grupeTest 1

I Formarea Criminologiei ca Stiinta

1.1 Identificati premizele obiective si subiective ale aparitiei
criminologiei ca stiinta.
La baza aparitiei criminologiei se afla atit premise de ordin obiectvi,cresterea
fortelor de productie,dezvoltarea proprietatii care ca rezultat sa oglindit in cresterea
accentuate a fenomenului criminal,kare la rindul sau a facut simtita nevoia
organizarii pe baze stiintifice a luptei impotriva criminalitatii. Cit premizele
subiective acestea sunt date de ideile unor savanti juristi, in perioda revolutiilor
burghezo-demokratice. In rindurile acestora se inskriu socialistii utopiei primitive,
iluministii, demokratii revolutionary si socialistii utopiei tarzii.
1) Socialitii utopiei primitive sunt reprezentai de Thomas Morus i Thomaso
Campanella.
Thomas Morus n renumita sa lucrare despre insula imaginar Utopia' (loc care nu
exist), pune n lumin cauzele criminalitii ornduirii feudale i protesteaz contra
pedepsei cu moartea si celor corporale. Referindu-se la criminalitate arat c acest
fenomen i are originea n proprietatea privat Condamnnd represiunea,a
evideniat importana msurilor educative aplicate condamnailor, n scopul
reintegrrii lor sociale

2)luminitii. Sub influena iluminitilor criminologa a nceput s se constituie ca o

preocupare distinct a spiritului uman.Au teza potrivit creia infracionalitatea i
are originea n mizerie, ignoran i nedreptate social
n viziunea lui Montesquieu sarcina principal a omului de tiin este s determine
principiile generale obiective pe care se situeaz pentru a studia raional
evenimentele, oamenii i lucrurile.
Un prim principiu definitoriu "nullum crimen nulla poena sine lege",se gsete n
doctrina lui Montesquieu n prelungirea teoriei separaiunii puterilor n stat, puterea
judectoreasc fiind chemat s aplice legea, nu s-o creeze.
Un al doilea principiu const n aceea c legile penale speciale nu sunt eterrne sau
absolute, ci relative, acestea fiind limitate n aciunea lor asupra criminalitii n
timp i spaiugeografic.
Fiecrei categorii de crime trebuie s-i corespund penaliti pe msura gradului de
pericol social"
Al patrulea principiu formulat de Montesquieu ar trebui s domine securitatea
societii contra criminalitii i anume: "legea statului nu trebuie s provoace
nfricoarea oamenilor, ba chiar sadmit din partea cetenilor o iertare fa de
infractori

3) Democraii revoluionari au fost acei care au luptat pe baricadele revoluiilor

burghezo-democratice. Marat - om politic deosebit, a sesizat legtura dintre
criminalitate i ornduirea existent, precum i caracterul de clas al criminalitii.

Radicev, s-a ocupat de determinanii criminalitii sub aspecte fenomenologice cu

referire la cauzele i condiiile acestui fenomen, precum i la personalitatea
infractorului, utiliznd pentru prima dat metoda statistic.. Comun pentru toi
democraiirevolutionari a fost faptul c ei au sesizat, c sursa criminalitii rezid
n existena proprietii private.

4) Socialitii utopiei trzii .Saint-Simion accentua influena factorilor economici

asupra comportamentului uman, ca factori criminogeni decisivi. Inasemenea mod el
relev caracterul de clas al criminalitii, iar cauza principal a fenomenului
infracional se afl n forma proprietii private.
Charles Fourier la cauzele criminalitii mai relev: diferena dintre sat i ora;
dintre munca fizic i cea intelectual; diferenierea de venituri ntre oameni i ca
rezultat creterea fenomenului criminalitii
Robert Owen este i el de prere c izvorul criminalitii se afl n proprietatea
privat. Criminalitatea ar putea fi lichidat doar ntr-o societate care sa aib la baz
proprietatea comun, o munc comun i o repartiie a bunurilor dup necesiti. El
este considerat ca fiind precursor al "socialismului tiinific".
altfel rezolvat
Premise obiective:-cresterea fenomenului criminal 1 - cresterea fortelor de
productie- dezvoltarea proprietatii- necesitatea organizarii pe baze stiintifice a luptii
impotrivacriminalitatii.
Premise subiective:

.socialistii utopiei primitive.

1.Reprezentantii utopiei primitive:Thomas Morus(1478-1535),Thomaso
Campanella
2.Lucrarile: insula imaginar Utopia (loc care nu exist),(Thomas Morus),
Civitas solis Cetatea soarelui(Thomaso Campanella).
3. Tezele: - pune n lumin cauzele criminalitii ornduirii feudale i protesteaz
contra pedepsei cu moartea ipedepselor corporale prevzute de legile medievale
ca remedii necesare aprrii ordinii sociale(T.M);- i-a imaginat o societate care s
aib la baz proprietateacomun, munca i repartizarea veniturilor dup nevoi
(T.C).II. Iluministii.1. Denumirea: secolul luminilor, deoarece se ocupa de
preocuparea distinct a spiritului uman.
4. Ginditori celebri: Hugo Grotius, Spinoza, F.Bacon,J.Looke, Voltaire, Rousseau,
Montesquieu, Diderot,Lamartine, Helvetius, Cesare Beccaria.3.
Lucrari:- F.Bacon(1561-1626), n lucrarea sa Novumorganonumarat c, tiina
este putere; oamenii nu pot stpni natura dect supunndu-se legilor ei; a
cunoate cu adevrat nseamn a cunoate prin cauze. Baruch Spinoza(16321677), n lucrarea sa fundamental intitulat Etica, demonstra contemporanilor
si c universul are un numr infinit de atribute, de nsuiri eseniale, dintre care
omul cunoate numai dou: ntindereai gndirea.-Charles-Louis de SecondatMontesquieu avand la bazaumratoarea operaDivinitatea are legile sale, lumea
material are legile sale, animalele au legile lor, omul edominat de legile sale, n
2

opera sa fundamental este de acunoate spiritul legilor i a rspunde la ntrebarea

extrem dedificil: ce sunt i cum sunt legile dup legea lor. Principiile
lui Montesquieu:* teoriei separaiunii puterilor n stat, puterea judectoreascfiind
chemat s aplice legea, nu s-o creeze.* legile penale speciale nu sunt eterne sau
absolute, ci relative, acestea fiind limitate n aciunea lor asupracriminalitii n timp
i spaiu geografic.* diversitatea msurilor profilactice
corespunztoarecriminogenezei societii.* ar trebui s domine securitatea
societii contracriminalitii i anume: legea statului nu trebuie s
provoace nfricoarea oamenilor, ba chiar s admit din parteacetenilor o iertare
fa de infractori.
5. Merite: Iluminismul a adus raiunea la crma tuturor lucrurilor i fenomenelor.
6. Critici: Cea mai fundamental este opera intitulat DelEsprit des Lois
(Geneva, 1748 n 2 volume) i esteconsacrat criticii feudale n condiiile afirmrii
ornduiriicapitaliste. ( Montesquieu.III.

Democraii revoluionari
1. Scopul: rsturnarea vechiului sistem feudal
2. Reprezentantii: Robespierre, Danton, Sant-Juste i Marat
3. Reprezentantii rusi: Dobroliubov, Cernevski, Heren, Belinski, Radicev.
4. Meritele comune: au sesizat, c sursa criminalitii rezid n existena
proprietii private.IV.

Socialitii utopiei trzii

1. Reprezentanti: Saint-Simon, Charles Fourier i Robert Owen.- Saint-Simonaccentua influena factorilor economici asupracomportamentului uman, ca factori
criminogeni decisivi. nasemenea mod el relev caracterul de clas al
criminalitii,iar cauza principal a fenomenului infracional se afl nforma
proprietii private.-Charles Fourier- la cauzele criminalitii mai relev:diferena
dintre sat i ora; dintre munca fizic i ceaintelectual; diferenierea de venituri
ntre oameni i carezultat creterea fenomenului criminalitii.- Robert Owen este
i el de prere c izvorul criminalitii seafl n proprietatea privat. Criminalitatea
ar putea filichidat doar ntr-o societate care s aib la bazproprietatea comun, o
munc comun i o repartiie a bunurilor dup necesiti. El este considerat ca
fiindprecursor al socialismului tiinific

1.2.Analizati etapele de constituire a Criminologiei

-Prima etapa este marcata de activitatea celebrului medic militar italian Cesare
Lombroso (1835-1909),care in baza unei sinteze creatoare,mbogatit de propriile
sale cercetari, a publicat in anul 1876 lucrarea intitulata Omul delicvent in care
sustine ca ar fi gasit imaginea-model al infractorului,descriindu-l ca pe o fiinta
predestinata sa comita crime datorita unor sintagme fizice si psihice
3

innascute.C.Lombrosso a fost supranumit si creatorul antropologiei criminale.

- A doua etapa este legata de activitatea profesorului de drept si sociologie Enrico
Ferri (1856-1929),care in lucrarea sa Sociologia Criminala,aparuta in 1881,
analizeaza rolul infractorilor sociali in geneza criminalitatii , motiv pentru care a fost
considerat intemeietorul criminologiei sociologice
-A treia etapa,care aduce,de fapt, si consacrarea termenului in cercetarea
fenomenului criminalitatii este marcata de activitatea magistratului Raffaello
Garofalo (1851-1934),a carui celebra lucrare intitulata Criminologia,apare la
Napoli in anul 1885. Autorul incearca sa depaseasca granitele cu care se confrunta
criminologia in secolul al XIX-lea.Anume 1885 a fost considerat de catre majoritatea
criminologilor ca reprezentind momentul nasterii criminologiei ca stiinta
1.3 Proiectati directiile noi ale investigatiilor criminologice contemporane.
Subiectul II Resocializarea infractorului
2.1 Definiti notiunea si conceptul de resocializare a infractorului.
Resocializarea este un proces educativ,reeducativ,si de tratament aplicat
persoanelor condamnate penal,prin care se urmareste readaptarea infractorilor la
sistemul de norme si valori general acceptate de societate,in scopul reintegrarii
sociale a acestora si prevenirii recidivei.Procesul de resocializare are urmatoarele
caracterisitic:
-vizeaza persoanele care au savirsit deja o infractiune
- are drept scop imediat prevenirea recidivei,fiin,in acest sens o componenta a
prevenirii speciale.
-constituie un demers social realizat in mod stiintific de personalul special calificat
in acest scop.
Metodele resocializariii sunt:educarea,reeducarea si tratamentul.Implicind
abandonarea unui mod de viata si optarea altuia,resocializarea presupune o rupere
completa cu trecutul, un control institutionalizat,exercitata in anumitestabilimente
de profilare presupune:-restructurarea profunad a personalitatii individului care
acomis un delict,in ideea prevenirii repetarii unor noi actedelincvente.-asigurarea
unor conditii de viata compatibile cu demnitatea umana si in conformitate cu
normele comunitatii.Realizarea unei resocializari normale si eficienyte aindividului
este conditionatat de o serie de factori dintre carecei mai importanti sunt:
1-factorii care definesc caracteristicele si elementele specificeale institutiei in
care se deruleaza procesul de resocializare(centru de reeducare penitenciar,etc.)
2-factorii care definesc individualizarea sanctiunii si durata acesteia,precum si
masurile de asistenta sociala ,educativa, si medicala, adoptate in functie de
personalitatea fiecarui delincvent

2.2 Argumentati rolul diagnosticului criminologic si al prognosticului social

in sfera resocializarii infractorului.
4

Diagnosticul criminologic este cea mai importanta latura a criminologiei clinice,

deoarece constatarea corecta si stabilirea diagnozei bolnavului social vor permite
elaborarea fara intirziere a pronosticului si tratamentului infractorului.Pt arealiza si
formula un diagnostic cit mai real ,este necesar sa se parcurga 3 etape succesice:
1-aprecierea capacitatii infractionale-presupune satbilirea trasaturilor psihologice
din care este formata personalitatea orientata antisocial.Acest grup de caracterisitic
pot fi stabilite prin compararea indicilor bio-psihologici cu cei sociali care pot fi
obtinuti in urma examenului medico-psihologic si incadrul unei anchete sociale.
2-evaluarea inadaptarii sociale-a 2 etapa importanta adiagnosticului
criminologic.Fiecare individ are un anumitnivel de dezvoltare a aptitudinilor fizice
,psihice siprofesionale,iar in final tinde spre un anumit statut social.Deregula vor
deveni criminali persoanele mediocre,dar cuaspiratii care depasesc posibilitatile lor
reale.acestia vor aveaun comportament inadecvat si vor fi respinsi de mediul
socialinalt in care au nimerit intimplator sau in virtutea unorcircumstante de hazard.
3-aprecierea stariii de periculozitate vizeaza o sinteza aprimelor 2 etape:
-a capacitatii infractionale
-a inadaptarii sociale, prin aprecierea gradului de intensitate al fiecarui laturi.De
ex,capacitatea infractionala este foarte puternica,ianadaptabilitatea este foarte
buna,putem obtine cea mai grava forma a pericolului social in persoana infractorilor
cu gulere albe.In sfirsit o importanta aparte a studierii diagnosticului criminologic
reprezinta faptul ca acesta serveste drept baza pt o alta etapa-a pronosticului
social.Pronosticul social este a 2faza a criminologiei clinice in care starea de
periculozitate demoment a unui infractor trebuie combinata cu situatiileprobabile in
care subiectul va evolua in viitor
2.3 Propuneti programe de tratament psihologic al infractorului

Instruirea profesionala si speciala a condamnatului, urmarindu-se formarea

deprinderilor de a exercita o anumita munca dupa eliberare;

Regenerarea valorilor unei vieti particulare si familiale;

Diversificarea ocupatiilor de agreement si culturale;

Limitarea senzatiei de izolare de problemele sociale;

Pregatirea pt revalorificarea raporturilor cu semenii lor dupa elibarare

Cea mai raspindita metoda de tratament in criminologia occidental, bazata
pe criminologia clinica, este psihoterapia. Aceasta metoda cunoaste mai
multe sub metode, dintre care cele mai cunoscute sunt:
1)psihoterapiile individuale
2)psihoterapiile colective
Din lista psihoterapiilor individuale fac parte:
- psihanaliza;
- Psihoterapia rationala.
Pshihanaliza - vizeaza identificarea motivelor inconstiente ale tulburarilor si
dezechilibrarilor sufleteste specifice infractrorului.,Pentru ca acestea sa fie
5

inlaturate ori macar controlate , ele trebuie privite interior si cunoscutte.

In pofida faptului ca este o metoda unica si foarte eficienta aplicarea
psihanalizei in R.M intimpina mari dificultati.Aceasta se datoreaza lipsei
specialistilor de inalta calificare, precum si conditiilor speciale de tratament
durata tratam. 3-4 ani cu o frecventa de 4-5 ori pe saptamina.
Psihoterapia rationala propulseaza ideea de represiune psihologica si
consta in actiunea, prin internmediul rationamentului a terapeutului asupra
mecanismelor psihologice si culturale ale infractorului petru al determina sa
se autocenzureze si sa adopte decizii prorii in spiritul respectului fata de
fnomele de convietuire sociala.Astfel, psihologul il determina pe infrator sa se
autocontroleze si sa-I cenzureze comportamentul, sa nu sa se lase
influentatsi intimidat de partenerii sai si sa nu mai adopte conduite
infrationale.Printre cele mai raspindite metode de psihoterapie colectiva se
inscriu
- psihoterapia de grup
- psihodrama
- metoda relatiilor de grup.

Test 2
I Gindirea lumii antice asupra criminalitatii
1.1.Relatati formele de limitare ale razbunarii
Formele cele mai raspindite de limitare a razbunarii au fost:
1)Abandonul noxal Gruparea sociala (familia,clanul,tribul) il preda pe criminal
gruparii adverse.
2)Talionul reprezenta dozarea pedepsei in raport cu gravitatea faptei si este
exprimata in legea talionului care razbate prin negura timpului pina in Babilonu
civilizat al regelui Hammurabi.

3)Invoirea pecuniara. Razbunarea privata era tarifata in valori materiale.Aceasta

forma de limitare a razbunarii o intilnim,mai tirnziu, in Grecia Antica si Roma Antica.
In acest sens, il amintim pe Homer care a aratat ca a pe scutul lui Achile era
gravata o figura desemnind modul de rezolvare a conflicului dintre doi tineri prin
darea unei sume de bani.
1.2 Analizati problema educatiei corecta ca masura de prevenire a
fenmenului criminalitatii in conceptiile ginditorilor Greciei Antice.
Primele explicatii ce s-au dat fenomenelor , proprietatilor, obiectelor din lumea
inconjuratoare au avut un pronuntat caracter mistic,creindu-se in acest fel marile
mituri privind geneza lumii.
Sofocle este acela care a aratat ca sursa crimei o reprezinta soarta omului,destinul.

Poetul Hesiot in poemul Munci de zile are preocupari ciminologice , aratind ca

sursa tuturor relelor o constituie nedreptatea sociala.
Anaximandru,Parmenide , Anaxagora manifesta o atitudine dezaprobatoare
fata de crima si consecintele sale,dar nu reusesc sa-si explice originile
criminogenezei.
Pitagora arata ca numarul este estenta tuturor lucrurilor.El a elaborat o stiinta a
numerelor si o doctrina a sufletului.In conceptia sa, sufletul este format din spiritul
rational si spiritul intelectual.Sufletul este format din cinci trepte:
- nonconstientul
- inconstientul
- Subconstientu
- constientul
- supraconstientul
Parcurgerea celor cinci trepte are loc prin tehnica educatiei si prin ea se ajunge la
cunoasterea de sine (Cunoastete pe sine insusi)
Democrit a sustinut ca atomul este esenta tuturor lucrurilor.Pornind de la atom, de
la materie si impulsuri, autorul ajunge pe caleamiscarii la bazele biologiei si la
antropologie pozitiva.
Socrate pune omul in centrul dialogurilor sale, considerind ca crima este rezultatul
ignorantei:ignoranta este sursa crimei,iar criminalul ignora ca este ignorat.
Platon este primul ginditor al antichitatii care sesizeaza faptul ca pedeapssa nu
poate fi justificata prin ea insusi, ca reactie la raul provocat prin fapta antisociala,ci
trebuie orientata catre un scop care sa constiotui e temeiul juridic si filosific al
aplicarii acesteia.Scopul identificat de marele filosof antic este si astazi modern
prevenirea savirsirii altor crime in viitor.
Printre masurile de influenta asupra criminalitaii Aristotel mentiona, in mod deosebit
, urmatorii factori sociali:
- organizarea corecta a institutiilor statale
- stabilirea legilor
- suprematia legilor asupra persoanelor cu functii de raspundere
- lupta cu corutpia
- Dezvoltarea economiei ce ar asigura un nivel inalt de viata si trai al membrelor
societatii
1.3 Estimati influenta religiei in lupta impotriva criminalitatii
Unul din cei mai importanti reprezentanti ai gindirii criminologice crestine din acea
perioada a fost Sfintul Augustin (Avreliu Augustin 354-430 e.n.)El s-a preocupat,in
7

primul rind,de ideea ordinii si a totalitatii,sesizind ca oamnennii se impart in oameni

buni si oameni rai.Avind in vedere aceste premise, el ajunge la concluzia ca oamenii
rai nu pot sa afecteze si nu vor afecta decit alte creaturi ale lui Dumnezeu,care
coexista cu ceilalti p-u ca asa vrea Dumnezeu.
Sfintul Augustin a incercat sa patrunda in esenta raului De unde privine raul,
daca tot ce a creat Dumnezeu este bazat pe binefacere.
In Anul 1486 , calugarii-inchizitori Ia. Sprengher si G.Institoris au publicat o
directiva, un indreptar de lupta impotriva criminalitatii Ciocanul vrajitaorelor in
care au fost sa analizate aspectele teoretice ale comportamentului diavolicesc in
actiunile oamenilor, elaborate diferite aspecte ale procesului inchizitoriu, inclusiv
torturile, masurile de pedeapsa etc.
Sfintul Toma DAquino a aratat ca geneza crimei se afla in pacat,respectiv in
pacatul originar care este cauza si expresia tuturor manifestatiilor antisociale.El a
preconizat pentru suprimarea criminalilor aplicarea pedepsei cu moartea , sustinind
ca acestea nu pot fi reeducati , ci trebuie stirpiti pur si simplu.
Trebuie de remarcat ca biserica s-a preocupat indeaproape de studiul criminalitatii
in general, referindu-se atit la cauzele si conditiile generatoare sau
favorizatoare,precum si la personalitatea infractorului si la natura pedepselor. In
aceasta perioada criminalitatea a crescut in mod ingrojitor, multe crime fiind comise
din rindul fetelor bisericesti,lucru nerecunoscut chiar de ei.Aceasta ar fi un motiv din
care reprezentantii bisericesti s-au preocupat de aceste probleme,prin adoptarea de
masuri si mijloace de dprept bisericesc.

II Fenomenologia criminalitatii
2.1 Reproduceti notiuni de criminalitate
Prin criminalitate ca obiect de studiu al criminologiei se nelege fenomenul social
de mas care cuprinde totalitatea infraciunilor svrite n decursul ntregii evoluii
umane sau numai n raport cu anumite civilizaii, epoci, intervale de timpori spaii
geografice determinate.Din acest punct de vedere concepem noiunea de
criminalitate n dou sensuri:
a) Sensul larg (lato sensu), unde prin criminalitate n senslarg nelegem totalitatea
crimelor comise de-a lungul ntregii evoluii umane pe ntreaga suprafa a globului
terestru.
b) Sensul restrns (stricto sensu), unde prin criminalitate nsens restrns nelegem
totalitatea crimelor svrite n limitele unei perioade de timp determinate, ntr-o
arie geografic determinat.

2.2 Determinati trasaturile criminalitatii.

Fenomenului criminaliii i sunt caracteristice un ir de trsturi ce i confer un loc
aparte n cadrul manifestrilor antisociale.1)Caracterul social de mas prin care se
8

nelege un fenomen social, de o anumit frecven, cu anumite forme de exprimare

.2)Caracterul de fenomen uman complex (biologic, psihologic i social) .3)Caracterul
istorico-evolutiv este un caracter al criminalitii strns legat de procesul ntemeierii
statului i dreptului societii clasice antice. Aprut n acele condiii social-istorice,
fenomenul criminalitii a existat n societatea antic, a nsoit civilizaiile
societilor feudale, capitaliste isocialiste, i persist n societatea contemporan,
cunoscnd amplificri continue.Fenomenul criminalitii este determinat de
factoricriminogeni proprii, contradictorii, avnd pe lng caracterulsu istoric i un
pronunat caracter evolutiv. n mersul su istoric, continuu i nentrerupt,
criminalitatea cunoate oscilaii i schimbri puternice. Unele forme infracionale
dispar, fiind consecine ale schimbrilor social-economice. 4)Caracterul duntor,
nociv, antisocial i periculos seexprim prin periculozitatea social, infraciunile i
infractorii prejudiciind principalele valori sociale i individuale, ocrotite de lege.
5)Caracterul variat al criminalitiice const n diversitatea crimelor, n varietatea
acestora n legea penal. 6)Caracterul condiionat (cauzal) al criminalitii const n
aceea c, criminalitatea, fiind un fenomen cu manifestri fizico-sociale, nu poate
exista n afara oricrui proces cauzal;nu poate fi de natur necondiionat.

2.3Evaluati starea,structura si dinamica criminalitatii.

n practic, pentru caracteristica cantitativ a criminalitii se utilizeaz combinarea
a dou noiuni:starea i nivelul criminalitii.
Starea criminalitii -reprezint numrul infraciunilor svrite i al persoanelor
ce le-au comis, pe un anumit teritoriu ntr-o perioad de timp stabilit. Nivelul
criminalitii reprezint valoarea determinat din numrul total de infraciuni
svrite pe un teritoriu determinat ntr-o perioad de timp stabilit, raportat la
numrul exact de populaie, spre exemplu la 1.000, 10.000 sau 100.000. Starea
criminalitii este determinat de indicele absolut,adic de numrul general al
infraciunilor, nregistrate ntr-operioad de timp determinat i pe un teritoriu
stabilit, sau de numrul total al infractorilor care au comis aceste infraciuni. Spre
exemplu, pe teritoriul Republicii Moldova, pe parcursulanului 1998 au fost
nregistrate 36.195 infraciuni, svrite de 17.153 de infractori.Criminologia
folosete termenul de structur n sensul cel mai larg, nelegnd felul de alctuire,
configuraia i aezarea nuntrul fenomenului criminalitii a diferitelor sale pri
componente, precum i relaiile dintre ele.
Prin structura criminalitii- nelegem cunoaterea compoziiei i a
configuraiei fenomenului ntr-o anumit unitate de timp i spaiu.Dac starea
criminalitii reprezint caracteristicile cantitative, atunci structura- pe cele
calitative. Criminalitatea este suma caracteristicilor cantitative i calitative.n
analiza sistemului infracional este necesar s se evidenieze indicatorii ce o
caracterizeaz:
a) Structura general a criminalitii;
b) structura unor grupuri de infraciuni (violente etc.);

c) structura unor tipuri de infraciuni (omoruri, jafuri etc.). Dinamica criminalitii

reprezint modificrile cantitative i calitative intervenite n structura acestui
fenomen, prin comparaie cu intervale de timp i spaiu succesive, reflectnd cursul
general al criminalitii i tendinele sale.

Test 3
I Obiec tde studiu al Criminologiei
1.1Definiti elementele constitutive ale obiectulu criminologiei.
Obiectul de studiu al criminologiei- este viata unui idivid la o etapa a vietii care
comite infractiunea de la nastere si pina lacomiterea infractiunii.Concepiile cu
privire la obiectul de studiu reflect, n modfiresc, particularitile istorice ale
procesului de formare acriminologiei. Faptul c a aprut i s-a dezvoltat, o perioad
detimp, n cadrul altor discipline tiinifice, a dus la o dominare asistemului
conceptual propriu altor discipline.
1.2 Stabiliti legaturile criminologiei cu alte discipline
Criminologia - dreptul penal Unitatea:
1) Filiaia istoric. Cele dou tiine criminologia i dreptulpenal au aprut n
aceleai mprejurri, criminologia dezvoltndu-se n cadrul disciplinei dreptului
penal.
2)Obiectul de studiual celor dou tiine estecomun criminalitatea (cu specificul c
dreptul penal are un obiect de studiu mult mai restrns ca al criminologiei).
3) Scopul urmrit.Att criminologia ct i dreptul penal au ca scop prevenirea i
combaterea infraciunilor, adic slujesc acelai scop practic i anume cel al
nelegerii i nfptuirii politicii penale de prevenire a manifestrilor infracionale.
Criminologia dreptul procesual penal
Exist o corelaie direct ntre dreptul procesual penal, ca tiin, i
criminologie.Criminologia aduce contribuii reale la nfptuirea justiiei penale, prin
aceea c datele i concluziile despre criminalitate, crim, criminal etc. sunt ntr-o
strns legtur cu procesul penal n faza aplicrii legii penale. i invers, procesul
penal are un aport important la progresul criminologiei.Dreptul procesual penal
studiaz principiile, categoriile,instituiile i normele care reglementeaz procesul
penal n ntreaga sa complexitate.
Criminologia dreptul penitenciar
Intre criminologie i tiina penitenciar exist evidente deosebiri, n special, din
amploarea obiectului de studiu al criminologiei. Cele dou tiine se ntlnesc doar
pe terenul preocuprilor comune cu privire la infractor, la tratamentul i
resocializarea acestuia. Dar aceast zon de contact este foarte profitabil pentru
ambele discipline. Importante studiiau fost efectuate de criminologi la locurile de
detenie ainfractorilor, iar rezultatele obinute au constituit unimportant rezervor de
date utile aprofundrii cunoaterii criminologice.
10

Criminologia statistica
Criminologia nu poate fi conceput fr statistic. La nivel de procuratur, instane
de judecat etc., se culeg date statisticece se centralizeaz pentru a observa
dinamica criminalitii n ansamblu i pe categorii i genuri de infractori i
infraciuni.

1.3 Formulati metode si tehnici de investigare criminologica .

Criminologia utilizeaz o serie de metode de cercetare, care ipermit obinerea
rezultatelor tiinifice urmrite. Exista doua categori mari de metode:
1. Metode particulare (cu un grad maxim de generalitate, fac parte metoda
observrii,metoda experimental, metoda istoric).
Metoda observarii- reprezint una din principalele ci de cunoatere a
fenomenului infracional. Nici o metoda de tip particular nu se poate delimita
de metoda observarii, deaorecede aici se delimiteaza legatura intre
cercetator si obicetul sau de studiu. La rindul sau, metoda observarii se sub
clasifica in:
a. observarea emperica - este prezenta in cadrul oricrei persoane, ea apare
spontan n timpul zilei dintre individ i realitatea nconjurtoare, fiind limitat la sfera
de interese ale individului, la grupul social din care face parte.
b. observarea stiintifica- este orientat ctre un scop bine determinat. Ea
presupune o intimplare intenionat i o metoda a realitii, iar calitatea sa va
depinde de nivelul cunotinelor teoretice ale criminologului.
Metoda experimentala- Anume pe cale experimental cercettorul sesizeaz
legturile ntre diferite fenomene dar mai ales raportul de cauzalitate
dintre acestea.

2. Metoda generala- cu un grad mai redus de generalitate. Metoda clinic

reprezint calea prin care se tinde ctre ocunoatere multilateral a personalitii
infractorului. i criminologia clinic, n ansamblul su, are ca suport metodologic
aceast metod.
Una din tehnicile fundamentale de percepere sistematic este observarea - este
recomandat n studierea colectivitilor sau grupurilor cu activiti determinate,
uor de perceput,urmrit i studiat. Aici se pot distinge mai multe tipuri de
observare.
1)n raport cu fenomenul studiat relaia observatoruluicu realitatea supus
observaiei poate fi
Direct sau nemijlocit i indirect, mijlocit (spre ex. observarea documentelor);
2) n funcie de etapa cercetrii, observarea poate fi global i parial ;
11

3) n raport cu obiectivele i scopurile urmrite,observarea poate fi sistematizat si

nesistematizat
.Observarea nesistematizat este mai greu de realizat deoarece cercettorul nu
particip la viaa grupului studiat;
4) n raport cu poziia observatorului fa de sistemul studiat, observarea poate fi
extern(observatorul se afl nafara sistemului studiat),intern(observatorul
ninteriorul sistemului).Observarea intern mai poart numele de
observaie participativ.Ea poate fi:-pasiv;-activ;-parial;-total.

II Criminologia preventiva
2.1 Determinati tipurile de prevenire a criminalitatii
Prevenire generala este un proces multifazic complex,format din elementele
interdependente.
Prevenire speciala este ansamblul de masuri, mijloace si metode ce au drept
scop impiedicarea savirsirii unor infratiuni de catre persoanele care anterior au
comis o infractiune.
Prevenire individuala vizeaza cercul de persoane care inca nu au comis
crime,dar in viitorul apropiat le pot comite.
Prevenirea primara este strategia preventiva considerata fundamentala care
prin masuri specifice in domeniul social incearca sa inlature situatiile criminogene si
cauzele care le-au generat.
Familia- poate fi influetntata prin masuri comunitare in scop educativ preventiv.
Scoala este institutia care , dupa familie,joaca un rol deosebit in formarea si
perfectionalea continua a personalitatii.

2.2 Comparati modele de prevenire a criminalitatii

Modelele de prevenire a criminalitatii sunt:
1)modelul clasic;
2)modelul social;
3)modelul situational, numit si tehnoogic;
4)modelul mixt;
M.Clasic este strins legat de modelul represiv de reactie sociala impotriva
criminalitatii,ele evolueaza impreuna si , in final, urmaresc aceleasi
scopuri.Modelului clasic ii sunt caracteristice: suveranitatea pedepselor,
Promptitudinea pedepselor, neutralizarea infractorilor.
M.social este relativ nou ,datind din deceniile 8 si 9 ale secolului trecut.Pentru
acest model este caracteristica implicarea comunitati in fazele de prevenire si
12

profilaxie a criminalitatii, lucru destul de dificil de realizat in statlele cu o slaba

economie, in care nu exista o clasa medie numeroasa , capabila sa asigure aceasta
implicare.Modelul social poate sevi la diminuarea criminalitatii, reducind necesitatle
comiterii faptelor prejudiciabile.
M.Situational presupune o diminuare a riscurilor criminalitatii printr-o serie de
masuri realiste,simple , unele accesibile,altele nu,din cauza costurilor.Spre
deosebire de modelul social,orientat catre potentialii infractori, modelul situational
este orientat catre victemele potentiale.
M.Mixt este cel mai realizabil pentru tara noastra datorita posibilitatilor enorme
pe care le ofera Modelul numit mixt este o imbinare a modelelor clasic,social si
situational.Astfel prevenirea criminalitatii se va efectua nu doar in masuri de drept
penal ci va implica si controlul social sistemul informational etc.
2.3 Elaborati programele de prevenire a criminalitatii .
Pentru asigurarea securittii sistemelor informatice si a protectiei datelor personale,
autorittile si institutiile publice cu competente n domeniu, furnizorii de servicii,
organizatiile neguvernamentale si alti reprezentanti ai societtii civile desfsoar
activitti comune si programe de prevenire a criminalittii informatice. Autorittile
si institutiile publice cu competente n domeniu, n cooperare cu furnizorii de
servicii, organizatiile neguvernamentale si alti reprezentanti ai societtii civile
promoveaz politici, practici, msuri, proceduri si standarde minime de securitate a
sistemelor informatice.
-Autorittile si institutiile publice cu competente ndomeniu, n cooperare cu
furnizorii de servicii, organizatiile neguvernamentale si alti reprezentanti ai
societtii civile organizeaz campanii de informare privind criminalitatea
informatic si riscurile la care sunt expusi utilizatorii de sisteme informatice.
- Proprietarii sau administratorii de sisteme informatice lacare accesul este interzis
sau restrictionat pentru anumite categorii de utilizatori au obligatia de a avertiza
utilizatorii cu privire la conditiile legale de acces si utilizare, precum si cuprivire la
consecintele juridice ale accesului fr drept la aceste sisteme informatice.
Avertizarea trebuie s fie accesibil oricrui utilizator.
- Realizarea studiilor criminologice, analize i diagnoze referitoare la dimensiunile i
tendinele criminalitii
.- Fundamentarea, pe baza cercetrilor i analizelor,desfurarea activitii de
prevenire a criminalitii.- Realizarea sondajelor de opinie privind
percepia populaiei asupra gradului de siguran comunitar.
- Iniierea, derularea, monitorizarea i evaluarea programelorde prevenire i
combatere a criminalitii, mpreun cu alte structuri din cadrul inspectoratului, n
domenii precum:infraciuni ndreptate mpotriva persoanei, infraciuni ndreptate
mpotriva proprietii, activiti comunitare i drepturile omului, prevenire i
educaie rutier.
- Iniierea i derularea programelor de prevenire acriminalitii n parteneriat cu
structuri guvernamentale i neguvernamentale.

13

- Organizarea campaniilor de informare i educare antivictimal i antiinfracional

a membrilor comunitii.
- Asigurarea informarii opiniei publice cu privire larezultatele studiilor elaborate n
domeniu i ale activitilor preventive derulate.

Test 4
I Victima infractiunii
1.1 Definiti victimologia ca directie noua in investigarea criminologica.
In literatura de specialitate victimologia a primit mai multe definitii. Astfel ea
reprezinta stiinta comportamentului si personalitatii victimei raportate la
conceperea, realizarea si consecintele directe ale actului agresional asupra
victimei. J. A. R. Calderon defineste victimologia - ca fiind disciplina care,in
explicarea cauzelor, studiaza victima fara a planifica si realiza o politica a
victimei.Provine din latinescul victima si din termenul de origine greaca logos si
denumeste domeniul stiintific care studiaza rolul victimei in savarsirea infractiunii
deoarece, practica judiciara a demonstrat ca uneori activitatea victimei favorizeaza
savarsirea faptei prevazute de legea penala.

1.2 Comparati conceptul de victima a infractiunii in sens

criminologic,sociologic si juridico-penal
Conceptul juridico-penal:Se consider victim oricepersoan fizic sau
juridic creia, prin infraciune, i-au fostaduse daune morale, fizice sau materiale.
Victima are dreptu ca cererea sa s fie nregistrat imediat n modul stabilit, s fie
soluionat de organul de urmrire penal, iardup aceasta s fie informat
despre rezultatele soluionrii.Conform noiunii legale de victim, persoana juridic
ca i persoana fizic, poate dispune de aceast calitate i poate participa n proces,.
Asemenea reglementare apropie noiunea legal de victim de noiunea dat de
criminologie.
Conceptul de victim a infraciunii n criminologie - se bazeaz numai pe
criteriul obiectiv, ce reflect evenimentul real- cauzarea prejudiciului prin
infraciune. Dac persoanacare,nemijlocit, a suferit n urma infraciunii(adic
victima real) nu este recunoscut ca parte vtmat,oricum ea este victim,.
Conceptul criminologic de victim a infraciunii are un coninut mai larg dect
noiunea juridico-penal de victima.Definiiile criminologice de victim cuprind,
persoanele care au suferit direct sau indirect consecinte fizice morale sau materiale
al unor actiuni sau inactiuni criminale.Menionm, de asemenea, c n sens juridicopenal, persoana devine victim din momentul n care organul de urmrirepenal
este informat despre cauzarea prejudiciului prin infraciune (persoana s-a adresat cu
cerere). Prin urmare, victimele latente nu sunt victime n sens juridico-penal,
nschimb au calitatea dat din punctul de vedere al victimologiei criminologice.

14

Din punt de vedre sociologic - victima este orice persoanaumana care a

suferit moral fizic sau material in urma unei infractiuni ,astfel aici se studiaza
cauzele si conditiile ce au favorizat pe unele persoane sa devina victime ale
infractiunii. Din punct de vedere social sa ia in consideratie caracteristica
individuala a persoanei ce consta in predispozitia ei de a deveni victima ,precum si
caracteristica comportamentului persoanei care in anumite situatii risca sa devina
victima a infractiunii.
1.3 Propuneti si realizati masuri de profilaxie victimologica a celor mai
vulnerabile categorii de victime.
Direciile principale ale activitii subiecilor profilaxiei victimologice sunt
urmtoarele:
1)instruirea i educarea victimologic a cetenilor(elaborarea algoritmelor
comportamentului optim n situaiile victimogene i antrenamentele speciale);
2)ridicarea gradului de protecie a persoanelor cu funcii derspundere, care se
caracterizeaz printr-o vulnerabilitate victimal sporit n legtur cu ndeplinirea
de ctre ele a ndatoririlor de serviciu;
3) reducerea maxim a situaiilor victimogene; evitarea, neutralizarea i nlturarea
lor;informarea cetenilor despre situaiile victimogene tipice,pentru a le evita n
msura posibilitilor;
4) protecia, resocializarea i reintegrarea social a victimelor infraciunilor.
Profilaxia victimologic, n calitate de activitate practic,trebuie organizat n modul
cuvenit i asigurat informaional, ceea ce necesit rezolvarea unui ir de
probleme:-pregtirea specialitilor n domeniul prevenirii victimologice. Pentru soluionarea
acestui neajuns este necesar crearea unor instituii speciale de nvmnt, e de
dorit pe baza Ministerului Afacerilor Interne i Ministerului Justiiei;
-selectarea profesional pentru angajarea n serviciul organelor afacerilor
interne,respectnd trsturile psihologice ale candidailor, capacitatea acestora de a
se orienta adecvat n diferite circumstane. Acest moment pare afi departe de
prevenirea victimologic, dar are oimportan enorm, fiindc un poliist neatent,
neechilibrat este o potenial victim a infractorului;
-organizarea unui serviciu psihopedagogic unic n cadrul comisariatelor de poliie.
n general,pot fi evideniate dou direcii ale lucrului consultativ:
a) consultaii cu privirela mijloacele tehnice de paz a patrimoniului;
b) consultaii cuprivire la modalitatea de comportament, dac este o
situaie victimogen.innd cont de faptul c n timpul acestei activitise ntlnesc
frecvent situaii n care este foarte greu de stabilit contactul cu victima, specialitii
psihologi ar putea s ajute grupul operativ la lucrul cu aceste persoane i s
organizeze o studiere cuvenit a victimelor;
15

-organizarea evidenei profilactice a persoanelor care audevenit victime sau real pot
fi victimizate. Acest sistem alevidenei profilactice, reprezentnd doar interes
operativ,nu ine seam de calitile victimologice ale persoanei i,respectiv,nu
poate servi n calitate de purttor al informaieiobiective. Evidena victimologic va
permite reducerea numrului persoanelor ce sunt luate n eviden ca poteniali
infractori i concentrarea ateniei i eforturilor asupra persoanelor ce necesit
msuri de siguran personali a patrimoniului .O activitate eficient de prevenire
a infraciunilor trebuie s se bazeze pe informaia multilateral cu character
criminologic, care este concretizat n fiecare caz apartepentru a ntreprinde
msuri referitoare la persoane concrete. Asemenea informaie poate fi obinut prin
studierea minuioas a fiecrei persoane care este obiect al
prevenirii victimologice.Obinerea unor asemenea date, informaii este posibil
doarcu condiia organizrii adecvate a cercetrii victimologice.Direciile prioritare
ale unei asemenea organizri pot fi: 1)cercetarea trsturilor personale ale
victimei infraciunii;trebuie studiate toate calitile, dar, prioritar,victimitatea lanivel
psihologic;
2) studiul comportamentului victimelor nsituaiile tipice anumitor categorii de
infraciuni;
3) analizarelaiilor infractor-victim n msura n care ele determin dinamica i
caracterul evenimentelor criminale, inclusiv alegerea de ctre infractor a victimei i
a modalitii desvrire a infraciunii;
4) cercetarea nemijlocit a situaiilor n care se realizeaz trsturile personale att
ale victimelor,ct i ale infractorilor, adic a situaiilor careateaptvictimai
infractorul concret. Aceste cercetri trebuie s cuprind situaiile diferitelor tipuri de
infraciuni i sin cont de dinamica acestora,analizat n ansamblu cu datele
despre unele sau alte victime.Dispunnd de asemenea informaie, activitatea
profilactic poate fi organizat mult mai eficient fa depersoanele ce prezint
interes din punct de vedere victimologic.Sub aspect practic, utilizarea posibilitilor
victimologice n prevenirea infraciunilor are loc n funcie de faptul ct
demultilateral i la timp sunt relevate potenialele victim i circumstanele concrete,
ce pot favoriza sau determina comiterea infraciunii Vom ine cont de faptul c
multe persoane care au
fost victimizate nu se adreseaz organelor competente i, n consecin,victimizarea
real este necunoscut statisticii oficiale. O metod important ce permite
stabilirea victimizrii n societate sunt sondajele de victimizare.

IITerorismul
2.1 Relatati notiunea si clasificarea terorismului
Terorismul este o tactic de lupt neconventional folosit pentru atingerea unor
obiective politice. El se bazeaz pe acte de violent spectacular actionate asupra
unor populatii neimplicate n mod direct n conflict dar cu potential depresiune
asupra conducerii (stat , organizatii, categorii sociale sau, mpotriva unui grup de
persoane civile) n sensul scontat de teroritti - producerea unui efect psihologic
generalizat de panic si intimidare, augmentat de folosirea manipulativ a mediei,
16

cu scopul atingerii unui obiectiv greu de realizat prin mijloace democratice sau
conventionale.
n funcie de organizare i numrul de persoane implicate:
Terorism Individual este un caz foarte rar n care indivizi izolati comit acte
deterorism. n general numrul de victime si pagubele materiale produse de acesti
teroristi sunt reduse, dar efectul de fric sipsihoza produs pot fi serioase.Terorismul
individual este cel mai dificil de combtut.
Grup terorist izolat este format n general dintr-un grup mic de persoane care,fiind
rude sau prieteni, se cunosc personal nainte de nceperea activittilor teroriste si
decid n mod spontan s treac la acte de terorism. Este un caz rar si dificil de
detectat,combtut si anihilat.
Grup terorist de franciz Initial acest concept de organizare apartinea celulelor
anarhiste de la nceputul secolului, dar a revenit n actualitate datorit actiunilor
grupului terorist Al Qaeda.n esent este vorba de ncercarea de a oferi o umbrel
ideologic, politic si religioas comun pentru a favoriza aparitia spontan a unui
numr mare de grupuri teroriste izolate, care s actioneze pentru atingerea unor
obiective asemntoare fr a avea legturi clare de comand, control si sustinere
logistic.
Grup terorist cu sustinere extern n general orice grup terorist a primit sau va
primi n timpul existenei sale susinere de la un stat interesat.nc din timpul
rzboiului rece au existat grupuri teroriste care nu aveau baz de susinere
proprie, fiind de fapt grupuri teroriste organizate i dependente de un stat sau de un
grup de state.n general grupurile teroriste cu susinere extern sunt compuse din
pn la 20 de membri care sunt cu toii implicaidirect n planificareai executarea
actelor teroriste(atribuiile de suport, comand i logistic fiind asigurate de unul
sau mai multe servicii secrete de stat).Exemple de terorism cu susinere extern au
fost gruparea terorist condus de Carlos acalul (Carlos Ilici Ramirez) carea fost
sprijiniti de statul comunist romn), gruparea terorist palestinian Septembrie cel
Negru, creat iniial contra Iordaniei, cu baze i susinere n Siria i Libangruparea Abu-Nidal din aceast organizaie a organizat atacul terorist contra
sportivilor israelieni la Olimpiada de var de laMnchen, muniiile i armamentul
fiind trnsportate n bagajulunor diplomai bulgari. Intrnaionala terorist Grup
terorist afiliat Majoritatea organizaiilor teroriste importante sunt afiliate unei
micri politice, religioase, sau a unui curent ideologic(naionalist, social, ecologist
etc.).Aceste organizaii mai sunt denumite i grupri teroriste propriu-zise
2.2 Determinai legtura dintre terrorismi crim organizat:
Convergenta organizatiilor criminale cu cele teroriste reprezint cea mai important
amenintare asupra democratiei si drepturilor fundamentale ale omului. Legtura
dintre terorism si criminalitate a cptat o nou dimensiune datorit reducerii n
ultimii zece ani a finantrii de ctre unele state a gruprilor teroriste si a
declansrii, la initiativa SUA, a rzboiului global mpotriva terorismului
internaional.Una din consecinte este c organizatiile teroriste sunt nevoite s-si
extind zonele de actiune, att pentru a ataca, ct sipentru a se ascunde, dar mai
ales pentru a-si asigura singure fonduri si materiale logistice specifice, prin activitti
17

criminale.Principala diferent dintre gruprile teroriste si retelele crimei organizate

const, dup cum s-a subliniat deja, nfaptul c n timp ce gruprile teroriste sunt
implicate n acte violente motivate n special politic i religios, cele mai multe retele
ale crimei organizate sunt interesate n relatia cu puterea politic doar de obtinerea,
prin acte de coruptie, a protectiei necesare pentru activitatea propiei organizaii,
motivat n primul rnd de obtinerea de profit. Totusi, n evaluarea amenintrilor
contemporane la adresa ordinii de drept, a devenit tot mai dificil posibilitatea de a
face distinctie ntre motivatiile politice si cele criminale. Este foarte probabil ca n
viitorul apropiat, etapa convergentei dintre crima organizat si terorism sa fie
nlocuit definitiv de un nou stadiu si mai periculos, acela de conlucrare dintre
aceste grupuri. Crima organizat si terorismul, desi se afl pepozitii separate,
distincte, avnd scopuri diferite, pot coexista n acelasi plan infracional si converge
ctre un punct central,unde o singur entitate manifest simultan trsturi ale
terorismului i crimei organizate. Legturile dintre retelele crimei organizate si
gruprile teroriste, n contextul globalizrii, pot fi definite prin maimulte forme de
manifestare: Alianele, care pot include acorduri pe termen lung sau scurt si sunt
de obicei utilizate pentru a cstiga experient sau sprijin operational (acces la
rutele care faciliteaz activitateade contraband). Sunt asemntoare celor din
economia real, fiind definite prin scop, perioade si mod de finantare.Cele mai
uzuale aliante se realizeaz n operatiunile de contraband, cum ar fi schimbul
droguri pentru arme sau de trafic ilegal de persoane. Principalele neajunsuri n
construcia unor asemenea proiecte sunt legate de: suspiciunile legate de
securitate fiecrei entitti; posibile divergente privind priorittile si strategiile;
pericolul aparitieide rivalitti.
Extinderea tacticilor operaionale , care a dus la actiuni cu scop politic
desfsurate de retelele crimei organizate si respectiv la actiuni infractionale
specifice crimei organizate,dar desfsurate de gruprile teroriste. Aceste preluri
reciproce de metode au totusi utilizri de o alt natur si motivatie. Astfel, retelele
crimei organizate apeleaz la tactici teroriste, dar nu pentru a schimba statutul unei
tri din punctde vedere politic, ci doar pentru a-si asigura si proteja mediul su
operational-infractional. Este totusi o abordare atipic si extrem si pentru c duce
la nclcarea uneia din regulile de baz ale crimei organizate si anume pastrarea
anonimatului.n acest context, multe grupri teroriste s-au implicat n desfsurarea
de operatiuni infractionale specifice crimei organizate, pentru a-si asigura
autofinantarea. Convergenta motivaional,care se refer la acele entitti care,
prin actiunile desfsurate, trec de la postura initial specific, la captul cellalt al
binomului crim organizat-terorism. Astfel, gruprile criminale actioneaz din ce n
cemai mult n virtutea unor motivatii politice, care ajung pn la dorinta de a-si
exercita influente directe asupra mediului politic, economic si social de pe raza unui
anumit teritoriu, oras sau stat, situatie specific organizatiilor de tip mafiot. n al
doilea rnd, gruprile teroriste ncep n cele din urm s-si utilizeze retorica politic
drept paravan doar pentru desfsurarea de activitti infractionale pentru profit,
baza lor ideologic fiind compromis.Gaura Neagr cnd convergenta dintre
motivatia criminal si cea politic din cadrul unei singure grupri i permite s
cstige controlul economic si politic asupra unui stat, care devine astfel prizonier al
infractorilor.Gaura neagr poate contribui la aparitia unui stat care nu are
autoritate si manifest caracteristicile specifice anarhismului,sau poate da nastere
unui stat criminal. Practic, acesta este un stat captiv. Utiliznd tactici teroriste de a18

si mentine putereasi controlul asupra acestor state (sau regiuni), elitele se folosesc
de pozitiile lor oficiale pentru a se implica n activittii licite profitabile n propriul
beneficiu sau de pozitiile oficiale pentru a crea regiuni sigure pentru alte organizatii
criminale sau teroriste.

2.3 Modele de prevenire ale terorismului

1.n primul rnd,educaia i instruire bazate pe analiza raional, adic odat
ce societatea civil nva ce nseamn terorismul, caracteristicile i metodele
acestuia i odat ce acetia tiu cum gndesc teroritii i de ce fac ceea ce fac,
ei vor ti mai bine s nving teama i anxietatea n faa terorismului i nu vor fi
ei nii un instrument n minile teroritilor.
2.n al doilea rnd, publicarea unor pliante, reviste lunare,anunuri i
materiale informative la scar larg poate schimba modul de opinie i
contracarare a celor care doresc s-i ating scopurile criminale. 3.n al treilea
rnd,seminariile, atelierele de lucru i conferinele cu scop informativ au un
rol predominant de prevenire i contracarare a terorismului. Este important modul n
care societatea este antrenat s contientizeze fenomenul numit terorism.
Aadar, se impune implementarea unei educaii i instruiri la nivel colar,
universitar i instituional pentru a contracara i preveni orice form criminal de tip
terorist, dar i pentru a atrage atenia asupra modului n care societatea civil poate
face fa unei ameninri teroriste.- elaborarea si implementarea programelor
speciale interdepartamentale si departamentale cu privire la prevenirea si
combaterea terorismului;- crearea unei baze centrale de date si a unui sistem
informational centralizat pentru acumularea informatiei cu privire la organizatiile si
persoanele cu atributii la activitatite roriste, finantarea si asigurarea materiala a
actelor teroriste;- elaborarea si realizarea unui plan de actiuni privind instruirea
profesionala a colaboratorilor subdiviziunilor specializate in combaterea terorismului
ale organelor competente, inclusiv organizarea procesului de instruire si
perfectionare a colaboratorilor subdiviziunilor specializate de combatere a
terorismului in cadrul Institutului National de Informatii si Securitate, modernizarea
bazei tehnico-materiale si metodico-didactice a Institutului, organizarea deplasarii
colaboratorilor pentru instruire si perfectionare in institutiile similare de instruire din
statele Uniunii Europene,organizarea seminarelor si conferintelor pe
tematicacombaterii terorismului cu participarea specialistilor dinstatele Uniunii
Europene;

Test5
Teorii criminologice contemporane asupra criminalitatii
1.1Descrieti orientarile criminologice contemporane privind cauzalitatea
criminalitatii
Orientrile criminologice contemporane asupra criminalitii sunt: teorii de orientare
bioantropologic, teorii de orientare psihologic i teorii de orientare sociologic.

19

Teoriile de orientare bioantropologic cuprinde o serie deteorii printre care:

teoria inadaptrii sociale (Olof Kimberg),teoria constituiei delincvente (Benigno di
Tulio Manual deantropologie criminal), teoria endocrinologic acriminalitii,
teoria strii de pericol, teoria criminologiei clinice, teoria cromozomului crimeii
operele clasicilor literaturii universale (W. Shakespeare, Dostoievschi, Balzac,etc).
Din cadrul teoriilor contemporane de orientare psihologicfac parte: teoria
infioritii (Alfred Adler), Teoria lui David Abrahamsen, teoria lui Etienne de Greef,
testele depersonalitate, teoria personalitii criminale a lui Jean Pinatel.
Printre teoriilor contemporane de orientare sociologic se numr: teoria ecologic,
teoria asociaiilor difereniate,teoria conflictului de cultur, teoria anomiei sociale a
lui Robert Merton, teoria marxist, teoria aprrii sociale, teorianoii criminologii, etc.

1.2Analizati portretul tipologic al infractorului de pe pozitia teoriei

constitutiei predisponzant delicventiale.
Pornind de la sensul acestei teorii putem spune c teoria dat explic existena unei
constituii anatomice a omului ce estepredispus la comiterea de delicte. Autorii
acestei teorii sunt: Ernst Kretschner, W. Sheldon,Houton, Pende.Teoria dat se
regsete n urmtoarele opere: Fizic i caracter de Ernst Kretschner (1925),
Structuracaracterului (1921), Criminalul american Houton (1939),Varietatea
criminalitii minore Sheldon (1949).Teoria dat are la baz urmtoarele teze:
1.Exist o corelaie ntre structura corpului uman i trsturile sale fizice pe de o
parte,i caracterul persoanei pede alt parte. Principalele tipuri caracteriale sunt:
a.Constituia corpului, b) Caracterul, c) Temperamentul.Exist tipuri constituionale
distincte (tipologii):
a)picnic scund, grsu, intelegent, vesel, i fiindpredispus la svrirea
infraciunilor ce necesit o dozsporit de viclenie falsuri, escrocherii, fraude .a.
b)tipul astenic caracterizat prin trsturi longiline,umeri nguti i musculatur
subdezvoltat, fiind firavi, calmii energici, avnd o predispoziie delincvenial
mare lasvrirea unor infraciuni din cele mai variate;
c)tipul atletic cu musculatura puternic i o bunstabilitate psihologic, nclinai la
comiterea infraciunilorcontra persoanelor i a bunurilor;
d)tipul displastic cu disproporionaliti i dezarmonii n dezvoltarea corporal,
nclinat spre comiterea unorinfraciuni grave i spre recidiv.
2.Fiecare tipologie arei un anumit tip de temperamet:-endomorf -viscerotonic,
avnd o dezvoltare maipronunat a organelor interne;-mezomorf-stomatotonic cu o
dezvoltare puternic a musculaturii;
-ectomorf -cerebrotonic cu o mai mare dezvoltare ascoarei cerebrale i a
inteligenei.Printre meritele teorii date senumr:a)sunt printre principalii
continuatori ailombrozianismului. b)Multe din concluziile/cercetrile lor au fost
20

confirmate(exist legturi ntre particularitile fizice ale minorilori nclinaiile lor

spre un anumit tip de criminalitate).
c) Au fcut numeroase cercetri (spre exemplu Houton acomparat 13 000
condamnai cu 3 208 noncriminali).Printre cei mai aspri critici au fost: Sutherlandi
Cressey. Aufost criticai pentru lipsa de support tiinific n majoritatea concluziilor.
1.3 Selectati si evaluati cea mai importanta teorie contemporana de
orientare sociologica.
Cea mai important teorie contemporan de orientare sociologic este teoria
ecologic. Teza principal const naceea c orice element indiferent de natura sa
din momentul n care intr relaii cu alte elemente este susceptibil de a fiimplicat
ntr-o relaiei cauzal. n acelai context relaia dintre om i societate este
examinat prin intermediul particularitilor ecologice.Cu toate c marele neajuns al
acestei teorii const nexplicarea criminalitii doar sub aspectele fenomenologice
ale acesteia, nedezvluind esena fenomenului, cauzele realede natur economic
i social, totui, meritul colii de la Chicago este incontestabil: atragerea ateniei
asupra condiiilor de via, hran i educaie din cartierele nevoiae, locuite de
emigrani, latino-americani i negri. Teoria a deschis calea unor cercetri mai
complexe privind raportul dintre anumite fenomene sociale, ca urbanizarea,
industrializarea i criminalitatea.

II Cauzalitatea criminalitatii
2.1 Definiti conceptele generale ale cauzalitatii criminalitatii
Cauzalitatea i principiile acesteia constat dependena dintre diferite fenomene i
stabilete caracterul acestei dependene, care const n aceea c un fenomen
(cauza) n anumite condiii genereaz alt fenomen (efectul).Cauzalitatea este o
form a interaciunii dintre fenomene i procese, este tipul principal de
determinare i reprezint prin sine legtura obiectiv dintre dou fenomene: cauz
i efect .Cauza fenomen ce determin apariia altui fenomen( fenomenul care n
mod obiectiv i necesar, precede i genereaz alt fenomen).Condiie este un
fenomen ajuttor, ce favorizeaz producerea unui alt fenomen. Spre exemplu,
procurarea unei arme, cu care criminalul comite fapta de omor, este o aciunecondiie. Factor n literatura criminologic se utilizeaz i termenulde factor , prin
care se nelege tot o cauz, adic factorul ar fi similar cu o cauz. Factorii
criminalitii sau cauzele criminalitii ar avea acelai sens. Totui unii autori
considerc prin factor se nelege ceva mai mult dect prin cauz, termenul avnd
un sens mai larg, care ar include att o cauz,ct i o condiie, ba chiar i alte
elemente contributive la apariia unui fenomen.
2.2. Clasificai factorii criminogeni
Printre criminologii de vaz care s-au interesat de problemele clasificrii factorilor
criminogeni se numr i J.Pinatel, unde ntlnim o clasificare n factori geografici,
economici, culturali i politici.

21

H. Mannheim trateaz cauzele de ordin social ale criminalitii, nefiind, ns,

preocupat de o clasificare strict a acestor cauze. Acesta face doar o interesant
corelaie ntre tipurile de factori criminogeni i tipologiile infracionale.La fel i D.
Szabo analizeaz problema complex a cauzalitii, evalund rolul factorilor socioculturali,economici etc. Totui, autorul nu opereaz o distincie clar ntre cauzele
criminalitii ca fenomen social i cauzele actului infracional concret. Clasificri
reuite a factorilor criminogeni ntlnim ncriminologia naional i romn. Aa, n
criminologia naional una din cele mai reuite clasificri este cea fcut de Gh.
Gladchi, n :-factori economici;-factori sociali (relaii sociale); factori demografici,
politici, juridici, de organizare. Clasificri similare ntlnim n criminologia romn.
Spre exemplu, o analiz succint a factorilor care determin criminalitatea ca
fenomen social o ntlnim la Gh. Nistoreanu i C. Pun, clasificndu-i n:-factori
economici;-factori demografici;-factori socio-culturali;-factori politici. Alii, rmn n
prezena a trei tipuri fundamentale de rspuns la problema dat, utiliznd conceptul
de deformare spre criminalitate a tipului normal de comportament:-deformarea
biologic;-deformarea psihologic;-deformarea social. n cele ce urmeaz, vom
ncerca i noi s estimm factoriicare genereaz criminalitatea, utiliznd acolo unde
esteposibil unele curente, teorii, coli att clasice ct icontemporane. Am ales
aceast cale fiindc, caracteristica esenial a unei teorii tiinifice este aceea c ea
face afirmaii care ulterior pot fi contestate. Pentru a contesta o teorie tiinific,
trebuie s prezini date empirice, care deriv dinaceast teorie, apoi s compari
aceste date cu observaiifcute n lumea real. Dac observaiile coincid cu
dateleteoriei, atunci aceasta devine i mai credibil, dar nu i probat. Dac
observaiile nu coincid cu ideile teoriei, atunci aceasta este fals. Din considerentele
exprimate mai sus preferm urmtoarea analiz a factorilor care determin sau
genereaz criminalitatea, clasificndu-i n:-factori ereditari (antropologici);-factori
geografici;-factori economici;-factori demografici;-factori psihologici;-factori socioculturali;-9.

2.3. Estimai influena factorilor economicii socio-culturali asupra

criminalitii
.Omul fiind o fiin sociabil interacioneaz cu semenii si n fiecare zi. El nu poate
tri izolat, fiind influenat de diferii factori, printre care cei socioculturali i
economici. Dintrefactorii economici putem enuna industrializarea i urbanizarea,
omajul, crizele economice. n criminologie factorii socio-culturali au un rol
predominant n socializarea pozitiv sau negativ a indivizilor. Numeroase teorii cu
privire la cauzele i condiiile apariiei comportamentului criminal, se ncadreaz n
marea grup a teoriilor sociologice. Aceste teorii se opresc, cu precdere, asupra
factorilor socio-culturali i evideniaz neconcordana care intervine ntre valorile i
aspiraiile culturale pe de o parte i, normele i mijloacele legitime pe dealt parte,
de unde i apariia indivizilor care ncearc s-i realizeze aspiraiile, idealurile i
scopurile sociale i individuale prin utilizarea unor mijloace ilicite. nc de la natere,
individul ia cunotin cu lumea nconjurtoare i cu factorii socio-culturali. De aici,
copilul se va socializa pozitiv sau negativ n raporturile sale familiale, apoi colare,
profesionale etc.Dintre factorii socio-culturali putem meniona: Familia- Un factor de
22

importan major l reprezint structura familiei. Astfel, avem familii:-normale,

nchegate i -dezorganizate, disociate. coala Locul de munc (Profesia) Starea
civilOrganizarea timpului liber -Timpul liber este timpul de care dispune o
persoan dupce i-a onorat obligaiile familiale, colare ori profesionale.Timpul
liber are urmtoarele funcii:- odihna;- divertismentul;- dezvoltarea personalitii.
Influena negativ a mijloacelor de informare n mas - Specificul naional - Religia
-Toxicomania
De influena acestor factori s-au preocupat mai muli savani, printre care
Lombrosso, Garofalo. Fiecare factor din cei menionai nu poate fi prin
sine generator al efectului (al crimei), el fiind mai mult o condiie (ceea ce
favorizeaz).
Condiiile economice sunt n strns legtur cu condiiile socio-culturale.
somajul determin stri de tensiune n familie. Astfel se poate ajunge de la o
familie cu structur normal la una cu structur dezorganizat. somajul este un
fenomen ce i-a amploare n timp de criz economic, care este tot o condiie
economic. Lipsa ndelungat a surselor financiare determin situaii de disperare
ce determin o stare emoional dezastruoas a individului, ce se rsfrnge i
asupra mediului
socio-cultural. Influena factorilor economici si socio-culturali asupr criminalitii
este determinant. Factorii negativi de acest
tip influeneaz fenomenele si mediile respective, astfel
dinamica criminalitii suferind modificri. n dependen
de intensitatea si nivelul acestor factori se determin si majorarea
sau scderea nivelului criminalitii.

Test 6
I Conceptii si teorii clasice asupra criminalitatii
1.1Descrieti legea termica si legea saturatiei criminalitatii
Legea termica-criminalitatea este un fenomen natural ce serepta cu regularitate
de la an la an
Legea saturatii-criminalitatea este un fenomen complex care nu se repta
mecanic de la an la an, ci este supusa saturatiei(adica a legii), care face ca
criminalitatea dintr-o perioada de timp si spatiul sa nu depaseasca anumite limite
minime si maxime

1.2 Analizati premisele scolii pozitiviste Italiene.

Scoala pozitiva italiana este acea care a contribuit colosal la constituirea
criminologiei ca disciplina autonoma, de sine statatoare, cuprinzind idei foarte
impornate pentru criminologie, la care s-a ajuns prin intermediul unor ginditori care
au avut valoroase idei,dar nu s-au ridicat nivelul unei scoli.Acesti ginditori se inscriu
in curentele criminologice ce tine de fizionimie,frenologie,antropologie generala si
23

alienism.
1)Fiziognomia studiaza caracterele omului dupa trasaturile fetei considerind ca
exista o strinsa legatura intre trasaturile fetei , pe de o parte si calitatile psihice pe
de alta parte.
La constituirea fiziognomiei ca stiinta o contributie estentiala si-a adus-o
scriitorul,filosoful elvetian Johann Gaspar Lavater,aratind ca in fiziognomie se
reflecta sufletul omului dar acesta poate fi vazut doar prin vointa lui Dumnezeu si
doar de oameni alesi.
2)Frenologia este stiinta care considera ca facultatile psihice ale indivizilor sunt
localizate pe anumite suprafete ale creierului uman.
Efectuind studii ecranoscopice F.J.Gall a descoperit existenta unor protuberante ,
umflaturi,cucuie pe suprafata cutiei craniene si a presupus ca functiile psihice ale
indivizilor sunt localizate anume in aceste locuri de denivelari,pe care el le numeste
bose craniene.F.J.Gall a identificat 85 de asemenea bose craniene , sustinind ca
este suficient sa pipai craniul unei perrsoane pentru a-ti da seama de nivelul
intelectual al acesteia
3)Antropologia Generala este stiinta care studiaza omul ca fiinta biologica precum
si evolutia acestuia prin studierea raselor si etniilor, a formelor si dimensiunilor
omului,precum si a capactitatii de adaptare a acestuia la mediu.
4)Curentul alienistilor a adus o noua orientare in criminologie,considerind ca
fenomenul 3-c(crima criminal criminalitate) isi are izvorul din bolile psihice ale
indivizlor.Denumirea curentului provine de la medicii psihiatri care considera ca
criminalul este un bolnav psihic.Cesare Lombroso a elaborat teoria degenerescentei
cu privire la explicarea comportamentului criminal.In conceptia sa izvoruk
fenomenului 3-c consta in degenerarea fizica si intelectuala a individului,ca rezultat
al conditillor corespunzatoare de viata si trai.
1.3 Evaluati rolul conceptiilor si teoriilor sociologice clasice in prevenirea
fenomenului criminalitatii.
Tratarea principalelor curente n criminologie este destul de divers, deoarece
oamenii de tiin care au o orientare comun n problemele de baz ale domeniului
cercetat pot avea opinii diferite n privina altor aspecte ale aceluiai domeniu.
Marea majoritate a doctrinelor criminologice s-au concentrat asupra cauzalitii
fenomenului infracional. Acest criteriu a fost utilizat de muli istorici ai criminologiei
prin includerea teoriilor criminologice n diverse orientri ce au aprut n decursul
timpului.n cadrul orientrii antropologic-biologice sunt reunite teorii care confer
factorilor biologici o importan hotrtoare n geneza crimei. Specific pentru
aceast orientare este limitarea obiectului criminologiei la studiul infractorului
prin ncercarea de a demonstra existena unor trsturi specifice de ordin
bioantropologic. O importan deosebit pentru aprecierea corect a coninutului i
limitelor acestei orientri este nelegerea corect a conceptelor fundamentale cu
care tiinele biomedicale opereaz, cum sunt acelea de:
Ereditar, nnscut ,constituional etc.

24

II Criminalitate Organizata
2.1 Relatati trasaturile definitori ale conceptului de organizatie criminala.
Crima organizata - este definita prin existenta unor grupuri de infractori,
structurate pe ideea infaptuirii unor activitati ilegale, conspirative, avand ca
principal scop obtinerea de profituri ilicite la cote deosebit de ridicate. Activitatile ce
compun Crima Organizata au un caracter secret si bine organizat, din care cauza
realizeaza un impact social deosebit de negativ, in multe state el
constituind"cancerul perfid" care vlaguieste puterea societatii ameninta integritatea
guvernelor, determina cresterea taxelor care se adauga la pretul marfurilor,
pericliteaza siguranta si locurile de munca ale cetatenilor, aduce daune agentilor
economici aflati in competitie, controleaza prin forta banilor sindicatele, in final
realizand o puternica influenta in sfera economicului, socialului si mai ales
politicului.
- Stabilitate n cadrul asociaiei infracionale;
- O anumit structur intern i diviziune aroiurilor intre membrii asociaiei;
- Continuitatea i sistematizarea activitii infracionale;
- Scopul principal al asocierii infracionale s fie obinereaunor ctiguri importante;
- Activitatea infracional s fie profesionalizat.

2.2 Clasificati si comparati tipurile organizatiilor criminale

1. Familiile Mafiei, constituite pe structuri ierarhice stricte,norme interne de
disciplin, un cod de conduit i o mare diversitate de activiti ilicite (familiile
italiene, americane,cartelurile columbiene ale drogurilor etc.);
2.Organizaiile profesionale ale cror membrii, spre deosebire de familiile Mafiei, se
specializeaz n una saudou tipuri de activiti criminale (laboratoare clandestine
pentru fabricarea drogurilor, imprimerii clandestine pentru contrafacerea sau
falsificarea monedelor, furtul i traficul cumaini furate, rpiri de persoane pentru
rscumprare etc.)
3.Organizaii criminale constituite pe criterii etnice, care sunt, de regul, rezultatul
unor mprejurri specifice precum nchiderea granielor ori circulaia dificil peste
frontiere,severitatea excesiv a procedurilor de emigrare, expansiunea geografic,
n asemenea situaii se afl societile criminale chineze (triade), grupurile criminale
japoneze, grupurile jamaicane i altele;
4.Organizaiile teroriste internaionale, care practic asasinatul, deturnarea de
avioane, rpirea de persoane etc,sub diferite motivaii, de regul politice, militare,
religioase i rasiale

2.3 Recomandati solutii practice de lupta eficienta impotriva criminalitatii

organizate.
- Promovarea cooperaii regionale intre organele de ocrotire anormelor de drept
25

relevante (politie, trupele de graniceri, vama si justitie);- Dezvoltarea suportului

legal si psihologic a victimelor avinddrept scop reintegrarea lor.Ratificarea si
implementarea deplina a instrumentelorinternationale care au o importanta
deosebita in domeniulcombaterii crimei organizate.- studierea si implementarea
tehnicilor si metodelor europenede cooperare politieneasca;- crearea si asigurarea
functionarii unui system computerizat de schimb de informatii intre organele
nationale de drept;
Test 7
Reactia sociala impotriva criminalitatii
1.1 Identificati bazele istorice ale reactiei sociale anti infractionale
Criminologia este unica stiinta sociala,extrajudiciara,careoglindeste societatea,ofera
o imagine globala,esentiala simultilaterala realitatilor socioumane.Ea este
preocupata sastudieze cu precadere cauzalitatea criminalitatii ca fenomensocial.E
greu de marcat astazi pe curba istoriei acel punct deunde isi ia inceputul acest
fenomen social-criminalitatea.Asadar,constatam ca criminalitatea ca fenomen social
aaparut odata cu structurarea primelor comunitati umanearhaice.Anterior acestui
fapt istoric essential nu se poate de vorbit despre existenta criminalitatii,deoarece
acolo unde nu exista morala si norme,nu exista crimeEste foarte probabil,ca
primele preocupari pentrupedepsirea unor comportamente individuale
consideratepericuloase au fost determinate de necesitatea
autoaparariicomunitatilor umane,constituie in conditii naturale vitrege,care le
amenintau permanent supravietuirea.In etapa salbaticiei,starea in care apare
omul,laorigine,fiinta umana este caracterizata prin trasaturile
sale biologice.Comportamentul omului este dictat de instincteleprimare,salbatice,cu
care natura l-a inzestrat.Prin urmare sicomportamentul era orientat spre
satisfacerea unor anumite necesitati cum ar fi:instinctele
defoame,sete,autoaparare,sexual s.a. In scopul satisfaceriinecesitatilor, se recurge
la forta brutala,se ajunge la ciocniricare se finalizeaza cu exterminarea fizica sau cu
presiuneapsihica.In peroada presociala,etapa pur naturala, nu atestamcrime,ele nu
existau,la fel cum nu exista binele sau raul.Omul a fost, este si va fi o fiinta
sociabila,fiindca existentaindividului in societate este nu numai o conditie
naturalanecesara vietii ,dar si o cerinta de convietuire.Astfel omul segaseste in
societate in mediul sau natural,iar pentru acoexista,este absolute necesr ca
membrii societatii,fiecare inparte,sa faca si anumite sacrificii in interesul
colectivitatii.Societea se dezvolta, se transforma, evolueaza.Pe caleaevolutiei s-a
ajuns la hoarda,ginta,clan,trib la societateaorganizata in stat.Indivizii trebuie sa
urmeze si sa respectenormele de coexistenta si cooperare pentru pastrarea
echilibrului social. In asemenia situatii din partea societatii se va produce o reactie,
un fenomen absolute natural,pentru areproba agresiunea si a se apara de
agresori.Conform opiniei lui Hugo Grotius(1583-1645),o trasaturacaracteristica a
naturii omenesti este frica.Juristul englez Jeremy Bentham dezvolta aceasta teorie
ainteresului, in a carei exceptie interesul este considerat
ca fundamental societatii,ca principiu generator al tuturoractelor umane.Dreptul
este o creatie a ratiunii umane,fiind pusa,in fiecaretara,in dependent de vointa
legiuitorului.In scopul de aameliora conditiile vietii sociale,fiecare popor si-a
impuscoduri complete,concepute si formulate dupa principiileratiunii.In diferite
perioade de timp statele lumii diagnosticau sauetichetau
26

comportamentele umane ca fiind normale orianormale,in functie de natura

normelor sociale,de gradulde tolerant a societatii respective,ca si de pericolul
potentialpe care il reprezinta pentru stabilitatea vietii sociale.
1.2 Comparati tendintele moderne in politica penala
Tendinta neoclasica.Schimbarile aparute in ultimile decenii pe plan
mondial,in,general,ne face sa conchidem ca suntem la etapa unei noiimpartiri a
lumii,a sferelor de influienta, a noilor piete dedesfacere, in care sunt cointeresati si
implicate cei care conducsi dicteaza noua ordine economica si politica
mondiala.Aciasta duce in mod firesc la criminalizare globala, unde chiar si tarilecu
economie dezvoltata cu greu pot opune rezistenta acestuifenomen, iar tarile cu
economie slaba si resurse natural sarace ,cum este R.M, se transforma in zone
criminogene avansate.
Unii autori considera ca exista o elita mondiala aputerii,numita Ordinea, care are
drept principal obiectiv instaurarea unei noi ordini mondiale,iar in final-crearea
unuigovern mondial. Unul din scopuri este de-a dreptul socant:stabilirea unei religii
mondiale, care va coordona toate religiile pamintului si care va avea un pontic
mondial, ce arconduce alaturi de conducatorul politic mondial.
O alta dovada in acest sens este tendinta de armonizare international in plan
legislative a combaterii criminalitatii.In acest process extreme de complex o
importanta deosebitarevine congreselor specializate ale ONU,cu privire la
prevenireacriminalitatii si tratamentul delincventilor.Directiile prioritare ale ONU in
material politicii penale audevenit:-problematica executarii pedepselor;-prevenirea
criminalitatii;-ameliorarea legislatiei statelor member;-descriminalizarea unor
infractiuni mai putin grave,usoare sineinsemnate;-simplificarea justitiei
penale;Aceasta tendinta , ca orientare teoretica sa constituit ca oreactive fata de
modelul curative de politica penala, asprucriticat din cauza ineficacitatii modelelor
si tehnicilordetratament, abuzului de pwsihiatrie s.a.Tendinta neoclasica reduce rolul
intimidant al pedepsei inprim- plan , pledind pentru renuntarea la masurile
alternativeinchisorii, limitarea liberarii conditionate. Gratie acesteitendinte
,dominante acum in Europa, sa largit cimpul deincriminare si de sporire generala
a severitatii pedepselor.Nu suntem de acord cu bsolutizarea rolului
tendinteineoclasice,repressive fiind partasiiunei imbinari creative intremodelele
preventive/curative,pe de o parte , si a tendinteineoclasice,repressive, pe de alta
parte. Sporirea pedepselor ,fara adoptarea unor masuri complexe care ar
permiteeradicarea saraciei in R.M si imbunatatirea conditiilor de viata,nicidecum
nu va duce la stoparea fenomenuluiinfractional. Trebuie inlaturate cauzele si
conditiile caregenereaza si/sau favorizeaza criminalitatea in tara, dar nu deagravat
pedepsele.. Daca va deranjeaza tintarii , nu puteti lainfinit sa alergati dupa fiecarein cele din urma trebuie sa vaginditi cum sa influientati asupra mlastinii din care
acestia senasc. Prin aplicarea a numai pedepsei cu inchisoarea nu vomobtine nimic
bun.O dovada in acest sens reprezinta lucrarile
Seminarului European asupra alternativelor la pedeapsa cu inchisoarea,
1987 la Helsinki.In concluziile sale Seminarul lanseaza idea capedeapsa cu
inchisoarea poate fi necesara doar in functie de doua criteria:

27

1)In cazul savirsirii infractiunilor deosebit de grave si exceptional de grave .In cazul
infractorilor incorigibili,fata de care anterior aufost aplicate pedepse non privative
de libertate, dar care n-au avut nici un effect.Totusi, tendinta neoclasica
,represiva este inca foarteputernica . De exemplu , G. Bush, ex-presedintele
SUA,remarca: Avem nevoie de legi dure contra criminalilor Iarpentru cele mai
grave crime avem nevoie de o pedeapsa capitaloperand, adica reala.Tendinta
moderata.Aceasta este ultima tendinta aparuta in cadrul modelelor dereactive
sociala impotriva criminalitatii , unde se incearcaimbinarea si tendinta
neoclasica,represiva. Tendinta moderata este politica penala a natiunilor
secolului XXI, reprezentind politica bunului simt. Ea se anexeaza pe idea ca tit
o presiune foarte dura cit si o renuntare complete la acesta vor duce la cresterea
continua a fenomenului 3k.
Unele idei si propuneri ale tendintei moderate se intilnesc in cadrul modelelor
preventive si curative de reactive socialaantiinfractionala, insa drept an al aparitiei
de sine statatoareconsideram a fi anul 1985, cind aceasta tendinta a fost
dominantin cadrul Congresului al VII-lea de la Milano, cu tema Prevenirea
criminalitatii pentru libertate ,justitie, pace sidezvoltare.Lucrarile Congresului s-au
finalizat cu importante rezolutiicare s-au transformat in Planul de actiune de la
Milano.Punctele-cheie ale acestiu plan tin de exploatarea si
incurajareadiverselor forme de participare a comunitatii
la prevenirea sicontracararea fenomenului criminal prin creareaalternativelor la
detentiune,printer care:-diversificarea sistemului de sanctiuni alternative inchisorii
si adoptarea sanctiunilor noi,ca avertismentul penal, aminareanelimitata a
prountarii sentintei, masuri de compensare a victimei;-acordarea prioritatii
pedepselor pecuniare ;-pastrarea masurilor recomandate de modelul curative ce
tinde suspendarea executarii pedepsei,probatiune, s.a-aplicarea cit mai fregventa a
pedepsei cu munca neremunerata in serviciul comunitatii s.a.Suntem de parere ca
tendinta moderata in politica penala aR.M are un mare viitor nu in ultimul rind
datorita faptului casunt oferite multiple alternative viabile pedepsei cu inchisoarea.

1.3 E v a l u a t i
modelele
otriva
criminalitati i

de

reactie

sociala

imp

Modelele de reactive sociala impotriva criminalitatii sunt urmatoarele:-modelul

represiv;-modelul preventive;-modelul mixt;-modelul curativ.Modelul
represiv.Originile reactiei sociale impotriva criminalitatii coincide cuoriginea
societatii.Forma cea mai rudimentara a dreptului a fost razbunarea privata
nelimitata ,cind victim sau rudele acesteia se razbunaupe aggresor.Oamenii se
bazau pe principil raul trebuie sa fie rasplatit cu rau.Cu trecerea timpului, ca forma
mai avansata,aparerazbunarea sociala si ce-a religioasa.In decursul istoriei sale
omenirea a cunoscut etape sicodificari interesante in ceea ce priveste evolutia
criminalitatii,precum si a masurilor de protective social ape care le-a adoptatpentru
a diminua si preveni acest fenomen.Cele mai vechi codificari descoperite pina in
present suntLegile din Esnunna si legislatia lui Lipit-Istar din Isin.Ele erauconsiderate
a fi alcatuita de regele statului Esnunna,avind un continut foarte variat,cuprinzind
norme de drept civil, drept penal, precum si reactii de alta natura. Una din
28

pedepsele penale era amenda. Pentru prima oara era este reglementat conceptual
de circumstanta agrvanta.Ce-a mai cunoscuta codificarea antica ramine a fi

Codul lui Hammurabi,in care se distinge citeva tipuri de pedeapsa:-talionul;pedepse corporale;-pedepse pecuniare;-pedepse capital.Printre cele mai
cunoscute codificari antice se inscribe si
Legea celor XII Table.Se face o delimitare a circumstantelor agravante
siatenuante;are loc o prima incercare de delimitare a etapelor activitatii
infractionale.
Modelul represiv de reacti sociala a existat inca mult timp.,cruzimea
pedepselor si executiilor salbatice intilnindu-se chiar si in a doua jumatate a
sec . XVIII.Totusi incepind cumijlocul sec.al XVII-lea au loc initiative de
reformare adreptului penal si a criminologiei.Modelul preventive Cel mai
important punct de sprijin in aparitia noilor madelede reactive sociala de
infractionism, mai ales in aparitia modelului preventive a jucat Tratatul
despre delicte si pedepse a lui Cesare Beccaria. Ideile cuprinse in acest Tratat
au permistransformari rapide si radicale in sistemele penale
nationale.Printere acestea se numera:-desfiintarea torturii;-aparitia a
codurilor penal si de procedura penala;-desfiintarea torturii, confiscarii si a
pedepsei cu moartea.Astfel, toate ideile lui C. Beccaria ar putea fi
sistematizate infelul urmator :1.principiul legalitatii; 2.caracterul retributive la
pedepsei; 3.caracterul echitabil al pedepsei; 4.principiul umanismului;
5.caracterul preventive al pedepsei 6.promtitudinea pedepsei; 7.desfiintarea
torturii; 8.inlaturarea ierarhiei probelor 9.desfiintarea pedepsei cu moartea;
10.necesitatea prevenirei crimelor; In viziunea reprezentantilor modelului
preventive, sistemul sanctionator are o importanta limitata in
prevenirea criminalitatii, mult mai importante fiind masurile de ordin sociall si
economic, care ar putea mult mai eficiente sa eliminesau sa limiteze rolul
facatorilor criminogeni.Deci, inca o caracteristica a acesti model tine de
aceea ca pentru realizarea prevenirii generale este suficienta siguranta si
promtitudinea pedepsei si nu severitatea acesteia.Rolul acestui model este
enorm. El reprezinta prima incercare de reformare pe baze stiintifice
a reactiei sociale contra criminalitatii, propunind o opera moderna de aparare
orientate in mai multe directii:-social-economica;-educativa-complexa;igienico-sanitara etica si mai multe.
Modelul mixt Modelul de reactie sociala antiinfractionala apare in urma
imbinarii primelor doua modele :represiv+preventive.Modelul mixt imbina
represiunea penala cu preventia generalasi speciala a pedepselor
penale , orintind reactia sociala contra criminalitatii in planul combaterii
criminalitatii reale, aparind astfel valorile sociale ocrotite de legea penala. In
viziunea noastra este modelul cel mai reusit, potrivitcaruia scopul legii penale
consta in apararea sociala, care poatefi realizata doar printr-o imbinare a
represiunii si a prevenirii.Modelul; mixt a avut o importanta destul de
mare , iar oserie de idei ale acestuia si-au gasit reflectarea in
legislatiapenala a unor state,de exemplu cum ar fi masurile desiguranta:masura de constringere cu character medical;-masurile de constringere cu
character educati;-expulzarea;-confiscarea speciala.Principalele idei de
reactie sociala antiinfractionala erau: 1.politicile penale nationale trebuiau sa
fie indreptate spre resocializarea infractorilor,precum si spre reintegrarea
29

postcondamnatorie imediata a acesteia; 2.pedepsele stabilite urmau sa aiba

la baza metode de tratament;3.pentru fiecare infractor, in final, trebuia sa fie
elaborate un tratament individual de resocializare pe etape; 4.elaborarea si
adoptarea unui ansamblu de masuri si programe sociale, economice, politice,
cultural, profesionale s.a. capabile sa asigure reintegrarea sociala cit mai
adecvata a infractorului,dupa executarea pedepsei privative de libertate.
Modelul curativ se deosebeste esential de celelalte modele siprin faptul ca
un rol important in realizarea lui il au un sir deaspect ca:-prognozarea
criminological;-strategia luptei reesind din cauzalitate determinate si
stareareala a lupte;-programarea luptei antiinfractionale s.a. Modelul curative
si-a gasit o ampla consacrare in sistemul legislatiei penale nationale:condamnarea cu suspendarea conditionata:-liberarea conditionata inainte de
termen;-inlocuirea partii neexecutate din pedeapsa cu o pedeapsa
mai blinda;-liberarea de pedeapsa de pedeapsa a minorilor;-liberarea de
pedeapsa datorita schimbarii de situatie;-liberarea de la executarea pedepsei
a persoanelor grav bolnave;-aminarea executarii pedepsei pentru femei
gravid si pentru femei care au copii pina la virsta de 8 ani
II Criminalitatea femenina
2.1 Descrieti rolul femeii contemporane si implicarea acesteia in
fenomenul criminalitatii
Criminalitatea feminin totalitatea infraciunilor svrite dectre femei ntr-o
perioad de timp determinat n cadrul unuiteritoriu determinat.Criminalitatea
femenin apare ca un subsistem al criminalit ii generale,cu care se afl organic
nlegtur strns.
2.2 Stabiliti cauzele, conditiile , trasaturile si tendintele criminalitatii
feminine
Cauzele i condiiile criminalitii feminine.
Astfel, conduita individual a fiecrui om reprezint forma de auto exprimarea
personalitii acestuia, a satisfacerii cerinelor sale. n funcie de caracterul
su,aceasta poate s corespund normelor morale sau poate fi contrar acestor
norme,fiind ilegal. Adesea, comportamentul ilegal este cauzat de anumii factori.
Dac es privim n asamblu asupra cauzelor care determin criminalitatea
feminin,putem afirm c asupra schimbrilor n dinamica acestui tip de
criminalitate influeneaz schimbrile sociale, economice din societate, precum i
de formaiile din sfera spiritual a societii n care femeia triete. Prin urmare,
analiznd evoluia societii i a statutului femeii n aceast societate, deducem
faptul c dezorganizarea social pe fundalul crizelor sociale i economice n
perioadele detranziie, iscarea anumitor conflicte au un impact mult mai negativ
asupra femeii, dect asupra brbatului, devenind n anumite cazuri frne, dar, de
cele mai multe ori, aceti factori apar n calitate de motoare criminale,
determinnd creterea criminalitii feminine. Factorii care au impulsionat mrirea
indicelui criminalitii feminine, indiferent de teritoriul pe care se manifest, dup
anii 90 ai sec.XX-lea,dup Cudreaov V. N sunt:
1.implicarea activ a femeii n sfera economic;
30

2.reducerea influenei a principalelor instituii familiei, precum i a controlului

social;
3.apariia unei ncordri n societate, a stresului, a conflictelor dintre oameni;
4.intensitatea fenomenelor antisociale, precum: alcoolismul,dependena dedroguri,
prostituia, ceretoria .
Revenind la Republica Moldova, afirmm faptul c n prezent, motivele socialeconomice formeaz baza motivrii comiterii infraciunilor de ctre femei.Aceasta
datorndu-se urmtoarelor cauze obiective: criza economic, creterea nivelului de
srcire a populaiei condiionat de omaj, foame, salarii mici, preuri nalte,
factori care mping oamenii la comiterea infraciunilor de profit
Conform unor date statitice, circa 3% din femei au comis fapte criminale n scopul
de a atinge un anumit standart material i de a tri mai bine. Deasemenea negativ
asupra comportamentului femeii acioneaz disproporia i contradiciile din
familie. Astfel nct, femeia supus umilinei, violenei domestice , femeia care
muncete din greu pentru un salariu mic i creia nu-i ajunge suficiente resurse
pentru a-i ntreine famlia, din ce n ce mai greu reuete s-i ndeplineasc rolul
de paznic al cminului social. Survine starea de depresie care n diferite
circumstane poate condiiona svrirea anumitor fapte criminale

Cauze: circumstante familiale, de trai, bani, in prezent si circumstante sociale,

economice, morale, criza economica, politica sociala; caderea prod industriale,
agrare, cresterea saraciei, inflatia somajul, in special cel feminin Trasaturi: fenomen
social, fenomen de masa, actiuni ilegale ce au profunde efecte negative asupra
familiei , educatiei copiilor si societate in general, acordarea unei atentii reduse din
partea societatii din cauza % mic acestui fenomen.; cele mai multe infractiuni sunt
comise de femei 30-39 ani; 76%femei de la oras, 24%de la sat Tendinte: crestere
brusca a crim feminine pe baza fundalului general de crestere a criminalitatii,
implicare mai ales in infractiuni economice, de serviciu , precum si trafic de fiinte
umane si alte infractiuni orientate spre profit deopotriva celor impotriva persoanei,
extinderea la un grup mai mare de infractiuni (de la avorturile considerate anterior
ilegale si pruncucidere etc, 70% economice
Cauzele;nprimul rnd motivele politice. Fosta URSS seconsidera, ca prima ar n
lume a muncitorilor i ranilor,marea putere a soluionat definitiv problema
feminin.Femeia devenind membru al societii cu dr.Egale,partcic activ la
conducerea societii ,statului, i totodat ia poate deveni infractor,atenteaz
asupra proprietii socialiste,face abuz de serviciu, speculaii, comite acte
huliganice,cauzeaz leziuni corporale...Cerinele ca izvor al activitii de gndirei
conduit a activitii omului,ce reflecti insuirile lui naturale, spre
exemplu:necesitatea de alimentare, mbrcminte locuin .Practica criminal arat
n tiina criminologiei se observc: ntre femeile infractori a crescut numrul
persoanelor cu studii superioare,deoarece multe femeiau devenit femei de
afaceri,conductori de bnci comerciale i firme, pe cale criminal au nsuit averi
devenind bogate.Criminale pot fi att mijloace de atingerea scopurilor,cti nsi
scopurile conduitei social periculoase,de a atinge un standard material i de a tri
31

mai bine ca alii.Tendine:nceputul anilor 80 sa nregistrat o cretere vdit a

numrului de femei,trase la rspundere penal.Criminalitii femenine sunt i
comune i tendine particulare,clasifrile de vrste n fiele statistice arat c n
decurs de un an jumate i un an, sunt evidente numai 2 grupe de vrste a
femeilor,careau comis infraciuni respectiv la 14-17i 18-49 ani diapazonul este
oficial redus.
2.3 Propuneti masuri de resocializare a femeilor condamnate la pedeapsa
inchisorii.
Pentru a contracara criminalitatea feminin n Republica Moldova, urmeaz sfie
ntreprinse urmtoarele msuri de prevenire i de profilaxie:- elaborarea unui
program naional ndreptat spre nbuntirea tuturor domeniilor sociale n care
activeaz femeia i crearea unui climat spiritual adecvatn societate.- ntreprinderea
unor msuri
social-economice, precum ridicarea nivelului de viai trai al membrilor societii,
mbuntirea calitii vieii sociale. Aceste obiective pot fi realizate prin stabilizarea
situaiei economice a Rep.Moldova, adic prin crearea unor locuri de munc, prin
achitarea salariilor la timp i ridicarea acestora egalitatea salariilor, echilibrarea
dintre cerere i ofert, msuri ce vor duce la nlturarea cauzelor care au
condiionat criminalitatea.- ntreprinderea unor msuri juridice ca: perfecionarea
legislaiei, n special a celei penale, administrative, de munc,economice;stimularea cetenilor la participarea activ n prevenirea criminalitii
1;-ridicarea nivelului contiinei juridice a populaiei, ntrirea cadrului legislativ
cuprivire la aprarea drepturilor femeilor.
-crearea unei ideologii axate pe ideea ostilitii fa de criminalitatea feminin prin
implicarea mass-mediei n scopul crerii unui climat negativ;
-ridicarea niveluluide educaie i moral n familii.-msuri psihologico-pedagogic
prin implicarea instituiilor de nvmnt, organizaiilor obteti (ca LaStrada,
Casa Mrioarei) n scopul ridicrii ncrederii populaiei n organele de drept,
participrii la resocializarea persoanelor eliberate din detenie, acordarea ajutorului
material i spiritual femeilor.
-elaborarea unor servicii sociale i de sntate pentru femeile agresate i copiii
acestora, programe speciale n vederea restabilirii fizice i psihice a acestora.
-ntreprinderea unor aciuni medicale n scopul profilaxiei bolilor i tratamentelor
pacienilor-femei( alcoolism, narcotism, depresii .a)
-profilaxia criminaltii feminine prin intermediul familiei- susinerea material
afamiliilor care sunt n criz, educarea i direcionarea tinerilor prini, educarea i
susinerea copiilor care provin din familii vulnerabile, educarea fetelor n stil feminin
i nu masculin, control din partea Autoritii Tutelare din regiune.
-profilaxie n timpul iscrii conflictului, care ulterior va duce la reducerea numrului
de infraciuni svrite, prin:
32

-contracararea violenei n familei,supravegerea soilor de ctre organele de drept,

crearea unor centre de refugiu pentru femei
-msuri de resocializare speciale pentru femeile care au fost condamnate
princrearea unor centre de reabilitare, implicarea psihologilor, crearea unor instituii
ncadrul crora femeile vor fi nvate de a se adapta din nou vieii sociale.
-un rol foarte important l va avea religia:
- crearea unor centre religioase n penintenciare.Toate aceste msuri ntreprinse de
stat, precum i cele care urmeaz a fintreprinse, au scopul de a readuce femeia n
mediul su social, de a-i oferi funciade pzitor al cminului familial, al tradiiilor i
al valorilor spirituale, de a-i redaegalitatea prin pstrarea feminitii.n cele din
urm, important este participarea ntregii comuniti n prevenireacriminalitii, cci
toate cauzele provin din mediul social alinfractorului,indiferena, ura, banii, invidia i
ipocrizia fiind factorii pricipali
Criminalitatea fem. e deosebita, luand in considerare trasaturile psiho-morfologicosociale a infractorului de sex feminin, care este mai afectiv in comaratie cu
infractorul de sex opus. Pentru a combate acest fenomen, este necesara o politica
consecventa de state de lupta contra crim fem, implicarea societatii civile,
organizarea unor seminare destinate acestui scop, crearea unor centre de asistenta
sociala si psihologica p-u femei, chiar adapost de noapte p-u situatii critice si de
sigur acele masuri generale de prevenire si combatere a criminalitatii: formarea
unor fonduri de rezerva pentru ajutor financiar femeilor iesite din penitenciare,
lucru social di psihologic postpenitenciar, educatie scolara si religioasa pentru
prevenire , asigurare cu locuri de munca etc.

Test 8
I Conceptii si teorii clasice asupra criminalitatii
1.1 Descrieti esenta experimentului criminologic realizat in Roma Antica.
Roma, sub aspectul gndirii, era dominat de o nelepciune practic, concret,
avnd foarte puine nclinaii spre abstract. n acest sens, un exemplu viu l
reprezint educaia religioas a cetenilor, educaie foarte pragmatic. Cel mai
mare filosof al Romei antice Cicero arat c, credina n dumnezu aduce
cuminenie, ceea ce este de folos statului.El considera drept cauza a
crimei,pasiunile irationale si nesatioase ale individului pt placerile din exterior.
Cicero a creat o oper filosofic de mari proporii, ajungnd la concluzia c
nelepciunea imobilizeaz activitile omeneti datorit ataamentului fa de
ea,conducnd la filosofie.
n perioada guvernrii lui Pompei n Roma antic a fostefectuat unul din primele
experimente criminologice, cnd piraii prini n Marea Mediteran nu au fost
omori, ci mprtiai prin ntreaga ar i mproprietrii cu pmnt.Cu timpul ei au
devenit slujitori fideli ai statului. Despre aceast experien Plutarh scria: Pompei
a reieit din aceea c, omul, dup natura sa, nu este slbatic. Chiar i cele mai
crude fiare, vznd c cu ele se comport bine, i pierd cruzimea
33

Gndirea Romei antice a fost puternic influenat de platonism i aristotelism. Acest

lucru se observ n esena lui Lucreiu(anii 50 .e.n.), Horaiu(ultimii ani .e.n.),
Ovidiu, Seneca(sec. I. e. n.),Vitruviu, Marc Aureliu .a. Spre exemplu, Seneca, care
era considerat cel mai mare moralist alRomei antice, puternic influenat de Platon, a
fost printre cei ce s-au preocupat de dreptul de a pedepsi i a fundamentat acest
drept, susinnd posibilitatea dispariiei totale afenomenului criminal,considerind k
pedeapsa trebuie sa tinda atit spre corijarea vinovatului, cit si asupra securitatii
societatii

1.2 Argumentati rolul scolii clasice sau bacariene in constituirea

principiilor fundamentale de drept penal.
Un rol determinant n apariia acestei coli l-a avut iluminismul reprezentat de
Voltaire, Montesquieu, Rousseau,Diderot, Kant, Ferguson .a. Anume sub influena
iluminitilor au aprut n a doua jumtate a sec. XVIII, lucrri ce vor juca un rol
hotrtor n evoluia tiinelor penale. La loc de frunte se situeaz lucrrile lui
Cesare BonesanaBeccaria i Jeremy Bentham.Cesare Bonesana Beccaria (17381794) s-a nscut la Milano,Italia A scris o serie de poeme, eseuri, articole,studii.
C.Beccaria a fost un om de cultur, un cititor pasionat i cunosctor a mai multor
limbi strine.Dei coala este denumit numai a dreptului penal iar Beccaria s-a
conturat ca unul din cei mai mari penaliti aituturor timpurilor, concepiile sale
ntemeiate pe ideea central a liberului arbitru de voin i aciune a individului,care
nu este dependenta de nici o conditionare interna sau externa,conin teze
importante referitoare la fenomenul criminalitii, fiind astfel justificat extinderea
colii la domeniul criminologiei.Fapta penala se constituie ca o manifastare libera a
pers. Totodat, C.Beccaria sugereaz c unele din infraciuni pun n eviden factori
criminogeni proprii. El a impus n contiina epocii principii fundamentale pentru
dreptul penal modern,cum ar fi:-legalitatea incriminrii i a pedepsei;-necesitatea
individualizrii pedepsei;-caracterul personal al pedepsei,-combaterea
parazitismului sociale;-elaborarea unui cadru legislative clar si accesibil tuturor
membrilor societatii;perfectionarea procesului educativ al infractorilor..Referindu-se
la pedeapsa cu moartea, Beccaria evideniaz caracterul de clas al criminalitii,
precum i deosebirile de tratament juridic dintre bogai i sraci.
Referitor la alte tipuri de pedepse, autorul susine c pedeapsa trebuie s fie
corespunztoare nu numai faptei comise dar i personaliti iinfractorului,
acceptnd c acesta din urm poate fi influenat de anumii factori externi, factori
de mediu fizic i social.

1.3 Evaluati criminalitatea in Moldova si Tara Romaneasca .

Criminalitatea acestor societi poart amprenta contradiciilor interne i externe
agravate de expansiuneaImperiului Otoman n ara Romneasc i Moldova i
dedominaia Ungariei i Imperiului Habsburgic asupraTransilvaniei.
Problematica criminalitii epocii i a remediilor ei preocupa contiina individual i
colectiv a populaieii statelor feudale (ara Romneasc
34

(Muntenia),ara Romneasc Moldova i Voievodatul Romn Transilvania.)Spre

exemplu, trdarea domnului (hiclenia) n araRomneasc i Moldova, n cadrul
criminalitii societiifeudale era osluhul i consta n neascultarea i nerespectarea
poruncilor domului. Potrivit legii rii, fiind svrit de boieri i nobili era pedepsit
cu moartea. Osluh se considera i neascultarea de ctre ranii aservii a poruncilor
boierilor feudali, fapt care era pedepsit n ara Romneasc iMoldova cu
amend sau btaie.La fel,omuciderile care cunosc o frecven ridicat n cadrul
criminalitii societii feudale, erau pedepsite cu moartea (de regul executat prin
tragerea n eap). Furturile i tlhriile cunosc, de asemenea, o frecven mare,
aducnd prejudicii nsemnate proprietii publice i private.Prins asupra furtului pe
fa, houl era pedepsit la moarte prin spnzurare. n cazuri de tlhrie (vin
mare), vinovaii se pedepseau cu moartea prin spnzurare la locul faptei.Foarte
aspru erau pedepsii, mai trziu, n perioada Regulamentelor organice (anul 1831 n
ara Romneasc ianul 1832 n Moldova), magistraii care judecau strmb n
schimbul banilor primii. Nu trebuie s primeti daruri spunea A.D.Xenopol nici
pentru lucrurile bune, nici pentrucele rele.

II Criminalitatea in R.Moldova
2.1 Identificai cauzele i particularitile criminalitii n R-M
la momentul actual Criminalitatea n R .M a crescut constant de la declararea
independenei r.m n societate au aprut grupri criminaleorganizate conduse de
autoriti criminale,care ncepnd cuanul 2001 au fost arestate i condamnate la
termene mari dedetenie.Un aspect ngrijortor este creterea mare acriminalitii
organizate care colaboreaz cu reeleinternaionale de criminali i care au condus la
cretereatraficului de fiine umane,contrabanda precum i trafic de prelevare a
organelor umane. Particularitile criminalitii n R.M. i confer un loc aparte n
cadrul manifestrilor anisociale.Criminalitatea este un fenomen social, adic const
dintr-un ansamblu de crime care au loc pe un anumit teritoriu ;este un fenomen
uman complex, aceast particularitate desemneaz natura obiectiv a factorilor
criminogeni, exogeni i endogeni, factori specifici criminalitii reale descoperite i
judecate. O alt particularitate este faptul c criminalitatea este duntoare,
antisocial i periculoas prejudiciind principalele valori ocrotite de normele
penale.Referitor la cauzele care genereaz i favorizeaz criminalitatea n RM. sunt
variate n dependen de mai muli factori.De multe ori mediul social este o cauz
care duce la declanarea unei criminalitai, adic n dependen de mediul n care
triee ,ncare se afl permanent avnd diferite relaii,mediul n care si exercit
diferite atribuii de serviciu sau alt mediu care este caracteristic fiineii umane.De
asemenea o alt cauz sunt i condiiile economice care influeneaz criminalitatea
fie n mod direct sau indirect. Mizeria ,lipsurile, proasta alimentaie precum i lipsa
unei locuine produc degenerare fizic i psihic care este favorabil criminalitii.
omajul tot l putem anexa ca fiind o cauz a criminalitii, deoarece el provoac o
instabilitate emoional punnd personalitatea uman n situaia de a nui putea
realiza aspiraiile acestea i multe alte cauze am putea meniona la cauzele
criminalitii n R .M.
2.2 Determinati starea,structura ,dinamica si tendintele criminalitii n
35

R.M.
Starea criminalitii reprezint numrul de infraciuni svrite i al persoanelor ce
leau comis pe un anumit teritoriu,ntro perioad de timp stabilit.n R.M.se
descoper anual doar 64% din numrul total de crime nregistrate i aproximativ
10-15% din crimele svrite de anii precedeni. Toate acestea genereaz anumite
deficiene la stabilirea numrului real al infractorilor ce au comis crime.
Structura este modul de organizare intern de alctuirea realitii materiale,
obiective precum i organizarea fiecrui element component unul fa de altul.
Structura este constituia i forma interioar de organizare care reclam o unitate a
concludenei ntre elementele constitutive. Structura criminalitii este compus din
uniti de spaiu, adic localiti, raioane ;uniti de timp adic luni sau ani ;tipuri
deinfraciuni ;feluri de infraciuni.
Dinamica criminalitii reprezint modificrile cantitative i calitative intervenite n
structura acestui fenomen, prin comparaie cu intervale de timp i spaiu
succcesive, reflectnd cursul general al criminalitii i tendinele sale. Dinamica
permite a elabora att ipotezele privind cauzele criminalitii ct i
mijloacele deprofilaxie mai eficiente
2.3 Formulati msuri de prevenire i combatere a criminalitii
-neutralizarea infracorilor(aplicarea pedepsei cu moartea)-de a aplica o pedeaps
mai sever dect cea prevzut-de a se aplica diferite msuri de securitate cum ar fi
supravegherea unei anumite zone,sector.-educarea cetenilor prin popularizarea
legislaien vigoare-instituirea unui control social specializat.(de le explicat toate).

Test 9
Victima infractiunii
1.1 Identificati vinovatia victimei in cauzalitatea criminalitatii
Pentru a caracteriza aciunile victimei, care au contribuit la cauzarea de prejudicii
acesteia att nemijlocit nainte de infraciune, cti n timpul incidentului, cercettorii
au elaborat un ir de concepii. Potrivit acestor concepii, victimele pot crea condiii
pentru svrirea infraciunilor saupot avea un comportament neatent ori
provocator. Anume presupunerea precum c cuvintele sau aciunile victimei ar
contribui ntr-un anumit mod la cauzarea de daune acesteia, a determinat
orientarea prioritar a cercetrilor tiinifice desfurate de ctre victimologii din
Occident de la nceputul anilor 1940 i pn la sfritul anilor1960.Doar vinovia
victimei reprezint prin sine atitudinea psihic a acesteia fa de comportamentul
su n situaia preinfracional, n momentul incidentului i dup comiterea
infraciunii, manifestndu-se n exterior prin aciunile sau inaciunile persoanei
vtmate. Individul poate s prevad i poate s nu prevad consecinele
comportamentului su sau poate s conteze pe un alt rezultat In cazul vinoviei
victimei, aciunile acesteia trebuies fie intenionate sau imprudente.Victimele,
ntr-un ir de cazuri, pot crea deci condiii favorabile pentru svrirea infraciunii,
demonstrnd un comportament neatent (neprevztor) sau provocator . Vinovia
victimei se manifest att prin comportamentul provocator sau neatent, ct i prin
starea de neputin a acesteia. Comportamentul provocator al victimei este
36

caracteristic, ndeosebi, infraciunilor violente contra persoanei. Un astfelde

comportament al victimei frecvent este constatat i la comiterea infraciunii de viol.
Provocarea violului se ntmpl atunci cnd persoana vtmat, prin comportamentul
ei imoral, creeaz o situaie sexual tensionat (prin aciuni, limbaj, priviri etc.).Prin
provocare din partea victimei se nelegeforma extrem de contribuire a persoanei
vtmate la comiterea infraciunii.Comportamentul provocator al victimei poate fi
pasiv sau activ, continuu sau ntmpltor.Menionm c, att o form, ct i alta a
comportamentului necorespunztor al victimei poate fi contient i
incontient, adic persoana vtmat nu-i d seama de caracterul provocator al
comportamentului su i despre reacia posibil fa deacesta.
1.2 Clasificati situatiile victimogene dupa comportamentul victimei
Dupa comportament:
-pozitiv-victima opune rezistenta activa
negativ-insasi victima incalca normele morale sau
-juridice-neutru.
Dupa Schafer:-anterior nu au avut nici o legatura cu faptasul-victima nu arenici o
vina,ea este o persoana intimplatoare-victima provocatoare-care a comis ceva ce a
declansattrecerea la act-victima neglijenta care incita infractorul la trecerea la
act.De ex. Nu incuie usa la masina-victima slaba fiziologic,biologic-nu opune
rezistenta-victime slabe social-minotitati etnice,religioase fara vinaproprie-victime
autovictimizante-prostituate,suicigasi-victime politice.
Dupa Mendelson: _absolut nevinovate-vinovatie minora-la fel de vinovate ca
infractorul-mai vinovata ca infractorul-absolut vinovata(ea savirseste atacul)victima-simulant.Dupa Lamborn-initiere-facilitare-provocare-cooperare-instigareDeci
dupa comportamentul adoptat de victime,acesta pot fiacuzate cand insele prin
comportamentul lor provoacasituatia criminogena respectiva si pot fi aparate cind
sunt victime absolut intimplatoare si inocente.
1.3 Proiectai raportul infractor victim.
Pentru activitatea practic de combatere a criminalitii o importan deosebit o
are analiza i cunoaterea relaiilor dintre infractor i victim pn la infraciune, din
momentul incidentului, precum i dup comiterea faptei penale. Aceasta permite
stabilirea unei imagini reale asupra fenomenului, loculu ii rolului victimei n
mecanismul actului, fundamentarea unor recomandri de prevenire, autoprotecie i
resocializare a persoanelor vtmate, precum i la o rapid i corect aplicare
a legii n cazul comiterii infraciunii. Astfel, n victimologia criminologic, raportul
infractor - victim este un concept de baz,bine elaborat la nivelurile teoretic i
empiric, care are valoare deosebit, mai ales din punct de vedere al genezei
comportamentului infracional.Deci relaiile reciproce dintre potenialul victimizator
i posibila victim, care genereaz infraciunea, sunt nite legturi specifice i apar
n baza multiplelor raporturi sociale. Aceste legturi pot fi de serviciu i de
vecintate, de rudenie i familiale. Ele iau natere n baza concubinajului,
convieuirii conjugale, cunotinelor ntmpltoare etc. n procesul acestor legturi
ntre oameni se formeaz relaii de afacere i colegiale; de prietenie i dragoste; de
37

dumnie,tensionate i neutrale. Toate se bazeaz pe anumite procese psihice ale

indivizilor: simpatie i antipatie, impuls emotiona i pasivitate, fric i indiferen
etc. Trebuie de menionat ns c coninutul, caracterul sau intensitatea relaiilor
dintre subieci nu duc inevitabil la un conflict care genereaz infraciunea. Numai
calitile subiective individuale ale infractorului i victimei reflectate n relaiile lor,
pot duce ntr-o anumit situaie concret de via la comiterea infraciunii,deoarece
orice situaie de conflict l oblig pe subiect s primeasc oanumit decizie i s-i
aleag varianta comportrii.Prin urmare, menionm c n victimologia criminal
aspectul obiectiv al relaiilor sociale l reprezint situaia n care oamenii sunt unii
n mod obiectiv de locul, timpul, situaia concret.Asemenea relaii obiectiveapar
ntre oameni la serviciu, la locul de trai, ntre pasageriiunui mijlocde transport public
etc. n astfel de condiii,raportul obiectiv dintre diferite persoane necunoscute
poates-i transforme n victime comune, reale sau poteniale, iar
naltele, s determine comportamentul lor, reacia i aciunile comune. Aspectul
subiectiv al raportului infractor - victimpresupune cazuri n care infractorul i
victima se cunosc reciproc. Raporturile reciproce existente determin icaracterul
reaciei fa de comportamentul participanilor unei sau altei situaii.. n funcie
de gradul interaciunii, mecanismul ei i ali factori, n literatura de specialitate se
deosebesc trei categoriide relaii ntre infractor i victima lui:
ntmpltoare,nedeterminate i predeterminate.Raporturile ntmpltoare apar
indiferent de voina sau iniiativa unuia dintre participanii dramei criminale. n
cadrul acestor relaii, comportamentul victimei are un rol absolut neutral n geneza
infraciunii, iar n aciunile victimizatorului lipsete intenia direct de obinere a
rezultatului ilegal.Raporturile nedeterminate sunt acele relaii dintre infractor i
victim care se formeaz la iniiativa victimizatorului, rolul persoanei vtmate fiind
pasiv n geneza crimei.Dac n cadrul raporturilor nedeterminate, potenialul
infractor n funcie de orientrile sale antisociale, de regul i alege cea mai
potrivit victim n viziunea lui, atunci n cadrul relaiilor predeterminate,
personalitatea i comportamentul victimei determin, n mare parte, svrirea
infraciunii. Criminalul n-are o astfel de necesitate, reacia lui agresiv fiind
orientat mpotriva unui individ concret. n situaia cu relaii reciproce
predeterminate, deseori victima este stabilit cu mult naintea comiterii
actuluicriminal. Aa se ntmpl n cazurile n care pretextulinfraciunii este cearta,
dumnia, gelozia, dragostea etc.Relaiile reciproce predeterminate se
caracterizeaz printr-odesfurare relativ ndelungat din momentul
apariieiinteniei infraciunii pn la realizarea ei.Ele apar, de obicei, n baza unor
raporturi stabile dintre potenialul infractor i viitoarea victim:familiale, de rudenie,
amoroase etc. Investigaiile victimologice realizate demonstreaz c majoritatea
infraciunilor grave contra persoanei se svresc n cadrul unor relaii
predeterminate ntre infractori victim.
II Coruptia
2.1 Descrietie conceptul si evolutia reglementrilor nationale privind
fenomenul coruptiei.
Coruptia - apare de la latinescul coruptio si desemneaza stareade abatere de la
moralitate ,de la cinste,de la datorii.Coruptia-fenomen antsocial ce reprezinta o
intelegere ilegala intre 2 parti,una propunind sau promitind privilegii sau beneficii
nelegitime,cealalta,antrenata in serviciul public ,consimtindsau primindu-le in
schimbul executarii sau neexecutarii unoranumite actiuni functionale,ce contin
38

elemente ale infartiunii prevazute in CP.Coruptia reprezinta folosirea abuziva

aputerii publice,in scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup.Ca act
antisocial,coruptia este foarte frecventaintilnita in societate si este deosebit de
grava deoarecefavorizeaza interesele unor particularu,mai ales in
ariaeconomica,afectind interesele collective prininsusirea,deturnarea si folosirea
resurselor publice in interespersonal,ocuparea unor functii publice prin relatii
preferentiale,incheierea unor tranzactii prin eludarea normelor morale si
legale.CCCEC este un organ de ocrotire a normelor dedrept,specializat in
contracacrarea infractiunilor economico-financiare si fiscale,precum si a
coruptiei.Cadrul juridic al activitatii Centrului il constituie Constitutia RM,legea
cuprivire la CCCEC din 06.06.2002,alte acte normative,inclusivetartatele
internationale la care RM este parte.Odata cu adoptarea Legii cu pr la CCCEC in RM
a fost creata o institutieavind un sistem complex de descoperire a infractiunilor
economice,incepind cu obtinerea si documentarea informatiilor operative
,efectuarea actului de revizie si control,intentarea dosarului penl,urmarirea penala si
transmiterea dosarului in inst de jud.Centrul a fost creat ca urmare a fuzionarii
Departamentului Control Finaciar siRevizie al Ministerului Finantelor;Directiei
anticoruptie a Departamentului pt combaterea Crimei organizate si
coruptiei,precum si a Directiei politiei economico-financiare a Inspectoratului
General de Politie al Ministerului AfacerilorInterne si a Garzii Financiare, care era
subordonata Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.
2.2 Clasificati si comparati formele coruptiei.
a)Corupere activa adica faptul de a propune,de a oferi sau de a da,sau indirect
,orice foloase necuvenite functionarului publicsau oricarei persoane care conduce
sau activeaza in cadrulunei unitati din sectorul privat,pt ea sau pt altcineva pt ca
aceasta sa indeplineasca ori sa se abtina de la indeplinirea unui act in exercitiul
functiei sale.
b)corupere pasiva-adica fapta functionarului public sau oricarei persoane care
conduce sau activeaza in cadrul uneiunitati din sectorul privat,de a solicita sau de a
primi,direct ori indirect orice folos necuvenit pt sine sau pt altcineva ori dea accepta
oferta de a indeplini ori de a se abtine saindeplineasca un act in exercitarea functiei
sale.
c)traficul de influenta-adica faptul de a o oferi sau de a da,direct sau indirect,orice
foloase necuvenite ca remunerare oricui afirma sau confirma ca poate sa execite o
influenta asupra luarii deciziei de catre orice persoana cu raspundere,precum si
faptul de a estorca,de a primi sau de a accepta oferta sau promisiunea sub forma
de remunerare,savirsita intentionat de catre o persoana care are influenta sau care
sustine ca are influenta asupra unei persoane.
d)spalarea bamilor -adica savirsirea operatiunilor legale cu mijloace banesti sau cu
alte valori dobindite cu buna-stiinta carezultat al actului de coruptie in scopul
atribuirii unui aspect legal sursei si provenientei acesteia ,spre tainuirea, deghizarea
sau denaturarea informatiei privind natura,originea,miscarea,plasarea sau
apartenenta lor.

39

e)Protectionismul- este asimilat formei de coruptie si atrage dupa sine sanctiuni

administative sau disciplinare pt persoana cu functie de raspundere,potrivit legii
daca actiunilesau incatiunile acesteia nu intrunesc o infractiune.
f)Coruptia politica-actiunile sau inactiunile persoanelor seproduc in domeniile de
activitate a partidelor si altor organizatii social-politice,sistemul electoral,massmedia .
2.3Elaborati msuri si strategii de prevenire si combatere acoruptiei.
Contracararea coruptiei prin aplicarea efectiva si eficienta a normelor
penale;prevenirea coruptiei prin eliminarea oportunitatilor ei din sistemele si
procedurile institutiilor publice si de drept;educarea tuturor categoriilor de
populatiein spiritual intolerantei fata de coruptie si incurajarea unei sustineri active
din partea cetatenilor in activitatea de prevenire si contracarare a coruptiei.
1.Perfectionarea cadrului legislative si asigurarea aplicarii legislatiei-in dom
legislative se vor elabora acte normative cu reglementari anticoruptie
eficiente,conform normelor, recomnadarilor si standardelor internationale.De
asemenea se impune consolidarea capacitatilor institutiilor responsabile de
asigurarea respectarii legislatiei penale,prin revizuirea rolurilor si responsabilitatilor
acestora, pregatirea profesionala si specilaizarea judecatorilor, procurorilor,ofiterilor
de urmarire penala,etc.
2.Prevenirea coruptiei in institutiile publice si in procesul politic.a.Eficientizarea
sistemului institutional-se va optimiza structura autoritatilor publice si a altor
instituii publice prin reducerea numarului de ministere,departamente si de alte
organe .Organe bine instruite pt a lupta contra coruptiei. b.Asigurarea transparentei
si responsabilitatii in activitatea politica. Modificari in legislatie pt ca finantarea
partidelor si a campaniilor electorale sa se efectueze cu respectarea adevarata a
principiilor transparentei si responsabilitatii. De asemenea,este importanta
stabilirea raspunderii penale pt mituirea alegatorilor in cadrul campaniilor
electorale,etc.c.Diminuarea efectelor coruptiei asupra sectorului privat- In acest
sens impunindu-se modificarea legislatiei fiscale si vamale intru reducerea poverii
fiscale si sporirearesponsabilitatii in caz de evaziune fiscala.
3.Intensificarea cooperarii institutiilor publice cu societate civila un obiectiv major al
politicii de prevenire a coruptiei il constituie implicarea societatii civile in actiunile
de prevenirea coruptiei si informarea opiniei publice cu privire la cauzelesi
consecintele coruptiei,la paguba pe care o aduce.audiovizualului ,in masura in care
acestea isidesfasoara activitatea lor.
Test 10
I Teorii clasice asupra criminalitatii
1.1 Descrieti rolul factorilor sociali in cauzalitatea criminalitatii prin
prizma scolii mediului social.
Anume lui Lacassagne i datoreaz denumirea coala lionez(dup denumirea
localitii n care a trit i a activat). Fiind ntemeietor i fondator al ideii, el susinea
c individulcriminal nu se nate criminal, dup cum afirmaureprezentanii colii
pozitiviste italiene sub conducerea luiLombroso. Afirmaia colii sociologice franceze
40

se baza peideea c criminalul este un produs al mediului social n caretriete,

produs al condiiilor necorespunztoare ale vieiisale economice.coala a ntocmit
un calendar al crimelor, bazndu-se peteoria c asupra criminalitii influeneaz
factorul fizic,mediul climateric i natural. Se susinea c numrul crimelor mpotriva
proprietii crete iarna i scade vara, n timp cenumrul crimelor mpotriva
persoanelor crete o dat cucreterea temperaturii, atingnd cel mai nalt nivel n
timpul verii. Acest calendar ilustra grafic nu numai situaiacriminogen i a
criminalitii, ci i modul exprimrii lor coraportat la lunile anului.Insa in opinia
lui Leonse Manouvrier , crima este materiesociologic, iar criminalul un produs
sociologic. Prin altecuvinte, Manouvrier confirm prin ideile sale concepia
exprimat de Lacassagne. Concepia sa privitoare la coninutul categoriei de mediu
social el i atribuie un rol mai importantdect Lacassagne ce nu este ntru totul
exact i suficient deoarece, se consider c prin mediul social se nelege tot
aceea ce omul vede, aude i nva;In ceea ce priveste scoala interpsihologica,
Gabriel Tarde este adeptul psihologismului sociologic i respectiv al ideii csocialul
este un fenomen de inter relaii de nivel psihologic ntre indivizi, coordonate de
legile imitaiei, ale opoziiei i adaptrii, n cadrul unui sistem de echilibru dinamic,
al unui sistem aflat n continu schimbare i transformare. n final,postulatele lui
G.Tarde invoc criminalitatea ca un fenomensocial, dispunnd de cauze
preponderent sociale ca: mizeria,incultura, influena negativ a mediului social
nconjurtor ialtele.
1.2 Argumentati tezele scolii sociologice a lui Emile Durkheim
Principalele lucrri a lui Emil Durkheim sunt: Diviziuneasocial a muncii (1863),
Regulile metodei sociologice(1895), Suicidul (1897), Prohibirea incestului i
originilesale (1897).Pornind de la premisa caracterului social al criminalitii,
E.Durkheim a formulat n lucrrile sale o serie de teorii originale privind geneza,
natura i perspectivele acesteia. Astfel, analiznd n unele din lucrrile sale
criminalitatea,autorul o consider ca fcnd parte din orice societate normal
crima este o parte integrant a tuturor societilor.ntruct nu poate exista o
societate n care indivizii s nu se abat, mai mult sau mai puin, de la tipul colectiv,
este inevitabil ca i printre aceste abateri s fie unele care s prezinte caracter
criminal. Ceea ce le d acest caracter nu este importana lor intrinsec, ci aceea pe
care le-o mprumut contiina comun. ntruct crima este un act care
trebuiepedepsit, o societate scutit de crim este absolut imposibil.Crima este,
dup opinia lui Durkheim necesar. Prin urmare, criminalitatea trebuie analizat i
explicat nu prin ea nsi ci n legtur cu o cultur determinat n timp i
spaiu.Faptele sociale se mpart n normale i anormale i din acest punct de
vedere criminalitatea este un fenomen normal ,care nsoete n permanen orice
colectivitate sntoas. Astfel,anomia reprezint, n concepia lui Durkheim, o
stareobiectiv a mediului special caracterizat printr-o dereglare anormelor sociale,
datorit unor schimbri brute crize economice etc., - ceea ce duce la o
neconcordan ntre nevoileindividului i mijloacele disponibile pentru a le
satisface.Durkheim arat c individul, cu ct are mai mult, cu attdorete mai mult,
ntruct primirea unor bunuri i avantaje nu face dect s stimuleze i nu s
satisfac sau s reduc nevoile sau dorinele acestuia.Meritul acestor concepii
const n special n replica pe care adat-o concepiilor bioantropologice, deschiznd
noiperspective n faa cercetrii tiinifice a cauzelorcriminalitii.
41

1.3 Estimati rolul scolii pozitiviste italiene in constituirea criminologiei ca

stiinta.
Scoala pozitivista italiana este ceea care a contribuit colossalla constituirea
criminologiei ca disciplina autonoma,cuprinzind idei foarte importante pt
criminology lacare sa ajuns prin intermediul unor ginditori care au avut valoroase
idei darn u sau ridicat la nivelul unei scoli.Comun pt ei este tenta pozitivista bazata
pe metoda experimentala renuntind la studierea infractiuni ca entitate juridical in
favoarea studiului infractorului ,adica a omului viu ce a comis infractiunea.Acesti
ginditori se inscriu in curentele criminologice ce tin de
fiziognomie,frenologie,antropologie generala si alienism.In cadrul orientarii
anthropologic-biologice sunt reunite teorii care confera factorilor biologici o
importanta hotaritoare in geneza crimei.Specific pt aceasta orientare este limitarea
obiectului criminologiei la studiul infractorului prin incercarea de a demonstra prin
incercarea de a demonstra existenta unor trasaturi specifice de ordin
bioantropologic.Oimportanta deosebita pt aprecierea corecta a continutului
silimitelor acestei orinetari este intelegerea corecta aconceptelor fundamentale cu
care stiintele biomedicale opereaza cum sunt acelea de
ereditar,innascut,constitutional.

I Victima infratiunii
2.1 Reproduceti criterii de clasificare si tipologii a vicimelor.
Exista mai multe criterii de clasificare a victimilor:
1.Dupa categoria infractionala se pot diferentia numeroase categorii de victime:victime ale infractiunii de vatamare corporala-victime ale infractiunii de viol-victime
alr infractiunii de tilharie etc. Practic victime exista la orice
componenta deinfractiune din partea speciala a CP.
2. Dupa gradul de implicare si de responsabilitate in comiterea infractiunii
a victimilor am analizat clasificarile lui Mendelson, Fattah si Lamborn,axindu-ne in
final pe clasificarea lui Sheley din 1979: -infractor activ-victima pasiva -infractor
activ-victima semiactiva -infractor activ-victima activa -infractor pasiv-victima
activa -infractor semipasiv-victima activa
3.Dupa criteriul biologic,psihologic si social se inscrie
clasificarea parinteluivictimologiei Henting in:-consumatori de alcool si droguripersoanele cu o intelegenta redusa,in conceptia lui Hentig acestea sunt nascuti pt
a fi victime datorita naivitatii sicredulitatii lor-persoanele temporar
deprimate,singuratici sau cu inima zdrobita pot cadea prada hotilor ,escrocilor..persoanele achizitive,adica cele care in orice imprejurare cauta sa-si mareasca
bunurile. Aceasta tendinta poate duce atitla crima cit si la victimizare.

2.2 Stabiliti rolul personalitatii si comportamentului victimei in

mecanismul actului infractional.
Fapta infractionla in realitate reprezinta un cuplu psihologic,adica criminalul ce a
42

savirsit crima pe de o parte si victima crimei pe de alta parte.Victimele

deseori colaboreaza cu criminalii lor.Aceasta colaborare poate fi : -constienta
-inconstienta sub constienta.Rolul victimei ni acest cuplu este extrem de divers si
din aceasta cauza comportamentul victimelor poate fi:-pozitiv-adica victima opune
rezistenta activa agresorului-neutru-nu contribuie nici la comiterea infractiunii nici la
contarcararea ei-negativ-unde victima insesi incalca intr-un oarecare mod normele
morale sau juridice.Reiesind din faptl ca un rol mai putin important in acest cuplu il
are victima,apare problema vinovatiei victimei prin care se intelege
comportamentul integral al victimei si nu doar latura subiectiva a conduitei,adica
atit aspectul obiectiv cit si cel subiectiv privite in strinsa corelatie.Deci reiesind din
gradul de responsabilitate al victimilor incomiterea infractiunilor precum si in functie
de reactiesociala fata de acesta, victimele pot fi acuzate sau aparate. Victimele pot
fi acuzate pentru erorilecomise,comportamentele indecente care au dus la aparitia
unor consecinte negative.Fiacare trebuie sa.si ia masuri deprecautie pt a reduce la
minim riscul victimizarii. Aparatorii victimei considera ca cei care acuza victima
exagereaza masura in care provocarea contribuie la comiterea infractiunii si sustin
ca majoritatea victimilor sunt complet inocente,nevinovate.Vinovati sunt criminalul
sau sistemul.

2.3 Elaborati directii prioritare de activitate a subiectilor prevenirii

victimologice.
Investigatia victimologico-psihologica isi pune scopuri oarecum tangentiale cu
celeale criminologiei,determinate de interesul pentru personalitatea victimei
infractiunii.Unul din scopuri consta in reabilitatea victimilor,deoarece
acesteasuporta daune psihice profunde,pierderea increderii in lumea incojuratoare
si ni fortele proprii.Scopul principl al victimologiei este preintimpinarea savirsirii
infractiunilor.Sarcinile victimologiei sunt:-studierea procesului de victimizare si a
rolului victimei in mecanismul actului infractional-stabilirea pronosticului
victimologic,deoarec cunoscind mecanismul de victimizare ,metodele si tipurile
de victimizare,caracteristicile victimelor,locul si perioada detimp ce coreleaza
cu procesul de victimizare este posibil de apreciza nivelul victimizarii in plan
statistic.-victimoterapia,ar include elaborari metodologice de comportare cu
victima,de audiere a acesteia precum si de creare a unui sistem de reabilitare a
victimei.Subiectii prevenirii victimologice mai sunt reprezentate de organele de stat
care au atributii in sfera prevenirii si combaterii actelor infractionale.Victima poate fi
aparat prin urmatoarele forme de cater autoritatea de stat:
1.accesul la justitie si tratamentul echitabil.Victimele tre sa fie tratate cu
compasiune si sa le fie respectat demnitatea. Trebuie sa fie informate dsp drepturile
lor pt a pute obtine compensarea cuvenita. Este dreptul victimei sa-i fie satisfacute
nevoile juridice,cum ar fi posibilitatea curecurs, asistenta juridica pe tot parcursul
procedurii,asigurarea securitatii los si familiei lor.
2.obligatia de restituire si compensare.Sa se repare echitabil prejudiciile cauzate
victimilor si familiilor lor.
3.Indemnizatie-tre sa fie asigurata o indimnizatie financiara care este in obligatia
infractorului,in caz ca acesta nu are surse,obligatia revine statului.O posibilitate de
43

imbunatatire a acestor cerinte ar fi cresterea si intarirea fondurilor nationalede

indemnizare a victimilor.Importanta activitatii subiectilor prevenirii victimologice
consta in studierea victimei si conditiile care au inlesnit transformrea persoanei in
victima,propune solutii pt inlaturarea acestor consecinte si masuri de protectie
sociala.

Test 11
I Teorii criminologice contemporane de orientare psihologica
1.1 Definiti notiunea de psihanaliza
Psihanaliza nglobeaz o serie de concepii dezvoltate de Sigmund Freud privind
explicarea fenomenelor psihice, bazate n primul rnd pe cercetarea proceselor
desfurate nincontienti a relaiilor sale cu contientul, din care rezult procedee
terapeutice aplicate n cazul tulburrilor psihopatologice. Psihanaliza este n acelai
timp- un procedeu de cercetare a proceselor psihice cu scopul de a investiga
semnificaia faptelor i reprezentrilor ce au loc n incontient; - o metod de
terapie a tulburrilor psihice, n cadrul creia se tinde la rezolvarea acestora prin
aducerea la suprafa i clarificarea semnificaiei rezistenelor, transferurilor i
dorinelor ascunse ale pacienilor;- un sistem complex de teorii cu privire la efectele
proceselor psihice incontiente asupra tririlor, gndirii i activit ai oamenilor.
Elementele acestor teorii deriv din cercetarea proceselor psihice i terapia strilor
psihopatologice.
Psihanaliza desemneaz concomitent trei lucruri.
1.O metod de investigarea a minii. i n special a minii incontiente;
2. O terapie a nevrozelor inspirat din metoda de mai sus;
3. O nou disciplin de sine stttoare care se bazeaz pe cunotinele dobndite n
urma aplicrii metodei de investigare i experimentelor clinice. Prin urmare nu este
nimic confuz n definiia psihanalizei. Psihanaliza este o tehnic specific de
investigare a minii i o terapia inspirat de aceast tehnic. Eu a pune terapia pe
primul plan pentru a sublinia i mai clar c psihanaliza nu este nimic speculativ, c
ea se nvecineaz mai degrab cu psihoterapia i mai puin cu filozofia.

1.2 Analizati trasaturile constitutive ale nucleului personalitatii criminale

in opinia lui Jean Pinatel.
Aceast teorie e conceput ca un model explicativ, capabil saduc lmuriri att n
ce privete geneza, ct i dinamica actului criminal.Noiunea de personalitate
criminal nu trebuie neleas ca un tip antropologic, o variant a speciei umane.
Ea este uninstrument clinic, un concept operaional. Pinatel neag existena
diferenei de natur ntre oameni cu privire la actul criminal: Psihanaliza ne-a
nvat n acest sens unele lucruripe care le tiam nc de la Decalog. Orice om, n
circumstane excepionale, poate deveni delincvent.Inexistena diferenei de
natur ntre oameni nu exclude ns existena unor diferene graduale n privina
pragului lor delincvenial.Indivizii necesit instigri exterioare de diferit
intensitate pentru a prezenta reacii delictuale, pentru a realiza trecerea la act.
44

Aceast diferen gradual este dat de anumite trsturi psihologice care, n

concepia lui Pinatel, alctuiescnucleul central al personalitii criminale.Relund
elementele pozitive ale teoriilor existente, J.Pinatelconstruiete o teorie explicativ
centrat n jurul conceptuluide personalitate criminal.
n una din lucrrile sale, autorulformuleaz posibilitatea conturrii unei astfel
depersonaliti criminale, un fel de portret robot al acesteipersonaliti. Pinatel
respinge teza existenei unor diferene de natur uman ntre infractori i
noninfractori, acceptnd,mai degrab, o diferen de grad , unde gradul este nivelul
dela care impulsurile endogene i excitaiile exogene ldetermin pe individ s
comit fapta antisocial. Sub aspectcomparativ, teoria lui J.Pinatel este ceva mai
moderat dectcele ale predecesorilor si.n concepia autorului, personalitatea
criminal este alctuitdintr-un nucleu central , care include un ir de trsturi
de baz:
1)egocentrismul,dup care criminalul se dovedeteextrem de individualist i de
egoist;
2)labilitatea,dup care criminalul are o construciepsihic i moral slab, firav,
schimbtoare;
3)indiferena afectiv, dup care criminalul este rece,lipsit de mil, de simpatie fa
de semenul su;
4)agresivitatea,tendina spre violen i duritate etc.Fiecare dintre aceste trsturi,
luate izolat, nu sunt specificedoar acestei categorii de persoane i numai reuniunea
lor ntr-o constelaie confer personalitii vocaia crimei. Aceste patru componente
ale nucleului personalitii auurmtoarea distribuie:-agresivitatea joac un rol de
incitare, fiind ocomponent activ, iar- egocentrismul, labilitatea i indiferena
afectiv aurolul de a neutraliza inhibiia trecerii la act prin mpiedicarea subiecilor
de a lua corect n considerare aprecierea social ori sentimentul de compasiune i
simpatie pentru altul. Zis altfel, rolul lor este de a da culoare verde agresivitii.O
trstur de baz, caracteristic criminalului, este i nivelulsczut de inteligen.
Conform datelor statistice dintre cei cecomit furturi, 34% sunt debili i 26% sunt
napoiai mintal; ceice comit omoruri 47% sunt debili mintali i 26% suntmrginii;
cei ce comit violuri, 50% sunt debili mintali i 50%sunt napoiai mintali.Dup
J.Pinatel, aspectul psihologic al criminalului trebuiecompletat i cu alte elemente.
Aa, nivelul de cunotine,nivelul de instruire al criminalului este, n general,
sczut. Aceasta se exprim prin numrul mare de analfabei nrndurile criminalilor,
de cei care au ntrerupt sau abandonat coala. n consecin, nivelul sczut de
cunotine referitor lanormele de conduit social, nivelul de pregtire
profesionaletc. Toate acestea duc la inexistena frnelor care n modobinuit inhib
la indivizii normali starea de agresivitate.n sfrit, conform conceptului de
personalitate criminal,infraciunea este o fapt omeneasc, iar criminalii
suntoameni obinuii, ca toi ceilali; ceea ce i deosebete estetrecerea la act,
care constituie expresia diferenei de gradi astfel, ntre personalitatea
infractorului i cea anoninfractorului exist doar o diferen cantitativ i nu
unacalitativ.n acest context criminologia nsi apare ca o tiin cestudiaz
trecerea la actul delictual, evalund reaciapersonalitii fa de o situaie specific
care creeaz ocaziainfracional.Este cert faptul c, pentru Pinatel, teoria
45

personalitiicriminale, cu toate c este construit pe datele criminologiei generale,

reprezint o ipotez de lucru n domeniul criminologiei clinice.Iniial, teoria
personalitii criminale a fost conceput pentrua explica fenomenul criminal
individual. Ulterior, aceast teorie a fost extins cu privire la criminalitate.Totodat,
ea a constituit o baz de lansare pentruteoriile trecerii la act, care aparin
criminologiei dinamice,succesoarea etiologiei criminale.

1.3 Evaluati importanta teoriilor criminologice contemporane de orientare

psihologica in aplicarea terapiilor si reabilitare a infractorilor.
n cadrul orientarii psihologice sunt grupate principaleleteorii si conceptii
criminologice, a caror trasatura comunarezida in centrarea explicatiei cauzale pe
factori psihologici,iar deosebirea in caracterul mai mult sau mai putinexclusivist al
determinismului psihologic.n comparaie cu teoriile de tip antropologic,
psihopatologic,sociologic, care nu au urmrit rolul deciziei libere aindividului in
geneza crimei, orientandu-se spre odeterminare de tip mecanicist intern sau extern,
teoriile deorientare psihologic pledeaz pentru concilierea factorilorde
personalitate libera a individului cu cei de determinare exosau endogena,
recunoscandu-se pana la urma idei
uneideterminari relative a comportamentului criminal.Trecere n revist a celor mai
valoroase teze formulate dereprezentanii teoriei:
1. A. Adler: Complexul de inferioritate al individului declaneaz dorina acestuia de
a-i depi condiia proprie,care se poate manifesta prin aciuni antisociale, menite
scompenseze complexul prin faptul siturii sale n centrulateniei publice.
2. Etienne de Greef (teoria psihomorala) stabilete cele treifaze de evoluie ale
psihicului ctre svrirea crimei:asentiment temperat, asentiment formulat, criza.
Individulcare a parcurs aceste faze capt un Eu care consimte itolereaz ideea
crmei, prin aceasta deosebindu-se de un non-infractor. Primul va trece mai uor la
comiterea crimeiaflndu-se ntr-o situaie favorabil.
3. J. Pinatel (vezi mai sus) : - personalitatea criminalului ipotez pentru
dezvoltarea criminologiei clinice;-a constituit o baz de lansare pentru teoriile
treceriila act, care aparin criminologiei dinamice, succesoareaetiologiei
criminale.- a negat existena diferenei de natur ntre criminali i non-criminali
(tez susinut de reprezentanii colii bioantropologice), sitund n centrul ateniei
personalitatea criminalului ca sum de trsturi specifice cumulative.

II Traficul de fiinte umane

2.1 Descrieti notiuni juridico penale si criminologice ale traficului de fiinte
umane .
conform C.P Republicii Moldova,este recrutarea, transferarea, adpostirea sau
primirea uneiperoane, cu sau fr consimmntul acesteia, n scop deexploatare
sexual sau necomercial, prin munc sau serviciiforate, pentru ceretorie, n
sclaviesau n condiii similaresclaviei,de folosire n conflicte armate sau activiti
criminale,de prelevare a organelor sau esuturilor,svrite prinameninare sau
46

abuz: ameninare cu aplicarea sau aplicarea violenei fizice sau psihice

nepericuloase pentru viaa
isntatea persoanei, inclusiv prin rpire, prin confiscare adocumentelor i prin
servitute, n scopul ntoarcerii unei datorii a crei mrime nu este stabilit n mod
rezonabil;
a)nelciune;
b)abuz de poziie de vulnerabilitate sau abuz deputere, dare sau primire a unor pli
sau beneficii pentru aobine consimmntul unei persoane care deine controlul
asupra unei alte persoane, se pedepsete cu nchisoare de la 7la 15 ani.
Dac facem analiza juridico-penala componenei date deinfraciune, atunci
observm c dispoziia articolului 165 CPal RM const din:
1) aciuni(adic: recrutarea, transportarea, transferul,adpostirea sau primirea),
enumerate exact ca i n Protocolulcu privire la trafic;
2)scopuri(exploatare sexual comercial sau necomercialetc.);
3)mijloace(lista mijloacelor este inclus n lit. lit. a), b), c),alin. (1), art. 165 al CP
al RM).Legislatorul moldav a fcut un pas nainte, incluznd lanoiunea de
exploatare sexual din Protocol a specificriicomercial i necomercial.
Considerm aceast specificare binevenit i pozitiv, mai ales innd cont de
existena n RMa traficului mireselor la comand.

2.2 Stabiliti etapele traficului de fiinte umane

Etapele TFU sunt:
1)recrutarea(adic selectarea i racolarea persoanelor n vederea deplasrii lor
ctre punctul de destinaie, n care seprezum c acestea vor fi exploatate sexual
sau prin muncori servicii forate, sau exploatate n sclavie sau n condiiisimilare
sclaviei, ori vor fi folosite n conflicte armate sau nactiviti criminale, ori le vor fi
prelevate organele sauesuturile pentru transplantare) poate fi efectuat de una
dinceletrei categoriide recrutori: brbai, avnd vrsta cuprins ntre 20 i 30 de ani
(pn la 70% dintre recrutori); femei, cu vrsta ntre 18-35 de ani i familii. De regul
recrutorii auocupaii ce presupun relaii cu publicul (vnztori,taximetriti, angajai
ai firmelor de turism etc.). Cele mai desutilizate metode de recrutare suntofertele
falsedesprelocurile de munc n strintate (chelneri, dansatoare, baby-sitter,
menajer etc.) n ri ca Italia, Germania, Frana.a., fcute direct victimelor, sau
prin intermediulcunotinelor, rudelor sau altor persoane apropiate;anunurila mica
publicitate (de exemplu, Tinere cu vrsta ntre 18-25ani, dansatoare n ara X.
Salariu foarte nalt. Plecareimediat.);
2)transportarea(presupune deplasarea persoanelortraficate peste frontiera de
stat a Republicii Moldova sau ninteriorul rii, n vederea folosirii lor n scopurile
prevzutede TFU) se desfoar pe anumite rute, din ara de originespre ara de
destinaie. Trecerea frontierelor se face cuajutorul recrutorilor sau al cluzelor i
poate fi:legal(deexemplu, sub pretextul unor excursii sau participrii lacompetiii,
ntruniri etc.) iilegal(n cazul persoanelorminore sau fr paaport etc.); printre
47

rile de destinaie celmai des figureaz Macedonia, Iugoslavia, Bosnia

iHeregovina, Albania, Italia, Grecia, Turcia, Cipru .a. Modalitilede traversare a
frontierelor sunt urmtoarele:- cu paapoarte i vizelegale;- cu paapoarte i
vize false;- cumituireaserviciilor de frontier;- cuevitareaserviciilor de frontier.De
regul, doar ajunse n ara de destinaie i dau seama cau devenit victime ale
TFU, fiind obligate s triasc ncondiii de sclavie i s ofere servicii sexuale,
prostitundu-sepe strad, n cartiere special amenajate acestor servicii(zonele
felinarelor roii), n cluburi de noapte, agenii deescort sau n bordeluri. Lipsite
de bani i acte de identitate,aceste femei ajung n situaia de marf, trind n
condiiifizice i psihice infernale;
3)transferul (adic transmiterea persoanelor traficate de laun traficant la altul,
prin vnzare-cumprare, donaie, schimb,dare n chirie etc., pentru ca victima s fie
folosit n scopurile prevzute de art. 165 CP al RM);
4)adpostirea(const n ascunderea victimelor traficului ntr-un loc ferit, ascuns,
pentru a nu fi gsite de persoanelecare ar putea alerta autoritile despre
infraciunea de TFU,precum i pentru folosirea victimei n scopurile menionatemai
sus);
5) primirea(nseamn intrarea n posesie asuprabunului, adic asupra victimei;
la fel, primirea nseamn iangajarea victimei n activitatea, care i-ar
permitecriminalului de a o folosi n scopurile TFU).

2.3 Elaborati programe de prevenire a traficului de fiinte umane

Protecia victimelor n cadrul structurii complexe a uneistrategii antitrafic
cuprinztoare, prima prioritate esteprotecia persoanelor aflate n pericol. Nu numai
organele depoliie, ci i ali actori, dar n special sistemul judectoresc,trebuie s
in seama de chestiunea siguranei atunci cndacioneaz n contextul msurilor
antitrafic. De exemplu, atunci cnd un inculpat este eliberat, trebuie cntrit
faptuldac acesta reprezint un pericol pentru sigurana altorpersoane. n acest caz,
nainte de a elibera inculpatul, esteimperativ informarea poliiei sau a organizaiei
de sprijin al victimelor, la care victima a gsit adpost. Cnd un inculpateste
eliberat, trebuie cntrit faptul dac acesta reprezint unpericol pentru sigurana
altor persoane. n acest caz, nainte dea elibera inculpatul, este imperativ
informarea poliiei sau aorganizaiei de sprijin al victimelor, la care victima a gsit
adpost.

Test 12
I Metodologia cercetarii criminologice
1.1 Dati notiunea de metoda si tehnica de investigare criminologica.
Metoda este "acea ordine care se pune n studierea si nvatarea unei stiinte".
Este un produs ideatic, o creatie a mintii, ce se diversifica n activitatea de cercetare
stiintifica ntr-o pluralitate de metode particulare.
Tehnica sau procedeul poate fi definit ca felul practic n care se utilizeaza o
metoda sau alta.
Metodologia, rezultat al reflectiilor filosofice legate de explicatia cauzala oferita de
48

determinism si de rolul pe care l ocupa cauzalitatea n procesul de

cunoastere, este stiinta care se ocupa cu studiul metodelor stiintifice.
1.2 Determinati specificitatea metodologiei cercetarii criminologice
Majoritatea criminologilor ultimelor decenii au fostpreocupai de necesitatea
conturrii unei metodologii a cercetrii criminologice, pentru stabilirea locului
acesteia ncadrul metodologiilor de ramur i a raportului ei cu metodologia
general.Definiia metodologiei cercetrii criminologice rezult dincomplexitatea
fenomenului infracional, din necesitateainvestigaiilor cu caracter sociologic,
psihologic, biologic,psihiatric, juridic etc., datele obinute fiind integrate icorelate
teoretic ntr-o manier metodologic propriecriminologiei

1.3 Evaluati metode si tehnici de investigare criminologica.

3. Metode particulareClasificare
a) metode de maxima generalitate (metoda observatiei, metoda
experimentala);b) metode cu grad mai redus de generalitate (metoda clinica etc.).
Unele metode particulare utilizate n domeniul criminologiei
a) Metoda observatiei
Observatia este de doua feluri:
- empirica - la ndemna oricui, are caracter spontan, subiectiv, nu ofera o imagine
completa a
fenomenului studiat etc. ;
- stiintifica - o contemplare intentionata a realitatii, presupune existenta unor
abstractii stiintifice
b) Metoda experimentala
Este o observatie provocata n conditii determinate sau alese de experimentator.
Tipuri de experiment:
- dupa locul de desfasurare: experiment de laborator si experiment de teren (fiecare
prezinta avantaje si dezavantaje);
- dupa natura variabilei independente: experiment provocat si experiment invocat;
- dupa modalitatile concrete de manipulare a variabilelor: expe-riment "nainte" si
"dupa", experiment
"dupa", experiment ex post facto.
Procedee pentru alcatuirea grupurilor de control:- controlul de
precizie;- controlul statistic;- controlul la ntmplare.
c) Metoda clinica
49

Cerceteaza cazul individual pentru formularea unuidiagnostic si prescrierea unei

terapeutici. Foloseste studii de follow-up, studii descriptive ale unor cariere
criminale si studii de caz propriu-zis.
d) Metoda tipologica
Este folosita pentru a descrie un anumit tip de criminal n opozitie cu tipul
noncriminal, pentru a descrie tipuri particulare de criminali (de ocazie, profesionist,
pasional etc.), precum si pentru a stabili o tipologie criminologica a actului criminal.
ntrebuinteaza notiunile de tip si tipologie.
n criminologie, tipologiile se clasifica n: specifice (cea creata de Lombroso privind
existenta unui tip unic de criminal nnascut etc.) si de mprumut (realizate de E.
Kretschmer, W. Sheldon etc.). O alta clasificare are n vedere orientarile teoretice
din criminologie: tipologii constitutionale, psihologice, sociologice.
e) Metoda comparativa
Metoda comparativa este ntlnita n toate fazele cercetarii criminologice, de la
descrierea si explicarea pna la prognozarea fenomenului infractional, la toate
nivelurile de interpretare - fenomen, fapta penala, faptuitor, victima - att n
cercetarea de natura cantitativa, ct si n cea de natura calitativa. Criminologia
foloseste, cel mai adesea, urmatoarele trei procedee: procedeul concordantei,
procedeul diferentelor si procedeul variatiilor concomitente.
f) Metodele de predictie
Acestea au ca scop:
- formularea unor previziuni privind evolutia fenomenului crimina-litatii pe o anumita
perioada de timp (de obicei 5 ani);
- evaluarea probabilitatilor de delincventa (care se poate realiza prin prevederea
semnelor unei
delincvente viitoare la o vrsta foarte frageda sau prin prevederea
comportamentului delincvent al persoanelor care au deja o conduita delincventa,
cum ar fi, de exemplu, recidivistii).
Criminologia foloseste doua metode de predictie: metoda schemei de pronostic
(scoala Germana) si metoda tabelelor de predictie (SUA).
tehnicile de investigare criminologice -pot fi umratoarele:
Ancheta sociala
Cauzele care implica criminalitatea , causeeconomice, sociale, politice, exista in
orice perioada sociala siapar ca factori constanti in ancheta sociala cu
caracterparticular sau general.
Chestionarul
este utilizat in cercetarea criminologicapentru efectuarea unor evaluari de
ansamblu ale fenomenuluicriminalitatii, in afara datelor statistice oficiale.
50

Estereprezentat de intrebari de logica si psihologie, de imaginigrafice, care

determina pe cel anchetat sa explice un anumitcomportament social.
Interviul
este o tehnica de investigare si aprofundare multmai flexibila. Realizarea
interviului trebuie facuta decercetatori bine pregatiti professional, cu tact,
interes pentrucercetare si confidentialitate.
Tehnica documentara

are in vedere lecturareadocumentelor care pot fi statisticile oficiale, dosare

penale,dosare personale, etc.

II Spalarea banilor
2.1 Descrieti trasaturile caracteristice ale conceptului criminologic de
spalare a banilor.
Cod Penal savirsire actiunilor fie spre atribuirea unuiaspect legal sursei si
provinientei mijl banesti, a bunurilorsau veniturilor obtinute illicit in urma
savirsiriiinfractiunilor, fie spre tainuirea, deghizarea saudenaturarea informatiei priv
natura, originea, miscarea,plasarea sau apartenenta acestor mijl banesti, bunuri
sau venituri despre care pers stie ca provin di activitinfractional. Termenul de
splare a banilor apare prinanii 1920, cand aa personaliti ca Al Capone i Bugsy
Moranau deschis spltorii in Chicago pentru a-i spla baniimurdari,
iar bandele stradale cutau s dea o explicaielegitim banilor pe care ii obineau din
activiti infracionale.Splarea banilor este o expresie de origine americanutilizat
iniial de structurile crimeiorganizate pentru a desemna reinvestirea in afaceri ilicitea
banilor obinui din asemenea afaceri,utilizand in acestscop circuite financiare
naionale i internaionale .Prin termenul splarea banilor legiuitorul are in
vederelegalizarea veniturilor ilegale,folosindu-le in calitate desinonime. Desigur,
utilizarea acestuia simplificcomunicarea, evitandu-se astfel explicaiile in plus, cu
atatmai mult c termenul splarea banilor a cptat amploare inplan internaional, fiind
inclus chiar i in acteleinternaionale .Pe lang splarea banilor este utilizatfrecvent i
termenul bani murdari

2.2 Comparati metode si tehnici de sparare a banilor

Metodele de splare a banilo
r1. Reguli de baz ale splrii banilor.
a) Anonimatul- este una din regulile splrii banilor prin caretranzacia cu valori
obinute din infraciuni trebuie s fieasemntoare altor tranzacii legale din
mediul sau locul undeacestea au loc. n esen, numerarul nu trebuie s lase
niciopist care s conduc la originea sa. n economiile n care sefolosete
des numerarul pentru achiziii de mai mic sau maimare valoare, dispunerea
de acesta nu reprezint niciun riscpentru infractor. Totui, n majoritatea
51

rilor, aproape toatetranzaciile cu sume mari sunt realizate nu cash, ci

prinutilizarea altor mijloace de plat (cecuri, polie bancare, cride credit),
de aceea cheltuirea sau depozitarea unor sumemari de bani n numerar
creeaz suspiciuni.Din aceast cauz, infractorii au creat tehnici i
metode variate de inserare a numerarului n sistemul financiar, ianume:
-structurarea, adic divizarea sumelor mari n sume mai micii depunerea
acestora de ctre mai multe persoane n diverseconturi bancare sau
utilizarea sumelor respective n vederea achiziionrii altor instrumente de
plat, cum ar fi titlurile lapurttor sau ordinele de plat;
-contrabanda cu numerar, prin simpla scoatere ilegala dinar a unei cantiti
de bani n numerar i introducereaacesteia ntr-o alt ar, n general cu
reguli mai puin stricte,de obicei prin curieri sau prin ascunderea cantitii pe
vasecargo;
-amestecul fondurilor ilegale cu cele care provin dintr-oafacere legal cu
numerar, sume care apoi sunt depozitate mpreun.
b) b) Viteza- circulaia rapid a valorilor, pentru a nu putea fidetectate. Odat
ce numerarul a intrat n sistemul financiar,fie c se afl sau nu n ara de
origine, spltorul poate utilizaavantajele create de progresele informatice
(IT), metodelemoderne de transmitere a banilor, pentru a-i pune rapid
ncirculaie. Transferurile bancare electronice pot mica sumemari de bani
aproape oriunde n lume n doar cteva minute,fr ca deintorul lor s fie
nevoit s treac pe la banc sau simplice angajaii bncii.c) Complexitatea.
Prin mprirea fondurilor sale n maimulte tranzacii si viteza acestor
operatiuni, spltorul facedificil i uneori imposibil munca investigatorilor
de a reconstitui drumul banilor. Transferurile dintr-un cont n maimulte conturi
aflate n alte ri i redirecionarea ulterioardinspre acele ri creeaz un
circuit complex multinaionalelectronic, care face dificil urmrirea lor de
ctre organellede cercetare.d) Secretul. n ciuda faptului c secretul bancar
are un scoplegitim i o justificarea comercial, acesta poate conduce
laapariia unor paradisuri financiare, ce ofer protecieinfractorilor, la nivel
mondial existnd aproximativ unmillion de corporaii anonime, ce impun un
secret financiarstrict i apr investitorii strini de investigaii i
anchete judiciare.
2. Tehnici de disimulare a originii ilicite a veniturilor:- supraevaluarea preului
unui bun printr-o factur de valoaremai mare dect valoarea sa real sau
printr-o factur partialsau n totalitate fals;- tranzacii comerciale false
inserate n cadrul unei afacerilegale prin: tranzacii cu numerar dintr-o valut
n alta nmod repetat i rapid, folosirea unor conturi bancare
multiple,deschiderea i nchiderea repetat a acestora, transferurielectronice
bancare din contul unor persoane juridice ncontul unor persoane fizice,
efectuarea de transferuri externea unor valori mari folosind multiple
instrumente monetare,cecuri bancare sau de cltorie, operaiuni de
credit,investiii, constituirea de garanii fictive, etc;- metoda mprumutului
returnat. O parte din fonduriletransferate pe ci ilicite n strintate revin sub
form de mprumut infractorului sau firmei pe care o controleaz. Aceast
operaiune este urmat apoi de returnarea sumei mprumutate, la care
se adaug dobnzile convenite de partii eventual penaliti de intarziere, ce
conduc la sume din ce n ce mai mari, care intra astfel in circuitul legal;poliele de asigurare, prin schimbri frecvente ale beneficiarilor, plata unor
prime mai mari dect cele normaldatorate i solicitarea ulterioar ca
52

rambursarea s fie fcutctre o ter persoan, recepionarea primelor de

asigurareprin brokeri sau intermediari financiari din centre offshorecare
nu respect regulile de publicitate sau eviden, la carede fapt intentionat
nici nu sunt obligati contractual.3. Sisteme utilizate n splarea banilor
.a) Destinaiile offshore. Paradisurile offshore sunt ri sauteritorii, adesea
insule sau grup de insule, care acceptimplantri fictive de companii, utilizate
ca simple cutiipotale, zone cu reglementri elastice privind
controlulschimburilor valutare i mari liberti privind impozitele icare ofer,
n acelai timp, aproape fr excepie, un secret bancar impenetrabil i multe
drepturi n acest senscompaniilor private.n momentul n care banii sunt
transformai ntr-o form carepoate fi transferat sau cu care se poate face
contraband, celmai adesea acetia iau calea unui centru offshore. Acest
sistem ofer reale avantaje practice pe care infractorii lecunosc. n primul
rnd , fondurile sunt plasate n zonele geografice protejate de jurisdicii ce nu
admit influena jurisdiciilor n care s-a obinut profitul. Prin implicarea
uneialte jurisdicii, apar mai multe bariere legale i financiare ncalea
organelor de investigaie, att sub aspectul obinerii, cti al conservrii ori
valorificrii probei care s poat fi admis n instan. n al doilea rnd, sunt
nc multe ri carefaciliteaz primirea banilor din exterior indiferent de
sursaacestora sau a modului de transmitere, bani ce pot intra directi
discret n sistemul bancar convenional, ntruct nu existnicio obligaie de
plat a taxelor, nu exist o dovad acapitalului social, niciun acord de dubl
impunere, nicioobligaie de a ine registre contabile, nu exist
administratorisau acionari nregistrai, nu se cunosc persoanele care
deinputerea de decizie n companie, nu se cunoate identitateaadevratului
beneficiar, etc. De obicei, proprietariicompaniilor nu au reedina n rile
unde i-au nfiinatsocietatile, aceste persoane fiind reprezentate
prin mputernicii, care primesc dispoziii prin mijloace codificateconvenite
anterior.Paradisurile fiscale reprezint una din cele mai comune iutilizate
proceduri pentru fraud i evaziune fiscal la nivelinternaional.
b) Companiile scoic. n esen, companiile scoic sunt aceleacare exist
doar pe hrtie. Documentele de nfiinare alecompaniei pot cuprinde un cont
bancar valid i ceva mai multdect numele sau adresa avocatului sau
agentului care seocup cu nfiinarea companiei, mputernicit i poate
civaacionari.Sunt acele companii care nu au active independente
sauoperaiuni comerciale proprii si care sunt utilizate deproprietarii acestora
pentru a-i desfura afacerile saupentru a menine controlul asupra altor
companii. Ocompanie scoic este inregistrata n ara n care este nfiinat,
dar nu este tranzacionat pe piaa de capital i nuopereaz de sine stttor.
ntruct companiile scoic nu suntilegale, spltorii de bani, evazionitii i
finanatoriiterorismului le pot relativ usor converti si utiliza pentruascunderea
provenienei ilicite a veniturilor. Aceste companiisunt uor de nfiinat i pot fi
conectate cu alte companiiscoic din lume. Dac o companie scoic este
nfiinat ntr-o jurisdicie cu o legislaie strict sub aspectul
protejriisecretului bancar, este aproape imposibil s se identificeadevaratii
proprietari sau administratori ai societii i, deaceea, este imposibil s se
urmreasc fondurile ilicite caresunt returnate ctre beneficiarul real.O
tehnic folosit cu succes de infractori este nfiinarea decompanii
scoic pentru a le putea vinde aciunileinvestitorilor externi. Aceti
53

investitori externi sunt defapt intermediari folosii de spltorii de bani.

Achiziionareaaciunilor se face cu documentaia legal necesar i baniiintr
astfel n mod legal n posesia infractorilor.De obicei, nfiinarea companiilor
scoic se face nu deproprietari, ci de ageni, care selecteaz jurisdiciile ce
oferavantajele unei nfiinri rapide, costuri mici de nmatriculare, clauze
minime sau care caut acele zonegeografice care faciliteaz apariia
companiilor pe eav,locaii unde nu se solicit informaii despre proprietari
saucare interzic dezvluirea unor astfel de informaii.
c) Folosirea liber-profesionitilor. Avocaii, notarii, contabiliii alti liberprofesionisti realizeaz un numr semnificativ deactivitati n sprijinul clienilor
lor, organiznd iadministrndu-le afacerile financiare si comerciale.
naintede toate, ei acord asisten persoanelor fizice i juridice ndomenii
precum investiiile, nfiinri de companii,administrare, management,
optimizarea situaiei lor fiscale ialte operatiuni legale. n plus, consultanii
legali pregtesc i,dac este necesar, strng documentaia necesar
pentru nfiinarea de societi comerciale. n multe situatii, pentru beneficii
materiale substantiale, astfel de profesioniti pot fidirect implicai n
desfurarea de tipuri specifice detranzacii financiare, de exemplu, pstrarea
fondurilor sauplata preului de achiziionare sau vnzarea de
bunuriimobiliare. Unii din aceti liber-profesioniti ajung s se specializeze n
identificarea unor societi comerciale sau locaii offshore pentru utilizarea lor
n scheme de splare a banilor, producnd toat documentaia de
specialitatenecesar, ce ofer o aparen de legalitate afacerilor.n esen,
liber-profesionitii folosii ca intermediari deincunotine i competene ce
pot fi utilizate de infractoripentru transformarea profiturilor ilegale n venituri
legale.d) Sistemele alternative de transmitere a banilor.Sistemele alternative
de transmitere rapid a banilor (SAT)permit ca banii s circule n jurul lumii
fr a utiliza sistemul bancar conventional. SAT poate fi utilizat n scopuri
legale siilegale si poate exista n forme diverse. De obicei sunt
pstrateevidente ale tuturor tranzactiilor, dar acestea pot fi fcute n dialect,
prescurtate sau printr-un limbaj nefamiliarinvestigatorilor si de aceea poate fi
dificil sau imposibil deinterpretat.Din motive evidente, SAT este un sistem
atractiv si folosit pescar larg de ctre reelele crimei organizate si
infractoriipericulosi. SAT este utilizat nu numai pentru a spla veniturile
obtinute din infractiuni, dar si pentru a evita taxelefiscale si obligatiile
vamale. Exist si o ngrijorare la nivelinternational asupra faptului c SAT
poate fi folosit usor nfinantarea terorismului. Se estimeaz faptul c exist
nEuropa mii de bancheri SAT, majoritatea aparinndcomunittilor asiatice,
iar clientii lor sunt persoane fizice obisnuite si nu infractori.Desi este o
afacere discret, bancherii din economiasubteran sunt probabil cunoscuti n
cadrul comunittii sirespectati pentru serviciile pe care le ofer n
transmiterea banilor care au fost cstigati n strintate ctre familiile
deacas, adesea la o rat de schimb mai bun si cu un comisionmai sczut
dect cel aplicat de bnci sau de sistemele oficialede transmitere rapid de
bani.Transferurile de bani sunt, de obicei, folosite de ctrepersoane care nu
pstreaz o relatie traditional cu banca sicare vor s transfere banii n tara
lor de origine, cu minimumde cheltuieli. Aceste transferuri pot fi folosite si de
ctrespltorii de bani. Prin intermediul unei retele internationalede agentii
localizate peste tot n lume, o persoan poatetransfera electronic bani rapid
54

(de obicei, n cca 10 minute),cu ncredere, convenabil si la preturi atractive

unor altepersoane aflate n una din cele peste 150 de tri.
e) Cazinourile si Internetul.Un cazino este un club comercial de jocuri care
ofera maimulte tipuri de jocuri, de exemplu jocuri mecanice, caresolicit
monezi sau jetoane pentru a fi activat.Cazinourile sunt vulnerabile de a fi
manipulate de ctrespltorii de bani datorit vitezei si naturii intensive
a jocurilor cu numerar si datorit faptului c ntr-un numrmare de tri
cazinourile furnizeaz clientilor lor o gam largde servicii financiare. Acestea
servicii disponibile la cazinourisunt similare, n multe cazuri cu cele furnizate
de bnci si potinclude conturi de debit sau credit, facilitti
pentrutransmiterea sau primirea de fonduri direct de la alteinstitutii, precum
si servicii de schimb valutar si de ncasare n numerar a cecurilor.Cazinourile
din Romnia nc nu aplic servicii formalefinanciare, dar nu putem exclude
c acestea ar putea fiinteresate n serviciile respective ntr-o scurt perioad
detimp.Riscul splrii banilor este foarte mare datorit faptului cInternetul
folosit n aceste cluburi ofer accesul usor siaproape universal, elimin
contactul fat-n-fat si esteextrem de rapid si eficient n eliminarea
frontierelor. Existtrei caracteristici ale Internetului care mpreun tind
sagraveze anumite riscuri convenionale de splare a banilor:
- accesul uor prin Internet
- contactul dintre client i instituie este unul de personalizat;
- rapiditatea tranzaciilor electronice.
f) Societtile cu titluri nominale si la purttor.Certificatele de actionar sunt
documente care dovedescdreptul de prioritate asupra companiei sau
societiicomerciale. n majoritatea trilor, detintorul de actiuni
este nregistrat si orice transfer de actiuni ctre o alt persoantrebuie s fie
nregistrat ntr-un registru oficial. Totusi, unele jurisdictii ofer posibilitatea
detinerii sau transferuluiactiunilor ntr-o form la purttor. Aceste actiuni la
purttor confer drepturi de proprietateasupra companiei mai mult dect
detinerea actual aactiunilor. n cazul acestor actiuni la purttor nu exist
nicio nregistrare cu privire la actionar si cel care se afl nposesia fizic a
certificatului de actionar este proprietarulunei pri corespunztoare din
societatea comercial. Deaceea, este probabil ca adevratul proprietar al
companiei snu apar n nici o evident a companiilor sau in vreo
statisticaguvernamental. Atunci cnd identitatea actionarilor nu
este nregistrat la emiterea si transferarea unei actiuni, dreptulde
proprietate este anonim. Astfel de companii reprezintmijloace excelente
pentru primirea, detinerea si transferulaverii n mod anonim, la adpostul
controlului financiar saual organelor judiciare.g) Folosirea organizaiilor nonprofit.Organizaiile non-profit adun sute de miliarde de dolarianual de la
donatori si distribuie acesti bani -dup platacosturilor lor administrative- ctre
beneficiari. Attcheltuielile lor administrative, ct i cuantumul i
necesitateacheltuielilor beneficiarilor pot fi exagerate i dificil deapreciat
utilitatea lor.Folosirea cu rea-credint a organizatiilor non-profit
pentrusplarea banilor i finantarea terorismului este o modalitatefrecvent
folosit de reelele crimei organizate, de multe oriaceste entiti fiind create
special n astfel de scopuri.Problema aceasta a captat antentia Grupului de
ActiuneFinanciar International (GAFI)[2], G8 si Natiunilor Unite,precum si a
autorittilor nationale din mai multe regiuni.
55

2.3 Apreciati eficiemta aplicabilitatii preederilor Legii Nr.190 cu privire la

prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului din
26.07.2007 referitor la declararea tranzactiilor limitate si suspectate de
catre entitatile raportoare.
n conformitate cu art. 6 din legea sus-menionat, entitileraportoare (uniti de
schimb valutar, bnci, fonduri deinvestiii, burse de valori etc) aplic msuri de
identificare (a beneficiarului operaiunii financiare) stabilind amploarea lor n funcie
de riscul asociat tipului de client, relaiei de afaceri, bunului sau
tranzaciei.Instituiilor financiare li se interzice s in conturi anonimesau conturi
pe nume fictive, s stabileasc ori s continue orelaie de afaceri cu o banc fictiv
sau cu o banc despre carese tie c permite unei bnci fictive s utilizeze conturile
sale.Entitile raportoare snt obligate s se abin de ladeschiderea contului, de la
stabilirea unor relaii de afaceri,s nceteze ori s refuze ndeplinirea tranzaciilor n
cazul ncare nu au fost prezentate actele stabilite pentru identificareapersoanei
fizice sau juridice ori datele i informaiile obinutesnt neautentice sau neveridice,
conform legislaiei n vigoarei actelor normative ale organelor de supraveghere.
nconformitate cu art.8, entitile raportoare snt obligate sraporteze astfel de
circumstane Centrului pentruCombaterea Crimelor Economice i Corupiei.Entitile
raportoare snt obligate s informeze imediatCentrul pentru Combaterea Crimelor
Economice i Corupieidespre orice activitate sau tranzacie suspect, n curs
depregtire, de realizare sau deja realizat. Datele privindtranzacia suspect snt
reflectate ntr-un formular special,care se remite Centrului pentru Combaterea
CrimelorEconomice i Corupiei n cel mult 24 de ore.Tranzaciilerealizatesau n
proces de realizare printr-o
operaiune cu o valoare ce depete 500 de mii de lei,precum i cele realizate prin
mai multe operaiuni, ndecursul a 30 de zile calendaristice, n valoarea
menionat,snt reflectate n formularul special, care se remite Centruluipentru
Combaterea Crimelor Economice i Corupiei cel trziula data de 15 a lunii imediat
urmtoare lunii de gestiune.Reglementarea i controlul modului de executare a legii
puse n duscuie snt asigurate de urmtoarele instituii cu funciide supraveghere a
entitilor raportoare, conformcompetenei stabilite de legislaie:
1) Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice iCorupiei;
2) Banca Naional a Moldovei;
3) Comisia Naional a Pieei Financiare;
4) Ministerul Justiiei;e) Ministerul Dezvoltrii Informaionale;
5) Ministerul Finanelor;
6) Serviciul Vamal.Pentru prevenirea i combaterea splrii banilor i
finanriiterorismului, organele cu funcii de supraveghere a entitilor raportoare
snt obligate:
a) s constate c entitile raportoare utilizeaz politici,practici i proceduri scrise,
inclusiv reguli stricte cu privire lacunoaterea persoanelor fizice sau juridice, avnd
drept scoppromovarea normelor etice i profesionale n sectorulrespectiv i
56

prevenirea folosirii acestuia, n mod intenionatsau nu, de ctre grupuri criminale

organizate sau deasociaiile lor;
b) s determine c entitile raportoare se conformeazpoliticilor, practicilor i
procedurilor proprii, orientate spredepistarea activitii de splare a banilor i de
finanare aterorismului;c) s informeze entitile raportoare despre tranzaciile
desplare a banilor i de finanare a terorismului, inclusiv despre noile metode i
tendine n acest domeniu;d) s identifice posibilitile de splare a banilor i
definanare a terorismului ale entitilor raportoare, s ntreprind, dup caz,
msuri suplimentare pentruprevenirea folosirii ilegale a acestora i s informeze
entitileraportoare despre eventualele abuzuri.Centrul pentru Combaterea Crimelor
Economice i Corupieipoate efectua, din oficiu sau la solicitare,
expedierea,recepionarea ori schimbul de informaii i de documente cuservicii
similare strine pe principiul de reciprocitate, cucondiia conformrii acelorai
exigene privindconfidenialitatea, n baza acordurilor de cooperare.La decizia
Centrului pentru Combaterea Crimelor Economicei Corupiei, entitile raportoare
snt obligate s sisteze, peun termen indicat n decizie, dar nu mai mare de 5
zilelucrtoare, executarea tranzaciilor suspecte. Dac aceastperioad este
insuficient, Centrul pentru CombatereaCrimelor Economice i Corupiei poate
solicita motivat, nainte de expirarea termenului, Procuraturii Generale sauinstanei
judectoreti prelungirea perioadei de sistare sausechestrarea bunurilor.Entitile
raportoare sisteaz, pentru 2 zile lucrtoare, tranzaciile cu bunuri, exceptnd
tranzaciile de suplimentarea contului, ale persoanelor i entitilor implicate n
activititeroriste, n finanarea i n acordarea de sprijin acestora pealte ci; ale
persoanelor juridice dependente sau controlatedirect ori indirect de astfel de
persoane i entiti; alepersoanelor fizice i juridice care acioneaz n numele sau
laindicaia unor asemenea persoane i entiti, inclusiv mijloacele derivate sau
generate de proprietatea care leaparine sau care este controlat, direct sau
indirect, depersoanele i entitile menionate, precum i de persoanelefizice i
juridice asociate lor, informnd imediat Centrulpentru Combaterea Crimelor
Economice i Corupiei, dar numai trziu de 24 de ore de la primirea cererii. Dac
ntermenul de 2 zile menionat nu primesc decizia Centrului pentru Combaterea
Crimelor Economice i Corupiei desistare a tranzaciei, entitile raportoare execut
tranzacia.

Test 13
I Teorii clasice asupra criminalitatii
1.1 Relatati esenta scolii cartografice (geografice).
Reprezentanii colii cartografice sunt Andre Michel Guerry(1802-1866) i Adolphe
Quetelet (1796-1874).Denumirea colii i-a fost acordat pentru c adepii
eievideniau rolul factorilor de mediu i geografici asupracomportamentului
criminal, rolul aa-ziselor hri alecriminalitii. Deci, crimele, n acest context,
depind de:clim, temperatur, altitudine, latitudine, erupii solare etc.Cu aceast
denumire coala cartografic sau geografic, nusunt de acord unii criminologi,
considernd c denumireaeste prea restrns, adepii colii studiind nu
numaidependena geografic a criminalitii. Totui, ei au fost aceicare au acreditat
termenii utilizai destul de frecvent n epocacontemporan ca factor geografic,
57

geografia crimei, zona criminogen i hart a criminalitii.In cele din urma

Quetelet considera c omul este un produs almediului fizic i social, iar fiecare
infraciune este pregtit de nsui societate, criminalul fiind doar instrumentul
deexecutare.Principalele teze ale colii cartografice merg spre ideea de baz c
criminalitatea este n esen un fenomen social,natural, care se repet de la an la
an, cu aceeai regularitate iconstan, ceea ce permite previzibilitatea producerii
sale n viitor.Datorit acestei legi legea dezvoltrii cu constan iregularitate a
criminalitii se poate aprecia cte crime vor fi comise n viitor. La aceast lege sa ajuns n special pe baza datelor statistice.a)O tez principal formulat de Guerry
i Queteleteste faimoasa lege termic a criminalitii, potrivit creiacriminalitatea
se repet cu constan i regularitate de la an laan, iar aceasta se face sub
influena unor factori fizici cumsunt latitudinea, susinnd, de exemplu, c
infraciunile de violen predomin n sezonul cald sau n sud, iarinfraciunile
mpotriva proprietii predomin n nord sau nsezonul rece. Aceast coal are un
merit colosal, fiindc este prima care asesizat legturile ce exist ntre criminalitate
i fenomeneledin mediul social i natural. Adepii colii au observat iargumentat
caracterul repetabil al criminalitii, subliniindnecesitatea lurii unor msuri cu
caracter penal i social decombatere a criminalitii.

1.2 Comparati teoriile din cadrul curentului psihologic clasic.

O comparare esentiata ce sta la baza teoriilor din cadrulcurentului psihologic clasic
intre asociationaism si behaviorism este:1.Asociaionismul este un curent psihologic
de orientarematerialist-mecanicist rspndit n Europa ntre sec. XVIIIXIX. Behaviorismul este un curent psihologic american aprut la nceputul sec.
XX.2. Conform asociationismului, mecanismul fundamental alformrii nsuirilor i
proceselor psihice umane l reprezint procesul de asociere, susinnd c fiecare
proces psihic,fiecare nsuire este rezultatul unui lan sau compoziiiasociative,
formate n contiina individului normal saucriminal, independent de voina
acestuia.Insa denumirea curentului provine de la cuvntul englezbehaviour, care
nseamn comportament. De aici, behaviorismul mai poart denumireade
teoriacomportamentelor . Acest curent american a pus la baza
studieriicomportamentului uman relaia dintrestimul-rspuns.Potrivit acestei
concepii, pentru a analiza procesele psihice,trebuie s pornim, n exclusivitate, de
la date obiective,respectiv de la reaciile glandulare, viscerale, musculare
saularingale ale individului, la stimulii exteriori.3. La asociaionismteorie este n
mare parte netiinific,fiindc reduce explicaia comportamentului criminal doar la
asociaiile de idei, ceea ce este normal, dar absolut incomplet.n fine,
asociaionismul anume din aceast privin i estecunoscut i sub denumirea de
atomism psihologic.Iar la behaviorism aceast orientare este considerat
demarea majoritate a autorilor ca fiind netiinific iunilateral, ntruct nu
sesizeaz cauzele reale alefenomenului criminalitii, ncercnd fr succes s
readuci s explice aspectele de comportament. Anume din acesteconsideraii
aceast orientare mai este cunoscut i subdenumirea de psihologie fr
contiin sau psihologiaobiectiv.

58

1.3 Evaluati rolul feudalismului si a doctrinei psihanalitice in tratamentul

psihologic al infractorilor.
Se consider c psihanaliza a constituit punctul de trecere dela psihologia criminal
la criminologia psihologic. Sigmund Freud s-a nscut la 6 mai a.1856 n
localitateaFreiberg, pe teritoriul Cehoslovaciei. El i-a petrecut ntreagacopilrie la
Viena. El a fost medic neurolog i psihiatru vienezde mare renume, creatorul unei
doctrine originale care-ipoart numele freudismul .Teoriile freudiste nu au aprut
pe un teren gol. Ideea depsihanaliz aparine unui tovar al su mai mare
Iosif Breier precum i specialistului n hipnoz, francezului JeanCharcot care activa la
Spitalul Salpetriere, unde S.Freud i-adesfurat practica.Pentru prima dat cuvntul
de psihanaliz a fost utilizat deFreud ntr-un ziar francez din a.1896 i aproape 10
ani el afost singurul reprezentant al acesteia.Printre principalele lucrri ale lui
Sigmund Freud se numr:Psihopatologia vieii cotidiene, Interpretarea
viselor,Psihologia maselor i analiza eului, Noi prelegeri depsihanaliz,
Introducere n psihanaliz, Eul i sinele,Totem i tabuFreud are meritul
incontestabil de a introduce o manier cutotul original n explicarea mecanismelor
psihicului umanprin metoda psihanalitic. Prin studiile sale, el a ncercat
sdemonstreze existena unei personaliti antisociale ce ine desfera psihologiei
normale i s explice mecanismul deformare a acesteia.Teoria lui Freud a rezultat
din dou etape decisive. Primaetap conine ideea referitoare la incontient
parteainvizibil a aisbergului, care formeaz cel mai larg i cel maiputernic sector
al minii noastre. Incontientul, n concepialui Freud, se deosebete
de precontient care, dei n modnormal este asemntor incontientului, poate fi
stimulatprin diverse procese de gndire i deveni contient . Deci,prima etap
include incontientul, precontientul icontientul ca nite entiti
autonome.Meritele lui S.Freud sunt enorme, iar realizrile lui au fostutilizate cu
succes n medicin, reuindu-se vindecarea unortulburri psihice. Cu ajutorul
metodei psihanaliste, el aintrodus o manier original de explicaie a mecanismelor
iproceselor psihice; a elaborat concepii noi cu privire laaparatul psihic, iar
psihanaliza este tot mai des folosit, virtuile ei nefiind ns pe deplin elucidate.

II Fenomenologia criminalitatii
2.1 Definiti conceptul de criminalitate in sens restrins si in sens larg.
Sensul larg (lato sensu), unde prin criminalitate n sens larg nelegem totalitatea
crimelor comise de-a lungul ntregii evoluii umane pe ntreaga suprafa a globului
terestru.
b) Sensul restrns (stricto sensu), unde prin criminalitate n sens restrns nelegem
totalitatea crimelor svrite n limitele unei perioade de timp determinate, ntr-o
arie geografic determinat.
2.2 Clasificati factorii criminogeni.
Factorii criminogeni ce determina criminalitatea ca fenomen social se clasifica n :
- factori economici,- factori demografici,- factori culturali,- factori politici.
1)

Factori economici ce pot fi considerati cu continut criminogen.

59

a)
Industrializarea - ofera locuri de munca , posibilitat de instruire , specializare
si cresterea nivelului de trai ,
mobilitatea populatiei spre zonele industriale din mediul rural, individul
devenind un necunoscut,
navetismul prelungit, - dezechilibrul psihologic cu efecte n starea de stres a
muncitorilor
b) Somajul - scaderea nivelului de trai , - instabilitate emotionala,
- scade autoritatea tatalui ca si "cap al familiei".
c) Nivelul de trai - saracia si dorinta de navutire mping spre delicventa
d) Crizele economice - scad salariile, creste rata somajului, - apare specula,
- proprietatea este n pericol att a statului ct si cea particulara.
2) Factorii demografici
a) moblitatea sociala si urbanizarea, - scade controlul social ,
- structurile urbane nou formate sunt necuprinzatoare la nceput sub aspectul
emotional.
b) emigrarea spre tari cu potential economic.
- tel neatins, frustrarea,- necunoasterea legislatiei ,- acceptarea sclaviei si a muncii
fortate,
- export de delicventa si criminalitate autohtona ,- import de criminalitate straina.
c) imigrarea din tari foarte sarace, asiatice , africane spre spatii favorizante
economic.
- dezechilibru social pe zonele unde se instaleaza,- ermetizarea etniilor,
- lipsa factorilor educationali n mediul etniilor,
- lipsa comunicarii cu autoritatile datorata necunoasterii limbii.
d) traficul cu fiinte umane
- prostitutie ,- cersetorie,- sclavie,- dezvoltarea retelelor de trafic.,- spalarea banilor,
- violenta maxima.
3)Factori socio-culturali
a)
-

familia
familia contemporana si-a micsort dimensiunile si rolul,

apar sintagme noi precum: "disparitia familiei"," familia n bucati", "familia

asistata" , "familia destramata",
60

s-a dezvoltat concubinajul,

vrsta casatoriei a crescut nspre 40 de ani,

procentajul divorturilor este n crestere,

preocuparea pentru parinti ori rudele n neputiinta a scazut.

b)

esecuri privind integrarea scolara

copiii inadaptati social constituie o problema ,- insubordonare ,- lipsa de

interes,
-

absenteismul,- repetentia,- conduita agresiva n raport cu cadrele didactice.

c)

impactul activitatilor din timpul liber

lipsa de interes pentru sport , cultura , arte,- consumul de alcool si tutun,

fuga de acasa.

d)

impactul mijloacelor de informare n masa ( radio , TV,presa scrisa).

e)

alcoolismul- consum de alcool,- consum si trafic de droguri.

4)Factori politici
a)

razboiul-

instaureza haosul, anarhia economica si sociala, violenta.

b) revolutia reprezinta acea stare de criza politica de mare amploare care se

finalizeaza pe cale conflictuala urmarindu-se nlaturarea de la putere a unui grup/
conducator , cucerirea puterii politice si schimbarea ornduirii sociale.
3.estim infl fact econ si soc-cult asupra crim-tii.
Fact econ (atit saracia cat si prosperit): industrializ-infl neg ecolog;produc de
conveiere si specializ ingusta determ instr individ,lips lui de posibilit de a-si manif
capacity intellect; mobiliz popul rurale spre urbane;crizele econ; inflatia; somaj;
impart popul d/a venituri; nivel sporit al venit ileg.
Fact soc-cult:familia-celula de baza a societ;nivel de instr scolara; relig; starea civ;
organiz timp liber; infl neg a mijl de infor in masa;profesi; specif nat; discriminarea;
infl criminog internat; nivel intellect si cult; video-violenta; alcoholism; toxicomania
etc.
Test 14
I Personalitatea infractorului
1.1 Definiti trasaturile biologice individuale ale infractorului: virsta si sexul.
Vrsta infractorului- reprezint o trstur individual apersonalitii care ne indic
nivelul de dezvoltare bio-psiho-social a acestuia. Astfel, vrsta caracterizeaz
gradul dedezvoltare a aptitudinilor fizice ale persoanei(fora fizic,dezvoltarea
instinctilor, inclusiv a celor sexualeetc.), niveluldezvoltrii psihice(intelectul, voina
sau afectivitatea), niveluldezvoltrii sociale(gradul de colarizare, profesia,
stareacivil, experiena de via etc.). Toate aceste caracteristici nepot da indicaii
61

referitoare la explicarea comportamentuluideviant in general.Stabilirea vrstei

infractorului este necesar pentru a seputea cunoate nivelul dezvoltrii bio-psihosociale a acestuiai pentru a se stabili dac acesta rspunde penal pentrufaptele
sale, in raport de vrsta pe care o avea la data svririifaptei.Criminologia distinge
Cinci categorii de vrst:- copilria (de la 0-12 ani);- adoliscena(12-22ani, unde
preadolescena cuprinde vrstaintre 12-15ani; adolescena propriu-zis-1515ani;postadolescena-18-22ani);- tinereea(de la 22-35ani);- vrsta adult(de la 3560/65ani);- vrsta a treia sau btrineea(de la 60/65ani). Vrsta prezint interes in
criminologie deoarece in raport cuea se constat att o curb specific de evoluie,
numeric, cti tipologic a infractorului. Sexul infractorului- reprezint ansamblul
trsturilormorfologice i sociale prin care indivizii umani se mpart in brbai i
femei. Diferenele dintre sexe se explic prin factoride natur biologic, psihic,
sociali cultural. Din acestpunct de vedere, brbaii se deosebesc de femei in
plananatomo-morfologic, fiziologic, psihic i social, precum iprin manifestrile
comportamentaleEste indiscutabil faptul c ntre brbat i femeie suntdeosebiri
eseniale, dar este discutabil originea, natura,proporiile i efectele acestor
deosebiri, i prin urmare aleinegalitilor dintre sexe.Deosebirile anatomice,
fiziologice, psihologice i intelectualedintre sexe s-a preocupat cercettorul francez
H. Marion, careconsider c deosebirile anatomice i fiziologice dintre brbati
femeie ar fi: constituia anatomic, fizic mai puternic a brbatului, dect a femeii;
scheletul i constituia femeii maimic, mai slab ca a brbatului; talia, statura i
greutateacorpului femeii mai mic; musculatura femeii este mai slabdezvoltat
dect cea a brbatului, de unde urmeaz c brbatul este mai puternic, viguros din
punct de vedere fizic;inima femeii n general este mai mic i mai uoar dect
a brbatului.Deosebirile psihice ntre brbat i femeie ar fi mai eseniale,dect cele
fizice. La femeie prevaleaz capacitile, nsuirile,calitile sufleteti, iar la brbat
capacitile, facultile intelectuale.La femeie predominsentimentul,la brbat
raiunea.Femeia este mai sensibil, mai impresionabil, maisentimental, mai
capricioas, mai pasionat dect brbatul. Brbatul este volitiv, femeia este
afectiv.Deci, femeia are mai puin dispoziie i capacitate pentrusvrirea
infraciunilor.

1.2. Argumentai caracteristicile, scopul, funciilei influen apedepsei asupra

personalitii infractorului.
Fundamentul dreptului de a pedepsi a evoluat de la o societatela alta. Prin urmare,
au evoluat i noiunea, scopul, funciile isistemul pedepselor. Una din cele mai
reuite noiuni ni separe a fi cea a criminologului Bujor V., dup care pedeapsa este
o categorie tiinific utilizat pentru a releva unfenomen social distinct ce const
ntr-o negare i dezaprobarea samovolniciei individului i care se manifest
prinaplicarea, n numele legii a msurilor de constrngere apersoanelor vinovate de
svrirea unei fapte interzise delegea penal i care are drept scop aprarea
societii deatentate infracionale, prevenirea de noi infraciuni,restabilirea ordinii
de drept i a echitii n societate. Scopul pedepsei este diferit n legislaiile penale
naionale. Aa, n sistemul de drept continental scopul pedepsei ine de:intimidare,
rsplat, prentmpinare i corectare a vinovatului. n sistemul dreptului anglo-saxon
accentul sepune pe elementul represiv, restabilirea echitii sociale,intimidarea i
62

aprarea societii de atentate criminale., distingem urmtoarelefuncii ale

personalitati-funcia de
constrngere- este o msur statal, aplicat deinstanele de judecat, n numele
legii, persoanelor care ausvrit infraciuni, cauzndu-le anumite lipsuri si
restriciidrepturilor lor.- funcia de
corectare si de reeducare- const n influenareaasupra mentalitii i deprinderilor
condamnatului, n sensul nlturrii poziiilor antisociale i formrii
altoracorespunztoare exigenelor societii.funcia de restabilire a echitii sociale- mbrac haina unuiru cu care se rspunde
rului produs prin svrireainfraciunii. Rul, suferina pe care o implic
pedeapsa,decurg din lipsurile i restriciile, precum i constrngerileprevzute de
lege: restricia de libertate, restricia drepturilorcivilefuncia de
prevenie general- are un scop mediat, ndeprtat, atenionnd toi cetenii despre
posibilitateapedepsei penale, n cazul cnd ar fi tentai s comitinfraciuni. Este o
dispoziie de prentmpinare, ce implicteama sau frica de pedeaps, ultima avnd
un rol preventiv general antiinfracional.funcia de prevenie special.- ca scop al pedepsei estedefinit prin faptul c
pedeapsa are un scop imediat, de apreveni svrirea de noi infraciuni din
parteacondamnailor, adic a persoanelor care deja au svritinfraciuni.In ceea ce
priveste influenta pedepsei asupra personalitatiiinfractorului
este anume acea instituie a pedepsei care aevideniat principiile fundamentale ale
egalitii,umanismului, democratismului, legalitii, reprezentndlimitele de aplicare
ale pedepsei. Prin lege sunt stabilitecuantumul i modalitile, categoriile
pedepselor, acesteafiind condiii obligatorii ce necesit a fi ndeplinite pentru ca
pedeapsa s poat fi aplicat legal.

1.3. Elaborai clasificri i tipologii ale infratorului.Criteriul clasificrii variaz dup

concepia despre genezacriminalitii.
Astfel poate fi utilizat criteriul antropologic,psihologic, sociologic etc. Printre primele
clasificri oenumerm pe cea a lui Lombroso care spune ca criminaliisunt:1)
criminali nscui;2) nebuni morali;3) criminali epileptici (epileptoizi);4) criminali
pasionali;5) criminali nebuni (la aceast categorie se mai axeazcriminalii alcoolici,
criminalii isterici i criminaliiseminebuni sau matoizi);6) criminali de ocazie;7)
criminali de obicei;8) criminali lateni.Ferri i clasifica pe criminali n cinci categorii:1)
criminalii nebuni sau alienai2) criminalii nscui sau instinctivi (sunt slbatici,
brutali, vicleni i lenei, care nu fac nici o deosebire ntre crim ngeneral i o
meserie);3) criminalii de obicei (se recruteaz din indivizi, care comit n copilrie
primul delict);4) criminalii din pasiune (sunt rari i comit aproapetotdeauna crime
contra persoanelor; sunt de un temperament sanguin, de o sensibilitate exagerat,
comind crime mai ales n tineree);5) criminalii de ocazie.La rndul su, A.
Lacassagne distinge:1) criminali de sentiment sau de instinct (sunt incorigibili,fiind
63

determinai la crim de tendinele ereditare, obinuinsau viciu);2) criminali de

aciune sau de ocazie (numii i pasionali);3) criminali de gndire sau frontali (printre
acetia se nscriui criminalii alienai).n psihologia i criminologia modern,
tipologia personalitiiinfracionale ine cont de un cerc mai larg de criterii.
Primadivizare ine de:

gradul de contientizare i dirijare psihic acomportamentului, unde se

disting infractoriinormali iinfractorii anormali.Infractoriinormali nu sunt
afectai de patologii psihice, crima fiind contientizat. Astfel, fiind contieni
de caracterula ntisocial al comportamentului lor, aceti infractori au la baz
motive egoiste, de regul cupidante, comind furturi,delapidri, infraciuni
economice.Infractorii anormali posed dereglri psihice de divers natur,
patologii care nu le permit o contientizare deplin iadecvat a aciunilor,
comportamentelor.
A doua divizare se face n funcie de tendina de repetare ainfraciunilor ,
unde distingem infractori recidiviti iinfractori nerecidiviti . Infractorii
nerecidiviti mai pot fi numii i infractori primari,care nu repet
comportamentul criminal.
A treia divizare se face n funcie de gradul de pregtireinfracional. Aici
evideniem dou tipuri:- infractori ocazionali sau situaionali;- infractori de
carier.Infractorii ocazionali sau situaionali sunt indivizii careau comis
infraciuni n virtutea unor circumstane deosebite(de ordin material, afectiv,
etc). Pentru ei crima este unfenomen contradictoriu modului obinuit de
comportament.

II Criminalitatea de violent
Definiti caracteristicile psihice esentiale ale criminalului violent.
In primul rind virsta infractorului cel mai des in cazul acestorcrime e intre 18-25 ani
pt viol,mai mult de 30 ani la infractiunicontra vietii si sanataii.Violul cel mai des se
savirseste instarile de ebrietate.In toate cazurile infractorul e mai puternicdecit
victima.Nivelul de intelectualitate e mediu.In cazulactiunilor perverse infractorul se
deosebeste printrun nivelintelectual mai inalt.Actiuni perverse de o
singurapersoana,este premeditat si planificat din timp.Subiectul acestor infractiuini
se straduie sa se angajeze in institutii deinvatamint,medicina,cultura,sport legat de
copii.
1.2.Determinti particularittile crimei de violent.
In cazul acestor infractiuni violenta este un element demotivare,ci nu pur metoda
de atingere a scopului.Suntinfractiuni contra vietii:omorul premeditat,pruncuciderea
instare de afect,omor din imprudenta etc..Infractinui impotrivasanatatii:vatam
integrit corporale premeditate,amenintareacu omo sau vatamare etc.Infractiuni
contralibertatii,demnitatii si cinstei:rapirea persoanei,traficul defiinte
umane,privatiune ilegala de liberate.Infractiuni privind viata
64

sexuala:violul,constringerea la act cu caractersexual.etc.Tre de mentinat ca se

evedentiaza o legatura strinsa intredinamica infractiuni violente si alcoolism.De
asemnea eimportant de mentionat ca cel mai des sunt descoperiteinfractiunile de
violenta ca omoruri savirsit de soti saurude.Dar omoruri savirsite cu deosebita
cruzime sunt cel maiputin descoperite.de asemena a crescut procentul traficuluide
fiinte umane.Tot mai des participanti la crime de violentasunt minori.Si tot asa a
crescut imbinarea crimelor de violenta cu scopul material.Majoritatea acestor crime
se comit in orase mari,fiind aleslocul unde nu sunt
oameni(parcuri,ascensoare)Personalitatea victimilor are un aspect specific.In
cazul violului in mai mult de jumate de cazuri victima ii estecunoscuta
infractorului.La actiuni perverse victime de obiceisunt minore.
1.3. Proiectati starea,structura dinamica si cauzalitateacriminalittii de
violent.
Starea,adica nivelul criminalitatii de violenta a crescutcomparativ cu aniii 70.Adica
au aparut noi infractiuni in acestdomeniu,mijloace noi si motive noi.structura
eurmatoare:
1.privind unitati d spatiu-infr.de violenta sesavirseste preponderent in orase mari in
locuri neaglomerate
2.tipuri de infractiuini-cele mai raspindite sunt impotrivasanatatii persoanei.
3.feluri de infractiuini-dintre infractiunileprivind viata sexuala cele mai raspindite
sunt actiuiniperverse. Aceste infractiuni de regula sunt savirsite premeditat si
cumotiv.Infractorii in cazul dat tot mai mult devin oamenitineri.Insa omoruri la
comanda e comis de cei dupa 30 ani.Dinamica criminalitatii de violentae
urmatoarea:pina laformarea statului independent in RM nivelul
criminalitatii de violenta era mai scazut.Cauzalitatea criminalitatii de violenta
consta in:
-reformele care au avut loc in vata economica si politica astatului,putera banilor e
tot mai mare
-limitele moralitatii populatitei scad
-increderea in justitie scade
-somajul,indeosebi in cercurile tineretului
-formarea gruparilor criminale.
Test 15
Formarea criminologiei ca Stiinta
1.1. Relatati fenomenologia criminalitatii in lucrarile socialeUtopiei
Primitive Thomas Morus(1478-1535), gnditor umanist i om de statenglez, nchis i executat
de Henric VIII pentru reformele saleprogresiste, n renumita sa lucrare despre insula
imaginarUtopia (loc care nu exist), pune n lumin cauzelecriminalitii
ornduirii feudale i protesteaz contrapedepsei cu moartea i pedepselor corporale
prevzute delegile medievale ca remedii necesare aprrii ordinii sociale.Referinduse la criminalitate Thomas Morus arat c acestfenomen i are originea n
65

proprietatea privat. El i-aimaginat o societate bazat pe proprietatea comun;

apreconizat o serie de msuri cu caracter social-economicpentru prevenirea
criminalitii, dar i-a pus sperana ncrearea unei societi fr criminalitate,
relevnd caracterultrector al acesteia.La rndul su,Thomaso Campanella n
lucrarea Civitassolis Cetatea soarelui i-a imaginat o societate care saib la
baz proprietatea comun, munca i repartizarea veniturilor dup nevoie.
1.2 Argumentati rolul codificarii antice in constituirea criminologiei
.- Aceast codificare antic (Codul lui Hamurabi mpreun cuCodul lui Bilalama) a
creat cadrul instituional necesar,iniiind eliminarea rzbunrii private i ntrind
rolul statului n materie penal. Anume cu aceast codificare s-a trecut de
lasclavagismul timpuriu incomplet la ornduirea sclavagistdezvoltat, care a pus
baza formaiunilor statale din Orientulantic.
1.3. Evaluati aspectele fenomenologice ale criminologieiAspectele fenomenologiceale criminalitii pot fi:-generale i-individuale. Aspectele
generale se refer la fenomenul criminalitii nansamblul su, incluznd toate
manifestrile antisociale,indiferent de genurile sau tipurile de infraciuni.Aspectele
individuale cuprind diverse genuri, tipuri, categoriii specii de infraciuni (de ex.:
furt, jaf, tlhrie sauinfraciuni de sustragere).Tot sub acest aspect se studiaz
structura cantitativ ainfraciunii, numrul i felul infraciunilor, cauzele icondiiile
care genereaz sau favorizeaz svrireainfraciunilor, dinamica acestora, aspectul
calitativ etc. Tot nacest context se studiaz i faptele care nu sunt infraciuni,dar
preced, determin sau nsoesc fenomenul criminalitii,avnd o vocaie
criminogen recunoscut: omajul,alcoolismul, prostituia, srcia, incultura
etc.1)Un alt aspect fenomenologic l reprezint personalitatea infractorului,i anume
particularitile bio-psiho-sociale ale individului, aptitudinile, caracterul
itemperamentul su, care pot influena comportamentuldeviant.2) Unul din cele
mai importante aspecte fenomenologice lreprezint elaborareametodelor de
profilaxie i combatereafenomenului criminalitii. Scopul acestor metode const
ndiminuarea fenomenului criminalitii, n prevenirea prindiferite mijloace a
svririi de noi crime
II Institutii si strategii de lupta impotriva criminaltitatii
2.1 Numiti institutiile internationale si nationale de lupt mpotriva
criminalittii.
Nationale-MAI,CCCEC.Instit Internationae:ONU cu sarcinaprioritara prevenirea
criminalit si tratamentuldelincventilo.Prin cadrul ECOSOC-sectie
administrativaServiciul prevenirii crimei si a justitie penale,Divizia pt justitia penla si
prevenirea criminbalit.1992 e formata Comisina NU pt prevenirea criminalit si
justitia penala 40 destate memebre ONU.Institute regionale:Instit NU din ASIA
UNAFEI,Insti LatinoMaericasn al NU-ILANUD,instit Helsinki al NU-HEUNI,Roma,AfricaUNAFRI.Consiliul Europei-Pactul deprevenire a crimei organizate 1998.EuropolInterpol.Comitetul European pt Probleme Criminale.ONG
2.2Clasificati directiile principale de organizare a lupteicontra
criminalittii.
1-respectarea drepturilor omului si a libert fundam expuse inDeclaratia Univ a Dr
66

Om,adoptata de Adunarea Gener a ONU(1948)2-prevenirea crimei si imbunatatirea

activit tuturor org careasig realiz pliticilor penale nationale3-situarea preven crimin
in centrul pol pen a state membre.4-respecatrea dr om in timoul executarii
pedepsei.5-crimin juvenila si justitia penala pt minori directieprioritara in prevem si
combatrea gener a criminalit.6-protecti victimelor infr prin introd unor principii
adecvatein justitia pen7-introd unor reg de conduita a reprezentantilor org de dr.8imbinarea rationala a masurii privative cu cele neprivativesi largirea spectrului
masuri neprivative de libertate pt prevensi combaterea crimin.
2.3.Evaluati rolul organismelor neguvernamentale n lupta mpotriva
criminalitii.
Pe linga ONU :-Amnesty International,Asociatiainternationala a Jurisitilor
DEmocrati,Asociatia I de Dr penal,Uniunea I a Magistartilor,Comisia I
aJurisitilot,Fundatia I penala si penitenciara,Federatia I aFunctionarilor Superiori de
Politie,Societate I deCriminologei (SIC).Elaborarea unor programe commune inlupta
impotriva crimiinlatitatii,prevenirea si combatereacrimelor,stabilirea strategiilor in
solutionarea acestorprobleme in noua ordine economica mondiala.Pedeapsa
cuInchisoare-ultima masura aplicata infractorilor.Asistentatehnica in vederea
promovarii reformei judiciare..In RM- Amnesty International,Transparency
International ,LaSTrada,Soros Moldova. Cooperarea ntre, regionale,
locale iautoritile guvernamentale naionale iONG-urile este esenial pentru
coordonarea eficient departicipare a publicului.ONG-urile sunt consolidarea bazei
societii civile n ncfragile, n curs de dezvoltare democraii. Ele sunt
partenerieseniali pentru guverne, sectorul privat, i organizaiile dedezvoltare n
poporul lui satisface nevoile. ONG-urile sunt oexpresie din credina lui oameni care,
prin proprie iniiativlor, ei pot ndeplini mai bine lor potenial de lucru mpreun,i
n acest fel reduce diferena de oportunitatea pe care exist ntre avantajate i
dezavantajate n societate.
"Curajul se ntmpl atunci cnd oamenii se uneasc.

Test 16
Terorii criminologice contemporane de orientare psihologica.
1.1 Descrieti rolul testelor de personalitate in stabilirea particularitatilor
caracteristice ale infractorului.
Testele de personalitate sunt niste probe care au drept scop sdezvluie acele
trsturi ale individului care l determin sreacioneze ntr-o anumit manier, ntrun caz dat. Testelede personalitate sunt utilizate n cercetrile
criminologiceexperimentale prin care se urmrete explorareapersonalitii
infractorului, dezvluirea - ntr-o prim etap -a acelor factori care ar putea
diferenia, pe plan psihologic,infractorul de noninfractor, pentru ca, ntr-o etap
ulterioar,s se poat concluziona asupra unei eventuale corelatii intrecriminalitate
si anumite tipuri de personalitate.
1.2. Argumentai teoria lui Etiene deu Greffe.

67

Principalul reprezentant al teoriei psihomorale estecriminologul belgianEtienne de

Greef6. Elconsider c structurile afective ale individului suntdeterminate de dou
grupuri fundamentale deinstincte: deaprare i de simpatie. n cursul copilriei
aceste instincte sepot altera, determinnd un sentiment de injustiie, o stare
deinhibiie i indiferen afectiv. n opinia autorului,personalitatea infractorului se
structureaz de-a lungul unuiproces lent de degradare moral a individului,
denumitproces criminogen, care l conduce la comiterea actuluiinfracional.n
evoluia acestui proces se disting trei etape. n prima etap,numit de autor "faza
asentimentului temperat",individul normal sufer odegradare progresiv a
personalitii caurmare a unor frustrri repetate. Convins de injustiiamediului social
n care triete, el nu mai gsete nici o raiune pentru a respecta codul moral al
acestuimediu.n cea de-a doua etap, denumit
a"asentimentului formulat",individul accept comitereacrimei, i caut justificri,
caut un mediu mai tolerant.n cea de-a treia etap apare"criza",n decursul creia
esteacceptat eliminarea victimei,ateptndu-se ocazia favorabil pentru "trecerea
la act". naceast ultim faz, individul trece printr-o "stare psihicpericuloas",
care prefigureaz "trecerea la act".Procesul criminogen este axat de E. de Greef pe
un Eu careconsimte i tolereaz ideea crimei.Elementul de difereniere ntre
infractor i noninfractorconst n faptul c infractorul trece mai uor la
comitereaactului, ntr-o situaie favorabil, deci odiferen de grad.Trstura
psihicfundamental care permite trecerea la act ar fi indiferenaafectiv a
individului
1.3. Evaluai teoria lui David Abrahamsen i teoria infioritiia lui Alfred
Adler.
Una din cele mai importante teorii psihanalitice pentruanaliza criminologic a
comporta-mentului infracionalaparine luiAlfred Adler (1870-1937), care a devenit
cunoscut nurma inventrii conceptului de"complex deinferioritate".Teoria lui Adler
pleac de la sentimentul deinferioritate al individului, care declaneaz dorina
acestuiade a-i depi condiia proprie, n contextul unor relaiidecompensare sau
supracompensare. Din acest motiv, teoria sa a fost comparat cu "filosofia puterii" a
lui FriedrichNietzsche, cu care, ns, nu are prea multe elemente comune.n timp ce
Nietzsche este atras nprincipal de puterniculsuperman, Adler acord mai mare
atenie slbiciunii umane.Cnd individual devine contient de carenele sale,
ncearc sle compenseze ajungnd uneori la supracompensare. n acestfel,
blbitul Demostene orientndu-i toat energia n lupta mpotriva acestui
handicap, a devenit un mare orator, iarBeethoven, depindu-i surzenia
accentuat decare suferea,a creat opere nemuritoare. Legea compensaiei n natur
esterecunoscut de mult vreme i este pusa n legtur cuconceptul de sublimare
al lui Freud. n cazul n care deficienanu este depit, sentimentul de inferioritate
poate degenera n complex de inferioritate. Acest concept a devenit unul dincele
mai convenabile mecanisme de interpretare acomportamentului uman, mai ales c
acest complex poate fiatribuit oricrei persoane. Inferioritatea este un
conceptrelativ i de aceea ntotdeauna va exista un domeniu n careun om se va
simi inferior altuia, fie c e vorba de vrst, sex,fizic, inteligen, ras, clas social
sau nivel de pregtire.Complexul de inferioritate poate conduce la svrirea
deinfraciuni, deoarece acesta este ocale extrem de facil ca individul s atrag
asupra sa atenia opiniei publice, n felul acesta compensndu-i psihologic propria
inferioritate. Astfel desituaii sunt relativ frecvente n societatea
68

industrial,determinate de sentimentele de frustrare i nstrinare. Sunt cunoscute

studiile asupra unor infraciuni la sigurana circulaiei rutiere svrite de persoane
care, pentru a-icompensa sentimentele de inferioritate, i iau ca aliatautomobilul,
caii-putere ai motorului devenind o prelungire apropriei fore.Pe lng sentimentul
de inferioritate i slbiciune, care suntprincipalele caracteristici aleacestui tip de
infractor, Adler adaug lipsa de cooperare caurmare a sentimentelor de
frustrareaprute n condiiile unei copilrii nefericite.Criticii teoriei lui Adler, dup ce
menioneaz importanaconsiderabil a conceptelor imecanismelor utilizate de
autor, apreciaz c el este nclinats simplifice n mod exageratproblematica
psihologiei infractorului. n contrast cupsihanaliza lui Freud, care apare ca
fiindsofisticat, Adler are tendina s renune prea uor la bogiacomplexitii vieii
psihologice pe care psihanaliza tocmai octigase. Se relev faptul c Adler ia n
considerare doarpartea raional afenomenelor pe care le descrie i nu poate vedea
dincolo de determinismele raionale alecomportamentului uman.In contextual
teoriilor psihologice, pe de alta parte, Abrahamsen a dezvoltat in opera sa ,,Crime
and the humanmind o alta teorie , si anume ce a ,,complexului de vinovie,
care ar favoriza comiterea crimei n momentul ncare acest sentiment ar atinge un
grad att de nalt nctdevine insuportabil, astfel nct pedeapsa este ateptat ca
oeliberare. n acest mod este explicat faptul c unii infractori i "semneaz" crima,
pentru a fi ct mai repede descoperii.

Personalitatea Infractorului
2.1 Relatati orientarea antisociala a personalitatii infractorului.
Literatura criminologic utilizeaz conceptul de orientareantisocial a personalitii,
care este diferit ca mod demanifestare i grad de intensitate. Din aceste
considerente,conceptul analizat are dou
semnificaii:1)definete incapacitatea individului de a rspundeadecvat sistemului
de norme i valori promovat de societate.Individul orientat antisosial recunoate
sistemul legal de valori, dar personalitatea sa prezint o inadaptare, odisfuncie,
neputnd s reacioneze ntotdeauna nconformitate cu aceste valori i
norme;2)elimin sistemul de norme i valori generale alesocietii, nsuindu-i
norme i valori proprii, care suntcontrare, opuse celor eliminate. Aici nu mai avem
stri deinadaptare, disfuncie ci dimpotriv, personalitateainfractorului este pe
deplin adaptat, dar la norme i valoriilicite, criminale. Acest tip de orientare
antisocial estecaracteristic recidivitilor.Gradul de intensitate a orientrii
antisociale a personalitiiinfractorului ne vorbete despre pericolul social potenial
pecare l prezint acesta. De exemplu, un recidivist prezint unpericol social
potenial mai mare, dect un individ neadaptat,dar care nu contest sistemul de
norme i valori impus desocietate. Ultimul prezint un pericol social potenial
mairedus, dei ntr-o situaie concret favorabil el poate svri
oinfraciune.Orientarea antisocial a personalitii poate avea gradediferite de
intensitate. Criteriul de evaluare a intensitiiorientrii antisociale poate fi
determinat de atitudineaindividului fa de valorile sociale, existente ntr-o
societate. Am conchide c, situaia concret de via, zis i situaiepreinfracional
reprezint un ansamblu de circumstaneexterioare personalitii infractorului, care
preced actulinfracional.La rndul su, situaia preinfracional este compus din
douelemente:-evenimentul (evenimentele;-circumstanele. Evenimentul este
69

elementul care determin apariia ideiiinfracionale n mintea personalitii

infractorului i poateavea o larg variabilitate n timp.Evenimentul poate fi decisiv,
ca n cazul adulterului ori nesemnificativ, cum ar fi n cazul omorului comis de
unalcoolic.Circumstanele reprezint elementele n care faptainfracional se
pregtete i se execut. Ele nu au legtur cumotivaia infracional dar sunt
decisive n cazul trecerii laact.Infraciunea, ca orice alt activitate uman, este un
actcontient i volitiv, ceea ce nseamn c infractorul nainte dea trece la act, are
nchipuirea mental a viitoarei saleconduite. Observm c, n principiu, momentul
trecerii la acteste momentul impactului dintre personalitate i situaiaconcret de
via. Subiectul este pus n situaia de a alege unadin variantele de
comportament.n procesul psihologic de alegere ntre mai multe variante
decomportament intervin un ir de criterii:-motivaionale (mobil i scop);-valorice;morale;-afective;-materiale.Cele mai importante ni se par a fi criteriile
motivaionale. Daraici considerm c ar fi necesare unele precizri ntremotivmobil-scop. Cuvntul englezmotive acoper n acelai timp nfrancez motif i
mobile (al unei aciuni). Motivul este mairaional, mobilul mai afectiv. n literatura
de specialitate seutilizeaz, n majoritatea cazurilor, termenul de motiv. Motivele
sunt concretizrile trebuinelor. Ele constituiecomponena dinamic i direcional a
actului concret.Termenul motivaie este folosit n acelai sens cu motiv.Cteodat, n
limbajul curent, motivul desemneaz obiectul nsui sau scopul care motiveaz
subiectul.
2.2 Determinati trasaturile morfologice psihice si sociale ale diferentierii
infractorilor.
Merita o anumita atentie concluziile la care s-a ajuns in urmaunor studii morfo
caracteriale care urmaresc sa evidentiezeexistenta unor relatii semnificative intre
structura corporalasi caracterul individului si intre acestia si inclinatia
sprecriminalitate.Asa de ex,tipologia lui Kretschmer are si valenta
criminologice.Astfel, se considera ca tipul picnic incepe relative tardiv activitatea
infractionala care consta mai ales in escrocherii si fraude. Astenicul, frecvent
raspindit printer infractori ,isiincepe activitatea ilicita la o virsta relativ timpurie si
eacuprinde mai ales furturile, falsurile si abuzul de
incredere. Atleticul are o raspindire relative ridicata in cadrulpopulatiei
infractoare,activitatea criminala a reprezentantiloracestui biotip se desfasoara la
aproape toate virstele. Acestia au un character brutal , salbatic comitind de
predilectie assassinate,furturi in care se folosesc arme,incendii cumaracta tendinta
de recidiva.
b)Componenta psihologica.Exista o anumita relati intre activitatea infractionala
sitrasaturile personalitatii:-temperamentul,-aptitudinile,-caracterul.In ce priveste
relatia dintre temperament siinfractiune,trebuie spus ca aceasta influenteaza mai
alesaspectul energetic formal al acesteia.Una din aptitudinile acarei implicare in
cadrul criminalitatii este printre cele maicontroversate o constituie inteligenta.S-a
acreditat pt o vremeideea ca infractorii ar fi inferiori din punctul de vedere
alperformantelor intelectuale fata de neinfractori.S-a constatatca o strinsa legatura
cu comportamentul antisocial ar aveatrasaturile de caracter ,in mod deosebit
atitudinile fata desocietate,fata de semeni,de munca,de valorile sociale.In
cepriveste procesel psihice ,se remarca o puternica implicare a afectivitatii
,vointei,si motivatiei.Aproape fara exceptie,personalitatea infractorului se
caracterizeaza prininstabilitatea emotional-afectiva sau prin indiferentaafectiva , in
70

general prin accentuate dereglari aleafectivitatii.Tot atit de pregnante sunt si

deficientele de ordin volitional ,in special insuficienta stapinire de sine si
slabulautocontrol.
c) Componenta psihosociala.Desi in anumite conditii particularitatile psihice si fizice
aleorganismului uman pot exercita o influenta nefasta asupracomportamentului,
acestea nu actioneaza ca factori pur biologici sau pur psihologici ci au o
puternica incarcaturasociala , actioneaza intr-o anumita contextura socio-economica
si de aceea in context este mai potrivit sa vorbimde factori biosociali si
psihosociali ,si nu de componentapsihosociala.
2.3 Dati apreciere personalitatii infractorului recidivist si infractorului
profesionist prin prizma pericolului pentru societate.
Criminalitatea recidiv a fost i rmne una dintre cele maipericuloase tipuri de
criminalitate. Svrirea infraciunilor n mod repetat este o dovad elocvent
despre ineficacitateamsurilor de corectare i reeducare a infractorilor.
Aceastcategorie de infractori prezint un pericol social sporit,deoarece astzi
criminalitatea recidiv a devenit maipericuloas i profesional.Criminalitatea
profesional constituie tipul criminalitii cese manifest printr-o activitate criminal
permanent a participanilor, ce constituie principala surs a veniturilor lori
necesit o specializare a cunotinelor, deprinderilor ipriceperilor, precum i
apartenena criminalilor, care posedo anumit specializare, la o subcultur i la un
mediu criminalrelativ nchis i ierarhizat.Nu am fi de acord cu opinia c "acest tip de
criminalitatenu trebuie confundat cu cel al recidivitilor, ntruct nu oricerecidivist
este neaprat un criminal profesionist, precum inu orice criminal profesionist este
un recidivist...". Dincontra, toi infractorii profesioniti devin recidivi speciali,precum
i recidivii speciali se transform n profesioniti.n acelai sens, nu am face o strict
delimitare ntre tendinelede "
profesionalizare" i "specializare" a infractorilor.Profesionalizarea, ca i
specializarea, presupune comitereainfraciunilor de un anumit tip i utilizarea unor
anumitemijloace i metode de svrire a infraciunilor, dar neapratcriminale.Insa
Specializarea este mult mai frecvent n cazul uneicondamnri anterioare pentru o
crim de sustragere. Astfel, n cazul unei noi condamnri mai bine de 50% vor fi
pedepsiianume pentru sustragere. Dou condamnri anterioarepentru furturi
creeaz verosimilitatea unei noi condamnrianume pentru aceast categorie de
crim n mai bine de 2/3din cazuri.Iar in ceea ce priveste personalitatea infractorului
recedivistunii autori o definesc in:- penitenciar
care presupune o perioad anterioar dedetenie;- persistent(multirecidivism) presupune svrirea a trei imai multe infraciuni.Dup I. Oancea, recidivitii sunt
de dou feluri:1)
recidiviti postcondamnatorii(persoanele, care dup ce aufost condamnai pentru
prime infraciuni, svresc din noualte infraciuni);2)
recidiviti postexecutorii(dup ce au executat pedepsepentru prime infraciuni,
persoanele comit din nou alteinfraciuni).Nenumratele studii ale recidivitilor au
demonstrat existena n structura personalitii acestora a unei conjugri
71

adeficienelor individuale i sociale. Astfel, infractoriirecidiviti dau dovad de

inadaptare social, imaturitate,egocentrism, infantilism social, dorine de a exista
pe spatelealtora, necesiti sporite n raport cu posibilitile,impulsivitate i
indiferen afectiv, agresivitate, scepticism,stri interne de tensionare i conflict,
percepere deformat arealitii, dificulti n autoevaluare.Dei tipul recidivist
predomin printre brbai, se ntlnescfemei cu comportament recidivist, studiile
demonstrnd itendine de cretere a infraciunilor comise de acestea.Studiind
cauzele criminalitii recidive, stabilind starea,structura i dinamica acesteia,
criminologia i propune sevalueze msurile impuse i s elaboreze
programeconvingtoare de prevenire a criminalitii, de resocializare ireintegrare
social a delincvenilor.Prevenirea criminalitii desemneaz un
proces social permanent , care presupune aplicarea unui ansamblu de msuri cu
caracter social, cultural, economic, politic,administrativ i juridic, destinate s
prentmpine svrireafaptelor antisociale, prin identificarea, neutralizarea
i nlturarea cauzelor fenomenului infracional.Prentmpinarea criminalitii
recidive poate fi caraterizataprin urmatoarele masuri:a) implicarea tuturor
organismelor statale i obteti n luptacu fenomenele i procesele negative. b)
perfecionarea reglementrilor juridice ale luptei mpotriva recidivismului;c)
perfecionarea activitilor de prentmpinare ale organelorde drept;d) atragerea
organizaiilor de stat i obteti n lupta mpotriva criminalitii recidive;e)
nlturarea tendinelor negative.

Test 17
I Teorii criminologice contemporane de orinetare bioantropologica.
1.1 Relatati formele de inadaptare sociala a infractorului.
Cel mai de vaz reprezentant al acestei orientri estecriminologul suedez Olof
Kinberg, care susine teoriainadaptrii sociale cu privire la criminal. El i-a
prezentatprincipalele idei n lucrarea sa Basic problems of Criminology, aprut la
Copenhaga n a. 1935.Potrivit acestei concepii, infraciunea este considerat ca
unprodus natural al unor trsturi biologice individuale,anormale, criminalul
reacionnd sub influena obiectiv aacestor factori, fr a dispune de posibilitatea
alegerii altuicomportament.Inadaptarea social declaneaz comportamentul
criminal, nspecial cnd acest lucru este favorizat de concurena unorfactori
sociali.Teoria inadaptrii sociale afirm teza c predispoziiile biologice ori psihice
prin ele nsele nu sunt suficiente pentrudeclanarea comportamentului criminal,
ultimul depinznd ide interaciunea unor factori sociali i individuali. Printrefactorii
criminogeni individuali am evidenia surmenajul,afeciunile cerebrale, anumite
dificulti legate de viaasexual, deficitul mintal .a.Dac adaptarea nseamn
ntotdeauna ataarea fa de unobiect, valoare, atunci dezadaptarea se nscrie n
sensuldivergenei tendinelor individului cu cerinele normelor deconvieuire
social.Pentru a desemna personalitatea ca atare, Kinberg propunetermenul de
structur biologic actual, avnd n vederemodalitile prin care prile unui ntreg
sunt mbinatepentru a realiza funcia.n concepia unor autori, Kinberg relev cteva
modalitiprincipale de dezadaptare:1) Dezadaptarea fizic ce este legat de
tulburrilefuncionale ca defectele de auz, vedere, tulburri endocrineale dezvoltrii
avnd ca consecin gigantismul oriinfantilismul etc. Prin urmare, toate aceste stri
diminueazansele individului n via, punndu-l n stri de izolaredureroas ce se
72

soldeaz cu recurgerea la comportamenteilicite;2)dezadaptarea psihic este i mai

important,afectnd echilibrul mintal. Persoana sufer de un dezacordemoional,
fiind supus unei presiuni interioare nefasteasupra proceselor intelectuale,
favoriznd tendina sprecrim. Acest dezechilibru mpiedic persoana de a
maiexamina calm i critic lucrurile;3)dezadaptarea psihologicse produce, de
regul, laindivizi normali, reprezentnd un ansamblu de reaciineadecvate, generate
de ctre un conflict ntre schemele decomportament.Cu toat apartenena teoriei la
teorii de orientare bioantropologic, Kinberg evideniaz un ir de factori sociali,care
favorizeaz comportamentul criminal: srcia,alcoolismul i stupefiantele,
atmosfera social, presa i opinia public etc.n plan profilactic O.Kinberg propune o
profilaxie mixt:-medico-higienic i-moral. Autorul recomand combaterea
factorilor negativi ca:prostituia, alcoolismul, parazitismul social,
vagabondajul,cenzura subiectelor de scandal i violen din pres. n caz
desvrire a unei crime de ctre un bolnav aplicarea terapieimedicale cu izolarea
special, chiar de lung durat aindividului.Meritul lui O.Kinberg n dezvoltarea
criminologiei ca tiineste destul de mare. El a situat omul ca fiin biologic
ncentrul preocuprilor criminologice, a analizat profundproblemele legate de fiina
uman, artndu-iindividualitatea. A artat c ar fi o grav greeal de a crede
cindivizii care comit sporadic sau chiar frecvent acte criminalear fi n mod necesar
diferii de cei care nu le comit.
1.2. Comparai teoria constituiei predispozant delincvenialei teoria
constituiei delincvente.
Promotorii t. constituiei predispozant delincveniale(Kretschmer, Scheldon,
Hooton), continuatori ailombrozianismului, consider c la baza comiterii crimei
seafl constituia anatomic a omului n calitate de unitatemorfologic i
funcional. n concepia reprezentanilor t.constituiei delincvente (Benigno di
Tullio), constituiacuprinde, pe de o parte, elemente ereditare i congenitale, iarpe
de alt parte, elemente dobndite n timpul vieii, n special n prima ei parte. Astfel,
tendinele ereditare nu suntconsiderate a conduce automat la svrirea crimei, ci
doar cafiind favorizante, conferind vocaia crimei.Pentru di Tullio, studiul crimei nu
poate fi exclusiv biologicori exclusiv sociologic, ci ntotdeauna biosociologic. n
acelaitimp biologicul nu poate fi desprins de psihic, deoarece nrealitatea organic
a corpului uman nu exist nici o funcie,afar de cele pur vegetative, care s se
poat detaa deactivitatea psihic. Predispoziia pentru crim este expresiaunui
ansamblu de condiii organice i psihice, ereditare saudobndite care, diminund
rezistena individului la instigricriminogene, permite individului, cu mai mult
probabilitate,s devin criminal (Benigno di Tullio Manuel
danthropologie criminelle). Reprezentanii t. consituieipredispozant delincveniale,
ns, s-au axat pe cercetriexperimentale care s demonstreze corelaia ntre
activitateacriminal i biotip (tipul biologic); corelaia stabilindu-se fie n raport cu
structura corpului (morfo-caracterologice), fie nraport cu somatotipul (tipul corpului
avut n vedere, plecndde la embrion), fie n raport cu tipul endocrinian.
Astfel,Kretschmer n Structura corpului i caracterul a distinspatru categorii de
indivizi cu o constituie corporal istructur psihic distinct i, corespunztor,
inclinaie maiputernic spre comiterea unor infraciuni specifice (de ex.tipul atletic
infraciuni contra persoanelor i bunurilor,tipul picnic fraude, escrocherii).
Scheldon a stabilitexperimental n baza unui eantion de 200 delincveni ccele
mai multe cazuri de delincven apar n cazul tipului mezomorf (cu o dezvoltare
73

puternic a musculaturii). Hooton,efectund cercetri antropologice ale criminalilor,

msurnd volumul cutiei toracice, dimensiunile craniului i ale altororgane la mai
mult de 13 mii condamnai, a ajuns la concluziaexistenei tipului criminal cu o
constituie predispozantcriminal.Observm c di Tullio face o analiz minuioas
afactorilor sociali ori fizici, exteriori individului, considerndc au o influen real n
msura n care ntlnesc o constituiecriminal preexistent ori contribuie la
formarea unei astfelde personaliti: De unde convingerea noastr c mediul
nudevine un factor criminogen dect dac, prin grava sapersisten, poate exersa
asupra individului o influenperiorativ, degenerativ sau patologic, i s
provoace astfelun supra-eu imoral, un dezechilibru psihic acompaniat deinstigri
criminogene, sau dac opereaz asupra unor indivizi n mod particular receptivi, ca
urmare a constituiilor biopsihice. Dei, reprezentanii t. constituiei
predispozantcriminale, din aceeai perspectiv, nu o consider drept odeterminare
absolut, ci ca o probabilitate sporit - inclinaie,totui acetia nu pun n valoare
interconexiunea cu factoriisociali i psihici, precum o face di Tullio. Meritul celui
dinurm const i n stabilirea noiunii de prag, adic de limitspecific pentru
individ predispus biologic la comiterea unorinfraciuni (declanarea reaciei
antisociale depinznd de odiferit intensitate a stimulului n funcie 1.3.Evaluai
importana criminologiei clinice n tratamentulinfractorului.
Dup cum precizeaz J.Pinatel n lucrarea sa Lacriminologie, din care dou treimi
sunt consacratecriminologiei clinice, aceasta este o tiin organizatmetodologic
dup modelul clinicii medicale, care are n finalscopul pregtirii unui aviz cu privire
la individul criminal. Acest aviz include un:1)diagnostic;2) prognostic i
3)tratamentul eventual.
Deci, potrivit acestei teorii, infractorul este unbolnav, iarcriminalitatea i are sursa
principal n patologie.J.Pinatel aacceptat i caracterul social al criminalitii
clinice.Rezultatele observaiilor i constatrilor de ordin clinic sunt n final
comparate cu indicii sociali i numai pe aceast bazse recurge la diagnosticul
criminologic. Anume de aceea,susintorii acestei coli pretind c criminologia
clinic nueste un simplu capitol al clinicii medicale, ci are un accentuatcaracter
social.Criminologia clinic utilizeaz o gam variat de investigaii,inclusiv cele de
ordin medical, psihiatric i psihologic.Sunt foarte interesante recomandrile
criminologiei clinice ndomeniul profilaxiei criminale, cum ar fi:-extragerea
chirurgical a zonelor presupuse a fizone de agresivitate;-utilizarea tranchilizantelor
i antidepresivelor ncazul delincvenilor psihopai;-castrarea n scopuri terapeutice
a delincvenilorsexuali;practicarea psihanalizei pentru nlturarearbufnirilor criminale;-utilizarea
narcodiagnosticului .a.Deci, criminologia clinic include un program de
msuriclinice n scopul prentmpinrii svririi de ctre individ aunor noi
infraciuni.De o popularitate enorm s-a bucurat criminologia clinic ncepnd cu
anul 1970. Pe primul loc se afl Frana i Italia,unde promotorii acestui curent se
bucurau de o mare autoritate i i-au adus vaste contribuii n procesul dereabilitare
a condamnailor. Spre exemplu n Frana, n urmareformei penitenciare din august
a.1985 s-au mbuntitconsiderabil condiiile de executare a pedepselor.
npenitenciarele franceze a fost creat un vast serviciu social educativ. Condamnaii
au obinut dreptul de a primi studiiprofesionale, de a nva n diferite instituii de
nvmnt,precum i posibilitatea asistenei medicale n afarainstituiilor
74

penitenciare fr un control permanent dinpartea administraiei.Criminologia clinic

este o tiin aplicat, care se concretizeaz n examinarea multidisciplinar a
cazului individual,formularea unui diagnostic, a unei ipoteze asupra
conduiteiulterioare (prognostic) i luarea unei decizii asupratratamentului ce se va
aplica infractorului, n scopulresocializrii acestuia i prevenirii
recidivei. Examenul medico-psiho-social a fost instituit, pe plan legislativ, n Frana,
nanul 1959, n cadrul art. 81 alin.4 C.proc.pen. Acesta are unconinut complex, care
cuprinde:
- un examen cu privire la personalitatea inculpatului i oanchet referitoare la
situaia social material i familial aacestuia;
- un examen medical;
- un examen medico-psihologic;
-orice alte msuri utile.
Examenul de personalitate i ancheta social sunt obligatorii n materie criminal i
facultative n materie corecional.Examenul medico- psihologic este facultativ n
ambele situaii.Dosarul de personalitate al infractorului servete laindividualizarea
sanciunii. Dup rmnerea definitiv ahotrrii judectoreti, dosarul se transmite
administraieipenitenciare, iar ulterior, comitetului de reinserie post-penal.Fiind o
tiin aplicat, organizat metodic n maniera uneiclinici medicale, criminologia
clinic i orienteaz eforturileasupra infractorului concret, formulnd un diagnostic,
unprognostic i, eventual, un tratament.Totodat, criminologia clinic nu este un
capitol alcriminologiei medicale, ntruct nu ia n considerare doarelementele biopsihologice;ea are un caracter socialaccentuat. Elementele sociale i bio-psihologice
sunt unite decriminologia clinic ntr-o perspectiv sintetizatoare,dominat de
conceptul de stare periculoas. Starea periculoas
Aprecierea criminologic a "strii periculoase" presupuneevaluarea capacitii
infracionale i a posibilitii dede individ).

Criminalitatea in RM
1.1. Definiti cauzele criminalitatii in RM
1.2. Stabiliti rolul criminalitii orgnizate i a corupiei nR.M.
Ambele joac nite roluri negative.Criminalitatea organizatare un character secret
i bine organizat din care cauza realizeaz un impact social negative ,care
vlguete putereasocietii,amenin integritatea guvernului,determincreterea
taxelor care se adaug la preulmrfurilor,pericliteaz sigurana i locurile de munc
acetenilor,adduce daune agenilor economici n
finalrealiznd o puternic influen n sferaeconomiculuu,socialului i politicului.La
rndul su surselecorupiei sunt alimentate de perpetuarea unor structureeconomice
politice i sociale deficitare care sunt incapabile satenueze n anumite momente
,dificulti economice,conflictei tensiuni sociale,crize economice.inflaie,srcie
iomaj,inegalitate i inechitate ntre indivizi.Corupia este caun flagel care
submineaz puternic starea social,economici politic.
75

1.3. Formulati masuri de prevenire si combatere acriminalitatii economicfinanciare

Test 18
I Formarea Criminologiei ca stiinta.
1.1 Descrieti istoricul si originile criminologiei ca stiinta.
De-a lungul mileniilor societatea lupt continuu mpotrivacelui mai mare flagel al
tuturor timpurilor criminalitatea. naceast lupt omenirea a cunoscut att
succese, ct i nfrngeri. Astfel, criminologia pare s aib origini la fel de
ndeprtate cai celelalte tiine sociale, deoarece criminalitatea, ca fenomensocial,
apare odat cu primele comuniti umane.Se consider c primele preocupri
pentru pedepsirea unorcomportamente individuale periculoase au fost determinate
denecesitatea autoaprrii speciei umane, ce se constituia ncondiii naturale
vitrege care ameninau n permanensupravieuirea.O nou etap n dezvoltarea
mecanismelor de reacie mpotriva nclcrii normelor sociale stabilite a fost
determinat de:-apariia rzbunrii sngelui;-ntrirea i centralizarea puterii
conductorului.Rzbunarea sngelui sporea puterea unui individ aparte,deoarece
toi membrii gruprii sociale asigurau i efectuaupatronajul asupra confrailor mai
slabi.Intrirea i centralizarea puterii conductorului. Iniial, nrezolvarea
conflictelor, el se baza pe propria for fizic, maitrziu aceasta fiind nlocuit de
detaamentul militar.Codul lui Hammurabi a fost principalul izvor alreglementrii
penale la popoarele nvecinate cu Babilonul.Multe norme din Cod se aplic n
Egipt, n timpul RegatuluiNou (1650-1085 .e.n.). Printre ele pedeapsa cu moartea
pentrurebeliune i conspiraie contra statului, pentru omorpremeditat, viol i furt din
mormintele regale.Se fac primele ncercri de combatere a corupiei.
Judectoriicorupi primeau pedeapsa capital, care se executa prinsinuciderea
impus.. La baza Codului lui Hammurabi se afl legea talionului ochi pentru
ochi, dinte pentru dinte, mn pentru mn,picior pentru picior, arsur pentru
arsur, vntaie pentru vntaieCele mai vechi codificri, descoperite pn n
prezent, sunt Legile (Codul) din Enunnai legislaia lui Lipit-Itar din Isin. Aceast
legislaie se consider c a fost alctuit de regelestatului Enunna, Bilalama, de
aceea mai sunt cunoscute i subdenumirea delegile lui Bilalama. Avnd un coninut
foarte variat, ele conin norme de drept civil,drept penal, precum i relaii de alt
natur.Interesante sunt unele reglementri cu caracter penal: n art.40 al Legilor din
Enunna se stipuleaz c dac omul vacumpra un sclav, o sclav, un taur sau
oarecare alt lucru, iarpe vnztor nu-l va putea arta, atunci el este houl.
ntlnim n aceast codificare antic i primele elemente ale
principiului(legii)talionului.Printre cele mai cunoscute codificri antice se nscrie i
Legeacelor XII Table, care a fost rodul creaiei celebrilor juriti,politicieni i filosofi
romani. Legea reprezint un adevrat codgeneral, reieind din varietatea
dispoziiilor de drept public idrept privat. Legea a exercitat o influen decisiv
asupradreptului de mai trziu. Multe din categoriile juridice, noiunilei conceptele
actuale i au originea n dreptul roman. Tot de laromani ne vine i termenul des
utilizat n criminologie de delicte, prin care se desemnau infraciunile.nc din acea
ndeprtat perioad ncep s se constituie unelenorme i legi, multe dintre care au
fost oglindite n multiple ordonane regale ale faraonilor. Totui, executarea
acestoraera lsat complet n mna vizirului, mna dreapt afaraonului. n una din
ordonanele sale, faraonul Tutmos III astabilit, chiar i mputernicirile vizirului:
76

conducerea cuadministraia statului;

conducerea cu toate instituiile de judecat (inclusiv era i preedinte al
sfatului celor zece Curte suprem de justiie, i n acelai timp, organ
deconducere al statului);
conducea toate lucrrile ndeplinitepentru faraon (de la construcia
sistemelor de irigare i pn laridicarea piramidelor);
executa i funcia de ef al tuturordepozitelor statale i trezoreriei;
executa funcia de comandantal armatei i, n cele din urm, era principalul
notar cu dreptulde a confirm aproprietatea cetenilor.Printre codificrile
antice se nscriu i Legile lui Manu. Aceastcodificare reprezint apogeul
modelului represiv de reaciesocial mpotriva criminalitii, dar n acelai
timp este i unizvor al dreptului penal contemporan. Pentru prima oar
nistoria omenirii, Legile lui Manu introduc un ir de cauze care nltur
caracterul penal al faptei, precum ar fi: legitimaaprare, reinerea
infractorului, riscul ntemeiat .a. Spreexemplu, cel care a omort
aprndu-se pe sine nsui,protejnd darurile jertfite, aprnd o femeie sau un
brahman,conform legii el nu comite un pcat Aceast Lege const din 2.684
de strofe a cte dou versuri,grupate n 12 carti.Legea lui Manu nu a aparut
pe un loc gol avnd drept fundament vedantele coli filosofice rspndite n
India antic, iar vedele reprezint culegeri de imnurireligioase cu o vechime
de cinci mii de ani.Un rol deosebit n gndirea hindus l joac tratatelenvturi,care au fost transmise pe cale oral timp de secole i ncredinate
scrisului abia recent upanishadele.n India, dincele mai vechi timpuri, pentru
a primi o nvtur, solicitantultrebuie s se adreseze unui maestru, s-i
dovedeasc obrtiasa nobil i s cear cu smerenie privilegiul de a
devenidiscipolul lui. Dup ce maestrul l va socoti vrednic de a
primi nvtura sa, solicitantul va fi admis ca discipol. n nvturalor,
maetrii i fceau s neleag pe discipoli, c, totul se vapetrece chiar n om,
n interiorul lui. Omul devenea astfelstpn pe propriul destin.

1.2 Comparati masurile de prevenire a criminalitatii in gindirea

criminologica din Roma Antica si Grecia Antica.
Grecia Antica: Platon se interesa de principiile crimelor sianaliza motivelor
lor:ura,gelozia,tendinta la placeri.El opta ptindividualizarea pedepsei,caci pedeapsa
e un bine pt infractorcare poate sa restabileasca armonia in sufletul sau.El
acceptapedeapsa cu moartea.A atras atentia la legiferarea-tr sa tindasa previna
crima.,personificarea pedepsei.Cauza criminalitatii-proasta
eductaie. Aristotel :egalitatea cetatenilro in fata legii.Rolul preventive alpedepsei.El
era sigur ca omul devine criminal dupa vointa sa,dar mentiona si cauzele cind
crimele au fost savirsite datoritafactorilor externi.El considera important ca tr de
luat in considerare circumstantele comiterii crimei si neatragerea laraspundere pt
acelea care erau savirsite in circumst ce nudepind de fortele omului.Juristii din
Roma antica au preluat ideile celor din Grecia siSparta.La fel Cicero ca principalele
cauze a infractiunilorconsidera pasiuni irationale si zgircite la placeri si speranta
laaceea ce va fi nedepsit.La fel ca si grecii romanii spuneau dspimportanta pedepsei
si rolului sau preventive.Cicero spunea capedeapsa tr sa fie echivalenta raului
adus dar si laturiisubiective a infract.Seneca spunea ca pedeapsa tr sa tinda atitla
reabilitarea inculpatului,cit si la securitatea cetatenilor prininfluenta sa asupra
lor.Publius Sir spune ca tr de tins laextirpare criminalitatii,ci nu a
77

criminalilor.Diferenta consta inaccea ca romanii au evaluat mai mult in acest

domeniu,dar drlor se aplica numai cetatenilor romani ,dar nu si la sclavi
sauperegrini.
1.3 Proiectati noi directii (ramuri) ale criminologiei contemporane.
n prezent, criminologia cunoate o mare dezvoltare nct sepoate vorbi de mai
multe ramuri sau subramuri ale ei.1.Criminologia generalEste o ramur cu caracter
general, ramur ce mbrieazstudiul ntregului fenomen al criminalitii,
ncepnd cucriminalitatea fenomen social sau de mas (volum, stare, ntindere,
dinamic), continund cu criminalul, crima,mijloacele de lupt, cauzele generale i
mijloacele principale decombatere etc. Ea cuprinde, de asemenea, date generale
desprecriminali, cum este criminalitatea dup vrst (criminalitatea minorilor,
criminalitatea majorilor), criminalitatea dup sex(criminalitatea brbailor, a
femeilor).2. Criminologia specialaTeoretic, aceast ramur a criminologiei se ocup
cu studiulunor pri din criminalitate, bunoar:criminalitate contra persoanei:infraciuni de omor,- vtmare corporal,- viol.criminalitate contra proprietii
publice ori private-infraciuni de furt,-tlhrie,-distrugere,-delapidare,nelciune.Cercetrile de criminologie special sunt deosebit deimportante, fiindc
privesc pri mai restrnse dincriminalitate, dar pri mai unitare att prin faptele
infraciunile ce-o compun, ct i persoanele antrenate n acestefapte, precum i
locul ce-l deine o anumit criminalitate ncadrul general al
criminalitii.3.Criminologia teoretic Este o ramur a criminologiei care nu se
confund cucriminologia general; ea se caracterizeaz prin aceea cstudiaz
teoretic i mai puin aplicativ probleme de baz alecriminologiei.4. Criminologia
clinicaCriminologia clinic examineaz fenomenul criminal ca fenomen individual,
izolat i se preocup cu precdere deacesta. Criminologia clinic, asemntoare cu
medicina clinic,are misiunea de a efectua studii complexe ale criminalului, nurma
crora se pune un diagnostic privind cauzele comiteriiunei infraciuni i apoi se face
un pronostic asupra condiiei viitoare a criminalului respectiv.
Personalitatea Infractorului minor.
2.1 Definii personalitatea infractorului minor.
Definirea delecvenei juvenile a preocupat un numr marede cercettori, pornind de
la evidenierea caracteristicilorspecifice personalitii delicventului minor, ajugnduse laconturarea unui profil psihologic, definit prin: nclinaie ctreagresivitate,
instabilitate emoional, inadaptare social,dublicitatea conduitei, dezechilibru
existenial.ns M.Cusson definete delnicvena juvenil ca fiindtotalitatea
infraciunilor comise de adolesceni, pedepsibilede codul penal.Delicvena juvenil
poate fi definit i ca un comportamentde nclcare a legilor din partea celor care,
din cauza tinereiilor, nu sunt nc vzui ca fiind pe deplin responsabili
pentruaciunile lor.
2.2Argumentati , factorii i cauzele creterii criminalit ii minorilor.
Referitor la calitile personale ale infractorilor minori,putem spune c exist o serie
de
trsturi caracteristice tuturor minorilor:- nu totdeauna domin n motivarea
comportriiinfracionale,-ele pot doar s intensifice influena negativ sau s
78

atenuezeapariia situaiei criminogene,- formarea nedesvrit a directivelor

sociale, tendina spregruprile neformale,- dorina de a demonstra independena
sa.- pot servi particulariti dependente de vrst precum suntexperiena de via
(sau mai bine zis lipsa acesteia), insa virsta fiind o trasatura individuala a
personalitatiiinfractorului minor are urmatoarele categorii de minori:a. pn la vrsta
de 14 ani - minori care nu sunt responsabili,chiar dac comit infraciuni; b. ntre 1416 ani - responsabilitatea juridic este limitat,prevzut doar pentru o categorie
anumit de infraciuni;c. ntre 16-18 ani - minorii rspund n faa legii, dar n
cazulunor infraciuni care nu prezint pericol social nsemnatpedeapsa penal poate
s nu fie aplicat.Deosebit de important pentru criminologie este
categoriaminorilor pn la vrsta de 14 ani, adic a copiilor.Printre
factorii care faciliteaz i stimuleaz comitereacrimelor de ctre minori pot fi
menionate:- decalajul substanial ntre oferta de produse
alimentare, mbrcminte, servicii necesare minorilor i posibilitilereduse de
cumprare datorit crizei economice generale carea dus la pauperizarea multor
familii;100- imposibilitatea ncadrrii n cmpul muncii pentru obinereaunui venit
licit, satisfctor i constant;- colarizarea redus;- accesul relativ uor la alcool i
stupefiante. Fiecare alaptelea minor a svrit infraciunea n stare de
ebrietate;crete i implicaia minorilor la traficul i distribuireadrogurilor, care sunt
desfcute n locurile de concentrare nmas a tineretului: la cluburi de noapte, n
coli, colegii,instituii superioare de nvmnt. Numrul minorilornarcomani s-a
mrit de 3 ori.- nivelul sczut al activitii organelor abilitate cu
combatereacriminalitii minorilor;- influena negativ asupra formrii personalitii
minorilor apropagandei informaionale la TV i n mass-media a scenelorsadice,
pornografice, pline de cruzime . Acestei propagandenu i se contrapune un sistem
bine pus la punct de msurieducaionale din partea familiei, colii, mass-mediei;modificarea sistemului de valori al minorilor. Pentru muliau devenit valori profitul
obinut uor, deseori prin mijloaceilicite, cu aplicarea violenei pentru atingerea
scopuluipropus.De aici apar un ir de cauze ce duc la delincven:- autoevaluarea
neadecvat subevaluare sau supraevaluare-, ce duc fie la diminuarea
sentimentului de sine, la dorina dea fi dominat, fie la sentimentul de superioritate,
la tendina dea domina;- indiferena fa de oameni, fa de interesele i
trebuinelelor;- atenia sporit fa de propria persoan;- comportament agresiv,
violent, chiar sadic;- atitudine sceptic fa de munc, nvtur, activiti legale;principii neadecvate n raport cu bunstarea material,motivaie care duce la
atentarea la proprietatea strin etc.

1.3. Propunei msuri de prevenire si combatere acriminalitii minorilor.

Pentru a nu ajunge la delincventa juvenila au fost elaborate unset de masuri,
mijloace i propuneri pentru reducereacriminalitii n rndul minorilor i tinerilor
aduli, care sunturmatoarele:
- perfecionarea legislaiei n domeniul proteciei sociale;
-dezvoltarea serviciilor sociale de sprijinire sau consiliere afamiliilor cu muli copii i
cu o situaie economic grea
79

;- reorganizarea serviciilor de autoritate tutelar iorganizarea unei reele autentice

de asisten social, maiaccesibil i mai puin birocratizat;
- adoptarea unor legi care ar prevedea soluii rapide deintegrare colar prin
oferirea posibilitilor de absolvireintensiv a unor ani colari, n scopul corelrii
vrstei cuclasele de colarizare;
- responsabilitatea cadrelor didactice de a semnalaautoritilor tutelare cazurile de
absene sau de abandoncolar, dup o prealabil contactare a familiei;
- msuri legislative de sancionare a prinilor care se fac vinovai de proasta
educaie i ntreinere, ngrijire a copiilor;
- instituirea unor pedepse penale celor care se fac vinovai deutilizarea silit a forei
de munc a minorilor;
- organizarea unor cursuri de pregtire specializat pentrulucrtorii sociali i alte
persoane implicate n munca deasisten social: medici, psihologi, pedagogi,
sociologi, juritietc.;
- depistarea i identificarea copiilor strzii, ce-i petreczilele vagabondnd sau
cerind;
- ntocmirea unor rapoarte reale de anchet social ipredarea lor, cu recomandri,
serviciilor responsabile nluarea msurilor de protecie social;
- realizarea n teritorii, pe plan local, a unor servicii deasisten n strad cu un
personal pregtit, disponibil ziua inoaptea, care s acioneze n zonele frecventate
de copiiistrzii piee, parcuri, gri, case prsite sau aflate nconstrucie etc.;
- mbuntirea organizrii i funcionrii centrelor existentede primire a minorilor i
extinderea lor pe ntreg teritoriulrii. Spre exemplu, avem un singur Centru de
Triere a Minorilor care este o subdiviziune a MAI; n acest Centruminorii sunt
internai pentru o perioad de pn la 30 de zile,iar n cazuri speciale, pn la 60 de
zile. Spre regret, n aceast instituie asistena temporar se limiteaz la
necesarulmaterial, cel social fiind neglijat; copiii sunt ntreinui nregim nchis i
supravegheai permanent de lucrtori aipoliiei;
- nfiinarea unor centre sociale de zi, cu regim deschis,destinate copiilor i n care
acetia s-ar putea alimenta gratuitprecum i ar fi atrai n diferite activiti culturalsportive,social-utile etc.;
- crearea unor centre specializate, cu profil psihiatric ipsihoterapeutic, pentru
internarea i tratarea copiilor bolnavipsihici;
- nfiinarea unor cluburi sportive noi sau susinerea celorexistente; atracia pe care
o exercit sportul asupra copiilor arputea constitui pentru unii dintre ei soluia
scoaterii lor dinanturajul negativ al strzii;
- n fiecare an, dup terminarea studiilor n coli s se ntocmeasc o situaie a
tuturor minorilor i tinerilor care nuse mai afl ntr-o form de nvmnt pentru a fi
ajutai s se ncadreze ntr-o activitate legal;
80

- autoritile locale s fie obligate de a asigura ncadrarea nactiviti legale a celor

care se libereaz din centrele dereeducare i din penitenciare;
- Ministerul Educaiei, cu sprijinul sociologilor, psihologilor,pedagogilor, juritilor
etc., s ntocmeasc tabele de prediciecare s ajute pe dirigini n activitatea de
descoperire acazurilor de elevi predispui la comportament deviant; pentruastfel de
minori s se adopte msuri strict individualizatepentru eliminarea factorilor
criminogeni;
- constituirea la nivel naional i la nivelul fiecrei localiti, aunui organism care s
coordoneze activitatea tuturorstructurilor ce au misiunea educrii i
supravegheriiminorilor;- evidena strict asupra grupurilor neformale de minori
dinpartea forelor de ordine etc.
Test 19
I Scopul si functiile criminologiei
1.1 Definiti scopul imediat si general al cercetarii criminologice.
Scopul general l constituie fundamentarea unei politicipenale eficiente n masur s
determine prevenirea icombaterea fenomenului infracional.Scopul imediat l
constituie stabilirea cauzelor ce determinproducerea crimelor i oferirea de soluii
pentru identificareai delimitarea acestuia.
1.2 Functiile Criminologiei.
Funcia descriptiv- este studierea i consemnarea datelorprivind volumul
criminalitii ntr-o unitate dimensional-temporal. Tot prin funcia descriptiv se
realizeaz cunoaterea structurii criminalitii.Criminologia utilizeaz principalele
concepte de ordindescriptiv, care sunt: mediul, terenul, personalitatea i
actul. Mediul-este un concept operaional care are mai multesensuri:mediul fizic(geografic) ce reprezint mediul natural, nconjurtor, n care locuiesc
oamenii;mediul social poate fi: -mediul social global cuprinde totalitateafactorilor de
natur istoric, cultural etc., care determininfluenele comune asupra tuturor
membrilor societii;-mediul personal cuprinde scopurile i aciunile colective
aleoamenilor, diferite modele de comportament, scheme de valori i norme, are
urmatoarea structura (mediul familial,mediul ocazitional(scolar-profesional), mediul
ales sauacceptat, mediul impus(penitenciar si militar))Terenul Personalitateaeste ansamblul trsturilor, biopsihologicespecifice i stabile ale unui om care cu
vinovie a svrit ofapt, prevzut de legea penal ca infraciune. Actulconstituie rspunsul pe care personalitatea l d uneisituaii anumite. Functia
explicativa- consta n prezentarea de explicatiiprivind combaterea fenomenului
infractional n urma studierii acestuia , explicatii ce pot sta la baza
fundamentariipoliticilor de perevanire si combatere.Funcia explicativ este bazat
pe urmtoarele concepteoperaionale:cauz,condiie,efect , factor ,mobil iindice.cauzaeste un element care determin producereafenomenului;-condiia este
elementul favorizator;-factorul este elementul care, ntr-o msur mai mare sau
maimic, are legtur cu crima.-indicele este un simptom care permite un
diagnosticcriminologic pus societii sau grupului studiat. Functia predictiva- are
in atentie conceptele de prezent, viitor, probabilitate, similitudine, extrapolare,
hazard, risc,prognoza. Aceasta functie urmareste anticiparea unorschimbari ale
fenomenului criminal pe o anumita perioada sievaluarea probabilitatii producerii
evenimentului.Functia profilactica-utilizeaza conceptele de reactie sociala,control
81

social, tratament, resocializare, prevenire primara,secundara si tertiara.

Cunoasterea elementelor cauzale si aefectelor fenomenului criminogen, orientat
spre o anumitafinalitate, determina functia profilactica a criminologiei. Astfel se
procedeaza la reformarea individului ca subiect alactiunii si cunoasterii elementului
rational identic, laelaborarea politicii penale cat si a strategiei
delupta globala impotriva criminalitatii.
2.1 Relatati viziunea sistemica in criminologie si conceptele operationale.
Viziunea sistemic asupra fenomenului infracionalpresupune utilizarea conceptelor
de sistem, structur ifuncii, precum i a noiunilor de cauz i condiie care stau
la baza relaiilor dinamice subsistemice i intersistemice.Sistemul reprezint un
ansamblu superior organizat deelemente (subsisteme) integrate structural i
dinamic,ansamblu care are drept scop realizarea unor anumite valori(efecte) n
condiiile unui mediu variabil i posibil perturbant.Sistemele se caracterizeaz prin
structur i funcii proprii.Structura, la rndul ei, poate fi diacronic (reflect geneza
ievoluia acestora n timp) i sincronic (reprezint starea ncare se gsesc
sistemele la un moment dat, prin raportarea laanumite sisteme de referin).
Funciile sistemelor reprezintun complex de proprieti caracteristice, exprimnd
relaii deaciune intersistemice i intrasistemice.Cauza este fenomenul care precede
i determin saugenereaz un alt fenomen efectul, acionnd n circumstanecare
favorizeaz sau frneaz producerea efectului.La rndul lor, circumstanele ce
reprezint mprejurrile careinflueneaz prin prezena lor cauza (o favorizeaz
orifrneaz) se numesc condiii.Starea, structura i dinamica unui fenomen sunt
marcate denecesitate i ntmplare.Necesitatea constituie o modalitate de existen
sau demanifestare a unor stri, proprieti, raporturi sau tendineale sistemelor,
decurgnd din natura intern a acestora, ceeace, n condiii constante, le determin
o orientare inevitabil ntr-un anumit sens.ntmplarea constituie i ea o modalitate
de existen sau demanifestare a ale sistemelor, decurgnd ns din factorii exteriori
sauperiferici, ceea ce le imprim variabilitate i inconsisten
2.2 Stabiliti principalii indicatori statistici ai criminaltiatii
Actele criminale comise primesc o expresie cantitativ,numeric i statistic,
mpreun mbrcnd haina decriminalitate. n fiecare stat modern se ine o eviden
stricta criminalitii, pe perioade de timp, pe localiti, pe ar, nct n felul acesta
criminalitatea devine un fenomencunoscut cantitativ, cu o anumit identitate i
vizibil nmanifestrile i n consecinele sociale i individuale pe carele produce.
Pentru caracteristica cantitativ a criminalitii seutilizeaz combinarea a dou
noiuni: starea i nivelulcriminalitii.Nivelul criminalitii este o caracteristic
cantitativexprimat prin suma crimelor svrite i a persoanelor ce le-au comis,
precum i prin coeficieni sau indici relativi aicriminalitii.Nivelul criminalitii
reprezint valoarea determinat dinnumrul total de infraciuni svrite pe un
teritoriudeterminat ntr-o perioad de timp stabilit, raportat lanumrul exact de
populaie, spre exemplu la 1.000, 10.000sau 100.000.Starea criminalitii reprezint
numrul infraciunilorsvrite i al persoanelor ce le-au comis, pe un
anumitteritoriu ntr-o perioad de timp stabilit.Din punctul de vedere al aprecierii
calitative a criminalitiidistingem:- infractori neprofesioniti (ocazionali) iinfractori profesioniti, care i-au fcut din svrireainfraciunilor un mod de
existen i prezint un grad ridicatde profesionalism, acionnd fie izolat, fie n
grupe, bande sauasociaii organizate.
82

2.3.Evaluati criminalitatea in alte tari si tendintele acesteia.

Statisticile mondiale evideniaz faptul c, n fiecare an, n ntreaga lume, se pierd
sute de mii de viei umane, ca urmarea infraciunilor comise prin violen, milioane
de oameni suntafectai din punct de vedere economic n urma crimelorcontra
patrimoniuluiStatisticile statelor occidentale confirma crestereafenomenului
criminalitatiiPrintre tendintele criminalitatii statelor lumii putem numi>1. creterea
continu a criminalitii.2. crimelor cu utilizarea armelor de foc3. creterea ponderii
criminalitii organizate.4. specializarea i profesionalizarea infractorilor,
(specializarea si profesionalizarea)5. discriminarea criminalitii (de la crime simple
de stradapina pina la coruptie, traficuri, etc)6. Internaionalizareacrimei.
(organizatiicriminaleprofesioniste, organizatii criminale etnice, rganizatiicriminale
teroriste, organizatii crimnale de tip mafiot).7. criminalitii juvenile i a tinerilor.8.
creterea criminalitii femeilor9. creterea criminalitii de violen 10. creterea
criminalitii recidive

Test 20
I Teorii criminologice contemporane de orientare sociologica.
1.1 Relatati despre conceptul zonelor de deriorare moralain teoria
ecologica a criminalitatii.
A aparut in anii 20-30 sec XX reprezentat de autoriamericani.Scoala data sustine ca
anumite zone orasenesticonstituie factori hotaritori ai criminalitatii.Clifford Shawprocentul criminalitatii e mai mare in zonele sarace aorasului.Autorii au intocmit
harti,calculau rata delicventei inanumite zone.Reprezentantii acestei scolij au
formulatconceptul de zona criminogena specifica(saracia).Au atrasatentia asupra
nivelului de viata ,de educatie.
1.2Comparai teoria asociaiilor difereniatei teoriaconflictului de culturi.
Teoria asociatiilor diferentiate mai este denumitainvatata,deoarece adeptii ei
(Sitherland)sustin cacomportamentul criminal nu e inascut ci e invatat
prinimitatie,prin comunicare.Teoria conflictului de culturi e mainumita si
dobindita(diferenta intre norme,valori in diferitegrupuri sociale pe care individul tre
sa le accepte).Teoria asociatiilor diferentiate se bazza pe ideea invatarii incadrul
unui grup restrins de persoene in care ei au uncomportament asemenator si daca
unul zice ca legea nutrebuie respectata atunci toti nu o respecta si
invatacomportamentul incorect de le ceilalti.Teoria conflictului de culturi se bazza
pe ideea cacomportamentul criminal nu se invata,ci apare in rezultatuldiferentierii
de valori,norme din diferite grupuri sociale,faptce pt unii e corect iar pt altii nu e
corect. Si astfel apare luptaintre diferite valori,protestul claselor joase impotriva
celorinalte.Pe de alta parte aceste 2 teorii nu se deosebsc tre,pt ca ambeleocolesc
existenta unei legaturi intre comportamentul criminalsi problemele socoale
existente.
1.3 Evaluati rolul teoriilor sociologice contemporane asupra criminalitatii
Au introdus noi metode de combatere si prevenire acriminalitatii si au atras atentia
asupra unor problemeimportanta.De ex.teoria ecologica a atras atentia
asupraproblemelor legate de nivelul de viata,educatie,securitate.teoriile asociatiilor
diferentiate cuteoria conflictului de culturi au atrs atentia asupra procesuluide
83

educatie,migratie,armonie in societate.Teoria aparariisociale a trezit interes pt

modificarea si imbunatatireaintregului sistem de pedepse si de combatere a
criminalitatiinu prin pedepsire ci prin resocializareReactia sociala fata de infractionism.
2.1.Definiti modelele de reactive sociala impotrivacriminalitatii
Modelele de reactive sociala impotriva criminalitatii pot fidefinite ca acele etape pe
care le-a parcurs pedepsele de laorigine si pina in prezent.

2.2.Demonstrati modelul represiv

Originile reactiei sociale impotriva criminalitatii coincide cuoriginea societatii.Forma
cea mai rudimentara a dreptului a fostrazbunareaprivata nelimitata ,cind victim sau
rudele acesteia se razbunaupe aggresor. Oamenii se bazau pe principil raul trebuie
sa fierasplatit cu rau.Cu trecerea timpului, ca forma mai
avansata,aparerazbunarea sociala si ce-a religioasa.In decursul istoriei sale
omenirea a cunoscut etape sicodificari interesante in ceea ce priveste evolutia
criminalitatii,
precum si a masurilor de protective social ape care le-a adoptatpentru a diminua si
preveni acest fenomen.Cele mai vechi codificari descoperite pina in present
suntLegile din Esnunna si legislatia lui Lipit-Istar din Isin.Ele erauconsiderate a fi
alcatuita de regale statului Esnunna,avind uncontinut foarte variat,cuprinzind norme
de drept civil, dreptpenal, precum si reactii de alta natura. Una din pedepselepenale
era amenda. Pentru prima oara era este reglementatconceptual de
circumstanta agrvanta.Ce-a mai cunoscuta codificarea antica ramine a fi Codul
lui Hammurabi
,in care se distinge citeva tipuri de pedeapsa:-talionul;-pedepse corporale;-pedepse
pecuniare;-pedepse capital.Printre cele mai cunoscute codificari antice se inscribe si
Legea celor XII Table.
Se face o delimitare a circumstantelor agravante siatenuante;are loc o prima
incercare de delimitare a etapeloractivitatii infractionale.Modelul represiv de reacti
sociala a existat inca multtimp.,cruzimea pedepselor si executiilor salbatice
intilnindu-sechiar si in a doua jumatate a sec . XVIII.Totusi incepind cumijlocul sec.al
XVII-lea au loc initiative de reformare adreptului penal si a criminologiei.
2 .3 Evaluati modelele preventive si curative ale reactiei
socialeantiinfractionaleModelul preventive

Cel mai important punct de sprijin in aparitia noilor madelede reactive sociala de
infractionism, mai ales in aparitiamodelului preventive a jucat Tratatul despre
delicate si pedepsea lui Cesare Beccaria. Ideile cuprinse in acest Tratat au
permistransformari rapide si radicale in sistemele penale nationale.Printere acestea
se numera:-desfiintarea torturii;-aparitia a codurilor penal si de procedura penala;84

desfiintarea torturii, confiscarii si a pedepsei cu moartea.Astfel, toate ideile lui C.

Beccaria ar putea fi sistematizate infelul urmator :
1.principiul legalitatii;
2.caracterul retributive la pedepsei;
3.caracterul echitabil al pedepsei;
4.principiul umanismului;
5.caracterul preventive al pedepsei
6.promtitudinea pedepsei;
7.desfiintarea torturii;
8.inlaturarea ierarhiei probelor
9.desfiintarea pedepsei cu moartea;
10.necesitatea prevenirei crimelor;
In viziunea reprezentantilor modelului preventive,sistemulsanctionator are o
importanta limitata in prevenireacriminalitatii,mult mai importante fiind masurile de
ordinsociall si economic,care ar putea mult mai eficiente sa elimine sau sa limiteze
rolul facatorilor criminogeni.Deci, inca ocaracteristica a acesti model tine de aceea
ca pentru realizarea prevenirii generale este suficienta siguranta si promtitudinea
pedepsei si severitatea acesteia.Rolul acestui model este enorm. El reprezinta
prima incercare de reformare pe baze stiintifice a reactiei socialecontra
criminalitatii, propunind o opera moderna de aparareorientate in mai multe directii:
-social-economica;
-educativa-complexa;
-igienico-sanitara etica si mai multe.
Modelul curative.Modelul curative se deosebeste essential de celelalte modele
siprin faptul ca un rol important in realizarea lui il au un sir deaspect ca:
-prognozarea criminological;
-strategia luptei reesind din cauzalitate determinate si stareareala a lupte;
-programarea luptei antiinfractionale s.a.
Modelul curative si-a gasit o ampla consacrare in sistemul legislatiei penale
nationale:
-condamnarea cu suspendarea conditionata:-liberarea conditionata inainte de
termen;
-inlocuirea partii neexecutate din pedeapsa cu o pedeapsa mai blinda;

85

-liberarea de pedeapsa de pedeapsa a minorilor;-liberarea de pedeapsa datorita

chimbarii de situatie;
-liberarea de la executarea pedepsei a persoanelor grav bolnave;
-aminarea executarii pedepsei pentru femei gravid si pentru femei care au copii
pina la virsta de 8 ani.
Test 21
Institutii si strategii de lupta impotriva criminalitatii
2.1 Reproduceti directiile prioritare a organismelor ONU in domeniul
luptei impotriva criminalitatii.
1-respectarea drepturilor omului si a libert fundam expuse inDeclaratia Univ a Dr
Om,adoptata de Adunarea Gener a ONU(1948)2-prevenirea crimei si imbunatatirea
activit tuturor org careasig realiz pliticilor penale nationale3-situarea preven crimin
in centrul pol pen a state membre.4-respecatrea dr om in timoul executarii
pedepsei.5-crimin juvenila si justitia penala pt minori directieprioritara in prevem si
combatrea gener a criminalit.6-protecti victimelor infr prin introd unor principii
adecvatein justitia pen7-introd unor reg de conduita a reprezentantilor org de dr.8imbinarea rationala a masurii privative cu cele neprivativesi largirea spectrului
masuri neprivative de libertate pt prevensi combaterea crimin.
2.2 Clasificati institutele regionale si interregionale decriminologie.
Cele mai importante institute,cu bogat potential stiintific siechipaent criminologic
sunt:
1)Insititu Natiunilor Unite din Asia-UNAFEI 1963.In momentfondarii,institutul a
organizat si lansat numeroase proiecte decercetare in domeniul criminalit ,a elabor
viabile programe deprofilaxie si combatere a manifestarilor criminale.Se axeazape
teme ca criminalit legata de droguri,eficacit si echitabil justitiei penale,etc.
2)Insitutul Latino-americ al Natiunilor Unite ILANUD1975.A intreprins studii spre
programe decooperare,seminare si cursuri de formare a
personaluluipenitenciar,probatiunea ,colocvii pe diverse teme de preven
3)Institutul Helsinki al Nat Unite-HEUNI 1983.Si-a schimbatdenum in Instit Europ de
preven si pt control criminalitatii ,alcarui scop principal e schimbul de inform
in domeniulprevenirii si control crimin intre tarile europ.Directiile fundam sint:coordonarea diferitelor modele de strategii ale politicii penpromovate in state
membre ale CE.-asig respect dr si libert fund ale om in cadrul programe delupta
impotriva crimin.-cresterea eficientei si echitatii activit justitii pen.
4)Insitutul Natiun Unite de la Roma UNSDRI 1968-obiectiv principal-formarea
politicilor si practicilor in materiaprevenirii,a control delincventei juvenile si a
criminadulte.Intreprinde numeroase cercetari de teren in colab custatele membre
din Europa.

2.3 Evaluati rolul Consiliului Europei n lupta mpotriva criminalittii.

In urma unor minutioase analize a fenomeului criminalit dinstatele membre ale
86

Consiliului Europei,comitet a inaintatciteva directii principale de organizare a luptei

impotrivacriminalitatii:-imbunatatirea legisl pen a statelor membre in directia
largiriimasurii de substituire a pedepselor privative delibertate:a)legisl statelor
membre sa prevada posibilitateasubstituirii pedepsei privative de liberate mu
masalternative.b)statele membre sa ia toate mesurile pt asig sidezvolt aplic
probatiunii.c)statele sa trimita SecretariatuluiGeneral al CE rapoarte din 3 in 3 ani
cu priv la masruile luatein baza acestor recomandari.-descriminalizarea unor infr
mai putin grave poate avea loca)de facto-descriminalizarea consta in tendinta
diminuariireactiilor represive fata de anumite comportam sau situatii.b)descrimina
de iure-e realiz de legiuitor poate figenerata de schimbarile soc-econom si politice
intervenite intimp.-Simplificarea justitiei penale-este cea mai impot directie
deorganiz a luptei impotriva criminalitatii.De ex,timpul care sescurge de la
momentul savirsirii infractiunii si pedeapsa eenorma in caz celor mai simple infr,de
aceea sunt un nr marede cauze penale care influenateaza negativ calitatea
reactiei judiciare.se are in vedere introducerea unor procedurisumarempracticarea
sistemului tranzactiilor si simplific unorproceduri.Procedu sumara consta in introd
unui sistem deamenzi pt infr minore de incalc a regul circulatiei rutiere
deex.Practicarea sistem tranzactiilor-incheierea unui acordintre Ministerul public si
delincvent.Daca nu se respectaconditiile tranzactiilor se reia cursul urmaririi pen.RM
arenevoie de urgenta de Simplificarea procedurilor,care vizeazainfr usoare,mai
putin grave,cind se poate trece direct laaudierea infractorului in fata inst,de catre
un singur infractorspecializat,care adopta hotarirea.

87