mai ales daca victim este in conflict cu Legea,daca faptuitorul cu
buna stiinta profita de circumstanta ca victim asavirsit o ilegalitate.
nta victimei este dominate ,paralizata,ea fiind convinsa ca faptiutoruleste deghizat in reprezentant al autoritatii
publice,atunci calificarea trebuie facuta in baza art 186,188sau 189,in functie de circumstantele concrete.Nu
conteaza daca victim si-a exteriorizat convingerea in omentul comiterii faptei.Conteaza ca si-a dat seama de
inscenare.In asemenea cazuri,victim transmite faptuitorului bunurile,p-u ca are temei p-u viata proprie sau
aapropiatilor sai,fie p-u ca remarca prezenta armei la faptuitor,fie p-u ca cunoaste precedente ale activitatii
infractionale ale acelui faptuitor0

Omor intentionat.

inati in functie de statutul victimei, cele 3 varietati ale omorului prevazut la lit.d) alin 2) art.145. CP savirsit
dupa indeplinirea de catre vicitma a obligatiilor de serviciu sau obstesti din razbunare p-u indeplinirea
acestora.

statutul victimei, se presupun urmatoarele 3 varietati ale omorului:

Omorul savirsit asupra persoanei care continua sa-si indeplineasca obligatiile de serviciu si obstesti,
pentru care fapt este omorita.

Omorul savirsit asupra persoanei care indeplineste alte obligatii de serviciu sau obstesti, decit cele
pentru care este omorita.

Omorul savirsit asupra persoanei care la momentul savirsirii omorului , nu mai indeplineste nici un fel
de obligatii de serviciu sau obstesti.(dac victima este pensionar, neangajat in cimpul muncii)

entati daca studentii institutiilor militare de invatamint si rezervistii pot fi victime ale infractiunii prevazute la
lit.h) alin.2) art.145. C.P

aplicarii raspunderii conform art in cauza, este necesara intrunirea cumulativa a urmtoarelor conditii:

Victima infractiunii are calitate speciala de reprezentant al autoritatii publice, de militar sau ruda
apropiata a acestora;

Infractiunea e omor este savirsita in timpul sau in legatura cu indeplinirea de catre reprezentantul
autoritatii publice sau de catre militar a obligatiilor de serviciu.
buie considerati ceu ce ndeplinesc serviciul militar n urmtoarele forme:
militar prin contract;
militar n termen;
militar cu termen redus;
militar ca rezerviti concentrai sau mobilizai.

(alin .3) art.4 al Legii cu privire la pregatirea cetatenilor pentru apararea patriei, sunt considerati in serviciu militarr si
studentii institutiilor militare de invatamint, deci pot fi victime ale infractiuni prevazute la lit.h) alin.2) art.145.
C.P.R.M, insa nu toti rezervistii au calitate de militari, doar rezervistii concentrati sau mobilizati au aceasta
calitate.Astfel se are in vedere ipoteza cind victima, reprezantantul aut.pb sau militarul, atunci cind este lipsita
de viata, se afla in exercitiul functiunii, in atributiile sale de serviciu.Ipoteza expusa presupune 2 situatii:

Omorul este savirsit in timpul indeplinirii nemijlocite de catre victima a unor obligatii de serviciu
concrete;

Omoroul este savirsit in timpul indeplinirii de catre victima a obligatiilor de serviciu, indeplinirea
implicind totalitatea actiunilor indreptate spre atingerea unu aumit rezultat peste un oarecare timp.

umstanta agravanta, lit .h) este aplicabila pe toata durata indeplinirii de catre reprezentantul aut.pb sau de catre militar
a calitatii respective. Adica din momentul dobindirii ei prin modalitati specifice fiecareia pina in momentul
pierderii acestia:pensionare, demisie, exmatriculare.

te cazul cu Sitaru, Tapu v-a fi atras la raspundere pentru art 217 , 6 prim ,pentru introducerea ilegala intentionata in
organismul unei perosane, imptriva vointei acesteia, a substantelor narcotice psihotrope sau analoage a acestora,
si pentru art 186 Furt pentru ca pentru ca a sustras pe ascuns bunurile unei alte persoane, In situatia lui
Ambrocivom fi in prezenta art 188 al 2 lit e). tilharie cu aplicarea unu obiect folosit in calitate de arma ,
deoarece a fost realizat atacul asupra persoanei insotiti cu aplicarea violentei pentru viata sau sanatatea

persoanei. In ultimul caz v-a fi tras la raspundere conform art 145 al 2 lit b pentru omor intentionate din interes
material si pentru 197 al 2 lit a) distrugerea sau deteriorarea intentionata a bunului savirsita prin incediere.
himba situatia si anume el v-a raspunde pentru omor intentionat art 145
himbat deoarece in afara de raspunderea pentru omor intentionat asupra lui sitaru, el va fi tras la raspundere si pentru
art 149 Lipsirea de viata din imprudent????? Deoarece el nu a avut intentia de a omori si concubina

Tulburare de posesie
minati cu exacticitate continutul notiunii de violenta, specificate in dispozitia art.193 C.P

ul art.193 C.P , prin aplicare a violentei trebuie inteles vatamarea intentionata usoara a integritatii corporale sau
a sanatatii ori violenta de o intensitate mai redusa.

inati 4 deosebiri dintre infractiunea de tulburare de posesie si infractiunea de violare de domiciliu (art 179
.C.P) , deosebiri kare se refera la obiektul infractiunii
aterial al infractiunii de tulburare de posesie are un caracter complex.Astfel obiectul material principal il reprezinta
bunurile care au o existenta materiala, sunt create prin munca omului, dispun de valoare materiala si cost
determinat, fiind bunurile imobile si straine pentrur faptuitor.Iar obiectul material secundar il constituie corpul
persoanei si semnele de hotar distruse sau starmutate.Infractiunea de tulburare de posesie ii lipseste un obiect
material secundar in cazul in care actiunea adiacenta se exprima prin amenintarea cu aplicarea violentei.

aterial al infractiunii de violare de domiciliu este corpul victimei (numai in situatia violarii de domiciliu cu aplicarea
violentei, prevazute de art.179.al,2).Iar obiectul imaterial a acestei infractiuni este domiciliul, deoarece nu
actiunea asupra bunurilor sau chiar asurpa persoanei victimei lezeaza obiectul juridic ocrotit de legea penala, ci
insasi prezenta nedorita a faptuitoului in locul ce constituie domiciliului victimei.
violarii de domiciliu , faptuitorul este interesat nu de a beneficia de calitatile utile ale imobilului, dar de intruziunea in
spatiul in care victima isi dasfasoara viata personala, lipsindu-i motivatia de sorginte patrimoniala

entati kare sunt efectele pozitive si efectele negative ale modificarii art.193 C.P (modificare operata prin Legea
nr.277 din 18 .12.2008)

materila secundar constituie:

Corpul persoanei

Semnele de hotar distruse sau stramutate.

e hotar poate servi:

O piatra mare asezata in acest scop

Un lemn infipt in pamint

Un pom sadit anume la limita dintre proprietati

Un sant, o brazda adijnca sapata in skop de a constitui un semn de hotar

Alte lucruri , semne.

ns, este consemnabila schimbarea de atitudine a legiuitorului in cazul infractiunii de tulburare de posesie
art.193.C.P.R.M .pina la intrarea in vigoare a Legii R.M pentru modificarea si completarea Codului Penal
al R.M, adoptate de Parlamentul R.M la 18.08.2008, era de neconceput ca proprietarul sa fie tras la
raspunderea penala pentru ocuparea fara drept a unui imobil aflat in posesia altuia.Pentru ca victima
infractiunii putea fi numai proprietarul imobilului.Deci, aparate erau relatiile sociale cu privire la
proprietate.Odata cu intrarea in vigoare a amandamentelor respective, se poate afirma cu certitudine ca
tulburarea de posesie este veritabila infractiune contra patrimoniului

Violarea de domiciliu
1.1

Definiti notiunile de domiciliu si de resedinta utilizate in dispozitia art.179 C.P

e domiciliudesemneaz locul n care persoana i are locuina stabil, statornic sau principal, iar noiunea
de reedin indic att sediul unei autoriti sau al unei persoane oficiale, ct i al unei persoane fizice,
precum i localitatea sau cldirea n care se afl temporar sau permanent.

1.2
Argumentati daca notiunea de domiciliu in sensul art.179 C.P poate si extinsa la
persoane juridice.

tate cu art.6.Cod. prc.pl, prin domiciliu se intelege locuinta sau constructia destinata pentru locuirea permanenta sau
temporara a unei sau mai multor persoane(casa, apartament, vila, camera in hotel), precum si incaperile anexate
nemijlocit la acestea, constituind o parte indivizibila(veranda,terasa,balcon, mansarda, beci, unloc de uz comun)
de asemenea, se intelege si orice teren privat, automobil, nava marititma si fluviala privata , birou. Notiunea de
domiciliu implica nu ideea de imobil, luat in consideratie in materialitatea sa, ci ideea de loc in care o persoana
isi desfasoara viata personala.Astfel daca victima isi desfasoara viata personala in cadrul sediului unei persoane
juridice atunci aceasta va avea kalitate de domiciliu.

1.3

Argumentati daca este sau nu oportun ca prevederea de la lit.a) alin.3) art.179 C.P sa fie
modificata de o asemenea maniera, incit in locul sintagmei cu folosirea situatiei de serviciu , sa fie
specificate cuvintele de o persoana cu functie de raspundere sau de o persoana care gestioneaza o
organizatie comerciala, obsteasca sau alta organizatie nestatala.

asta modificare, incit in locul sintagmei cu folosirea situatiei de serviciu , sa fie specificate cuvintele de o persoana
cu functie de raspundere sau de o persoana care gestioneaza o organizatie comerciala, obsteasca sau alta
organizatie nestatala. Nu este una oportuna deoarece va viza un cerc determinati de subiecti, pe cind in cazul
primei sintagme se poate face o kalificare larga a subiectilor.

Violul

i despre 3 semne necesare si suficiente ale notiunii de raport sexual, notiunea utilizata in art.171 C.P

unui act sexual normal , care consta in inroducerea partiala sau totala a membrului viril in vagin sau in vestibulul
vaginului, astfel creindu-ce conditii pentru concepere.
mata din momentul introducerii partiale sau totale a membrului viril in vestibulul vaginului. Nu este necesara
confirmarea deflorarii sau a graviditatii victimei.Nu este relevanta nici durata penetrarii.Nu conteaza daca a fost
prezenta ejacuarea.

mentati daca poate fi aplicata raspunderea in baza art.171.C.P , in acel caz in care starea de imposibilitate a
victimei de a se apara sau de a-si exprima vointa este preexistenta realizari raportului sexual, iar aceasta
stare este consecinta actiunilor faptuitorului.

xual savirsit profitind de imposibilitatea victimei de a se apara de a-si exprima vointa, presupune indeplinirea a 2
conditii:

Victima se afla intr-o stare de imposibilitate de a se apara ori de asi exprima vointa

Faptuitorul sa profite de aceasta stare pu a savirsi Raportul sexual.

a daca acesta stare este patologica sau fizilologica. Conteaza daca victima afllata in asa stare nu se putea apara sau
exprima vointa. Profitarea faptuitorului de imposibilitatea victimei de a se apara ori exprima vointa inseamna ca
faptuitorul si-a dat seama ca victima se afla intr-o situatie dificila si a folosit prilejul p-u a intretine cu ea un
raport sexual.
treb dovedit in concret ca faptuitorul cunoastea starea victimei. Se exclude vinovatia iar fapta nu este infractiune, daca
faptuitorul nu a stiut si daca conform circumstantelor cauzei nici nu rebuia sau nu putea sa stie ca victima este de
exemplu alienat mintal si dezi este lipsita de discernamint, iar aparent a consimtit la raport sexual.
n consideratie ca starea in care se afla victima reprezinta o consecinta a actiunilor faptuitorului deci nu putem sa nu
atragem la raspundere persoana care creeaza fie prin constringere fizica sau psihica sau alte metode aceasta
stare de neputinta, ulterior savirsind raportul sexual, deci v-a fi tras la raspundere conform art 171 deoarece daca
nu erau actiunile premergatoare ale faptuitorulu, victima putea sa opuna rezistenta si sa isi manifeste refuzul de a
intretine raport sexual

za Galescu avind virsta de 14 ani poate fi tras la este subiect ce poate fi tras la raspundere in baza art 27 si art 187 lit e)
tentativa de jaf, fiind o infractiune materiala el nu a dispus de careva bunuri,iar amenintarea care a facut-o nu e
prezinta pericol pentru viata sau sanatatea persoanei si nu o putem califica ca jaf, in al doilea caz v-a fi tenttiva
la viol art 27 si art 171 lit b) asupra unui minor cu buna-stiinta, savirsit prin constringere fizica si art. 151
vatamare medie a integritatii corporale manifestata prin pierderea pariala a auzului deoarece nu a fost inceput
raportul sexual pentru a fi considerat violul consumat, in ultimul caz v-a fi aceasi calificare conf ar 27 si art 187
tentativa la jaf deoarece din motive independete de vointa lui ,cauzate de strigatile victimei nu a reusit sa duca
infractiunea pina la capat.
a v-a lua de la Perehoda 500 lei atunci v-a fi comis un jaf,
schimbe situatia daca nu ar fi opus rezistenta , atunci Galescu nu i-ar fi aplicat lovituri si nu i-ar fi provocat vatamare
medie a integritatii corporale, si ar fi in acest caz simplu viol, sau tentative la viol,,,

1.1

Identificati conditiile in care minorul poate fi victima infractiunii de lipsire de viata la dorinta persoanei
(euthanasia) prevazute la art 148CP CRM
ui minor de a fi lipsit de viata este irelevanta;doar rudele , care au atins la momentul savarsirii infractiunii virsta de
18ani, pot incuviinta lipsirea de viata a unui minor. Contributia acestor rude , exprimata in incuviintarea lipsirii
de viata a victimei minore , trebuie considerate complicitate la infractiunea de eutanasie.Un reprezentant legal
sau oricare alta persoana,care nu este ruda a victimei minore,nu poate incuviinta lipsirea de viata a unui minor in
contextual infractiunii prevazute la art 148. Totodata contributia reprezentantului legal sau a oricarei alte
personae care nu este ruda a victimei minore,exprimata in incuviintarea lipsirii de viata a victimei
minore,exprimata in incuviintarea lipsirii de viata a victimei minore ,trebuie considerate complicitate la
infractiunea prevazuta la lit.e alin 2 art 145 CP RM.
1.2

Argumentati daca infractiunea de lipsire de viata la dorinta persoanei poate avea la baza numai motivul de
compatimire.
ectiva a eutanasiei se caracterizeaza in primul rind prin vinovatie sub forma de intentie directa sau indirect.Deci
respectiv de cele mai dese ori motivul infractiunii se exprima in compatimire.Lipsirea ilegala de viata a victimei
poate avea la baza numai doua cause avind un character alternativ:
1) Victima sufera de o boala incurabila;
2) Suferintele fizice ale victimei au un character insuportabil.

boala incurabila inseamna o boala nevindecabila,lipsind orice alternative de tratament.Doar o expertiza medico-legala
complexa poate confirma cu exactitate daca tratamentul bolii victimei putea sa ofere sau nu sanse de
insanatosire.Cit priveste caracterul insuportabil al suferintelor victimei ,aceasta poate viza doar suferintele ei
fizice(nu sunt suficiente suferintele morale). Doar o comisie de medici experti poate stabili daca suferintele
fizice ale victimei aveau sau nu un character insuportabil. . Este nobil faptul ca fiecare om s-i decid doar el
nsui soarta. Dar n cazul cnd omul este marcat de o maladie incurabil, cnd nu mai suport chinurile fizice i
psihice proprii,cnd se simte povar inutil i pedeaps, acest om poate lua, ntr-o clip de slbiciune, o decizie
radical. Aceast decizie poate s fie n esena ei, incontient - n fecare muribund mai plpie sperana i
dorina de a-i continua viaa.Deci motivul de compatimire nu poate fi privit ca o cauza ce inlatura caracterul
penal al faptei specificate la art 148 CP RM. A ucide un pacient, chiar si pentru a-i alina suferinta, este
considerata omucidere.
1.3 Argumentati daca este oportuna modificarea art 148 cp rm ,dupa modelul oferit de art 190 al codului penal
roman (legea nr 286\2009) : uciderea savirsita la cererea explicita,serioasa,constienta si repetata a victimei
care suferea de o boala incurabila sau de o infirmitate grava atestata medical,cauzatoare de suferinte
permanente si greu de suportat

n cauza este una extrem de sensibil. E resc, deoarece sunt vizate limitele libertii umane.Dupa parerea mea este
oportuna modificarea dat fiind faptul ca art 190 al cp ro , este o redare mai explicita si mai amanuntita in ceea ce
priveste euthanasia. Legislatorul a utilizat termenul cerere pentru c nu a considerat suficient simplul
consimmnt al pacientului i totodat a ncercat s exclud cazurile de instigare. Prezena sau absena
consimmntului pacientului, manifestat prin aceast cerere, prezint o deosebite relevan, n funcie de acest
element putndu-se califica fapta ca i omor sau eutanasie. Moartea demn despre care se vorbete nu o gsim
n eutanasie, ci n aceste tratamente i ngrijiri paliative, n eliminarea suferinelor i nu a fiinei care sufer,
ajutndu-l pe pacient s i depeasc temerile i incertitudinile, n atitudinea solidar a celor apropiai pn n
ultimul moment. Dac spunem c este licit s omori pe cineva, s l ajuti s moar sau s te sinucizi datorit
suferinelor i pentru c viaa nu mai are calitate, atunci spunem c viaa uman i persoana uman are o
valoare extrinsec i relativ,adic condiionat de existena unor anumite caliti sau avantaje.Motivul
fundamental pentru care nimeni nu are dreptul de a se sinucide sau de a ajuta pe alii s moar este pentru c
toi avem o demnitate, adic o valoare intrinsec i absolut, i valorile nu se distrug, valorile se protejeaz!
Dorinta de a muri este mai degraba expresia depresiei, durerii sau a unui control slab al simptomelor, decat o
dorinta autentica. Dorinta de a muri si de a trai se schimba frecvent in timp, in special daca durerea sau depresia
au fost tratate.

inati

formele scopului traficului de copii,enumerate in Legea nr 241 din 20.10.2005 privind prevenirea si
combaterea traficului de finite umane,forme care nu sunt specificate la art 206 cp rm.
de a desfasura activitati prin care se incalca drepturile si libertatile fundamentale ale omului
entati daca transportarea victimei poate avea un character legal in contextual infractiunii prevazute la art 206 cp
rm.
ctiva a infractiunii prevazute la art 206 cp rm se exprima in fapta prejudiciabila ,care se concretizeaza in actiune.O
modalitate alternativa de realizare a acestei actiuni este transportarea victimei.Respectiv nu poate constitui
transportarea victimei un character legal.Este posibil ca in contextual traficului de copii , actiunea prejudiciabila
realizata prin modalitatea transportarii sa fie secundata de o actiune adiacenta.
martie 2004, Nogai,abuzind de concursul de imprejurari grele in care se afla Foltea,in virsta de 17ani a atras-o pe
aceasta pentru practicarea prostitutiei.in acest scop a urcato pe ultima intrun automobile transportindo in
or.Cahul la domiciliul sau ,unde a adapostito pentru aproximativ 72ore.Apoi prin vama din or Cahul a
transportato in or Arad (Romania), unde a transmiso lui sirbu,care la rindul lui a transportato in
Bosnia,unde aproximativ 5 luni de zile a fost supusa exploatarii sexual cu scop commercial.La 27.05.2004
Nogai prin intelegere prealabila cu Vrincean,a mers la gimnaziul din cimislia,unde inselindo pe Bercu,in
virsta de 17ani si abuzind de increderea ei a urcato intrun automobile transportindo in or cimislia la
domiciliul sau unde a adapostito pt aproximativ 12ore,apoi a transportato in mun.Chisinau unde a transmiso
lui Vrincean pentru a fi transportata in or Moscova.Acesta la 29.05.2004, a transmiso unui insotitor de
vagon al trenului de pe rut ach-moscova,care a transportato in or moscova unde timp de un an fost supusa
exploatarii sexual comerviale.
aptele persoanelor pe care le considerate vinovate.Se va skimba oare calificarea daca la 28.05.2004 Bercu va fi
implinit 18ani?

1.1

Identificati toate normele penale care formeaza partea (in sensul art 118) in raport cu prevederile art
171,care formeaza intregul

lul are un caracter complex,in legea penala putem identifica o serie de norme care,apar de sine statator dar care contin
actiuni prejudiciabile prevazute si la infractiunea de viol.Latura obiectiva a violului presupune o actiune
principala si una secundara,actiunile secundare pot fi gasite in norme speciale de sine statatoare: ,art 211
transmiterea unei boli venerice,contaminarea cu HIV SIDA,vatamare medie a integritatii corporale,vatamare
grava a integritatii corporale,155 amenintarea cu omor ori cu vatamarea grava a integritatii corporale sau a
sanatatii...etc Atfel,conform art 155 intre concurenta dintre o norma parte si una,intreg,calificarea se va face
confrm normei intreg,ce contine toate semnele faptei prejudiciabile savarsite.
1.2 Argumentati care este solutia de calificare in cazul in care faptuitorul constrange fizic sau psihic victima in
scopul realizarii unui raport sexual,astfel incat se produce decesul victimei din imprundenta inainte de
inceperea raportului sexual .

ata,fapta respectiva nu va putea fi calificata conform art 171,ci ca tentativa la acest articol,pentru ca raportul sexual nu
a avut loc din motive independente de vointa faptuitorului,,in concurs cu art 149/ Daca ar fi decedat dupa ce
avea loc raportul sexual,fapta trebuia calificata conform art 171 in concurs cu 149 CP.Daca raportul sexual a
fost realizat,dupa ce victima a adecedat,atunci se va aplica infractiunea de profanare a mormintelor in concurs cu
tentativa la viol.
itorul aplica ,la prima etapa ,constrangerea fizica (concretizata in vatamare grava a integritatii corporale sau a
sanatatii) pentru ca victima sa nu depuna rezistenta si sa poate fi efectuata cea de a doua etapa-realizarea

raportului sexual,acesta din urma nu s-a realizat,prin urmare victima decedind,intentia sa nu s-a realizat,va fi
tentativa plus art 149 lipsa de viata din imprudenta.
lui JalbaMurgoci si Palii,-coautorat la infr tilharie,in concurc cu art 172 actiuni violente cu caracter sexual,si art 145
omor intentionat.Al doilea episod: In privinta lui Obadaacestia vor fi trasi la raspundere conform 187,jaf,lit b)
in concurs cu infr prevzuta la alin 171 viol,litb)lit c)

adoptia,si adoptatorul,in sensul art 204

orma speciala de protectie aplicata in interesul superior al copilului prin care se stabileste filiatia intre copilul adoptat
si adoptator ,precum si legaturile de rudenie intre copilul adoptat si rudele adoptatorului .
sotii adoptatori,(sau cand exista doar unul dintre acestia,se considera doar acea persoana) care au drepturi si obligatii
egale in raport cu copilul adoptat,ce le sunt conferite prin intermediul institutiei adoptiei in conditiile prevazute
de lege.
entati daca judecatorul poate fi subiect al infr prevazute la art 204 CP al RM,luind in consideratie la ca alin.9 art
23 CPC ,se stabileste ca hotaririle sedintei secrete se pronunta public.
nu poate si subiect al infr prevazute la art 204,in legatura faptul ca acesta a pronuntat public hotararea,intrucat aceasta
e facuta public doar partilor participante la proces ,fiind somati de raspunderea in cazul divulgarii lor,si nu altor
persoane ce nu participa nemijlocit la proces.Aceasta situatie nu constituie o infractiune de divulgare a secretului
adoptiei,deoarece prin acea judecare a cauzei si pronuntare a hotararii,are loc incuviintarea adoptiei propriu
zise,cu respectarea tuturor regulilor de procedura civila.
ost situatia,in cazul in care judecatorul,face publica informatia cu privire la adoptie,ce constituie secret in virtutea
obligatiilor sale de serviciu de a nu le divulga.(de exemplu,copilului adoptat ii aduce la cunostinta secretul
adoptiei,sau altor persoane,care nu aveau dreptul sa l cunoasca,fara acordul adoptatorilor) Astfel,pers
competente carora le este cunoscut faptul adoptiei sunt obligate sa pastreze confidentialitatea informatiilor
obtinute in procesul adoptiei,inclusiv in ceea ce priveste datele de identificare ale adoptatorului,precum si al
parintilor biologici,\in caz contrar ele poarta raspundere conform legislatiei in vigoare(din legea privind regimuk
juridic al adoptiei)

ntati care sunt efectele negative si pozitive ale modificarii art 204 Cp al Rm,modificare prin lega din 2008.
m mai mentionat adoptia,este o forma speciala de protectie aplicata in interesul superior al copilului prin care se
stabileste filiatia intre copilul adoptat si adoptator ,precum si legaturile de rudenie intre copilul adoptat si rudele
adoptatorului.Aceatsa este una din institutiile care contribuie in mod esential la consolidarea familiei,ofera
posibilitatea dezvoltarii personalitatii copiilor abandonati sau orfani,un mediu firesc al familiei,In aceasta ordine
de iei,este indispensabil pentru pastrarea acestui mediu ocrotirea secretului adoptiei,inclusiv pe cale
penala.Divulgarea poate fi facuta doar cu acordul ambilo adoptatori,sau in momentul dobindirii capacitatii
depline de exercitiu al copilului adoptat.In opinia mea,copilului adoptat i-ar putea fi divulgate informatii cu
privire la parintii biologici si mai devreme de atingerea majoratului,tinindu-se cont de gradul de maturitate al
minorului

atul ilegal
cati toate perioadele interzise pentru vinat precum si 10 unelte premise pentru vinat, specificate in legislatia in
vigoare.
erioada interzisa 1.se interzice vinatoarea in perioada de primavara pe intreg teritoriul tarii ,2.dobindirea pe parcursul
intregului an a urmatoarelor specii de animale : bursuc, vidra ,veverita , pisica salbatica , nurca , ciine, enot,toate

pasarile rapitoare si toate speciile din famiilia vrabiilor care sunt inclusein cartea rosie a RM; 3. Se interzice
vinatoarea cu o ora mai inainte de rasaritul soarelui sau cu o ora mai tirziu de asfintitul lui .
vinatoarea cu folosirea :arbaletelor ,arcurilor , armelor cu teava ghintuita , armele fara zgomot ,arme de model militar,
chimicale toxice ,repelentelor si imobilizatoarelor ,arme cu calibru mik ,arme pentru imobilizarea nimalelor in
scop de repopulare,interzicerea cu ciini neinregistrati si cu pasari de vinatoarea .
entati daca se aplica art 233 CP RM in cazul vinatului pe teritoriul fondului ariilor naturale protejate de stat
,daca aceasta fpta a cauzat daune ce depasesc 200 de unitati conventionale.
prevederile art .233 CP este de mentionat faptul ca nu este prevazuta nici o reparare de daune ce depasesc 200 unitati
conventionale in cadrul vinatului pe teritoriul fondului ariilor natural protejate de stat .In cazul vinatului illegal
in locurile interzise o prevedere mai ampla se prevede in pactul 7 al anexei nr 1 la legea regnului animal care
stabileste ca terenuri interzise pt vinatoare se considera rezervatiile stiintifice, parcurile nationale si
monumentele naturii.Prevederi similar se stabilesc in hot guv RM cu privire la crearea rezervatiei de stat (prutul
de jos) .Hot Guv RM cu privire la crearea rezervatiei de stat padurea domneasca si Hot Guv RM cu privire la
creatia rezervatiei de stat Plaiul Fagului. Nu se pot aplica prevederile art 233 CP nici in reparare de daune
deoarece in art 233 dauna prevede de la 300 la 600 unitati conventionale .
ntati daca este oportuna stabilirea in art 233 CP RM a raspunderii pentru capturarea sau nimicirea animalelor
incluse in cartea rosie a RM si la anexele la Conventia privind cometrul international cu specii salbatice
de fauna si flora pe cale de disparitie.
nct de vedere ar fi bine ca sa fie inclus un aliniat aparte care sa prevada nimicirea animalelor incluse in Cartea Rosie
.Insa dintr-un alt aspect nu ar fi de dorit de inclus in art.233 CP RM raspunderea pentru capturarea sau nimicirea
animalelor incluse in Cartea Rosie deoarece acest lucru este deja stipulat in in hot guv RM cu privire la crearea
rezervatiei de stat , Hot Guv RM cu privire la crearea rezervatiei de stat padurea domneasca si Hot Guv RM cu
privire la creatia rezervatiei de stat Plaiul Fagului si legea regnului animal .In aceste acte normative este expres
stabilit legalitatea si ilegalitatea vinatului precum si tragerea la raspunderea penala si repararea de daune a
persoanelor care incalca legislatia in vigoare .
ea mijocului de transport
2.1. definiti notiunea ,,mijloc de transport ,utilizata in art 192 CP RM , precum si notiunea subsecvente
acesteia alte tipuri de masini auto propulsate si alte mijloace de transport mecanice.
de transport se intelege toate tipurile de automobile, tractoare si alte tipuri de masini autopropulsate , tramvaiele si
troleibuzele precum si motovicletele si altte mijloace de transport mecanice.
puri de masini autopropulsate se inteelege vehiculele care circula in mod ocazional pe drumurile publice , fiind
destinate executarii unor lucrari de constructie , agricole, silvice sau de alt gen .
jloace de transport mecanice intelegem orice mecanisme puse in miscare cu ajutorul unui motor cu volumul de lucru
nu mai mic de 50 cm cubi , care sunt subiecte ale regulilor de securitate a circulatiei rutiere si exploatare a
mijloacelor de transport.
entati care este Solutia de calificare in cazul in care violenta ,aplicata pentru a asigura rapirea mijlocului de
transport se concretizeaza la vatamarea intentionata ,usoara ,medie sau grava.
locului de transport insotita de violenta periculoasa pentru viata sau sanatatea victimei sau de amenintare cu aplicarea
unei asemenea violente se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 7 ani . e vatamare ushoara ,medie sau grava shi
vatamarea grava nu poate fi nepericuloasa pt viata shi sanatate
venit acasa la Obada si i-a luat prin amenintare ,cu cutitul ,motocicleta .In afara de aceasta Gisca ia cerut lui
Obada o parte din banii depusi la banca, proveniti din vinzarea de curind de catre Obada a unuia din
apartamentele sale.Gisca ia spus li Obada ca daca cerinta nu ii va fi indeplinita ii va fi arsa casa. Ulterior
Gisca a apelat la Culai in virsta de 13 ani ,si Bufneac in virsta de 15 ani ca acestia sai aduca cit mai multe
contoare din scarile blocurilor de locuit .Pentru fiecare contor lea promis cite 50 lei .Dupa ce Culai si
Bufneac iau adus 19 contoare Gisca l-ea luat si l-ea spus ca a glumit in privinta recompense
banesti.Pentru a se razbuna Culai si Bufneak au venit noaptea in ograda lui gisca si iau dat foc casei.In
incendiu din cauza inhalarii fumului a decedat sotia lui Gisca .
aptele personanelor pe care le considerati vinovate.Se va schimba oare calificarea daca Gisca ii va incendia casa
lui Obada aceasta valorind 100 mii lei?Se va schimba calificare daca Gisca ii va lua lui Obada nu

motocicleta dar cvadriciklul , pentru a o folosi temporar ? Se va schimba oare calificarea daca Gisca ii va
lua lui Obada nu motocicleta dar semiremorca pentru a o folosi temporar ?Argumentati raspunsul .

188 alin 2 lit d,e

rt 189 alin 1 (probabil si alin 2 lit e,)
u atragerea minorilor , Gisca va fi autor al infractiunii cu contoarele iar pers. De 13 ani nu va fi subiect al infractiunii .

NR-31
. Incalcarea inviolabilitatii persoanei
cati intelesul notiunii viata privata sociala prin prisma prevederilor art.177 CP RM.
e sociala inseamna viata personala (in component careia este viata sociala, publica, intima,familiala,privata) in cadrul
social, persoana fiind privita ca un element component al societatii, astfel respectindu-i intimitatile.
entati daca divulgarea neautorizata de catre terti a unor informatii cuprinse in cazierul juridic al unei personae
poate atrage raspunderea in baza art.177 CP RM.
neautorizata de catre terti a informatiei din cazierul judiciar poate fi calificata conform art.177 CP RM.Cazierul
judiciar este fia de eviden a antecedentelor penale ale unei persoane.Cererea de eliberare a unui Certificat de
cazier judiciar se poate depune la Comisariatele raionale de politie sau direct la Direcia informaii i evidene
operative din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.Deci, cazierul judiciar este solicitat de persoana careia ii
apartine, in scopul de a obtine alte facilitate sociale ce impugn prezentarea acestui act. Cazierul judiciar se emite
de Direcia informaii i evidene operative din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, deci este o informatie
privata, care actualmente se cere aproape de orice angajator, pe care il anexeaza la dosarul personal al
salariatului, si conform legislatiei, accesul la dosarul personal al salariatului este limitat, avindu-l doar
angajatorul, deci prin prisma acestei idei si a organului care emite actul mentionat asupra, divulgarea
neautorizata de catre terti a informatiei din cazierul judiciar poate fi calificat conform art.177. Chiar si prezumint
faptul ca persoana are antecedente penale, aceasta are tot dreptul de a nu vorbi deschis despre ele cu ceilalti
membri ai societatii, expunind-o doar persoanelor autorizate de a cere aceasta informatie.
entati daca este oportuna modificarea dispozitiei art.177 CP RM, in sensul compatibilizarii acesteia cu prevederile
art.8 al CEDO.
DO spune: 1. Orice persoan are dreptul la respectarea vieii sale private i de familie, a domiciliului su i a
corespondenei sale. 2. Nu este admis amestecul unei autoriti publice n exercitarea acestui drept dect n
msura n care acest amestec este prevzut de lege i dac constituie o msur care, ntr-o societate democratic,
este necesar pentru securitatea naional, sigurana public, bunstarea economic a rii, aprarea ordinii i
prevenirea faptelor penale, protejarea sntii i a moralei, ori protejarea drepturilor i libertilor altora.
Aceasta este o regula generala la care se conformeaza un numar mare de tari, prin prisma acestui articol, prin
multitudinea interpretarilor facute de catre fiecare legiuitor in parte, se desprind o multitudine de norme
specificate, incluse deja, in legislatiile interne. Art.177 nu face exceptie de la aceasta, vizind doar o parte
component a articolului mentionat in CEDO, si aceasta tine de culegerea ilegala sau raspindirea cu buna-stiinta a
informatiilor ocrotite de lege despre viata personala ce constituie secret personal sau familial.
I
inati toate variantele de calificare pentru situatiile cind persoana este surprinsa in procesul de savirsire a furtului.
ar fi daca faptuitorul intelege ca a fost descoperit, inceteaza realizarea sustragerii si incearca sa paraseasca locul faptei
abandonind bunurile atunci cele formate vor fi calificate ca tentantiva de furt.
arianta este daca in pofida fapului ca a fost surprins in procesul sustragerii neconsumate faptuitorul ignora aceasta
imprejurare si continua realizarea sustragerii atunci sustragerea inceputa ca furt se va schimba in jaf, implicit
intentia initiala de a savirsi furtul se transforma in intentie supravenita de a savirsi jaful.

ant in cazul in care faptuitor intimpinin impotrivire in procesul savirsirii sustragerii aplica violent fata de persoana care
impiedica luarea bunurilor sau sa le retina nemijlocit dupa deposedare astfel va fi calificata ca jaf cu aplicarea
violentei nepericuloase fata de viata si sanatatea persoanei ori cu amenintarea aplicarii unei asemenea violente
fie ca tilharie.
entati de ce reprezinta sau nu tentativa de furt fapta persoanei care are convingerea ca savirseste sustragerea pe
ascuns desi din cause independente de vointa acelei personae ca este vazuta de un martor ramas neobservat in
procesul comiterii sustragerii.
ustragerea sa fie calificata ca furt atunci cind faptuitorul este convins ca actiunile lui sunt evidente pentru cei din jur
desi in realitate el nu a fost vazut de nimeni in procesul savirsirii sustragerii.deci nu este aplicabil furtul ci jaf
deoarece faptuitorul considera ca savirseste pe ascuns iar in realitate actiunea de luare a fost vazuta a fost vazuta
de alte personae,adica reiesind din circumstantele concrete faptuitorul nu a constientizat faptul descoperirii sale
si considera ca actioneaza pe ascuns.

pisod Socoleanu si Udrea vor raspunde pentru Tiharie art.188 alin-2 litera-(b).deoarece component adiacenta a tilhariei
este atacul adika in kazul nostrum atacul fatsa de Gonta adica confruntarea victimei si faptuitorilor ,deoarece
luarea bunurilor este realizata pe cale de agresare care reprezinta un pericol pentru viata persoanei.
episod este present un omor intentionat adika art.149 alin2 litera-(i),iar luarea bunurilor kare sunt in valoare de 476
este present art 105 Cod Contraventional deoarece este prezenta o sustragere in proportii mici.

pisod la fel este prezent art 105 Cod contraventional.

ba calificarea daca Udrea ar fi avut intentia pe aceeasi cale sa mai ia inca 9 borcane de cafea va fi calificata art.187
deoarece din motive independente de vointa faptuitorului el a fost retinut de paznicii magazinului.

minorilor la activitatea criminala sau determinarea lor la savarsirea unor fate imorale infractionale ,in sensul art 208
1.1 Descrieti cele 6 ipoteze ale algoritmului de calificare a cazurilor de instigare a minorilor la savarsirea
infractiunilor in sensul art 208 CP al RM.
1) daca faptuitorul influenteaza asupra unui minor ,pasibil de rs enala,care a savarsit infr se unul singru,la
instigarea faptuitorului ,atunci ultimul trebuie tras la rs conform art 208 cat si pt instigare la infr care a fost
savarsita de catre minor ;minorul urmeaza a rs pt infr pe care a savarsito
2) Daca,intro situatie similara,infr este savarsita de catre un minor,impreuna cu faptuitorul,atunci ultimul va
trebui sa rs conrform art 208 ,precum si pt coat=utoratul la infr concreta respectiva
3) daca,intro situatie similara,minorul nu a dus pina la capat executarea infr ,din cauze independente ,faptuitorul
tb tras la rspt art 208,precum si pt tentativ ala infr concreta respectiva
4) daca,intro situatia similara minorul nu va incerca sa savarseasca infr la care este instiga ,faptuitorul tb tras la rs
pt infr prev la art 208 precum si pt pregatirea infr concrete respective
5) daca faptuitorul influenteaza asupra unui minor ,care nu este pasibil de rs penala ,atunci in cazul in care acest
minor savarseste de sinestatator sau imrpeuna cu faptuiotorul ,o fapta penala,faptuitorul va va fi tras la rs
conform art 208,precum si in calitate de autor al infr concrete resprective
6) daca minorul nu a incercat sa savarseasca infr la care a fost instigat ,faptutitorul va fi tras la rs numai conform
art 208

ntati care este continutul exact al notiunii aplicarea violentei ,utilizat la al3 lita) art 208 Cp
agravanta se aduce atingere relatiilor sociale cu privire la integritatea corporala ,sanatatea sau liberatatea psihica a
persoanei.Astfel faptuitorul aplica violenta sub forma de actiune adiacenta in scopul de a reprima actiunile de
impotrivire a minorului si pentru a-si duce la capat intentia

corporala,sanatatea sau libertatea psihica a pers sunt valori ce le sunt consacrate normele speciale in CP;insa
calificarea adiacenta conforma acestor norme un este necesara intrucit acestea sunt parti in raport cu infr prev la
art 208,care este norma intreg....

entea vor fi tras la raspundere conform art 186,furt.iar jovmir va fi tras si pt art 208.
Jvmir,are intentie de viol,apoi o intentie supravenita de omor intentionat,.deci va fi tentativa la omor
intentionat.Calificarea se va schimba pt ca in ziua in care el implineste 14 ani,nu se considera pasibil de
raspundere,si nu va fi tras la rs pt infr de furt,ci va fi tras doar jovmir,pt infr de furt si atragerea minorului la
activitatea criminala .
cati 12 exemple de valori sociale ,care sufera atingere in plan secundar in cazul savarsirii infr 165 CP
1.
libertatea psihica a pers
2.
integritatea corporala a pers
3.
libertatea fizica a pers
4.
posesia asupra documentelor pers
5.
libertatea manifestarii de vointa a pes
6.
probitate
7.
exercitare corecta a controlului asupra unei pers aflate sub autoritatea cuiva
8.
exercitatea corecta a functiei in cadrul unei autoritati publice
9.
exercitatea corecta a functiilot autoritatii publice,a actiunilor administraticve de dispozitie ori organizatoricoeconomice
10. sanatatea pers
11. integritatea fizicca sau psihica a pers
12. inviolabilitatea si libertatea sexuala a pers
13. viata pers

ati modalitatile actiunii adiacente din cadrul traficului de fiinte umane in baza urmatoarelor criterii : 1 gradul de
impact asupra vointei victimei 2. Lipsa sau prezenta violentei in cele savarsite de faptuitor3 impactul
exercitat asupra agravarii raspunderii penale
violentei in cele savarsite de faptuitor:

integritatea corporala a pers(aplicarea violentei nepericuloase pt viata si sanatatea pers)

viata pers(deces)

inviolabilitatea si libertatea pers(viol-ce presupune si aplicarea violentei)

integritatea fizica sau psihica a pers(se presupune aplicarea torturii tratamente inumane sau degradante)

sanatatea pers(aplicarea violentei periculoase pt viata si sanatatea pers)

ntei in actiunile faptuitorului

probitate(abuz de vulnerabilitate)

libertatea manifestarii de vointa(trafic realizat prin nselaciune)

posesia documentelor

libertatea psihica(amenintatea cu aplicarea violentei)

ercitat asupra agravarii raspunderii

1.
exercitatea corecta a functiilot autoritatii publice,a actiunilor administraticve de dispozitie ori organizatoricoeconomice(cand traficul de fiinte umane este savarsit de o pers cu functie de rs sau inalta functie de rs al 2,lit e)
2.
sanatatea pers (al2,lit f-cand traficul de fiinte presupune aplicarea violentei periculoase pt viata sanatatea fizica
si psihica a a pers)
3.
integritatea fizicca sau psihica a pers (al 2 lit,gcand traficul presupune folosirea torturii tratam
inumane,degradante)

4.
viata pers(al 3,it bcand traficul se soldeaza cu decesul pers sau sinuciderea acesteia)
5.
inviolabilitatea si libertatea sexuala a pers(li g,al 2plus viol)
ea agraveaza rs penala

entati daca este sau nu corecta formularea din Hot plenului CSJ ,nr 3,,din care se recomanda a fi folosit la
interpretarea notiuniiprelevare a organelor sau tesuturilor,notiune folosita in art 165 CP al
RMConstringerea la prelevarea de organe sau tesuturi are loc in cazul obligarii victimei la prelevarea de
organe,tesuturi sau alte elemente ale coprului -procedeu prin care organele ,tesuturile si celulele donate
devin utile pentru transplant contrar prevederilor Legii privind transplantul de organe,tesuturi si celule
umane (MO nr 81/273 din 25.04.2008)
recta formularea hotararii plenului CSJ,in primul rind din motivul ca contringerea la prelevarea de organe sau tesuturi
in cazul obligarii victimei la prelevarea de organe si tesuturi,sau alte elemente ale corpului nu este un procedeu
de donare a acestora,in urma caruia devin utile pt transplant,intrucat aceasta obligare este impusa
victimei,aceasta nu are cum sa le doneze,ori a dona inseamna a darui ceva,a da benevol,din acest considerent
este inportun a ne ghida de Hot Plnului CSJ.

Lipsirea de viata din imprudenta

cati in partea speciala a codului penal ,zece exemple de norme speciale ,, in raport cu art.149 CP RM
cati in partea speciala a codului penal ,zece exemple de norme speciale ,, in raport cu art.149 CP RM
t b incalkarea din neglijenta a regulilor si metodelor de acordare a asistentei medicale
c incalkarea cerintelor de protectie a subsolurilor
n 2.lit a incalkarea regulilor de securitate a circulatiei sau de exploatare a transport feroviar, aerian
6 art264 - incalkarea reg de securitate a circulatiei sau de exploatare a mijl de transport de pers care conduce mijlok de
transport
a incalcarea reg la efectuarea exploatarilor miniere sau a lucrarilor de constructie miniere
n2 neglijenta in serviciu
n2 lit b uzurparea puterii de stat
c neindeplnirea obligatiilor de lichidare a consecintelor incalcarii ecologice
n 3 lit b incalcarea regulilor de circulatie a substantelor materialelor si deseurilor radioactice, bactereologice sau
toxice
li 1 ,lit c. tainurea de date sau prezentarea intentionata de date neautentice despre poluarea mediului
nati cele 2 deosebiri intre omorul,savirsit cu intentie indirecta si lipsirea de viata in rezultatul increderii
exagerate
viata in rezultatul increderii exgerate trebuie delimitata de omorul savirsit cu intentie indirecta luinduse in calkulincrederii exagerate faptuitorul prevede numai posibilitatea survenirii mortii in cazuri similare.in situatia intentiei
indirecte,faptuitorul prevede nu doar posibilitatea dar si verosimilitatea producerii mortiiin cazul concret.
a increderii exagerate ,faptuitorul spera ushuratic ca moartea victimii nu va surveni,in situatia intentiei indirecte
,faptuitorul,care nu ia nici o masura,de natura sa preintimpine moartea victimii,nu doreste,insa admite in mod
constiient,survenirea acestei urmari prejudiciabile.

-proprietara apart:Omor intentionat din interes material(art.145,al 2 litb)

-Osman(coautori)=Garaz art 151(al.2 lit g)+al 4
-cuhucean=Violarea de domiciliu art.179(al 2)+art 189(al3 lit d)Santaj
uferit Cuhucean arsuri de gradul 2 cu lezarea a 25% atunci nimik nu sar fi schimbat deoarece potrivit regulamentului
nr 199 a ministerului sanatatii de apreciere a gravitatii vatamarii corporale aceasta poate fi apreciata doar cind

Vtmrile corporale grave pot fi calificate numai n baza urmtoarelor criterii: prezena pericolului pentru via;
anumite consecine posttraumatice, neprimejdioase pentru via - pierderea anatomic a unui organ sau a funciei
lui; incapacitatea general de munc cu caracter permanent, n volum considerabil, dar nu mai mic de 33%.
Escrocheria
ntificati ipoteza de comitere a infractiunii de escrocherie,cind devine relevanta notiunea ,,fictiunea de autor a
infractiunii,,
nfractiunii de escrocherie,nu se intrevede un alt procedeu de evitare a comportarii necorecte,decit atentia si prudenta
persoanelor care trebuie sa se bizuie pe acel minim de incredere acordat altuia,dar si sa respecte libertatea
manifestarii de vointa dain partea altuia.Tocmai libertatea manifestarii de vointa alaturi de minimul necesar de
incredere sint indispensabile pt formare si desfasurarea relatiilor sociale cu privir la patrimoniu.
ntati daca este benevola transmiterea bunurilor de la victima catre faptuitor in cazul escrocheriei.
renta victima isi transmite benevol bunurile catre faptuitor ,aceasta nu este nimik altceva decit o prezentare scenica
facuta cu scopul de a demonstra celor din jur,de exemplu martorilor,caracterul legitim al tranzactiei efectuate.
ntati daca este oportuna operarea urmatoarelor amendamente la legea penala,stabilirea rs pt
escrocherie,savirsita cu folosirea situatiei de serviciu,intrun alineat aparte al art.190,operarea
modificarilor la art.126,abrogarea alin 2,completarea alin 1 dupa cuvintele proportii mari sa fie introdusa
expresia proportii considerabile,dupa cuvintele respectiv 2500 sa fie introdusa sintagma si respectiv 1000.

REA SAU COMERCIALIZAREA BUNURILOR DESPRE CARE SE TIE C AU FOST OBINUTE PE

CALE CRIMINAL
notiunea de indeletnire, proportii mari, proportii deosebit de mari in art 199.
sider proporii deosebit de mari, proporii mari valoarea bunurilor sustrase, dobndite, primite, fabricate, distruse,
utilizate, transportate, pstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamal, valoarea pagubei pricinuite de o
persoan sau de un grup de persoane, care, la momentul svririi infraciunii, depete 5.000 i, respectiv 2.500
uniti
convenionale
de
amend.
(2) Caracterul considerabil sau esenial al daunei cauzate se stabilete lundu-se n considerare valoarea,
cantitatea i nsemntatea bunurilor pentru victim, starea material i venitul acesteia, existena persoanelor
ntreinute, alte circumstane care influeneaz esenial asupra strii materiale a victimei, iar n cazul prejudicierii
drepturilor i intereselor ocrotite de lege gradul lezrii drepturilor i libertilor fundamentale ale omului.
entati daca bunurile , reprezentind obiectul material al infr. prevazute la art. 199 CP, sunt obtinute in rezultatul
savirsirii unei infr, sau in rezultatul savirsirii unei fapte prevazute de legea penala.

la faptul ca obiectul material al infr, prevazute la art. 199 CP il reprezinta bunurile care au o existenta materiala (sunt
create prin munca omului, dispun de valoare materiala si cost determinat) fiind bunuri straine pentru faptuitor si
care au fost obtinute pe cale criminala , adica au fost obtinute prin comiterea unei infr. ( ex : a santajului,
sustrageriicontrabandei) ajungem la ideea ca acestea sunt obtinute in rezultatul savirsirii unei infr, si nicidecum
in rezultatul savirsirii unei fapte prevazute de legea penala, caci bunurile care au fost obtinute nu pe cale
criminala , nu formeaza obiectul material al infr analizate.
nfr de dobindire sau comercializare a bunurilor dspre care se stie ca au fost obtinute pe cale criminala consta in aceea
ca ea formeaza intodeauna o conexitate cronologica cu infr care a fost savirsita anterior , urmare a careia au fost
obtinute bunurile respective.
este o infr autonoma, dobindirea sau comercializarea bunurilor despre care se stie ca au fost obtinue pe cale criminala
are ca siuatie- premise savirsirea unei alte infr , din care provin bunurile dobindite sau comercializate.
Conditionarea infr prevazute la art. 199 de savirsirea anterioara a altei infr , din care provin bunurile respective ,
o carcatreizeaza pe aceasta ca fiind o infr corelativa.

ntem in prezenta art. 189 santaj . Este vorba de 10 instalatii de aer conditionat obinute in urma santajului precum
Gumeniuc , Nestor si Freniuc, il vor denunta pe Olari pentru lipsuri de bunuri in valoare de 540.000 lei daka nu
va fi de accord sa le transmita instalatiile.
in 2 , lit b

Omorul intentionat

i depre ipoteza pluriagresiva a erorii asupra modului de executare a infr, in contexctul infr prevazute la art. 145
CP.

In ipoteza erorii asupra modului de executare a infraciunii (aberratio ictus) in contezxtul infr prevazute la art
154 , atunci cind faptuitorul isi indreapta actiunea asupra unei persoane pe care vrea s-o ucida, dar, datorita unei
gresite manipulari a mijlocului folosit sau a altor cauze accidentale, rezultatul urmarit se produce asupra unei
alte persoane. In cazul dat, calificarea se face conform art.27 si lit.b) alin.(2) art.145 ([n raport cu victima aflata
in reprezentarea faptuitorului, in legatura cu care se urmareste interesul material) si art.149 (in raport cu victima
efectiv omorita) CP RM. In ipoteza data, retinem tentativa pentru ca nu s-a produs moartea victimei aflate in
reprezentarea faptuitorului. Nu pentru ca nu s-a reuit satisfacerea interesului material.
n care, pe linga victima aflata in reprezentarea faptuitorului, decedeaza si alte persoane aberratio ictus, ipoteza
pluriagresiva solutia este lit.b) alin.(2) art.145 si alin.(2) art.149 CP RM.

entati cum trebuie interpretata prin prisma dispoiztiei 145 si 150 CP RM, prevederea de la litera a) art.26 al legii nr
162 din 22.07.2005 cu privire la statutul militarilor , conform careia militarii sunt obligate sa-si serveasca
neconditionat poporul , sa fie devotati RM , sa apere suveranitatea , independata si intergitatea teritoriala a
tarii pina la jrtfirea de sine.

prinderii unei asemenea agravante in CP e conditionata de calitatea victimei reprezentantului al autoritatii de stat . Prin
prisma dispozitiei art 145 , pentru a se retine aceasta agravanta fapta trebuie sa se comita cind militarul se afla la
serviciul sau sa se comita in legatura cu indeplinirea de catre aceasta a obligatiilor de serviciu . Intr-adeva
omorul savirsit asupra unui militar in timpul serviciului acestora presupune situatia cind lipsirea de viata este
savirsita nu in egatura cu indeplinirea de catre acestea a oblig de serviciu , (de ex din razbunare avind la baza
relatiile de ostilitate personale). In astfel de situatii calitatea speciala a victimei alaturi de timpul savirsirii infr in
timpul serviciului determina agravarea raspunderii penale , astfel fapta nu mai poate fi calicifacata conform alin
1, art 145 CP RM.

entati daca este oportun la alin. 2 art 145 CP RM sa fie completat cu litera r ) care sa cuprinda urmatorul
continut : ,, in scopul sustragerii bunurilor altei persoane, pe calea atacului.

vederilor art 145 Omor intentionat sunt de parere ca nu ar fi oportun sa se adauge litera r ) in scopul sustragerii
bunurilor altei persoane pe calea atacului deoarece o astfel de norma exista deja in CP RM si ne referim anume
la art 188 Tilharia , adica atacul savirsit asupra unei persoane in scopul sustragerii buurilor , insotit de violenta
periculoaasa pt viata si saanatatea persoanei . Mentionam ca atacul asupra victimei este savirsit in scopul
sustragerii . Deci odata cu savirsirea atacului incepe realizarea scopului de sustregeere , acest scop nu poate fi

realizat decit prin luarea ilegala si gratuita a bunurilor mobile din posesia altora. Este suficient doar sa inceapa
executarea ei. Reglementarea data infractiunii de tilharie prin prevederile de la art 188 , nu presupune absorbirea
in continutul ei a infractiunii de omor intentionat art 145 care are , in orice ipoteza , existenta juridica de sine
statoare. Reprezentind prin esenta si natura sa o complexitate legala, tilharia nu absoarbe in continutul sau
obiectiv decit acele actiuni care au fost determinate de lege.